Universitatea Tehnică a Moldovei

DEPARTAMENT INGINERIE MECANICĂ

Procese și aparate în industria alimentare

USCĂTOR CU PULVERIZARE.

CAPACITATEA DE USCARE G2 2.5 T/H

Student: Digor Iulian

Conducător : Melenciuc M.
l.u. universitar

Chişinău, 2019
Mo Semna
Coal Nr.
d t. Data
a Document
Изм Digor Подпис Дата Coala Coali
Лист
Efectuat
.
№ докум.
ь
Uscător cu pulverizare: Lit.
Iulian Лист Листов
Controlat Capacitatea de uscare: G2 2.5 t/h 1 XX
U.T.M. gr. TPA-181
Aprobat.
 CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................................2
1. Noțiuni teoretice ale procesului de uscare prin pulverizare...........................................................3
Sisteme si instalaţii de uscare..................................................................................................................5
Metode de uscare.....................................................................................................................................7
Tipuri de instalatii pentru uscare.............................................................................................................8
Tipuri de instalații de uscare....................................................................................................................8
Calculul bilantului termic........................................................................................................................8
2. Analiza nivelului tehnic...................................................................................................................10
3. Descrierea și principiu de lucru mașinii (aparatului)...................................................................13
4. Calcul procesului de uscare............................................................................................................15
CONCLUZIE...........................................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................20
Anexa........................................................................................................................................................21

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 INTRODUCERE

Uscarea reprezintă procesul de îndepărtare pe cale termică sub formă de

vapori a umidității (apă sau alte lichide) din materialele solide sau lichide.
Uscarea este un proces de difuziune, deoarece trecerea umidității la suprafața
materialului și pe difuziunea umidității din straturile interioare spre suprafața
materialului.
În procesul de uscare un rol determinant îl are rezistența la difuziune a apei
(umidității) îndepărtate.
Există doua moduri distincte de uscare: uscarea naturală efectuată în aer
liber, fară încălzire artificială și având o durată mare de desfășurare și uscarea
artificială efectuată cu ajutorul unui agent de uscare încălzit (gaze de ardere, aer
cald, vapori) care după îndepărtarea umidității este evacuat din instalație.
Procesul de utilizare termică se bazează pe trecerea umiditătii din faza solidă
(din material) în faza gazoasă. Uscarea este posibilă numai atunci când este
presiunea de vapori de pe suprafata materialului este mai mare decît presiunea
parțială a acestora în mediul înconjurător în care decurge uscarea.
În uscarea termică materialel supuse uscării sunt pue în contact cu faza
gazoasă independentă denumită „agent de uscare”. Căldura necesară evaporării
este furnizată de acest agent de uscare, care are rolul nu numai de agent termic, ci
și acela de a transporta umiditatea din material.
Metoda uzuală folosită industrial pentru deshidratare este uscarea cu aer
cald, cu diferite tipuri de uscătoare (tunel, bandă). Din experimentele realizate de
cercetători s-a stabilit ca pentru a se asigura inactivarea microorganismelor este
necesar să se atingă o umiditate maximă, diferită în funcţie de natura
microorganismelor, astfel:
 pentru bacterii 30% umiditate;
 pentru drojdii 25% umiditate;
 pentru mucegaiuri 10% umiditate.

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 1. Noțiuni teoretice ale procesului de uscare prin pulverizare

Procesul de uscare a fructelor și legumelor se desfășoara în doua etape distincte.

