Twinning Project RO/2006/IB/EN/09

Implementation and Enforcement of the Environmental Ac Acquis at

Pro
National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Pr ojects
Phase II

A project financed by the EU through the Phare Programme in Romania

Project
Proje 018--147.03.03.01.09
ct No. PHARE/ 2006 / 018

Cele mai
bune tehnici disponibile (BAT)
pentru industria textila

Partea I:
I: Apa uzata
Dr. Harald Schoenberger, Sevilla
Partea II:
Reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textile
textilelor
Dr. Richard Schlachta,
Schlachta, Munich

1
Cele mai bune tehnici disponibile pentru industria textila:

Partea 1: apa uzata

Cuprins:
1 Introducere....................................................................................................................................3
2 Procesele de baza pentru fabricarea textilelor si finisarea textilelor ............................................7
2.1 Fabricarea materialelor textile brute.............................................................................................7
2.2 Finisarea textila ............................................................................................................................8
2.2.1 Procesele de finisare......................................................................................................9
2.2.1.1 Pretratarea..................................................................................................................9
2.2.1.2 Vopsirea ..................................................................................................................10
2.2.1.3 Inobilarea.................................................................................................................14
2.3 Provenienta apei uzate................................................................................................................16
2.3.1 Sursele de apa uzata ....................................................................................................18
2.3.2 Structura apei uzate .....................................................................................................18
3 Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor de apa uzata pentru
prevenire, valorificare si tratare/ evacuare .........................................................................................23
3.1 Masurile de prevenire a apei uzate .............................................................................................24
3.1.1 Desfasurarea generala a intreprinderii si metodele de management ...........................24
3.1.1.1 Cadastrul apelor uzate .............................................................................................24
3.1.1.2 Selectarea chimicalelor ...........................................................................................24
3.1.2 Masurile de prevenire la fabricarea atelor si suprafetelor ...........................................24
3.1.3 Masurile de prevenire la fabricarea tesaturilor............................................................25
3.1.4 Masuri de prevenire la finisarea textilelor...................................................................26
3.1.4.1 Masuri generale .......................................................................................................26
3.1.4.2 Pretratarea................................................................................................................28
3.1.4.3 Vopsirea ..................................................................................................................28
3.1.4.4 Imprimarea ..............................................................................................................29
3.1.4.5 Inobilarea.................................................................................................................31
3.1.4.6 Acoperirea/caserarea ...............................................................................................31
3.2 Masurile de tratare a apei uzate..................................................................................................32
3.2.1 Tratarea la sursa de aparitie a apei uzate.....................................................................32
3.2.1.1 Eliminarea clorurului liber din cadrul utilizarii clorurii de sodiu ...........................32
3.2.1.2 Eliminarea Crom VI ................................................................................................32
3.2.1.3 Tratarea resturilor de amestecuri si resturilor de flote foarte poluate .................32
3.2.1.4 Tratarea solutiilor (flotei) de eliminare a agentilor de protectie..............................33
3.2.1.5 Tratarea resturilor de flota de vopsire .....................................................................34
3.2.1.6 Tratarea resturilor de flota foarte concentrata din vopsirea prin absorbtie .............34
3.2.1.7 Tratarea resturilor de pasta de imprimare................................................................35
3.2.1.8 Tratarea resturilor de solutii de inobilare ................................................................35
3.2.1.9 Resturile de flota de la acoperire si caserare si din acoperirea pe partea
inferioara 35
3.2.1.10 Tratarea flotelor de spalare din pretratarea tricotului ..........................................35
3.2.2 Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta ..............................35
3.2.3 Tratarea finala a apei uzate..........................................................................................36
3.2.3.1 Metoda namolului activ...........................................................................................36

2
 3.2.3.2 Metode suplimentare ...............................................................................................36
3.2.3.3 Decolorarea .............................................................................................................36
3.2.3.4 Toxicitatea pentru pesti ...........................................................................................37
3.2.4 Eliminarea resturilor....................................................................................................37
4 Exemplu pentru transpunerea directivei IPPC pentru domeniul apelor uzate in finisarea
textila..................................................................................................................................................37
4.1 Imaginea de ansamblu asupra anexei 38 ....................................................................................39
4.2 Argumentarea pentru selectarea parametrilor de apa uzata........................................................40

Introducere
Industria de finisare a textilelor (TVI) se caracterizeaza prin utilizarea unei cantitati mari de
chimicale, cu care textilele se prelucreaza in mare parte in mediu apos, facand parte din ra-
murile industriale cu cele mai mari cantitati de apa uzata. La nivel mondial se produc actual-
mente aprox. 48 Mio. t fibre sintetice si naturale si prelucrate in flis, tesaturi si tricotaje. Ince-
pand cu fibrele se utilizeaza aprox. 1,6–1,7 Mio. t chimicale textile pentru fabricarea struc-
turilor lineare (atele) si a suprafetelor precum si pentru finisarea lor finala prin inalbire, vop-
sire si inobilare. In comert se gasesc aproximativ 7 000 de agenti textile diferiti iar „Colour
Index“, catalogul colorantilor comercializati, contine aproximativ 4000 de coloranti diferiti.

Doar o parte mica din chimicalele utilizate ramane pe textile, conform reglementarilor, cea
mai mare parte din procesele de finisare textila („wet processing“) ajungand in apa uzata sau
fiind emisa in atmosfera.
Emisiile extraordinar de ridicate pe calea apei sau a aerului precum si consumul ridicat de
energie si apa proaspata in cadrul industriei de finisare textila (TVI) au constituit motivul de
introducere a ramurii industriale in domeniul de aplicare al Directivei IPPC. Pentru a reduce
pe cat de mult posibil impactul de mediu al TVI, in cadrul asa numitului proces de la Sevilla,
in cadrul unui schimb de informatii intre statele member ale Uniunii Europene, s-a elaborate
un catalog al Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), ce va fi luat in considerare n viitor
la autorizarea instalatiilor din industria textile.

Deja de la filare, tesatorie si tricotare se aplica chimicale pe substratul textil („preparate“),

care sunt preluate in cadrul finisarii textile ulterioare de catre apa evacuata si aerul emis. De
aceea acest domeniu a fost preluat in lucrari, ca urmare a deciziei Grupului Tehnic de Lucru
(TWG) asupra domeniului de valabilitate al acestei Directive. Din asa numitul “lant textile”
(imaginea 1), care reprezinta intregul proces de productie al textilelor, sunt descries BAT-
urile pentru
– Prelucrarea materialelor filate (fibre textile) si atelor (filatura) si prelucrarea atelor sau
firelor in suprafete (tesaturi, tricotaje, fabricarea paturilor si paslei),
– Inobilarea materiei prime textile prin vopsirea, imprimarea, inobilarea (inclusiv
acoperirea si caserarea) si tratarea necesara pentru aceasta
Inclusiv tehnologiile aplicate la finalul proceselor end-of-pipe in vederea reducerii emisiilor
din Documentul de Referinta „Reference Document on best available Techniques for the Tex-
tile Industry“ (Best Reference Document - BREF).

3
 Rohstoffe
Materii prime

Fabricarea
Herstellungfirelor naturale
von natürlichen
und synthetischen
si sintetice Fasern
Wasser

Prelucrarea
Verarbeitungatelor si su- und
von Garnen
Apa

prafetelor (tesaturi, tricotaje,

Flächengebilden
(Gewebe, Maschenware u.ä.)
etc)

Emisiile
Emissionen
Finisarea (Pretratarea,
Veredlung vop-
Hilfsmittel

sirea, imprimarea, inobilarea)

(Vorbehandeln, Färben,
AgentiEnergia

Drucken, Ausrüsten)
Confectii si alte prelucrari

Konfektion und andere

Weiterverarbeitung
Energie

Consumul textilelor

Gebrauch der Textilien

Eliminarea textilelor

Entsorgung der Textilien

Imaginea 1: Lantul textil

Abbildung 1: Die textile Kette

Pentru fabricarea textilelor se utilizeaza in special lana, bumbac si fire sintetice precum si
amestecuri. Se prezinta o imagine a materialelor fibroase textile si a denumirilor in tab. 1 si
tab. 2. Tipul firelor determina in mare parte ce impuritati si chimicale sunt transferate in
procesul de finisare textile si ce agenti textile, coloranti si agenti de inobliare pot fi utilizati
acolo. Substratele textile pot fi finisate in in formele de prezentare, ghemotoc, paleta, ata si
suprafata. Etapele de tratare sunt in principiu similare, totusi sunt necesasre deseori masini
diferite pentru fiecare fel de prezentare. In special tipul marfii si tipul produsuluil, stabilesc
daca se vor desfasura diferitele procese in mod continuu, semicontinuu sau discontinuu (in
sarje). De obicei intreprinderile de finisare a textilelor sunt specificate pe un anumit tip de
produs sau anumite procese de finisare, fortate de gama de masini necesare.

