Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE AN
La
Disciplina OUIA
Tema: Uscator cu toba
Chisinau 2015
CUPRINS:
INTRODUCERE...........................................................................................................3
5. PROTECȚIA MUNCII.............................................................................................21
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................24
Cuprins
Controlat Chiaburu V. Лист
1 Листов
. ь
Pentru Republica Moldova o însemnătate deosebită o are organizarea prelucrării materiei prime
autohtone în produse alimentare. Procesele tehnologice din acest domeniu în marea majoritate necesită
tratări termice ale produselor, ceea ce ca regulă este însoţit de un consum mare de energie. Atenţie
deosebită în acest context se acordă proceselor şi instalaţiilor de uscare ca unele din cele mai mari
consumatoare de energie din industria alimentară.
Instalaţiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale aportului de energie şi
sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul de energie a acestora şi asigură o
calitate înaltă a produsului finit. Aceste instalaţii sunt costisitoare şi nu întotdeauna este posibilă
procurarea lor de către antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodată întreţinerea lor necesită
personal de calificare înaltă şi reparaţia poate fi efectuată numai de către specialiştii întreprinderilor
producătoare. Toate acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifică investiţiile.
La moment un şir de întreprinderi activează utilizând instalaţii de uscare învechite procurate din
spaţiul postsovietic sau de construcţie proprie. Aceste instalaţii sunt într-o măsură oarecare automatizate,
accentul fiind pus pe mecanizarea operaţiilor mecanice cum ar fi încărcarea, descărcarea, transportarea
materiei prime prin camera de uscare etc.
Coal
Îndepărtarea apei din produse se realizează prin evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului şi
apoi difuzia acesteia în mediul înconjurător.
Evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului. Produsele cu un oarecare conţinut de umiditate
se încălzesc, pentru ca presiunea de vapori a apei să depăşească presiunea de vapori a stratului de aer
care înconjoară produsul. În condiţia existenţei acestei diferenţe de presiune, pe seama legii difuziei, apa
din stratul superficial al produsului care s-a transformat în vapori, trece în aer. Pentru a face mereu
posibilă deplasarea vaporilor de apă, dinspre produs înspre mediul înconjurător, este necesar să se
îndepărteze încontinuu vaporii acumulaţi în stratul de aer care înconjoară produsul, care se realizează
când uscarea se face sub vid.
Difuzia apei în mediul înconjurător. În cazul în care, la suprafaţa produsului se aduce un curent de
aer a cărui presiune de vapori este mică, se creează o diferenţă de presiuni care va permite apei din
stratul exterior al produsului să difuzeze în aer. Aerul, încărcat cu umiditate, este încontinuu vehiculat,
creând astfel condiţii pentru o permanentă difuziune a apei dinspre produs înspre aerul înconjurător. Pe
măsură ce stratul periferic a pierdut apa, concentraţia în apă a straturilor interioare ale produsului
depăşeşte concentraţia în apă a acestui strat periferic. Ţinând seama de legile difuziei, apa din interiorul
produsului se va deplasa spre exterior până se va ajunge la un echilibru, care va fi stabilit în funcţie de
caracteristicile aerului, din camera unde urmează a se depozita produsul uscat.
a. După modelul transmiterii căldurii către produse, uscarea se realizează: prin conducţie, prin
convecţie şi prin radiaţie.
- prin conducţie, cînd produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului, care trebuie
încălzită mereu la temperaturi mari. În acest caz, produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-
se;
- prin convecţie în aer cald sau gaze de adere, produse1e fiind aşezate pe rastele, cărucioarele
mobile, tăvi, etc., circulînd fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu
temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, permiţând razelor să pătrundă în produs;
- prin radiaţie cînd produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici
(corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). În acest caz, produsele se
usucă, în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.
Coal
a
Mod Coa Nr Data
Proiect de an la OUIA 5
Semn
. la Document at Дата 8
b. După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza fie la presiunea atmosferică, fie în vid
(prin uscare la temperatura mediului înconjurător, fie că produsul este îngheţat, apa îndepărtându-se
prin sublimare).