În primele ore, procesul de evaporare are loc cu cea mai mare intensitate, timp în
care se elimină apa liberă, după care uscarea decurge foarte greu.
Se observă că exista două perioade ale uscării.
In prima perioadă, umiditatea de la suprafața produsului este mai mare decât
umiditatea higroscopică. În acest caz, viteza de uscare nu depinde de ceea ce
uscam, ci de modul cum uscam și de agentul folosit pentru uscare. Dacă condițiile
uscării nu se schimba, viteza de uscare pentru toate legumele și fructele se
pastreaza constantă și neschimbată și, ca urmare, se numește perioada vitezei
constante de uscare. In această etapă, temperatura aerului este egală cu temperatura
termometrului umed, până când umiditatea de la suprafața produsului pe care îl
uscam se va egala cu umiditatea higroscopica.
Umiditatea produsului, în momentul în care se egaleaza cu cea higroscopica, se
numește umiditate critica. Din acest moment, caracterul evaporarii se schimbă.
Aerul nu se mai satureaza cu vapori de apă pâna la valoarea de 100%, ci la о
valoare mai mica, egala cu umiditatea de echilibru, în functie de umiditatea
suprafetei produsului. Temperatura aerului nu va fi egala cu temperatura
termometrului umed, ci treptat, pe masura uscării produsului, se va ridica și se va
apropia de temperatura termometrului uscat. Și evaporarea apei va avea un caracter
deosebit. Ea nu mai are loc la suprafata produsului, ci la о anumita adâncime,
deoarece zona de evaporare pătrunde spre centrul produsului. În momentul în care
umiditatea intregii bucăți va fi egală cu umiditatea higroscopica a produsului, zona
de evaporare atinge centrul bucații.
În consecință, în a doua perioadă, viteza de uscare se reduce treptat,
proporțional cu reducerea umidității produsului, din care cauza poarta denumirea
de perioada reducerii vitezei de uscare.
În prima perioada de uscare, viteza este exprimata în procente de scădere a
umidității produsului in fiecare minut. A doua perioada de uscare se caracterizeaza
prin timpul t, exprimat în minute, în care umiditatea produsului scade în jumatate.
Aceste două perioade de uscare sunt desparțite între ele de umiditatea critică, de
a carei valoare depinde atât durata uscării, cât și calitatea produsului uscat. Este
demonstrat ca momentul în care umiditatea suprafeței produsului devine egala cu
umiditatea higroscopica depinde de viteza cu care are loc procesul de uscare in
prima perioada și anume: cu cat viteza de uscare este mai mare, cu atât umiditatea
critică este atinsă mai repede. În timpul primei perioade de uscare, când evaporarea
se face la suprafață, difuzeaza și se depun substantele solubile în apă, ca saruri,
zaharuri etc. În momentul în care produsul a ajuns la umiditatea critică, se
formează о crustă la suprafața, care intârzie și uscarea. Această crustă, numita și
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 crusta higroscopică, fiind dependentă de umiditatea critică, se formează în funcție
de viteza de uscare. Astfel, cartofii care inițial, au о umiditate de 400% și grosimea
de 5 mm, la viteză de uscare de 1,8%/min atinge umiditatea critică de 220%, pe
când la viteza de 2,9%/min umiditatea critică este de 325%. Exista chiar
posibilitatea că, prin marirea vitezei de uscare la 3,4%, să se ajungă ca umiditatea
critică să fie egală cu umiditatea inițială (400%). În acest caz, prima perioadă de
uscare, când viteza de uscare este constantă, nu mai exista din punct de vedere
practic, produsul se usucă cu viteza descrescândă, se formeaza rapid о crusta la
suprafata produsului și exista pericolul uscarii incomplete a acestuia.
Umiditatea din legume poate fi eliminată prin următoarele metode:
Mecanice: în care apa este eliminată prin presare sau centrifugare. Acestea sunt
de cele mai multe ori metode preliminare de îndepărtare a umidităţii, ele nefiind
utilizate ca mijloace de conservare, deoarece au dezavantajul că odată cu apa
îndepărtează şi componenţi valoroşi din produse, solubili în apă.
Fizico-chimice: atunci când prin adăugarea de substanţe higroscopice (de
exemplu a zahărului), acestea se solubilizează în produs mărind conţinutul de
substanţă uscată, concomintent cu reducerea activităţii apei ca urmare a legării
moleculelor de apă.
Calorice: în acest caz folosind tratamente termice la temperaturi relativ ridicate
se obţine trecerea apei în stare de vapori. În situaţii în care evaporarea apei are loc
la suprafaţă, întâlnim procesul numit uscare iar dacă vaporizarea se realizează în
toată masa produsului avem procesul de concentare termică. Se pot utiliza şi
tratamente la temperaturi joase, când se va produce mai întâi o congelare a apei,
urmată de separarea cristalelor de gheaţă formate, prin centrifugare sau filtrare.
Tehnologiile de conservare prin deshidratare care au la bază principiul biologic
al anabiozei şi anume procesul de xeroanabioză pot fi împărţite în două grupe:
 tehnologii de conservare prin concentrare;
 tehnologii de conservare prin uscare.
Modificări fizice, chimice şi biochimice care au loc la deshidratarea legumelor.
Principalele transformări fizice suferite de legume în timpul prelucrării sunt:
micşorarea volumului, pierderile în greutate, migrarea componentelor solubile şi
scorojirea1.
Micşorarea volumului este consecinţa efectului conjugat al contractibiliţăţii
şi contractării. Contracţia ideală se produce atunci când micşorarea volumului este
egală cu volumul apei evaporate; când forţele de frecare şi aderenţa sunt mai
active, rezistenţa produsului este depăşită şi se formează fisuri de diferite
dimensiuni.

1
A se usca foarte tare, a se deterioara, a se strica (la suprafață) deformându-se.
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Pierderile în greutate sunt consecinţa firească a eliminării apei de la un
conţinut de 85 – 98% cât au legumele şi fructele în stare proaspătă până la valoarea
de uscare care diferă de la specie la specie. Pierderile în greutate, respectiv
cantitatea de apă (A) care trebuie eliminată din produsul considerat cu umiditatea
iniţială ai, pentru a se obţine un produs finit cu umiditatea a f se poate calcula cu
relaţia:
100(ai−af )
A= (%)
100−af