Chiar daca cele mai multe intreprinderi de finisare textila (TVB) au un program de productie
foarte individual, se deosebesc in general urmatoarele tipuri de productii:

• TVB, care finiseaza in principal atele. Substratul cel mai important consta din Co si ame-
stecurile de Co, PES so amestecuri de PES, PAN si amestecuri PAN.
• TVB, care finiseaza in principal tricotaje. Substraturiel cele mai importante sunt Co si
amestecurile de Co, PES si amestecurile de PES, PA si amestecurile de PA.
• TVB, care finiseaza in principal tricotaje si care dispun de un departament de imprimarie
relevant (mai mult de 30 % din materiale sunt imprimate). Substraturile importante sunt

4
 Co si amestecuri C, amestecuri de PES si PES. Deseori finisarea se limiteaza exclusiv la
imprimarea textila.
• TVB, care finiseaza in principal tesaturi si care nu au un departament relevant de impri-
mat. Substraturile cele mai importante sunt Co si amestecuri de Co, CV si amestecuri CV,
Wo si amestecuri Wo, CA si amestecuri CA.
• TVB, care finiseaza tesaturile si care dispun de un departament relevant de imprimare (se
imprima mai mult de 30 % din tesaturi). Substratele importante sunt amestecuri Co si Co,
CV si amestecuri CV, PES si amestecuri PES.
• TVB, care finiseaza covoare.
• TVB, care finiseaza pasla.
• TVB, care finiseaza paturi.
• TVB, care desfasoara in principal acoperirile pe substrate textile. Aceste intreprinderi sunt
de obicei relevante pentru apa uzata.

BREF-ul acopera industria de finisiare totala textila. Din numarul mare de BAT descrise
acolo, diferitele procesele au relevanta diferita pentru diferitele productii. La aceasta, direc-
tiva IPPC nu prevede ca toate procesele relevante sa trebuiasca sa fie transpuse intr-o intre-
prindere in aceeasi proportie, chiar daca aceasta s-ar afla si la finalul dezvoltarii sale. Scopul
directivei este prevenirea si reducerea integrate a poluarii de mediu, corelata la exploatarea
unei anumite instalatii. De aceea se vor lua masuri care duc per ansamblu la prevenirea si,
daca aceasta nu este posibila, la reducerea emisiilor in aer, apa si sol, luandu-se in considerare
gestionarea deseurilor la un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in ansamblu. Stabilirea de
catre autoritatea competenta a valorilor limita de emisie exigente sau solicitarea masurilor
tehnice echivalente, se va baza pe BAT, fara a fi prescrise anumite tehnologii. Metodele BAT
ce vor fi implementate fiecare intr-o anumita intreprindere, se orienteza dupa caracacteristica
tehnica a instalatiei, amplasamentul ei geografic si conditiile locale de mediu. Decizia asupra
tehnicilor de implementat poate fi luata doar prin comparatia emisiilor, care ajung initial in
mediu cu cele care sunt realizabile prin aplicarea BAT. Pot fi stabilite prioritati in cadrul in-
tervalului de timp stabilit legal prin legislatia statelor aderante sau stabilita in Directiva IPPC.

Fibrele naturale Fibrele chimice

Fibrele vegetale (Celulo- Fibrele animale Fibrele din polimeri Fibrele din polimeri sintetici
za) (albumina) naturali

5
Fibre din seminte Lana si par fin de anima- Firele chimice celulozice Fibre policondensate
• Bumbac le • Poliester
• Kapok • Lana de oaie • Viscoza • Poliamida
• Akon • Lana de lamela • Cupro • Poliester-Eter
• Lana de camila • Acetat
Fibra de liberiana • Par de iepure • Triacetat Fibre polimerisare
• In • Par de iepure salbatic • Modal • Polyethylen
• Canepa • Par de capra • Polypropylen
• Ramie Fibre de hartie • Polyacryl
• Iuta
Par gros de animal • Hartie filata • Modacryl
• Par de capra • Celulon •
• Sunn Polyvinylchlorid
• Par de vita •
• Kenaf Vinal
• Par de cal Fibre cauciuc • Polystyrol
Fibre tari • Cauciuc • Polychlorid
Matase
• Sisal • Multipolymerisat
• Matase de dud
• Manila Fibre vegetala din albu- • Elastodien
• Tussah mina
• Alfagras
• zeina
• Cocos Fibre poliaditive
• Ardeina
• Elastan
• Poliuretan
Fibre animala de albumi-
na
• cazeina

Tabelul 1: Fibre textile

Bumbac CO Mohair WM Viscoza CV

In/Panza LI Par de vita HR Modal CMD
Iuta JU Matase SE Acetat CA
Ramie RA Matase de ST Triacetat CTA
tussah
Sisal SI Canepa HA Poliester PES
Cocos CC Poliamid PA
Lana WO Vata de sticla GF Polietilen PE
Lana de la oaie WV Carbon CF Polipropilen PP
Alpaca WP Metal MTF Poliacril PAN
Modacril MAC
Clorura de Poli- CLF
vinil
Elastan EL

Tabelul 2: Denumirile uzuale ale fibrelor conform DIN 60001 partea 4

6
Procesele de baza pentru fabricarea textilelor si finisarea
textilor

1.1 Fabricarea materialelor textile brute

Pentru fabricarea materialelor textile brute se vor utiliza fibre naturale, fibre semisintetice si
fibre sintetice.
Fibrele semisintetice si sintetice sunt generate prin procese filate ca si fibre scurte (fibre
filate) sau ate de filament in industria chimica de fibre, ce vor fi cuprinse impreuna ca si fila-
tura primara. Prezentarea urmatoare a atelor din fibrele filate prin procese de fabricare textile,
delimitate din acestea ca si filatura secundara. Fibrele naturale se afla deja in forma de fibre
scurte, ce se vor intinde in forma de ate.

Atele de filament ale filaturii primare si atele filaturii secundare sunt prelucrate in continuare
intr-o umplutura de materiale brute textile. Firele filate pot fi prelucrate in continuare cu ex-
ceptia pufului, flisului sau paslei. La fabricarea textilelor rezulta apa uzata in special la cu-
ratarea masinilor si dupa caz din tratarea aerului uzat. Inainte de finisarea textila respectiva au
o importanta deosebita insa etapele de proces la care se utilizeaza substantele care ajung mai
intai in apele uzate prin procesele de spalare la pretratare si care isi aduc aportul important la
cantitatea de poluanti. Aici apartin in special urmatoarele procese descrise.
Deja de la filature primara, fibrele fabricate pot fi impregnate cu asa numitele preparate pri-
mare sau avivari cu agenti auxiliar, ca si suport in prelucrarile urmatoare.
La filarea secundara a fibrelor sintetice si naturale se utilizeaza de asemenea agenti textili
precum asa numitii agenti secundari de preparare, agentii de uleiere, uleiurile de bobina pre-
cum si agenti de umectare si stabilizare a atei. Acestea au sarcina in principal de a conferi
atelor protectia impotriva distrugerii mecanice si impotriva incarcarii electrostatice, de ex. la
rebobinarea rapida. De catre acestea sunt afectate si procesele corespunzatoare, ulterioare
procesului de filare respective, de ex. rasucirea sau producerea suprafetei de urzeala prin
taiere. Atele de filament netede pot fi supuse unei texturizari. Prin aceasta li se confera o
structura cocolosita prin tragere si actiune termica in timpul unui proces de rebobinare. Pentru
aceasta sunt necesare agentii auxiliari corespunzatori.

La prelucrarea in continuare a atelor in suprafete prin tricotare se utilizeaza uleiuri pentru a

proteja partile solicitate mecanic ale masinii de prelucrare. Uleiurile sunt aplicate astfel pe
produsul rezultat. Tipul si compozitia agentilor de preparare depinde de tipul de fibre si de
procesul de prelucrare. Fibrele chimice contin deseori asa numitele uleiuri albe (uleiuri min-
erale foarte rafinate), fibre poliuretane si uleiuri siliconate (Polisiloxane) si alte suplimente
precum tensidele si agentii antielectrostatici. In cazul fibrelor textile chimice se utilizeaza de
ex. Ethylenoxid-/Propylenoxid-Addukte (EO-/PO-Addukte). Uleiurile de bobinare, taiere si
rasucire constau in principal din uleiuri albe (70 - 95 %) si din tenside.
Preparatelor si altor agenti de prelucrare pe baza componentelor termostabile li se atribuie si
acizii grasi de ester modificati steric, complexi, polietercarbonatii si poliesterul special. La
fabricarea suprafetelor prin tesare trebuie protejate atele impotriva actiunii puternice me-
canice. Stratul de protectie aplicat, aplicat de catre testator sau de catre fabricantul structurii,
constituie agentul de protectie.

7
Agentii de protectie constau din polimeri naturali si derivatii sai (amidon, amido-eter, amido-
carboximetil, derivate celulozice, in special celuloza de carboximetil (CMC) si galakto-
manane) sau polimeri sintetici (Polivinilalkool, Polacrilat, Poliester, Polivinilacetat).