Clasificarea materialelor umede din industria alimentară, după Lâkov, este prezentată în tabelul 1.2:
Tabelul 1.2. - Clasificarea materialelor umede din industria alimentară
După forma de prezentare
Forma de prezentare
(exemple, metode de uscare Proprietăţi
Tipul de material
recomandate)
Lapte, sînge, sucuri: Proprietăţile coloizior
Soluţii coloidale
- uscare prin pulverizare
Geluri, sisteme coloidale Prezintă o structură spaţială
coerente Au aspect solid
Au mare afinitate pentru
Corpuri gelatinoase Geluri elastice: lichide
- geltina Absorb lichidele apropiate ca
- corpuri coloidale - aluatul de făină polaritate umflîndu-se;
prin uscare se contractă fără
pierderea proprietăţilor elastic
- corpuri capilar-poroase Geluri casante, nespecifice Prin uscare işi modifică puţin
industriei alimentare dimensiunile, dar devin
freabile; absorb orice lichid
care le udă
Majoritatea materiei prime şi Au o structură capilar-poroasă,
Corpuri coloidale capilar-
produselor alimentare: legume, cu perţi elastici ai porilor
poroase
fructe, boabe de ceriale
După geometria golurilor (pori, capilare)
Tipul de material Proprietăţi
Materiale compacte Nu prezintă goluri, pori sau capilare
Coloizi sau geluri elastice Au structură coloidală sau de gel elastic, fără goluri
Prezintă goluri:
- macroscopice: corpurile poroase la care presiunea de vapori a
apei în pori este practic egală cu cea de la suprafaţa liberă
- capilare:
- cu φ>10-7m → au proprietăţi asemănătoare cu cele cu
Materiale poroase
goluri macroscopice
- cu φ=10-9…10-7m → la care presiunea de vapori a apei
este mai mică decît cea de la suprafaţa liberă
- microscopice: φ<10-9m → în care apar forţe moleculare, legături
chimice etc.
Coal
Statica uscării stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali care participă la uscare
(materialul şi agentul de uscare) şi se determină prin ecuaţiile bilanţului de materiale şi a bilanţului
termic. Cînd se efectuează uscarea prin antrenare, mediul de încălzire venind în contact cu suprafaţa
materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate şi apoi se elimină din uscator. Determinrea
cantităţii de umiditate îndepărtată a cantităţii de material uscat rezultat în urma uscării, a consumului de
aer şi de căldură se face întocmind bilanţul de materiale şi bilanţul termic.
Bilanţul de materiale. În timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut uscat, precum
şi greutatea aerului uscat care constituie purtătorul de căldură şi umezeală rămîn constante, dacă nu sînt
pierderi. Cantitatea de umezeală intrată în uscător, în cazul unui regim staţionar de uscare, trebuie să fie
egală cu cantitatea de umezeală rămasă în material după uscare şi cantitate a de umezeală antrenată de
aer în uscător:
G1U 1 G 2U 2
şi sînt cantităţile de umiditate din material înainte şi după uscare;
100 100
în care: G1 şi G2 - reprezintă materialul la intrarea şi ieşirea din uscător, în kg/h;
Coal
Proiect de an la OUIA a
7
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата 8
U1 şi U2 - umiditatea iniţială şi finală a materialului, în %;
Dacă se notaeză cu:
L - cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător, în kg/h;
x1 şi x2 - conţinutul de umiditate al aerului la intrare şi ieşire din uscător, în kg/kg aer umed;
În absenţa pierderilor, cantitatea totală de umiditate rămîne constantă şi deci trebuie să aibă loc
G G
egalitatea: U 1 1 Lx1 U 2 2 Lx 2 (1.1)
100 100
Cantitatea de umiditate ce se elimină din uscător se poate determina după ecuaţia:
U U
U G1 1 G 2 2 (1.2)
100 100
Comparînd ecuaţiile (1.1) şi (1.2) rezultă:
U = L ( x2 – x1),
de unde consumul total de aer necesar uscării va fie egal cu:
U
L , [kg/h].
x 2 x1
Consumul specific de aer, adcă consumul de aer raportat la 1 kg umiditate îndepărtată din
L 1
material în uscător este: l .
U x 2 x1
Deoarece, conţinutul de umiditate a aerului la trecerea prin bateria de radiatoare nu se schimbă, atunci
1
x1 = x0 , de unde: l (kg aer/kg umiditate).
x2 x0
Cinetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul uscării şi
numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului, dimensiunile lui, condiţiile
hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).
Viteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. Se defineşte ca fiind
cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp. Sub formă
diferenţială, viteza de uscare poate fi exprimată prin relaţia:
dW
U (1.3)
A dt
Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze viteza de uscare
în funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale ale produsului supus uscării, de condiţiile de realizare a
operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De aceea pentru determinarea vitezei de
uscare se recurge la datele experimentale obţinute în condiţii de laborator şi transpuse la condiţiile
industriale.