Modificarea ţesuturilor are loc ca rezultat al denaturării proteinelor prin

coagulare, ceea ce determină schimbarea stării coloizilor hidrofili. Procesul este
parţial reversibil prin reabsorbţie de apă (rehidratare) şi se manifestă prin lipsă de
frăgezime ( ca la salată ) sau suculenţă ( ca la pătlăgele roşii).
Transfomările chimice şi biochimice care au loc în cursul procesului de
deshidratare conduc la unele pierderi nutritive şi de aromă, precum şi la
modificarea culorii. Astfel, se înregistrează pierderi de glucide solubile (glucoză,
fructoză, zaharoză etc.) în special în primele faze ale deshidratării când enzimele
îşi păstrează activitatea. Pierderile cresc cu temperatura şi sunt în funcţie de gradul
de mărunţire al produselor.
Sisteme si instalaţii de uscare
Principiile fizice de bază privind procedeul de conservare prin deshidratare
sunt: evaporarea (transformarea apei în vapori) şi sublimarea (transformarea apei
în cristale). Efectul de îndepărtare al apei, se obţine prin transmisie de căldură şi se
poate realiza prin următoarele procedee: convecţie (de la agentul termic la
suprafaţa produsului), conducţie (de la suprafeţe metalice încălzite la presiune
atmosferică normală sau redusă), radiaţie, unde sonore, etc.
Pentru realizarea acestor procedee se utilizează următoarele instalaţii de
deshidratare:
cuptorul cu aer cald: cel mai vechi tip de uscător , cunoscut sub numele de
cuptor bosniac, folosit în principal pentru rădăcinoase, ceapă, mere şi prune;
deshidratoare tip tunel;
deshidratoare sub vid;

deshidratoare pneumatice;

deshidratoare cu tambur: pentru producerea fulgilor de cartofi, fasole,

morcovi, precum şi pulberi de tomate, ciuperci, etc.);
instalaţii de deshidratare de tip tunel cu bandă: sunt destinate legumelor
frunzoase, ceapă, cartofi, morcovi, etc.);

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 deshidratoare atomizatoare: utilizează materii prime fluide (sucuri de
legume şi fructe);
deshidratoare rotative: sunt destinate uscării produselor granulate, a
pulpelor;
deshidratorul turn: se utilizează pentru obţinerea produselor finite granulate,
cum ar fi cele din cartofi.
Uscarea este un proces de tranfer de umiditate însoțit și de transfer de
căldură, în care produsul cedează apă unui agent termin (aer sau gaze) care, în
acest caz, are și rolul de a absorbi vaporii de apă îndepărtați din produse.
Adeseori, uscarea produselor agroalimentare se mai efectueaza și cu scopul
de a ameliora condițiile de prelucrare ulterioară a lor, de exemplu, malțul și
ramășițele de produse de pește se usucă pentru a obține о marunțire perfectă a lor.
În funcție de proprietățile produsului uscat și de condițiile în care se realizeaza
procesul tehnologic de uscare, se utilizează diverse procedee de uscare, care
asigura cea mai superioara calitate a produsului finit, conservarea valorii nutritive
și realizarea raționala a procesului de uscare.
Uscarea este operația de transfer de căldură și de substanță, de îndepărtare a
unei părți din lichidul conținut de masa de produs (de obicei apa), utilizându-se un
agent de antrenare a umidității, care furnizează concomitent și energia termică
necesar proceslui (de obicei aer umed, mult mai rar, gazele de ardere).
Îndepărtare unei părți a apei din produse se poate realiza prin intermediul
mai multor operații, în funcție de starea lor fizică inițială.
Uscarea prin pulverizare se folosește pentru uscarea materialelor care, în
stare umedă, sunt în fază lichidă (soluții, suspensii, paste subțiri) ca, de exemplu,
suspensii de argilă, mase ceramice, colorați minerali, detergenți, lapte de drojdii,
lapte, produse farmaceutice, sucuri de fructe și legume, gălbenuș și albuș de ou.
Agentul de uscare folosit este aerul cald sau amestecul aer-gaze de ardere.

Uscarea prin pulverizare prezintă, în esență, următoarele avantaje și

dezavantaje:
Avantajele:
Uscarea este aproape intantanee, datorită suprafeței enorme de contact a
lichidului cu agentul de uscare și datorită diferenței mari de temperatură dintre
agentul de uscare și lichidul pulverizat. Uscarea propriu-zisă a unei particole are
loc într-o fracțiune de secundă, însă având în vedere timpul de contact al particulei
cu fluidul fierbinte, durata uscării este de 1-10 s. Dimensiunile unei paricole sânt
de ordinul a 20-100 µ.
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Uscarea se produce fără ridicarea exagerată a temperaturii produsului, din
care cauză produsul finit are o solubilitate ridicată, și anume 98-99 %. Astfel, dacă
se utilizează aer fierbinte cu temperatura la intrare de 140-150 ºC și temperatura la
ieșire de 70-80 ºC, temperatura particulelor nu depășește 60 ºC.
Ca rezultat al uscării se obține o pulbere fină ce nu necesită o marunțire ulterioară.
Dezavantajele:
Instalațiile sunt destul de complicate, ocupă suprafață mare și sunt pretențioase la
exploatare.
Consumul de abur este ridicat în condițiile în care nu se realizează o concentrare a
lichidelor.
Metode de uscare
uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică
produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă într-o incintă de
deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) în circuit închis.
uscare prin pulverizare, cu variantele :
uscare prin pulverizare cu spumă;
uscare prin pulverizare în aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) se
aplică produselor lichide şi semilichide;
uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul
produsului cu o suprafaţă fierbinte, având astfel loc evaporarea apei. Produsul se
îndepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip
tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt într-o stare lichidă concentrată
şi cu structură granulară.
Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat:
solubilitate scăzută (proteine denaturate)
culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare)
valoare alimentară redusă
iar produsele necesită o măcinare ulterioară;
uscare sub presiune – se realizează în strat de spumă şi în strat subţire
(peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare
ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului.