1.2 Finisarea textila

In ciuda tuturor diferentelor individuale, la intreprinderile de tipul celor prezentate mai sus,
procesele principale sunt similare si se impart dupa cum urmeaza:

- pretratarea textila
- vopsirea
- imprimarea,
- inobilarea

In imaginea 2 este prezentat in mod exemplar desfasurarea tipica a procesului la finisarea

tesaturilor de bumbac. Aceasta cuprinde pretratarea, procesele de parlire, indepartare a stra-
turilor de protectie, fierberea alcalica, inalbirea, spalarea, uscarea si mercerizarea precum si
vopsirea, imprimarea si inobilarea. Fiecare dintre etapele mentionate este caracterizata prin
cantitatea de chimicale specifica utilizata, prin anumitele procese tehnice si prin emisiile
specifice.
Eliminarea Inalbirea
agentilor Bleichen
Entschlichten

Parlirea Uscarea
Sengen Trocknen
Fierberea Spalarea Mercerizarea
alcalica Waschen Mercerisieren
Alkalisches
Abkochen

Vopsirea
Färben Imprimarea
Drucken Inobilarea
Ausrüsten Uscarea
Trocknen

Inalbirea 2: Prezentarea schematica a finisarii tesaturilor de bumbac

8
Capacitatea resp. secventa fiecarui proces de finisare, aparatele utilizate, masinile si insta-
latiile precum si tipul colorantilor utilizati, agentilor textili si chimicalelor de baza sunt de-
terminate in special de urmatorii parametrii:

• Tipul materialului textil brut (fibrele naturale, fibrele semisintetice si sintetice),

• Formele de prezentare ale textilelor (ghemotoc, bobina, ata, tesatura, tricot, pasla, patura,
covor),
• Scopul utilizarii (imbracaminte, textiel de casa si gospodarie, textile tehnice),
• Caracteristicile cerintelor (rezistenta de fabricare si utilizare, stabilitatea formei, elastitici-
tatea, efectul tactil, stralucirea, rugozitatea, netezimea, structura, designul, comportamentul
fata de daunatori, murdarie, umezeala, caldura u.a.m.).

Acestea determina diversitatea extraordinar de mare a produselor si proceselor in cadrul bran-

sei de finisare textila si individualitatea fiecarei intreprinderi. Nici o finisare textila nu se
compara una cu cealalata in mod direct, totusi la nivel de proces, metodele utilizate sunt
comparabile intre ele.

1.2.1 Procesele de finisare

1.2.1.1 Pretratarea

Pretratarea cuprinde pregatirea substratului textil pentru urmatoarele procese (imprimarea,

vopsirea). Materialul pretratat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:

• Sa nu prezinte cantitati suparatoare de murdarie, preparate, agenti de protectie si

agenti naturali care insotesc fibrele,
• Prezinta un grad de alb suficient de mare,
• Nu prezinta o degradare a substratului textil prin reactia chimica si
• Este un material tesut sau tricotat stabil in dimensiune.

La substratele textile naturale precum bumbacul, inul si lana este necesar un efort mai mare
decat la firele sintetice sau la fibrele chimice celulozice. Tesaturile brute de polyester pot con-
tine preparate, impuritati si agenti de protectie, ce pot fi eliminate prin procese simple de
spalare. Bumbacul insa poate fi incarcat cu pana la 20% participatie din greutate de substante
ramase deranjante (agenti de protectie, preparate, ceara, Hemiceluloza, pectine, proteine, sa-
ruri anorganice,

Baumwolle dagegen kann mit bis zu 20 % Gewichtsanteil an störenden Begleitstoffen bela-

den sein (Schlichtemittel, Präparationen, Wachse, Hemicellulosen, Pektine, Proteine, anorga-
nische Salze, resturi de la seminte), pentru eliminarea carora sunt necesare mai multe etape de
proces.
La materialul de import nu pot fi determinate simplu tipul si stratul agentilor de protectie
resp. agentii de preparare. De asemenea substraturile de textile importate din fibrele naturale
contin si alte substantante relevante pentru apa uzata, ca de ex. pesticidele (in special pe
bumbac si lana) sau agenti de conservare. Un flux tipic de procese pentru bumbac si tesaturile
mixte de bumbac este (vezi in imaginea 2):
• Parlire,
• Eliminarea substantelor de protectie,
9
 • Fierberea alcalica,
• Inalbirea si
• Mercerizarea.

Fluxul proceselor se desfasoara de obicei continuu, deseori fiind comasate tehnic unele etape.
La produsele tricotate nu se mai realizeaza etapa de “eliminare a substantelor de protectie”.
Bumbacul este tratat deseori in mod discontinuu. Pentru pre-tratarea fibrelor chimice, fluxul
de proces tipic este urmatorul:
• spalarea,
• tratare cu soda caustica (viscoza),
• termofixare si
• inalbire.

Materialele albe si materiale cu tonuri deschise de culoare resp. tonuri mai deschise ale
imprimatului sunt inalbinte. Pentru inalbire se utilizeaza in principal apa oxigenata. Pentru
substratele fibrelor chimice se utilizeaza partial clorura de sodiu. In procesul de inalbire prin
reductie se utilizeaza ditionit de sodiu sau alte derivate al acizilor sulfinic.

1.2.1.2 Vopsirea

La vopsire substratul textil va intra in contact cu o solutie apoasa de colorant, care pot con-
tine pe langa coloranti si alti agenti auxiliari precum alcalii, acizii, saruri neutrale sau agenti
de colorare. Tipul acestor chimicale depinde in principal de tipul de fibre, forma de prezen-
tare si procesul de vopsire. Substratele textile sunt colorate in toate tipurile de prezentare, de
ex. ghemotoc, ate, tesaturi, tricotaj, flis, pasla si role de covoare. Solutia de colorat este
cunoscuta ca “flota de colorare” sau “baie de vopsire”. Tabelul 3 indica colorantii disponibili
pentru diferite tipuri de substraturi.

La procesele de vopsire se deosebesc in principiu doua variante:

1. Metoda intinderii (proce discontinuu de vopsire):

Colorantii dizolvati sau dispersati in apa din flota de colorare sunt intinsi pe fibre si fixati
acolo. In functie de gradul de intindere, flota de colorare este deconcentrata resp. intinsa.
Pentru diferitele tipuri de fibre si forme de prezentare exista la dispozitie o paleta variata
de aggregate de vopsire (Tabelul 4):

• La aparatele de vopsire, flota este miscata.

• In masinile de vopsire, materialul este miscat. (Exemplu imaginea 3)
• La masinile de vopsire prin duze se aduc in miscare produsul textil si solutia prepara-
ta.

2. Procesul de aplicare (proces continuu si semicontinuu):

Solutia de colorant se aplica prin fulardare pe substratul textile. Substratul textil se trece
cu ajutorul unui valt printr-un recipient (cuva de vopsire), care contine solutia de culoare.
Prin strivire, solutia este presata in substrat. La vopsirea cu coloranti reactivi in procesul
de stationare - vopsire la rece, un proces de vopsire semi-continuu, rezulta fixarea culorii
pe fibre dupa aplicarea culorilor prin stationarea materialului colorat la temperatura
camerei. Metoda Pad-Roll utilizata pentru vopsirea tesaturilor celulozice cu coloranti di-

10
recti, se realizeaza dupa un model similar, insa fixarea rolei de material vopsit se face
intr-o camera incalzita (imaginea 4).

11
 Solubil in apa Insolubil in apa
Cationic Anionic Solubil in solventi organici Solubilitatea redusa in
solventii organici
Coloranti bazici Coloranti acizi Coloranti de dispersie Pigmenti
PAN, PES, PA WO, SE, PAN, PA PES, PP, CA, PA (Imprimarea textila)

Baiturile Baiturile
WO, SE WO, SE, PA, CO, CV

Coloranti reactivi Coloranti de cada

CO, CV, LI, WO, SE, PA CO, CV, LI, WO, SE, PA

Colorantii directi Colorantii pe baza de sulf

CO, CV, LI, WO, SE, PA CO, CV, LI

Coloranti de cada Coloranti dezvoltati

CO, CV, LI, WO, SE CO, CV

Coloranti pe baza de sulf

CO, CV, LI

1:1-, 1:2-Coloranti de
complecsi metalici
WO, PA, SE

Tabelul 3: Colorantii pentru colorarea fibrelor textile

Agregatele de colorare

Procesul de intindere (discontinuu) Procesul de aplicare

Aparate de vopsire Masini de vopsire Masini cu duze de vopsire Fulard

Aparat vopsire puf
Cada cu vartelni- Hidrodinamic semicontinuu

Aparat vopsire ta
Jet
Metoda cu stationare
Aparat de vopsire cu
Jigher si fulardare la rece
pala
Surplus (Overflow) (KKV)

Aparat de vopsire
Metoda Pad-Roll
pe ata continua Aerodinamic

Aparat de vopsire
Airflow continuu
pe bobina incrucisata
Termosolare

Aparat de vopsit
bobinat
Tabelul 4: Imaginea de ansamblu asupra agregatelor de colorare (exemple)

12
Chiar si la celelalte metode de vopsire, fixarea se realizeaza in special prin utilizarea caldurii
umede sau uscate, partial utilizandu-se chimicale. La toate metodele de vopsire sunt indepar-
tate prin spalare ulterioara toate participatiile de culoare nefixate complet. Aceasta are loc in
mod discontinuu in etape de spalare consecutive in agregatul de vopsire; continuu in masinile
de spalare speciale.