Coal
Coal
1.7.
Mod
Mod Coa
FACTORII CARE INFLUIENŢIAZĂ
Data
Proiect
Proiectde
USCAREA dean
anla
laOUIA
OUIA aa
89
Coa Nr
Nr Semn
Semna
Data
.. la
la Document
Document at
t Дата
Дата 8
Factorii de care depinde uscarea şi, deci viteza de uscare se pot grupa în trei categorii:
-factori referitori la materialul supus uscării;
-factori referitori la agentul de uscare;
-factori referitori la operaţia de uscare.
Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanţi sînt:
-parametrii agentului de uscare: temperatură, viteză şi umiditate relativă;
-natura agentului de uscare;
-caracterul şi condiţiile de contact între material şi agentul de uscare.
Cu cît temperatura şi viteza agentului de uscare sînt mai mari şi cu cît umiditatea relativă este mai
mică, cu atît viteza de uscare este mai mare. În cazul în care condiţiile de contactare a particulelor de
materiale cu agentul de uscare sînt foarte bune, viteza de uscare creşte în comparaţie cu viteza de uscare
în strat fix.
Dintre factorii referitori la operaţia de uscare mai importanţi sînt:
-uniformitatea uscării;
-tipul de uscător;
Uniformitatea uscării are o importanţa mare, atît datorită calităţii materialului uscat cît și duratei
procesului de uscare.
Multitudinea factorilor care influenţeaza viteza de uscare determină recurgerea la date
experimentale pentru calculul și construcţia uscătoarelor.
O clasificare complexă cuprinzînd criteriile amintite este prezentată în schemele din tabelul 1.4
prelucrate după Strumillo, care ia în considerare şi forma de prezentare a materialului supus uscării şi
este sugestivă pentru alegerea uscătoarelor. Un criteriu adecvat de prezentare a uscătoarelor este cel
referitor la tipul constructiv şi la condiţiile de lucru.
Coal
Mod Coa Nr
Proiect
Tabelul 1.4. – Clasificarea de an
uscătoarelor la OUIA a
10
Semn Data
. la Document at Дата 8
Forma fizică a materialului umed Tipul uscătorului recomandat
Uscătoarele discontinue cu amestecător, cu valţuri, cu
Lichid
pulverizare în spumă
Uscătoare discontinue cu amestecător, tip bandă sau tambur
Nămol
sub depresiune, prin pulverizare
Uscătoare tip cameră sub depresiune, discontinue cu
amestecător, convective tip cameră, prin fluidizare, tip
Pastă bandă, prin pulverizare, prin transport pneumatic, tip bandă
sub depresiune, cu valţuri
Coal
a – pentru malţ: 1- transportor elicoidal pentru malţ umed; 2- dozator-bandă pentru repartizarea malţului;
3- grătar (două semigratare rebatabile); 4- ax pentru rabaterea semigrătarelor; 5- pîlnie colectoare de malţ;
6- transportor cu raclete pentru malţ uscat; 7- calorifer; 8- ventilator; 9- canal collector de aer uzat;
10- coş de evacuare aer uzat; 11- canal de recirculare aer uzat;
b – reprezentarea în diagrama h – x a procesului de uscare: 0 – aer proaspăt; 1- aer amestec;
2- aer amestec încălzit; 3- aer uzat.
Dintre uscătoarele convective continue se prezintă uscătorul tunel figura 1.2. şi uscătorul tip
bandă figura 1.3.
Uscătorul conductiv cu un tambur este prezentat în figura 1.4, iar uscătorul conductiv cu valţ (cu doi
tamburi) în figura 1.5. Productivitatea uscătorului - tambur conductiv, P, se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i a
(1.4.) în care, D este diametrul tamburului, în [m]; n - t u r a ţ i a tamburului, în [ ro t / h ] ; L - lungimea
tamburului, în [m]; δ - grosimea s t r a t u l u i iniţial supus u s c ă r i i , în [ m ] ; ρ -
densitateam a t e r i a l u l u i i n i ţ i a l . (P se exprimă în produsul i n i ţ i a l de l i c h i d ) .