Alte procedee particulare de uscare sunt:

uscare cu radiaţii infraroşii;
uscare cu microunde;

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 uscare favorizată de ultrasunete;
uscare azeotropă;
uscare parţial osmotică.
Tipuri de instalatii pentru uscare
Clasificarea uscătoarelor:
În functie de presiunea de lucru: uscatoare la presiunea atmosferica sau sub
depresiune;
În functie de caracterul functionarii: funcționare continuă, discontinuă
În funcție de aportul de caldură: convective, conductive, prin radiatie,
dielectrice.
În funcție de tipul constructiv: tip camera, tip tunel, camera, tambur, banda,
coloana, pneumatice, pulverizare, fluidizare
Tipuri de instalații de uscare
Uscătoarele tip casetă
Uscătoarele tip casetă sunt uscătoare covective cu funcţioare discontinuă şi
pot fi de două tipuri: uscătoare cu casete cu circulaţie prin strat şi uscătoare cu
casete cu circulatie tangentiala. (fig.1.1)
Uscătorul tip tunel
Uscătorul tip tunel este o construcţie de formă paralelipipedică şi se
compune din: tunel de uscare, cameră de obţinere a agentului de uscare, 12
cărucioare cu câte 25 grătare pe care se aşează produsul, după cum se poate
observa în figura urmatoare. (fig. 1.2)
Uscător tip cameră cu cărucioare şi poliţe
Tunelul de uscare are la capete uşi pentru introducerea şi scoaterea
cărucioarelor; coşul de evacuare a agentului termic şi eventual conducta de
recirculare, se află în partea de alimentare a uscătorului. Circulaţia agentului termic
se face în contracurent cu produsul, în regim forţat cu ajutorul unui ventilator
plasat pe conducta montată deasupra tunelului. (fig. 1.3)
Calculul bilantului termic
Pentru a putea efectua calculul bilantului termic este necesar de a prezenta
Diagrama l-x a procesului de uscare.
Umeditatea materialului(%) din materialul umed(u) sau materialul uscat
(uʹ)este prezentat prin formula:
100 u 100 u '
uʹ= 100−u ; u= 100−u ' ; (1)

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Continutul de umezeala al amestecului de vapori si gaz ‘’x’’ :
Mv Pv
x= Mg * P−Pv , (2)
unde :
Mv si Mg-masele molare ale vaporilor si gazului;
P-presiunea totala amestecului de vapori si gaz(aer) ;
Pv-presiunea partiala a vaporilor ;
Continutul de umezeala al unui amestec de vapori si aer x este :
Psat
X=0,622 P−Psat , (3)
unde 0,0622 reprezinta raportul maselor molare a vaporilor si aerului;
Pv
= Psat , (4)
unde:
Pv- presiunea partial a vaporilor de apa din aer;
Psat-presiunea vaporilor de apa saturati la temperatura data pentru aer umed;
Cantitatea de umiditateW care trebuie de indepartat in procesul de uscare:
ui−uf ui−uf
W=Gi 100−uf sau W=G f 100−ui , (5)
unde:
Gi,ui-masa si umiditatea initiala a materialului care intra in uscator;
Gf,uf-masa si umiditatea materialului uscat;
u' i−u ' f
W=Gusc (6)
100
Entalpia aerului umed I:
I=(cau+Cvx)t+rox (7),
unde:
cau-caldura specifica medie a aerului uscat ;
cv-caldura specifica medie a vaporilor de apa ;
x-continutul de umezeala al aerului ,in kg vapori/kg aer uscat ;
t-temperatura aerului ;
ro-2493 kj/kg,caldura specifica de vaporizare a apei la 0 grade ;

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 2. Analiza nivelului tehnic

Instalațiile de uscare utilizate mai frecvent în industria alimentara se clasifică