Fulard pe valt
Walzenfoulard

Canal incalzire
Infrarot-
cu infrarosu
Aufheizkanal
Ware
Material
Wickel-de
Tambur
infasurare
trommeln

Cuva cu solutie de colorare Camera de stationare termi-

Trog mit Färbeflotte CuvaFärbetrog
de colorare Thermoverweilkammer
ca

Imaginea 3: Imaginea 4:
Vopsirea prin intindere cu un jigher Aplicarea vopselelor prin fulardare prin exemplul
metodei Pad-Roll

Pe langa vopsire, imprimarea materialelor reprezinta cea mai importanta tehnica de

finisare. Cele mai importante tehnici de imprimare sunt imprimarea pe film rotativ, impri-
marea pe film plat si imprimarea cu transfer termic. Imprimarea Rouleaux se mai utilizeaza
doar in cazuri rare.

Imprimarea pe rotativa reprezinta o varianta evoluata a imprimarii mecanice pe film plat, re-
alizandu-se o productie continua. Sabloanele plate au fost inlocuite cu cilindri tubulari din
nichel. Partile de imprimare ale sablonului au fost perforate (imaginea 5). Viteza de impri-
mare pentru fiecare model si calitate de material este de la zece la o suta metri pe minut, de-
terminate de derularea continua a productiei. Imprimarea pe film reprezinta o metoda de im-
primare prin sita sau prin penetrare. Se utilizeaza sabloane ce constau din rame metalice, ten-
sionate cu un tifon metalic sau de material. Tifonul va aplica si usca un strat sensibil la
lumina. In final se aplica pe acest strat modelul de imprimat printr-o metoda fotografica.
Sabloanele sunt realizate cu ajutorul gravarii laser. Imprimarea filmului este adecvata in spe-
cial pentru desene mari, de suprafata si practice pentru toate calitatile si latimile de materiale.
La imprimarea mecanica pe film plat, materialul de imprimat se lipeste pe niste benzi trans-
portoare (covoare de imprimare) cu rulare nesfarsita si se misca automati cu lungimea rapor-
tata. In timpul opririi din rulare a materialului se aplica sabloanele plate in mod stationar.
Viteza de productie este de trei pana la sase metri pe minut.

13
La procesul cu imprimare termica (imprimare prin transfer), modelul este aplicat mai intai pe
benzi de hartie. Apoi este trecut intr-o alta etapa de lucru cu ajutorul calandarului incalzit, pe
material. Aceasta metoda se preteaza in special pentru materialele din fibre de poliester, poli-
amid si poliacril.

Pastele de imprimare utilizate se diferentieaza in functie de tipurile continute de agenti de

colorare. Cele mai importante paste de imprimare sunt cele reactive, cu pigmenti, de cada si
de dispersie. La imprimarea directa, pastele se aplica direct pe substratul textil alb, pretratat.

Sablonul de imprimare
Druckschablone
Bazinul de vopsire
Farbbehälter
Alimentarea pastei de
Druckpasten-
imprimarea
Zuführung

Materialul
Bedruckteimpri-
mat
Ware

Imaginea 5: Imprimarea cu film rotativ

La imprimarea prin corodare se imprima pe substratul pre-vopsit o pasta de imprimare cu

agenti reductibi, prin care sunt distrusi colorantii din coloratura corespunzatoare modelului de
imprimat. Daca pasta nu contine nici un colorant atunci este vorba de o corodare in alb.
Atunci cand pasta de corodare contine coloranti rezistenti la reducti (in special colorantii de
cada), este vorba de corodare colorata.

La imprimarea de rezerva, substratul textil este imprimat cu un agent de rezerva si apoi este
vopsit. Prin aceasta rezulta modelul imprimat, astfel incat locurile imprimate sa nu poata fi
colorate.

1.2.1.3 Inobilarea

Termenul de inobilare este un termen generalist pentru finisarea textila. El defineste insa
intr-un sens mai restrans ultima etapa a finisarii textile, denumita deseori si apretare. Aici pot
fi desfasurate un numar mare de etape de lucru, care confera proprietatile dorite la utilizare

14
substratelor textile ce vin de la pretratare, vopsitorie sau imprimare, de ex. referitoare la imag-
inea materialului, actiunea asupra simtului tactil si la intretinerea lui. Pentru aceasta se
utilizeaza diferite metode mecanice, termice si chimice. Chimicalele sunt aplicate atat in
procesul de intindere cat si la fulardare. La procesele continue cu cadru de intindere (cadru de
cardare) sunt fixate termic dupa fulardare, chimicalele aplicate. De obicei nu mai au loc spa-
lari dupa inobilare. In anumite cazuri ca de exemplu inobilarea ignifuga permanenta sau ino-
bilarea pentru o calcare mai usoara, substratul va fi spalat ulterior pentru a indeparta chimi-
calele nefixate si agentii chimici.

Etapele mecanice de inobilare sunt de ex. presarea, inasprirea, aplicarea de abraziv, sle-
fuirea, taierea, impregnarea, contractarea, plisarea, ratinarea, calandarea.

Procesele termice, combinate deseori cu procesele mecanice, sunt de ex. tensionarea, us-
carea, calandarea, aburirea.

Procesele chimice sunt de ex. plastificarea, inobilarea pentru o intretinere mai usoara, inobi-
larea ignifuga, inobilarea pentru o calcare mai usoara, acoperirea, caserarea, bonderizare.
Aceste procese sunt combinate deseori cu o tratare termica.

La acoperire, masele aplicate sau foliile de spuma sunt aplicate pe suprafata textila pe o fata
sau pe ambele fete. Caserarea apare atunci cand doua sau mai multe straturi de suprafete tex-
tile se lipesc una de cealalta. Masele de acoperire pot fi aplicate uscate sau umede. La metoda
uscata se face diferentierea in principal in:

• Metoda topirii
Aplicarea granulatelor, pulberii, spumei sau foliei (imbinarea are loc prin topirea),
• Metoda lipirii
Imbinarea spumei sau a foliei printr-un strat de adeziv.

La metodele umede se aplica dispersii polimerice de ex. pe baza de stiren, butadiena, acriles-
ter, isoprepena, uretana (imaginea 6). Pentrua ceasta exista diferita posibilitati:

• Aplicarea cu o racleta (acoperirea directa, acoperirea prin transfer),

• Metoa de aplicare prin turnare,
• Metoda de imprimare (cuva de imersie),
• Metoda Pflatsch (Aplicare cu valturi).

15
 Beschichtungsmasse
Masa de acoperire

Streichrakel
Racleta de acoperire

Material
Ware Racleta
Rakel

Directia valtului
Pflatscheinrichtung
Beschichtungsmasse
Masa de acoperire

Imaginea 6: Acoperirea pe ambele fete in cadrul metodei umede cu ajutorul unui utilaj
cu racleta (sus) si metoda cu strivire prin valturi (jos)

1.3 Provenienta apei uzate

La finisarea textila sunt preconizate substante in apa uzata, care

• Sunt utilizate la fabricarea fibrelor precum atele si suprafetele iar la pretratarea substratu-
lui textil sunt indepartate cel putin partial,
• Sunt utilizate pentru procesele de finisare. Se va face diferentierea intre:
o Agentii textili (ce contin in special substante organice),
o Chimicale de baza pentru textile (substante anorganice, acizi organici alifatici,
agenti organici de reducere si oxidare precum si uree) si
o Agenti de colorare (coloranti si pigmenti).

Cei mai multi agenti textili comercializati se regasesc listati in asa numitu catalogul agentilor
textili. Acesta contine peste 6000 produse comercializate (imagine de ansamblu in tabelul 5).

Din cei aprox. 4000 coloranti, listati in „Colour-Index“, doar aprox. 400-600 au o importanta
economica mare. Tabelul 3 contine cei mai important agenti de colorare structurati in functie
de clasele de aplicare, solubilitatea in apa si substratele textile (tipurile de fibre). Cei mai im-
portanti coloranti sunt azo-colorantii, colorantii pe baza de sulf si colorantii de cada pe baza
de Indigo-/Antrachinon.