Fig. 1.4. Uscător continuu conductiv (prin Fig. 1.5. Uscător continuu conductiv
contact) cu un tambur: (prin contact) cu doi tamburi:
1 - tambur; 2 - stratul de material uscat; 1 - cuvă; 2 - tamburi; 3 - cuţite de
3 - cuvă; 4 - dispozitiv de detaşare a răzuire; 4 - racord pentru evacuarea
materialului uscat; 5 - limitator pentru materialului uscat şi intrarea agentului de
grosimea stratului; 6 - agitator; uscare, 5 - racord pentru evacuare aer
7 - racord de golire uuzat
Coal
Fig. 1.8. Uscător prin radiaţie cu radianţi metalici sau ceramici încălziţi la flacără deschisă:
1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare;
4 - hotă de evacuare
U1 U 2 30 12
W G1 . 0,52 0,107 kg / s ;
100 U 2 100 12
Putem verifica validitatea calculului initial:
W= G1-G2= 0,520-0,413= 0,107%
material
3.2Calculul bilanţului termic UTM FTMIA gr.TAP-
Aprobat. 132
3. Determinam parametrii initiali ai aerului umed:
Pentru a putea efectua calculul bilanţului termic este necesar de a prezenta pe diagrama I-x
procesul de uscare.
Uscătorul se proiectează conform tab. XV, în perioada caldă a anului t0 = 100C şi φ0 = 75%.
Parametrii de baza al aerului umed din uscator se determina cu ajutorul diamgamei I-x. dupa parametrii
aerului din exterior t0 si φ0 pe diagram gasim punctual A si entalpia I0 si cantitatea de umeditate x0
corespunzatoare acestuia. Incalzirea aerului in uscator are loc la umeditatea constanta pina la
temperature t1 ( punctual B, entalpia I1). Dupa temperature aerului la esire din uscator t2 determinam
punctual final a procesului de uscare si umeditatea x2.
Unde: x0 =x1 = 7*10 -3 kcal/kg aer uscat- continutul de umezeala a aerului;
x2=33*10-3 kcal/kg aer uscat- continutul de umezeala la iesire din uscator;
I0= 7*103 kcal/kg aer uscat- entalpia aerului in incapere;
I1=I2= 31*103kcal/kg aer uscat-entalpia aerului.
1 1
l 38,46kg / kg apa evaporata; ;
x 2 x0 33 7 *10 3
L l * W , kg / s;
31 7
q cal 923kJ / kg apa evaporata;
33 7 *10 3
Qcal q cal * W , kW ;
12 12.84
Volumul in surplus : K surplus * 100 %=6,5%
12.84
2. Calculam diametrul tobei,[mm]:
12,84
D 3 3 3,27 1,48 1,4m
5 * 0,785
L 5* D
V 12,84
L 8,39 9m
0,785 * 2,56 0,785 * 1,96
Acceptam L=9m
Proiect de an la OUIA a
18
Mod Coa Nr Semn Data
. la Document at Дата
0,2 * 900 * 30 12 3240
120 * 0.68h 40,8 min;
30 200 30 12 4740
Unde:
m si k- sunt coeficientii care depend de tipul sicanei utilizate si caracterul miscarii
produsului in uscator. Pentru sicana de repartizare m=0,6; pentru echicurent k=0,5-2,0;
- tipul de uscare, min
-unghiul de inclinare a tamburului egal de obicei cu 0,5-5º
0,6 * 2 * 9 10,8
n 49rot / min .
3,14 *1,4 * tg 3 0,22
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de tmperatură,
umiditate relativă și viteză de circulație a aerului Proiect
în zona de de an alaîncăperilor
muncă OUIAde producție.
Mo Coal Nr. Semna Data
Temperatura
d a aerului
Document
Efectuat Lisenco A. în încăpere
t. trebuie
Дата să oscileze între 18-24 oC, umiditatea relativăCoala
Litera să fie în limitele
Coli
Изм Лист № докум. Подпис
Controlat
. 60-40%,Chaiburu
de
V.
iar viteza de circulație
ь Norme de
a aerului 0,2-0,5m/s.
Лист
20 Листов
protecție
Indiferent de tipul și de funcționarea instalațiilor a
pe muncii
care lucrătorul UTM
le deservește,
FTMIAelgr.
trebuie
TAP-să
Aprobat. 132
îndeplinească următoarele cerințe de securitate.
Lucrătorul trebuie să cunoască bine construcția instalației, tehnica ei de funcționare și să
efectuieze îngrijirea și reparația tehnică necesară. Înainte de pornirea instalației montate sau reparate
este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalație sau în mecanismele ei obiecte străine:
instrumente, buloane, piulițe, ș. a.
Instalația poate fi pornită doar în cazul convingerii funcționării normale. Se interzice pornirea și
oprirea instalației de către persoanele care nu au permisiunea să facă acest lucru. Înaintea pornirii
instalației, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toți cei ce o deservesc trebuie să fie atenți.