conform următorilor indici:
- regimul de funcționare: discontinuu sau continuu;
- modul de aprovizionare cu energie: convectiv, conductiv, cu raze infraroșii și
curenți de înaltă frecvență;
- presiunea creată în uscator: atmosferica sau vid;
- construcția uscatoarelor: cu benzi suprapuse, cu pulverizare, cu tambur, cu
tunel, cu camera de uscare.
Componentele pricipale ale unei instalații de uscare prin pulverizare sunt
prezentate în continuare:
Sistemul de încălzire și circulație a aerului. Așa cum cunoaștem, pentru
uscarea directă prin pulverizare, agentul termic este aerul. Aerul este încălzit prin
trecerea peste baterii încălzite, la rândul lor, cu abur. Încălzirea suplimentară a
aerului proaspăt se poate face și cu radiatoare electrice. Transportul aerului este
realizat prin conducte cu ajutorul ventilatoarelor montate pe conducta de aspirare a
aerului proaspăt, respectiv la evacuarea acestuia din sistemul de separare a
produsului pulbere. Dacă se folosesc pentru uscare gazele de ardere, atmosfera de
uscare este săracă în oxigen, ceea ce este favorabil pentru calitatea produsului finit.
Sistemul de pulverizare. Sunt utilizate trei sisteme de pulverizare: cu
presiune de lichid, rotative și cu presiune de aer. Dispersia prin presiune de lichid
constă în a trimite lichidul de uscat sub presiune de lichid constă în a trimite
lichidul de uscat sub presiune într-un ajutaj. Lichidul se deplasează în ajutaj,
urmând o spirală și este dispersat la ieșirea prin laminare între pereți și un con care
provoacă o obturație parțială. (fig. 2.1)
Dispersia prin sistem rotativ se realizează printr-un atomatizator centrifugal
(turbină) montat pe un ax vertical și antrenat de un emectromotor la turație >10000
rot/min.
Dispersia prin presiune de aer se realizează prin intermediul unui jet de aer cu
presiune de 5-10 daN/cm2.
Camere de uscare (turn). De regulă, acestea au formă cilindrică cu fundul
mai mult sau mai puțin tronconic. Camerele cu fund tronconic accentuat se
utilizează, în special, la uscarea produselor cu conținut mare de grăsime. Unele
camere de uscare sunt prevăzute cu pereți dubli prin care circulă aer rece, pentru a
se împiedica aderarea particulelor umede la pereți, aderența care este mare dacă
pereții camerei de uscare sunt încălziți. Alte camere sunt prevăzute cu sisteme
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 rotative de insuflare a aerului către perete (se realizează astfel, o „mătură” de aer).
Poziția sistemului de pulverizare și a sistemului de alimentare cu aer cald în
diferitele tipuri de camere de uscare. (fig.2.2)
Camere care funcţionează în echicurent se utilizează pentru produsele
termosensibile care au tendinţa de lipire a particolelor solide pe pereţii uscătorului.
Camere care funcţionează în contracurent se utilizează pentru produsele care
nu sunt sensibile la căldură.
Camere care funcţionează în curent mixt prezintă riscul de deteriorare a
produsului pulbere mai mare în comparaţie cu precedentele.

Sistemul de extragere a produsului pulbere. La unele tiputi de uscătoare

(fie că au un fund plat, fie că su fundul tronconic) cea mai mare parte din produs e
elimină direct din camera de uscare, prin intermediul unor raclete transportoare sau
valve rotative. Pulberea care rămâne în aerul de uscare se separă de aerul uzat prin
trecerea acestuia prin diltru cu saci de pânză care se scutură mecanic sau cu
ajutorul cicloanelor.
La alte tipuri de uscatoare, întreaga cantitate de produs este antrenată în
cicloanele de separare. Sunt realizate instalații cu 2, 3, 4 cicloane de separare,
sistem de răcire și transport pneumatic. La unele instalații cicloanele separatoare
sunt cuplate cu așa-numitele „spălătoare” umede cu ajutorul cărora se recuperează
aproape integral și restul de 0,5% din total pulbere din aerul uzat care părăsește
cicloanele de desprăfuire. Acest „spălător” umed se poate utiliza în linie, după
cicloane și cuprinde o secție venturi și un separator de particule. În secțiunea
„venturi” aerul încărcat cu particule fine suferă o accelerare ajungînd la o viteză
ridicată în zona unde lichidul este injectat printr-o duză auto-curățitoare. Diferența
dintre viteza aerului și lichidului provoacă un fenomen de coalescență între
picăturile de lichid și particulele din aerul uzat, fenomen care se continuă în
difuzor unde se realizează și o ușoară refacere a presiunii.
În separatorul cinclon, aerul și lichidul sunt din nou separate, aerul fiind
evacuat central, iar lichidul printr-un orificiu situat la baza separatorului ciclon.
La exploatarea aparatului s-au pus în evidență următoarele:
 Lipsa depozitelor în timpul funcționării;
 Timp de staționare redus, nefiind necesară recircularea;
 Lichidul care iese din aparat poate suferi alt tratament, fără modificări.

Aceste efecte pot fi îndeplinite dacă:

Zona uscată și umedă a secțiunii venturi sunt bine delimitate;intrarea după
secțiunea venturi este profilată și fără obstacole; suprafețele sunt „spălate” de aerul
și lichidul ce se deplasează în același sens și dacă filmul de lichid este permanent
înlocuit; evacuarea aerului umed desprăfuit este centrală, ceea ce permite
delimitarea suprafețelor uscate de cele umede;
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Secțiunea „venturi” este ușor înclinată și intrarea este plasată la partea
superioară a separatorului-ciclon, lichidul curgând natural în direcția aerului, apoi
prin gravitație. Această dispoziție și reținerea de scurtă durată a lichidului în aparat
face posibilă o productivitate bună a aparatului;
Ieșirea din separator a lichidului fiind opusă celei a aerului se evită tormarea de
spumă în timpul degazării lichidului.
În acest aparat are loc și o evaporare a apei din lichidul ce se trimite în aparat.
Acest lucru este posibil deoarece umiditatea aerului care intră în aparat este
aproximativ egală cu umiditatea aerului care intră în turnul de uscare plus cea a
apei evaporată în turn. În aparat aerul este răcit prin evaporarea lichidului de
„spălare” și este evacuat la temperatura de 45...50 ºC.
Considerații privind alegerea instalațieiilor de uscare prin pulverizare
În alegere intalțiilor de uscare prin pulverizare, trebuie avute în vedere, în afară
de calitatea produsului finit, și aspectele energetice. În acest sens trebuie să avem
în vedere următoarele:
- Alegerea modului de încălzire, preferîndu-se înlocuirea încălzirii indirecte
(cu aer cald) cu încălzire directă (gaze de ardere), ceea ce permite un randament de
~ 98% în raport cu combustibilul consumat (încălzirea directă nu este indicată însă
la uscarea produselor alimentare având în vedere cerințele de inocuitate cerute);
- Combinarea a două tipuri de uscătoare, ceea ce permite optimizarea fiecărui
uscător ( uscarea în doi timpi);
- Recuperarea căldurii aerului (gazelor) evacuate din uscător;
Ținând seama de primul punct și considerând că uscarea se afce cu aer cald
(încălzirea indirectă), intalațiile de uscare utilizate în prezent, prezintă
dezavantajele următoare: produsele finite au o capacitate de reconstruire mai
redusă, au tendința mare de prăfuire și masă specifică aparentă mare. Indiferent de
complexitatea intalației randamentul termic global pentru tot uscătorul este definit
prin raportul dintre energia tilizată real și energia totală necesară pentru încălzirea
aparatului:
T e −T s
R= ,
T e −T a
În care: Te este temperatura aerului la intrarea în uscător;
Ts - temperatura aerului la ieșirea din uscător
Ta - temperatura mediul ambiant ( aerul din incinta în care este plasat
uscătorul)
Consumul specific de abur P/kg apă evaporată (W) va fi funcție de
concentrația inițială a lichidului supus uscării, de temperatura aerului la intrare în
uscător și de umiditatea cerută pentru produsul finit. Pentru a avea un bilanț
energetic bun este necesar ca lichidul concentrat să intre la uscare cu o temperatură
cât mai ridicată (preîncălzirea intensivă), iar creșterea temperaturii aerului ambiant
se face prin reciclarea aerului uzat.
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 3. Descrierea și principiu de lucru mașinii (aparatului)
Contactul ideal între material și aer în timpul transportului pneumatic are ca
efect secundar și uscarea materialului; la uscatoarele pneumatice- prin folosirea
aerului cald sau a gazelor de ardere- uscarea devine efectul principal. La
majoritatea instalațiilor, uscarea este însoțită și de alte operații: mărunțirea,
dispersare, clasificare, transport.

Materialele granulare care curg liber, nelipicioase, sunt cele mai potrivite pentru
uscarea pneumatică. Patele și materialele foarte umede se dispersează în curentul
de aer cu ajutorul dezintegratoarelor, uneori după amestecare cu material uscat.
Prin durata scurtă de contact cu gazele calde, uscarea pneumatică este recomandată
pentru tratarea materialelor sensibile la temperaturi ridicate.

De multe ori uscarea pneumatică este asociată cu măcinarea fină; în aceste

cazuri transportul pneumatic servește atât pentru uscare, cât și pentru mărirea
productivității istalației de măcinare

Uscator prin pulverizare „Luva” (Elvetia)

Uscatorul prin pulverizare al Companiei elvetiene „Luva” este compus dintr-

un corp cilindric dotat cu fund conic (diametrul corpului - 5,4 m, inaltimea parții
cilindrice - 3,8 m, volumul total -100 m3). In interiorul corpului este amplasat un
dispozitiv de pulverizare care reprezinta un disc centrifug de pulverizare, fixat pe
arborele electromotorului. Discul se rotește cu о viteza periferica egala cu 144 m/s.

Pe fundul conic al instalației se mișcă niște raclete (0,15...0,2 rad/s).

Instalația este dotata cu încălzitor de aer, în care aerul se incalzește pana la 150°C.
Presiunea aburului introdus in incalzitor este de 0,8 MPa. Pentru a separa
particulele de produs uscat de aerul care se evacueaza din uscator sunt instalate
patru cicloane . Aerul este transportat cu ajutorul ventilatorului.

Produsul, cu ajutorul unei pompe cu angrenaje, este pompat prin teava spre
discul de pulverizare și, sub influența forței centrifuge, iese din orificiile discului
cu о viteza extrem de mare, pulverizandu-se. Aerul exterior, trecând prin filtrele, se
curata de praf și se introduce in incalzitor, unde se incalzește pana la temperatura
de 140...150°C. Aerul incalzit aici se dirijeaza deasupra discului rotativ printr-un
spatiu inelar, și, datorita unor directoare, se mișca in spirala.