16
Tabelul 5: Agentii textili pentru fiecare dintre domeniile de aplicare

Grupa Numar Grupa Anzahl

1. Agentii auxiliari si de finisare pentru fire si 406 4. Agenti inobilare 2484
ate
1.1 Aditivii petnru solutiile de filatura 3 4.1 Agenti deschidere optica la culoare (tonuri de 239
alb)
1.2 Aditivii pentru topirea de la filatura 6 4.2 Agenti de imbunatatire a comportamentului la 84
inmototolire
1.3 Aditivii pentru baia de filare 1 4.3 Aditivi de inobilare contra inmototolirii 94
1.4 Agenti de preparare 257 4.4 Catalizatori pt. Inobilare contra inmototolirii 39
1.5 Agenti de uleiere 93 4.5 Agenti pentru efecte de simt tactil 109
1.6 Uleiurile de la bobina (uleiuri de la taiere si 44 4.5.1 Agenti de ingreunare 9
rasucire)
1.7 Agenti de stabilizare si umectare a atelor 2 4.5.2 Agenti de umplere si rigidizare 74
2. Agentii de pretratare 712 4.5.3 Agenti plastificare 578
2.1 Agentii de protectie a fibrelor in pretratare 7 4.6 Antielectrostatica 93
2.2 Agentii de fierbere 90 4.7 Agenti fobare 31
2.3 Agentii de inalbire 200 4.7.1 Agenti hidrofobare 104
2.4 Agentii de mercerizare si tratare cu soda caustica 29 4.7.2 Agenti oleofobare 64
2.5 Agenti de carbonizare 7 4.7.3 Agenti pentru inobilarea contra murdaririi 28
2.6 Agenti de protectie si aditivi aferenti 262 3.8 Agenti pentru spalare mai usoara a murdariei 12
2.7 Agenti de eliminare a agentilor de protectie 93 4.9 Agenti piuare 36
2.8 Agenti hidrofilare 24 4.10 Agenti inobilare fara pasla 27
3. Agentii textili pentru vopsire si imprimare 1741 4.11 Agenti avivare 217
3.1 Solventi de vopsire si agenti hidrotropi 20 4.12 Agenti inobilare pentru grad de luciu 39
3.2 Agenti de dispersie si coloizi de protectie 126 4.13 Agenti matuire -
3.3 Agenti de umectare, agenti de aerisire 74 4.14 Agentii pentru rezistenta tricotajului 50
3.4 Agenti egalizare 387 4.15 Agenti ignifugi 131
3.5 Acceleratori de culoare 44 4.16 Agenti cu actionare microbiana 23
3.6 Agenti de protectie impotriva mototlirii 115 4.16.1 Inobilare 8
3.7 Agenti de protectie impotriva inghetului, agenti 9 4.16.2 Conservarea la depozitare 9
de protectie la fierbere
3.8 Agenti auxiliari de fulardare 20 4.17 Agenti impotriva daunatorilor 7
3.8.1 Agenti antimigrare 18 4.18 Agenti si aditivi pentru imbinarea fibrelor si 73
atelor
3.8.2 Agenti anti inghet 16 4.19 Agenti de acoperire resp. aditivi corespunzatori 277
3.8.3 Petru cresterea adsorbtiei flotei 10 4.20 Agenti caserare precum si agenti suplimentari 29
3.9 Acceleratori de fixare pentru vopsirea si impri- 29 5. Agenti auxilari cu utilizare universala pentru 868
marea continua industria textila
3.10 Post-tratarea cu imbunatatirea rezistentei 210 5.1 Agenti umectare 185
3.11 Lianti pentru vopsirea cu pigmenti si imprimarea 90 5.2 Eliminare spuma (agenti de reducere a spumei) 153
pigmentilor
3.12 Ingrosatori la imprimare 229 5.3 Agenti de spalare, dispersie si emulgare 344
3.13 Emulgatori pentru imprimarea cu benzina 18 5.4 Agenti detasare 40
3.14 Agenti de indepartare a ingrosatorilor la impri- 17 5.5 Agenti complecsi 124
mare
3.15 Adeziv pentru vopsire si canturi 41 5.6 Stabilizatori (cu exceptia stabilizatorilor de 22
inalbire din Nr. 2.3)
3.16 Agenti de oxidare 19 6. Agentii auxiliari pentru epurarea chimica 104
3.17 Agenti de reducere 56 6.1 Intensificatori de curatare 18
3.18 Agenti de corodare si auxiliari 8 6.2 Agenti predetasare 12
3.19 Agenti rezerva 37 6.3 Agenti detasare 29
3.20 Baituri 5 6.4 Antielectrostatica 8
3.21 Agenti de deschidere a culorii 37 6.5 Agenti inobilare 30
3.22 Agenti protectie a fibrei in vopsitorie 46 6.6 Despumanti pentru aplicarile de solventi 7
3.23 Regulatori pH, agenti care doneaza acizii si 60 7. Altii "agenti auxiliari" 140
alcalii

17
1.3.1 Sursele de apa uzata

La fabricarea atelor, tesaturilor si materialelor tricotate, ce preced finisarea textila (comp.

imag.1 ), apa evacuata mudara rezulta doar intr-o poportie mica, in special din procesele de
curatare. Contrar acesteia, finisarea textila se defineste ca provocand de obicei o cantitate
mare de apa uzata, apa uzata rezultand la toate etapele principale ale procesului.

La pretratare, apa evacuata este incarcata cu substante care rezulta din materiale brute textile
precum agentii de preparare si agentii de protectie iar in cazul fibrelor naturale, substante
naturale, pesticide si agenti de conservare. Apa uzata contine si agenti textili utilizati si
chimicale de baza pentru textile. Tipul substantelor chimice preconizate in fiecare caz de-
pinde in principal de tipul de fibre si de articol.

La vopsire, participatiile de colorant nefixate prin flotele de colorare extrase, resturile de so-
lutii de la vopsire si apa de clatire ajung in apa evacuata.

La imprimarea textila se face diferenta intre imprimarea cu pigmenti si alte procese de im-
primare (imprimarea reactivilor, imprimarea in cada, imprimarea prin corodare, imprimarea
prin dispersie).

La imprimarea pigmentilor nu are loc nici o spalare dupa imprimare, insa aceasta se face la
celelalte procese mentionate. Astfel cantitatea de apa uzata la imprimarea pigmentilor rezulta
de la spalarile talerelor de imprimare, covoarelor si panzelor de la imprimare. La imprimarea
pigmentilor Karussell rezulta apa uzata doar la spalarea vaselor de la imprimare. La celelalte
metode de imprimare, toate componentele pastelor de imprimare ajung in apa evacuata, dupa
spalarea realizata la imprimare, cu exceptia colorantilor fixati. In functie de tipul pastei de
imprimare (stabilit in functie de substratul textile), colorantii nefixati ajung in apa evacuata.
Aceasta rezulta intr-o participatie mult mai mare decat la vopsire. De asemenea sunt evacuate
in apa si agentii de ingrosare utilizati in pasta de imprimare, agentii de oxidare (in special
acizii m-nitrobenzosulfurosi), agentii de reducere anorganici si organici, precum si carbonatii.

La inobilarea prin procese chimice, substantele utilizate ajung in principal in apa in acelasi
mod ca si la vopsire. Daca acestea se aplica in procesul de intindere, atunci va rezulta intreaga
flota (solutie) extrasa. La etapele continue ajung in apa uzata flotele de fulardare ramase de la
inobilare din fulard, conducte si recipiente. Tipul substantelor continute in aceasta tine de
substrat precum si de obiectivul avut la inobilare. Diveristatea retetelor disponibile este deo-
sebit de mare (vezi tabelul 5). La acoperire, in procesul de uscare nu rezulta cantitati de apa
uzata notificabile. La procesul umed rezulta apa de la curatare. De asemenea, resturile neuti-
lizabile ale masei de acoperire vor deveni deseuri.

1.3.2 Structura apei uzate

Compozitia intregii ape uzate netratate ditnr-o fabrica de finisare textila depinde in fiecare
caz de diferite conditii. Esentiale sunt substantele ramase in materialele brute ramase si agen-
tii de colorare, agentii textili si chimicalele textile de baza, utilizate de-alungul procesului de
finisare respectiv.

18
In tabelul 6 sunt cuprinse datele de cercetare pentru apa uzata intreaga, netratata, de la 50 de
fabrici de finisare textila din Germania. Variatiile valorice mari rezulta din diversitatea proce-
selor. Informatii concrete exista aici si pentru intreprinderile textile de finisare specifica.

Parametru Unitate Interval valoric

Valoarea pH - 5 – 13
Conductibilitatea µS/cm 300 - 9500
1)

Temperatura °C 15 – 60
CSB mg O2/l 400 – 5000
TOC mg C/l 150 – 1600
BSB5 mg O2/l 80 – 1500
CSB/ BSB5 - 2.3 – 7
AOX mg Cl/l 2)
0.05 – 8
Hidrocarburile mg/l 3)
< 0.1 – 110
Azotul organic mg N/l 4)
6 - 80
Ammonium mg N/l 5)
<0.1 – 120
Tensidele aionice mg/l 2 – 24
Tensidele neionice mg/l 5 – 50
Triclormetan µg/l 0.3 – 170
6)

Sulfit mg/l 7)
<0.5 - 90
Cupru, total mg/l 8)
<0.001 – 1.5
Zinc, total mg/l 0.02 – 1,1
Crom, total mg/l 9)
<0.005 - 2

Legenda:
1) La apa uzata provenita in special de la vopsirea fibrelor de celuloza cu coloranti reactivi sau directi,
pentru care sunt utilizate cantitati mari de saruri neutre
2) Valorile de peste 1 mg/l reprezinta exceptia; valorile ridicate apar de obicei la utilizarea colorantilor
halogenati, care au rate de fixare relative reduse (< 80 %). Valorile > 1 mg/l sunt cauzate si prin utiliza-
rea agentilor de inalbire separati de clor sau clor liber din utilizarea clorurii de sodiu. Apa uzata nu are
voie sa contina agenti de inalbire separati de clor cu exceptia clorurii de sodiu, in vederea inalbirii
firelor sintetice.
3) Valorile ridicate apar de obicei la pretratarea poliesterului sau poliamidei prin preparatele spalate cu
hidrocarburi.
4) Apar valori ridicate daca sunt evacuate cantitati mai mari de resturi de flota de la finisarea superioara cu
derivate de ureo-etilice sau sunt spalate agenti de inobilare contra inmototolirii (de asemenea derivate
ureoetilice).
5) Apar valori ridicate in special la imprimarea reactiva si in cada inclusiv imprimarea prin corodare col-
orata daca se utilizeaza cantitati relevante de uree.
6) Apar valori ridicate la utilizarea inalbitorilor NaOCl. Nu este permis ca apa uzata sa contina agenti de
inalbire separati de clor pentru inalbirea firelor sintetice, exceptie facand clorura de sodiu (de ex.
NaOCl).
7) Valori ridicate apar la utilizarea cantitatilor relevante de ditionit de sodiu, de ex. la vopsirea in cada dau
la post-tratarea reductiva a vopselelor poliesterice.
8) Valorile peste 0,5 mg/l reprezinta o exceptie. Valorile mai mari pot apare la imprimare
9) Valorile peste 0,2 mg/l reprezinta exceptia. Valori mai ridicate pot apare la vopsirea lanii sau poliamida
cu coloranti complecsi de crom sau cu coloranti post-cromare.