La început instalația lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce materia primă.
În timpul funcționării instalației se interzice curățarea, repararea sau reglarea nodurilor.
Instalația și locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de muncă nu
trebuie să se afle persoane străine.
Se interzice îmbrăcarea și dezbăcarea hainelor în apropierea instalației care funcționează, precum
și purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea poate fi prinsă de mecanismele în
mișcare, se recomandă purtarea combinizoanelor. Femeile trebuie să-și acopere capul cu un colțișor sau
o basma.
La fiecare instalație împreună cu instrucția de deservire trebuie să fie anexate și regulile tehnicii
de securitate.
Adresarea cu instalațiile electrice necesită de la personalul ce le deservește o atenție specială, de
aceea cunoașterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare care are lagătură cu electricitatea.
Trecînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri și contracția mușchilor. În timpul
contracției îndelungate a mușchilor se întrerupe respirația și poate avea loc stop cardiac. Cu cît
intensitatea curentului electric care trece prin copul omului este mai mare, cu atît mai mult crește riscul
pentru viața lui. Practica arată că intensitatea curentului mai mare de 0,5A este deja periculoasă pentru
sănătatea omului, iar curenul electric cu intensitatea de 1A și mai mult este mortală.
Nu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. Datele statistice
vorbesc despre faptul că peste 80% din situații excepționale survin la rețelele cu un voltaj mic. Normele
și regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în timpul lucrului cu tensiune de 40V.
Măsurile de protecție se împart în: generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate de avertizare,
îngrădire) și speciale (individuale).â
Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele de lemn la
întrerupătoare și altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite cu u strat izolator fiabil.
Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile inaccesibile, unde ele nu vin în contct
întîmplător cu omul (linia aeriană). Coal
Mod Coa Nr
Proiect de an la OUIA a
21
Semn Data
. la Document at Дата
Toate capetele metalice, izolate de părțile conducătoare de curent electric în condiții obișnuite,
trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolației. Pentru aceasta țevele metalice sau
unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat în pămînt și cu ajutorul unei bare care face legătură cu pămîntul
se unesc între ele. Capătul barei iese la suprafață și la el cu un cablu dezgolit aproximativ
16-25mm2 se unesc carcasele instalațiilor și mașinilor electrice, transformatoarelor, cutiile reostatelor ș.
a. În cazul defectării izolației partea dispozitvului care are legătură cu pămîntul poate fi unită cu cea
conducătoare de curent electric. Cu toate acestea între partea care are legătură cu pămîntul și pămînt nu
va fi tensiune periculoasă pentru om.
Persoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente individuale
conducătoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi provocate de curentul electric
sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de protecție: mănuși de cauciuc, caloși sau
cizmulițe de cauciuc, covorașe de caucuic, ochelari de protecție. Mînerele metelice ale mînerilor
instrumentelor de lucru (cleștilor, șurubelnițelor ș. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.
Este necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază:
1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub presiune.
2. Nu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.
3. Toate reparațiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după deconectarea lor.
4. Deconectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparație, trebuie de atîrnat un placat:
”Nu conectați”.
5. Nu se permite trecerea de îngrădire.
6. Nu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de ebrietate.
Dacă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie eleiberată de
contactul cu elementul concucător de curent electric; pentru aceasta este nscesar de deconectat
dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil, de întrerupt circuitul, folosind pentru
aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric. Cu toate acestea trebuie de luat în considerație
posibilitatea căderii victimii de la înălțime și să se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de
tăiat cablu cu un topor cu coadă de lemn uscată. Oricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenție.
Eliberînd victima de acțiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, în același timp
acordînd victimii primul ajutor (victimii i se descheie îmbrăcămintea strînsă pe corp, i se dă să miroase
amoniac, se face frecție și în caz de necesitate se face respirație artificială și masaj cardiac).
BIBLIOGRAFIE
Coal
Bibliografie
Controlat Chiaburu V. Лист
23 Листов
24
. ь
Poziţie
Zonă
Notarea Denumirea Nota
Documentaţie
A3 Desen de ansamblu 1
Piese
Gura de evacuare a
1 1
produsului uscat
2 Role de sprijin 1
3 Pinion 1
4 Bandaje 1
5 Tambur cilindric 1
6 Roata dintata 1
Record de
7 alimentare cu 1
produs umed
Conducta de
8 1
alimentare
9 Electromotor