Particulele de produs, contactând cu aerul fierbinte, se usuca și cad pe fundul

conic al uscatorului, de unde, cu ajutorul racletelor, se evacuează din instalația de
uscare prin conducta. Prin aceasta conducta se evacueaza din instalatie și aerul
Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 utilizat care transporta produsul uscat în cicloane. Temperatura aerului la ieșire din
uscator este de 80°C. Produsul uscat, separat de aer in cicloane, se acumuleaza in
buncarul, de unde se evacueaza cu ajutorul unui dispozitiv special.

Dispozitivul de pulverizare, care este amplasat in corpul uscatorului, este

racit cu aerul refulat de ventilatorul. Daca temperatura electromotorului depășește
125°C, el impreuna cu pompa care transporta produsul la uscare sunt automat
oprite. In cele mai frecvente cazuri, instalatiile de uscare prin pulverizare sunt
dotate cu aparate care functioneaza in vid și care servesc pentru concentrarea
preliminară a produsului initial.

Praful de legume este de calitate mai superioara daca temperatura aerului la

ieșire din instalație este egala pentru sucul de tomate cu 77...80°C, pentru sucul de
dovlecei - 74...77°C, pentru mazare verde - 70...75°C, pentru lapte condensat,
albuș și galbenuș? de ou -71...73°C. Cercetarile au demonstrat ca, in timpul uscarii,
praful de produse poate sa se lipeasca de peretii uscatorului și daca acest praf se
gasește mult timp sub actiunea unei temperaturi inalte, calitatea lui se reduce brusc.
Pe peretii camerei se depun 27 - 34% de praf de tomate, 9 - 15% praf de mazare
verde si 24 - 26% praf de dovlecei. Aceasta are loc din cauza ca particulele de
produs, mișcandu-se sub actiunea fortei centrifuge, nu reușesc sa se usuce complet
și ajung la peretii camerei, lipindu-se de ei. Pentru a evita lipirea prafului de peretii
uscatorului, e necesar de majorat gradul de dispersare a produsului și de schimbat
modul de distribuire a aerului fierbinte.

Un dezavantaj substantial al acestui uscator consta in aceea ca aerul utilizat

la ieșirea din cicloane antreneaza cu el pana la 10% de particulele de produs uscat.

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 4. Calcul procesului de uscare

Problemă:

Calculați cantitatea de lapte, cu umiditatea de ui = 83,7% necesară pentru

producerea a G2 = 2.5 t/h lapte uscat, cu umiditatea de uf = 5%.

Rezolvare:

1. Cantitatea de umiditate, W, care trebuie îndepărtată din material în procesul

uscării, la micșorarea umidității materialului de la ui până la uf:
ui −uf
W =Gf
100−ui
4.1

În care: Gi și ui sunt masa și umeditatea inițială a materialului care intră în uscator

Gf și uf – masa și umeditatea finală a materialului uscat.

2. Dacă conținutul în umeditate al materialului este dat în procente din masa

materialului uscat (u’), atunci:

u'i−u'f
W = Gusc 4.2
100

3. Conținutul de umezeală al unui amestec de vapori și gaz x (in kg vapori / kg

gaz uscat )este :
Mv pv
x= × 4.4
M g p−p v

În care: Mv și Mg sunt masele moleculare ale vaporilor și gazului;

P – presiunea totală a amestecului de vapori și gaz;

Pv – preciunea parțială a vaporilor

4. Conținutul de umezeală al unui ameste de vapori și aer x (în kg vapori de

apă/kg aer uscat) este:
φ p sat
x=0,622
p−φ psat
4.5

În care: 0,622 este raportul maselor moleculare ale vaporilor de apă și aerului;

φ – umezeala realtivă a aerului

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 pv
φ= 4.6
p sat

Pv – presiunea parțială a vaporilor de apă din aer (temperatura termometrului uscat);

Psat – presiunea vaporilor de apă saturați

Diagrama lui Ramzin

I. Liniile orizontale ( | ) de sus in jos ne arată conținutul de umiditate-x, kg/kg;

II. Liniile¿) care coboară de stinga spre dreapta sunt entalpia i,I, J/kg;
III. Liniile intrerupte (⋱ )sunt temperatura termometrului umed, arata nivelul
aerului îmbogățit cu umiditatea tum, °C;
IV. Liniile care urcă de la stânga la dreapta (/)reprezintă temperatura aerului
(termometrului) uscat t, °C;
V. Curbele( ) reprezintă umeditatea, φ , %, ne arată procentul de
umeditatea în aer
VI. presiunea parțială a aerului- ∆ P , Pa

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 5. Debitul cu aer uscat în uscător L (în ks/s) este:
L=W ∙ l 4.7
În care: W este productivitatea uscătorului în umiditatea evaporată, în kg/s;

l – consumul specific de aer uscat, în kg/kg apă evaporată;

1
l= 4.8
x 2−x 0

x0 și x2 – conținutul de umezeală inițialp și finală ale aerului.

6. Consumul de căldură în calorifer Q (în W) la varianta normală a procesului

de uscare:

Q = L(I2 – I0) 4.9

În care: I2 și I0 sunt entalpiile aerului la intrarea în calorifer și la ieșirea din el, în J/kg aer uscat.