Tabelul 6: Intervalul variatiei structurii cantitatii totale de apa uzata netratata din
50 de fabrici de finisare textila in Germania (1995-1999)

19
In tabelul 7 este prezentata cantitatea de apa uzata si poluarea cu CSB in functie de diferite
tipuri de fabricare (finisarea fulgilor, atelor, tricotului si tesaturilor).

Tipul de functionare: Abwasseranfall CSB

Finisarea l/kg Produkt g/kg Produkt
Puful 20 40
Atele 110 80
(Bumbacul)
Tricotul (bumbacul) 60 – 140 80
Tesatura fara imprimare 50 - 200 50 – 200
(bumbacul, viscoza)
Tesatura cu imprimarea (bumbacul, viscoza) 150 - 270 200 - 300

Tabelul 7: Cantitatea de apa uzata specifica si cantitata de CSB (date aproximative) la

cinci tipuri de fabricare de finisare textila

O serie de substante continute in apa uzata pot cauza prejudicii canalului sau instalatiei de
epurare. Influenta si posibilele masuri sunt prezentate mai in detaliu in tabelul 8. In tabelul 9
este prezentata o imagine de ansamblu a asupra substantelor continute in apa uzata, greu de-
gradabile.

Substantele continute in Influenta asupra Elimnarea in Observatii

apa uzata necesarului de instalatia de
oxigen bio- epurare
chimic (BSB5) biologica:

- nerelevant l mic/
+ mediu fara
++ mare m moderat
h ridicat
Firele, scamele - h Se recomadna extractia scamelor pentru
prevenirea depunerilor si infundarilor
Uleiurile vegetale, grasimi si + h Pot apare probleme in functionare tempo-
ceara rare, dupa caz este necesara separarea
orientata
Amidon si derivate usor de- ++ h Pot apare aglomerari in pre-clatire
gradabile biologic precum si
Galactomanane
Sapun ++ h -
Tensidele usor degradabile ++ h Pot apare preobleme cu spuma in bazinul
biologic precum Alcoho- activ
lethoxilate grasi,
alkylsulfonati grasi, etc.
Enzime + h -
Acid acetic, acid formic, acid ++ h Dupa caz poate fi necesara neutralizarea
oxalic
Tio-uree si derivate + h Poate fi intarziata nitrificarea prin anumite
concentratii
H2SO4, HCl - l Este necesara dupa caz neutralizarea
NaOH, KOH, Na2CO3 - l Este necesara dupa caz neutralizarea

20
NaCl, Na2SO4 - l Concentratiile ridicate de sulfat pot duce
la probleme de corodare
Silicati de sodiu/potasiu - l -
Fosfati - m -
Uree, NH4Cl +(+) (h) La o nitrificare ampla este foarte mare
gradul de eliminare, corelat la necesarul
de oxigen corespunzator
H 2O 2 - h -
NaClO2 - h Concentratiile de peste 10 mg/l pot duce
la o inhibare bacteriana
Na2SO3, Na2S2O3, Na2S2O4, ++ h Concentratiile de sulfit de peste 10 mg/l
Na2S2O5, Acizi Hidro- pot duce la inhibarea activitatii biologice
xymethansulfin, Glucoza a namolului activ

Tabelul 8: Prejudicierea exploatarii canalului si instalatiei de epurare prin anumite

substante continute

Substantele continute in apa Influenta asupra BSB Eliminarea in KA: Observatii/probleme posibile
uzata - nerelevanta l mica/
+ mediu nici una
++ ridicat m moderat
h ridicat

Firele/Scamele - h Se recomanda extragerea scamelor pentru

Uleiuri vegetale, grasimi si ceara
Amidonul si derivatele usor de-
gradabile biologic precum si
Galactomannane
Sapunul
Tensidele usor degradabile bio-
logic precum Alkoholethoxilate
grasi,
Aalkylsulfonate grasi, etc.
Enzimele
Acidul acetic, acidul formic,
acidul oxalic
Tio-uree si derivate
H2SO4, HCl
NaOH, KOH, Na2CO3
prevenirea depuneri si infundarilor
+ h Zeitweise Betriebsprobleme können auftreten,
gegebenenfalls gezielte Abscheidung erforder-
lich
++ h Pot apare aglomerari in pre-clatire
++ h -
++ h Pot apare preobleme cu spuma in bazinul
activ
+ h -
++ h Dupa caz poate fi necesara neutralizarea
+ h Poate fi intarziata nitrificarea prin anu-
mite concentratii
- l Este necesara dupa caz neutralizarea
- l Este necesara dupa caz neutralizarea

NaCl, Na2SO4 - l Concentratiile de sulfat de peste 500 mg/l pot

duce la probleme de corodare
Silicati de sodiu / potasiu - l -
Fosfati - m -
Uree, NH4Cl +(+) (h) La o nitrificare ampla este foarte mare
gradul de eliminare, corelat la necesarul
de oxigen corespunzator
H2O2 - h -
NaOCl, NaClO2 - h Concentratiile de peste 10 mg/l pot duce
la o inhibare bacteriana
Na2SO3, Na2S2O3, Na2S2O4, ++ h Concentratiile de sulfit de peste 10 mg/l
Na2S2O5, Acizi hydroxymethan- pot duce la inhibarea activitatii biologice
sulfin, Glucoza a namolului activ

Tabelul 9: Substantele continute necritice in mare parte pentru instalatiile de epurare

biologica (KA)
21
Pre-tratarea
• Agentii de protectie sintetici (Celuloza carboximetil, alcooli polivinilici, poliacrilati, poliester)
• Uleiuri minerale din preparatele fibroase
• Produse secundare din fabricarea sulfonatelor lineare alchilobenzolici din detergenti
• Etilenoxid/Propilenoxid-Aducte in agentii de preparare pentru texturare
• Policarboxilati
• Alchilfenoletoxilati in agentii de spalare/de dispersie

Pretratarea si vopsirea
• Poliacrilati monomeri
• Etilendiamintetra(acid de metilenfosfon) (EDTMP) sau Diethylentriaminpenta(acizi methylenphosphon)
(DTPMP)
• Etilendiamintetraacetat (EDTA) sau Diethylentriaminpentaacetat (DTPA)
• Agent pentru deschidere optica (derivate acizi Diaminostilbendisulfon si altele)

Vopsire
• Coloranti
• Produsi de condensare din acizi β-Naphthalinsulfon si formaldehida precum si Ligninsulfonati ca si agenti de
dispersie in special pentru colorantii in cada si dispersie
• N-Alchilftalimide, derivati Metilnaftalin,derivati o-Fenilfnol ca si accelerator de culoare
• Acizi acrilici-/Malein-Copolimere ca si agenti de dispersie
• Cianamid/Polyamin-produse de condensare pentru imbunatatirea rezistentei la umezeala
• Compusii cuarteneri de amoniu ca si inhibitor pentru vopselele cationice
• Polivinilpyrrolidon ca si agent de egalizare
• Fetaminetoxilati ca si agent de egalizare

Imprimarea
• Coloranti si pigmenti de culoare
• m-Nitrobenzensulfonat si amin corespondent
• amine aromatice si grupe de acizi sulfonici din descompunerea reductiva a azo-colorantilor la imprimarea
prin corodare

Inobilarea
• Substantele pentru finisarea superioara cu grupele N-Hydroxymethyl sau N-Methoxymethyl, de ex. uree
Bis(hydroxymethyl)-dihydroxiethen
• Dialkylphosphonopropionsäureamid-N-Methylol sau clorura de Tetrakishydroxymethyl-phosphonium din
utilizarea agentilor ignifugi
• Compusii aromatici bromurati din utilizarea agentilor ignifugi
• Polisiloxani si derivati ca si plastificatori
• Alchilfosfati si alchileterfosfati din utilizarea antielectrostaticelor
• Agent de deschidere optica
Tabelul 10: Continutul biologic greu degradabil in apa uzata a finisarii textile

22
Intreaga apa uzata a unei fabrici de finisare textila se compune din fluxuri de apa cu poluare
ridicata diferita. Cele mai importante fluxuri sunt concentratele din procesele de finisare, care
prezinta o incarcare poluanta foarte mare. Acestea sunt:

• Solutiile de la eliminarea agentilor de protectie (CSB: 3.000 - 80.000 mg/l in functie de

derularea procesului /tehnica de spalare),
• Apa uzata din pretratarea continua a materialelor tricotate din fibre sintetice (continut de
hidrocarburi in domeniul g/l),
• Resturi de solutii colorate (CSB si continut de vopsea: 5.000 - 100.000 mg/l),
• Resturi de paste de imprimare (CSB: 100.000 - 350.000 mg/l),
• Resturi de solutii de fulardare de la inobilare (CSB: 5.000 - 200.000 mg/l),
• Resturile de substante de la acoperire si caserare,
• Resturile de solutii din acoperirea pe partea inferioara a covoarelor.