7. Din bilanțul termic al instalației de uscare pentru varianta normală a uscării

rezultă:

Q = L(I2 – I0)+∑ Q 4.10

În care: I2 este entalpia aerului la ieșirea din uscător, J/kg aer uscat;

∑ Q−¿suma consumului de căldură pentru încălzirea materialului, încălzirea mijloacelor

de transpor, pierderea în mediul înconjurător.

Mărimea ∑ Q fiind neglijabile în comparație cu (I2 – I0) – consumul principal de

căldură, pentru evaporarea apei și încălzirea aerului și vaporilor, - obținem ecuația
pentru uscătorul teoretic:

QT = L(I2 – I0) 4.11

8. Consumul specific de căldură q (în J/kg apă evaporată) în uscătorul real:

Q I 2 −I 0
q= = =l( I 2−I 0) 4.12
W x2 −x0

9. În uscătorul teoretic la starea finală a aerului:

I 2−I 0
q T= 4.13
x 2−x 0

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Produsul Constructia Metoda W, kg/h A, Dk, m
uscat aparatului pulverizarii
kg/(m3 ∙ h)
de uscat

Lapte LUVA Disc 3 2,5

10. Primind parametri de umeditatea a produsului, putem determina volumu

camerei de uscare.
W
V k= 4.14
A

11.Sectiunea camerei de uscare.

V
FK= 4.15
3600 v

În care: v(mic) este viteza aerului în camera de uscare

12.Viteza aerului aproximativa o putem determina după formula:

v=0.0127 √ W 4.16

Unde W- este cantitatea de abur evaporat.

13. Atunci diametru camerei este:

4 FK
Dk =
√ π
4.17

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 CONCLUZIE

În timpul realizării acestui proiect de an la disciplina procese și aparate am

studiat amănunțit tot ce ține de procesul de uscare. În special uscarea prin
pulverizare. În urma procesului de uscare se produc schimbări asupra produsului
supus procesului. Cum ar fi:
transformări fizice suferite de legume în timpul prelucrării sunt: micşorarea
volumului, pierderile în greutate, migrarea componentelor solubile şi scorojirea.
Transfomările chimice şi biochimice care au loc în cursul procesului de
deshidratare conduc la unele pierderi nutritive şi de aromă, precum şi la
modificarea culorii. Astfel, se înregistrează pierderi de glucide solubile (glucoză,
fructoză, zaharoză etc.) în special în primele faze ale deshidratării când enzimele
îşi păstrează activitatea. Pierderile cresc cu temperatura şi sunt în funcţie de gradul
de mărunţire al produselor.
Asa cum fiecare produs are condițiile sale de uscare, la fel fiecare aparat
usuca un anumit produc. Spre exemplu in uscatoarele de timp tunel, benzi, tambur
rotativ. Vom usca mai bine produsele cu conistenta și rezistență mai inaltă. Insa in
uscatoarele cu pulverizare se vor usca produsele de tip lichide.

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 BIBLIOGRAFIE

1. AMARFEI R. Procesarea atermică şi termică în industria alimentară.

Editura Alma,
Galaţi,1996.
2. AMARFI, R.; ș.a. Operații unitare în industria alimentară.. Galați: Editura
Pax Aura Mundi, 2001
3. BANU C. Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria
alimentară. Vol I,
Editura Tehnică, Bucureşti,1992.
4. BIBIRE LUMINIŢA. Operatii si aparate : Industria alimentara / Luminita
Bibire. - Chisinau : Tehnica - Info, 2004. - 340 p.;
5. BRATU Em. A., „Operaţii şi utilaje în industria chimică”. –Editura
Tehnică: Bucureşti, 1981.
6. GANEA, G.; GOREA, Gh.; COJOC, D.; BERNIC, M. Utilaj tehnologic în
industria alimentară Vol II . București: Editura Litera, 2010
7. PAVLOV K. F., ROMANKOV P. G., NOSCOV A. A. „Procese si aparate
in ingineria chimică”, –Editura Tehnică: Bucureşti, 1981
(https://www.scribd.com/document/332246422/Procese-si-aparate-in-
ingineria-chimica-K-F-Pavlov-P-G-Romankov-A-A-Noscov)
8. https://www.scribd.com/doc/290657523/Banu-Tratat-de-industria-
alimentara
9. https://www.scribd.com/document/56053707/Uscatorul-Prin-Pulverizare-
Cu-Tehnica-de-Uscare

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Anexa
Figura 1.1

Figura 1.2

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 Figura 1.3

figura 2.1
A - dispozitive centrifugale: a-cu canale circulare în secţiune; b-cu canale
rectangulare în secţiune; c-cu canale ovale în secţiune; B - dispozitiv de
pulverizare sub presiune de lichid; C - dispozitiv de pulverizare cu două fluide
sub presiune: 1-intrare lichid; 2-intrare aer

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та
 figura 2.2
a – în flux echicurent; b – în echicurent cu curgere în spirală; c – în curent mixt
Tipuri de camere de uscare în funcţie de modul de alimentare lichid/agent de
uscare:

Coal
Dat a
Co N. 21
Mo Semn a
ala Documen
d. at Да
aaa t
та