Fluxri cu grad de incarcare poluanta cu mult mai mica rezulta de obicei din etapele de spalare.
Prima apa de clatire poate contine in continuare continuturi de CSB relevante, iar ultima apa
de clatire prezinta concentratii foarte reduse de CSB (< 200 mg/l).

Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor de

apa uzata pentru prevenire, valorificare si tratare/ evacuare

Corespunzator diversitatii proceselor posibile de prelucrare in industria de finisare a textilelor

exista un numar mare de tehnici, prin care se pot reduce emisiile, apele uzate, gazul residual
si deseurile. O descriere detaliata a fiecarui proces se gaseste in capitolul 4 din documentul
BREF. Din acestea au fost selectate ca fiind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) acele
procese considerate deosebit de effective si de asemenea si viabile din punct de vedere eco-
nomic. Acestea au fost listate in capitolul 5 al Documentului BREF. Clasificarea a fost reali-
zata in
- Practica buna de management, masuri generale si selectarea orientata a substantelor
chimice
- Tehnicile / masurile integrate in proces si productie la pretratare, vopsire, imprimare si
inobilare precum si in
- Masurile la final de proces (End-of-pipe)
Acestea sunt cuprinse inca o data in anexa 1.

Ca urmare a heterogenitatii bransei, diversitatii proceselor de productie si a structurii diferite

depidne in mod essential de conditiile respective de exploatare ce catalog de masuri concrete
sunt aplicabile in mod adecvat in fiecare caz in cadrul transpunerii Directivei IPPC. Un sir de
masuri de prevenire se poate transpune insa fara retinere in fiecare instalatie relevanta, in-
diferent de conditiile fiecarui caz.

In cele ce urmeaza se vor descrie pe scurt raportat la proces, cateva metode deosebit de
relevante pentru domeniul apei uzate, din cadrul colectiei de procese BAT, facandu-se preci-
zari referitoare la transpunerea in practica de functionare.

23
Se face trimitere la partea a 2-a a acestui ghid pentru masurile corespunzatoare de re-
ducere a emisiilor eliberate pe calea aerului.

1.4 Masurile de prevenire a apei uzate

Masurile posibile conform stadiului actual al tehnicii pentru reducerea cantitatii de apa uzata
si a cantitatii de poluant:

Prevenirea substantelor nocive la selectarea agentilor de vopsire si textili in etapa de fab-
ricare si finisare,

Reducerea aparitiei Minimierung des Anfalls von hochkonzentrierten Restflotten/-
ansätzen,

Reutilizarea resturilor retinute si foarte concentrate,

Reutilizarea si utilizarea in continuare a apei evacuate tratate.

1.4.1 Desfasurarea generala a intreprinderii si metodele de management

1.4.1.1 Cadastrul apelor uzate

In majoritatea exploatarilor de finisare textila nu sunt cunoscute nici la nivel de intreprindere
si nici la nivel de fiecare proces in parte, datele despre consumul de apa si de energie, canti-
tatea de apa uzata rezultata sau potentialul impactului negativ asupra mediului rezultat de la
fiecare substanta. De aceea se considera BAT realizarea unui cadastru al apelor uzate.
Acesta va servi atat in cadrul exploatarii cat si autoritatii de reglementare ca baza de decizie
asupra masurilor de prevenire posibile in fiecare caz si asupra introducerii altor BAT (priori-
tar).

Cadastrul apelor uzate va oglindi conditiile de functionare referitoare la productie, utilizarea

substantelor, aparitia apei uzate, structura, evacuarea si tratarea ei in cantitatea ei afarenta.
Acesta are in continuare sarcina de a identifica fluxurile capabile de reciclare si datele pentru
evaluarea tratarii resp. evacuarii existente sau planificate pentru fiecare caz pentru resturile de
substanta foarte incarcate de poluanti. De asemenea se va utiliza la recunoasterea si evaluarea
resturilor ce contin metale grele.
In anexa 11 exista o descriere detaliata cum ar putea arata un cadastru de apa uzata.

1.4.1.2 Selectarea chimicalelor

O componenta esentiala a cadastrului este listarea chimicalelor utilizate inclusiv a datelor
relevante pentru apa uzata. Acestea pot fi extrase fie din fisele tehnice de siguranta fie pot fi
primite de la producatorii chimicalelor.
Prin documentatia substantelor utilizate in productie si a celor auxiliare inclusiv cea core-
spunzatoare producatorului se poate demonstra ca se utilizeaza doar substante conform BAT.
Se evita astfel anlizele costisitoare ale apei uzate. Aceasta se aplica in special utilizarii ten-
sidelor si complecsilor greu degradabili (vezi mai jos). La agentii auxiliari textile se ofera
multe preparate diferite in compozitia lor insa care servesc aceluiasi scop de utilizare.
Deoarece in fabrici exista de obicei o intelegere a ecologiei diminuata pentru a putea evalua
prin comparative chimicalele sau preparatele. Pentru a allege agentii textile ecologici se va
considera BAT utilizarea unor sisteme de clasificare implementate. Un astfel de sistem este
de exemplu clasificarea TEGEWA care prezinta relevanta preparatelor fata de apa uzata.

1.4.2 Masurile de prevenire la fabricarea atelor si suprafetelor

24
Agentii de preparare de la prelucrarea fibrelor chimice contin si tenside care ajung cel putin
partial in apa uzata in cadrul fabricilor de finisare a textilelor. Corespunde stadiului actual al
tehnicii utilizarea dupa posibilitate doar a agentilor de preparare cu tenside, ce pot fi eliminate
suficient la tratarea apei uzate. Aceasta este garantata la tensidele cu un grad de eliminare
DOC de cel putin 80 % dupa 7 zile in testul Zahn-Wellens sau unei metode similare de
testare. Conform stadiului actual al tehnicii, pentru cateva etape de fabricare sunt necesare
insa tensidele, care prezinta un grad mai mic de eliminare:

Pentru procesele de filare rapida, in special la firele sintetice pe baza de polyester, polia-
mida, polipropilen BCF (bulk continuous filament) se utilizeaza siloxani liniari alcoxilati
si lanturi C perfluorurate alcoxilate.

Pentru texturare sunt necesare urmatoarele tenside:
Ethylenoxid/Propylenoxid-Siloxane precum si Ethylenoxid/Propylenoxid-Addukte pe
baza de alcooli grasi si Polyolen.

Ca antistatice se utilizeaza Alchillfosfati si Alchileterfosfati.

1.4.3 Masurile de prevenire la fabricarea tesaturilor

Inainte de etapa de tesut, suprafatei de fire ii este aplicata deseori un film de protectie din
agenti de protectie. Acestia vor fi indepartati la finisarea textila in timpul pre-tratarii materiei
prime (eliminarea agentilor de protectie) deoarece ar deranja o alta finisare. La finisarile de
tesaturi, agentii de finisare sunt responsabili de o participatie importanta (de aprox. 30 - 70
%) la cantitatea organica de poluant in apa uzata.

Prin modificari adecvate ale etapei de filare, in unele cazuri pot fi fabricate ate ce pot fi tesute
fara sau cu utilizarea unei cantitati mai mici de agenti de protectie (de ex. procesul filaturii
compacte pentru suprafetele suprapuse de fire, procesul Intermingling pentru atele de fila-
ment).
In rest corespunde stadiului actual al tehnicii utilizarea in tesatorie, dupa posibilitate, doar a
agentilor de protectie ce pot fi distrusi la tratarea apei uzate resp. pot fi eliminat suficient.
Aceasta este garantata la agentii de protectie cu un grad DOC de eliminare de cel putin 80 %
dupa 7 zile in testul Zahn-Wellens sau intr-o etapa de testare similara. Aceasta conditie exista
in principal la agentii naturali de protectie pe baza de amidonul, de asemenea si la amidon de
carboximetil si galactomane. Cu toate acestea aceste tipuri de agenti de protectie nu pot fi
reutilizate. Acestia de obicei detin un efect mai redus la un strat mai mare de agent activ decat
agentii de protectie si nu pot fi utilizati pentru toate tipurile de fibre. Polivinilalcoolii sunt in
instalatiile active in conditii anumite (namolul active adaptat, temperature > 15°C, poluarea
namolului < 0,15 kg BSB5 / kg TS x d) degradabil biologic mai mult de 90%, iar poliacrilatii
si poliesterul nu sunt degradabili usor.

Poliacrilatii hidrofobi pe baza de ester pot fi insa indepartati din apa uzata prin adsorptia in
namolul activ intr-o proportie de 90 %, aceasta neaplicandu-se pentru poliacrilatii hidrofili pe
baza de acid precum si pentru celuloza de carboximetil. Straturile de poliester se incadreaza
la mijloc referitor la gradul de eliminare. In tabelul 11 sunt cuprinse proprietatile esentiale ale
agentilor de protectie.

Pentru unele procese mai sunt inca necesare agentii de protectie, care prezinta un grad de eli-
minare mai redus. Aici este vorba de ex. de fabricarea tesaturilor de catifea precum si de te-
saturile pe filament de viscoza pentru captuseala. Pentru acestea pot fi utilizati doar agenti de
protectie foarte solubili in apa, care garanteaza un grad optim de eliminare prin spalare (in
special poliacrilatii pe baza de acid).

25
 CSB Degradare Adsorptie in Precipita- Ultrafiltrare
(mg/g) biologica namolul de epu- re (FeIII) (Recycling)
rare

Amidon ca. 1000 + Z - n -

Galactomannan 1000 - 1150 + Z - n -

Celuloza Carboxymethyl 800 - 1000 - - + +

Alcool polivinilic ca. 1700 (+) Z - - +

Poliacrilat (baza de ester) 1350 - 1650 - + Z + +

Poliacrilat (baza de acid) ca. 1800 - - + +

Z: Eliminarea suficienta in testul Zahn-Wellens
+: bine aplicabil
-: neaplicabil
(+): aplicabil doar conditionat
n: nu e relevant in practica

Tabelul 11: Proprietatile agentilor de protectie mai importanti

Pe langa alegerea agentilor de protectie, aplicarea optimizata a agentilor de protectie reprez-

inta o alta masura pentru reducerea cantitatii de poluant. De aceasta tine monitorizarea on-line
a adsorbtiei agentilor de protectie si umectarea bumbacului si atelor scurte de bum-
bac/poliester inainte de aplicarea agentilor de protectie. Pentru aceasta se poate realiza o
economie de aprox. 25 resp. 35 % fata de procesul uzual. La anumite procese de la tesasturi
este suficient sa se aplice agentii de protectie dintr-un jgheab printr-un valt metalic, pe o par-
te, pe firele de urzeala. Aces proces de aplicare a agentilor de protectie la rece economiseste
energie si material fata de procedeul cald uzual.
La instalatiile verticale in care se desfasoara atat aplicarea agentilor de protectie cat si elimi-
narea acestora, recuperarea agentilor de protectie adecvati din solutia de eliminare a acestora
corespunde stadiului actual al tehnicii.
La utilizarea ultrafiltrarii se poate realiza un grad de reciclare de aprox. 80 %. Conditia de
baza este o stabilitate suficienta a agentilor de protectie precum si un numar redus de retete de
agenti de protectie. Recuperarea si reutilizarea sunt de obicei realizabile economic pentru
agentii de acoperire pe baza de polivinil-alcool, poliacrilat, celuloza – carboximetil si de duri-
tate modificata.

1.4.4 Masuri de prevenire la finisarea textilelor

1.4.4.1 Masuri generale
Masurile de prevenire prezentate in cele ce urmeaza se atribuie nespecific unui proces de
finisare, deoarece substantele utilizate afectate resp. metodele pot fi relevante pentru mai
multe procese. Lanturile complexe se utilizeaza la finisarea textilelor in special ca si agenti de
sechestrare pentru chelatizarea agentilor de durizare si a altor cationi nedoriti (de ex. calciu,
fier, mangan). Posibilitatea de a utiliza doar astfel de substante care sunt accesibile unei de-
gradari biologice suficiente, corespunde stadiului actual al tehnicii. Criteriul este de obicei
gradul de degradare DOC de minim 80% dupa 28 de zile. Exceptie face utilizarea fosfonati-
lor, poliacrilatilor si copolimerisatilor din acidul acrilic si acidul malein. Aceste lanturi com-
plexe nu prezinta un grad de degradare bun insa se vor clasifica ca fiind mai adecvate decat
EDTA, DTPA raportate la mobilizarea metalelor grele si la cocentratia necesara a fi utilizata
si ca lanturi complexe comparabile greu degradabile. Utilizarea lanturilor complexe, EDTA si
26
DTPA care nu se degradeaza usor si de la fosfonati ca si “agenti de corectare pe baza de apa”
pentru dedurizarea apei de proces (prin chelatarea agentilor de durizare) nu corespunde sta-
diului actual al tehnicii. In locul acestora stau la dispozitie metode alternative care polueaza
mai putin apa uzata, fiind de obicei metode mai ieftine, precum schimbul de ioni sau osmoza
inversa.

Tensidele se utilizeaza intr-un numar mare de agenti de textili si agenti de colorare. Core-
spunde stadiului tehnicii posibilitatea de a utiliza doar agenti cu tenside ce pot fi eliminate
suficient la tratarea apei uzate. Chiar si in domeniul finisarii textile exista cerinte speciale ca
agentii auxiliari si agentii de colorare, ce pot fi realizati momentan doar prin tenside, care nu
indeplinesc acest criteriu:

Condensatii formaldehidici de acizi Naftalinsulfonici si lignin-sulfonati ca si agenti de

dispersie pentru colorantii de dispersie si cei de cada (sunt continuti deja in proportie de
40 - 60 % in coloranti, insa sunt introdusi si separat); acesti agenti de dispersie sunt con-
tinuti intr-un procent mai mic si in colorantii reactivi greu solubili.

Fetaminetoxilatii ca si agenti de egalizare pentru colorarea poliamidei si poliesterului, ca
si emulgatori pentru pentru domenii de utilizare speciale (emulsii de poliester) si ca deter-
genti speciali pentru materialele ce contin elastan.

Alchilfosfati si alchileterfosfati ca si antistatica, agenti de umectare si aerisire.

Etilenoxid/Propilenoxid-Aducte pe baza de fetamine ca si agenti de dispersie si stabiliza-
tori pentru pigmentii de colorare si preparatele de pigmenti.

Ca si substante active la limita suprafetei cu functionalitate speciala, momentan nu se poate

renunta la anumite tenside in concentratii reduse in multi agenti de vopsire (de obicei clar sub
2%):

Rasina fenolica alcoxilata pentru stabilizarea dispersiilor de agent de colorare foarte con-
centrate

Arylpolyglykolether condensat ca si agent de umectare si componentele de desprafuire in
coloranti.

Siloxanii alcoxilati ca si eliminatori de spuma in aparatele de vopsire.

Acizi grasi-Etilenoxid/Propilenoxid-Addukte pentru prevenirea spumei in aparatele de
vopsire si pentru reducerea pulberilor fine in vopselele praf.

Alkilsulfonatii si Alkilarilsulfonatii ca si agenti de dispersie/emulgatori pentru agentii de
desprafuire in vopselele solide.

Arylglycerinether Etoxilati ca si agenti de umectare pentru vopselele pulbere pentru regla-
rea proprietatilor ale solutiei si ale stabilitatii solutiei.

Dialkylsulfimide ca si agenti de umectare si eliminare de spuma pentru umectarea optima
fara spuma a vopselelor solide.

Alkindiolii ca si agenti de umectare si eliminare a spumei ca si vopsele speciale sub forma
de pulbere.

De asemenea trebuie sa se mai utilizeze anumite tenside care nu sunt usor degradabile, in
dispersiile polimere pentru impregnare, solidificare si acoperire.

Utilizarea Alchilfenoletoxilatilor (APEO) corespunde doar stadiului actual al tehnicii daca nu

mai stau la dispozitie alte substante alternative nenocive iar aportul in apa uzata este redus ca
in cazul acoperirii pe partea inferioara a covoarelor textile (vezi sectiunea „acoperi-
rea/caserarea“).

27
Pentru utilizarea in scopul spalarii si al curatarii stau la dispozitie agenti fara APEO.

Solventii halogenati pot fi utilizati in domeniul finisarii textile in scopuri de curatare. Acestia
trebuie sa corespunda specificatiilor legale de protectie impotriva imisiilor. Momentan este
permisa inca utilizarea tetracloretenei.

Colorantii pentru vopsirea si imprimarea textilelor (in special a substantelor reactive, de dis-
persie si de cuva) pot reprezenta o sursa esentiala pentru AOX.

Ca si metale grele pot fi continuti in vopsele in special cromul, cuprul, nichelul si in unele
cazuri si cobaltul. In vopselele directe, reactive si acide se utilizeaza de ex. ftalocianina de
cupru sau nichelca si Cromofor. Rata de fixare a vopselelor de ftalocianina este astfel mereu
mai redusa decat alti reprezentanti ai clasei de vopsele respective.
Pentru vopsirea lanii si a poliamidei pot fi utilizati agentii complecsi de crom, pentru lana si
vopselele de cromare in etapa post-cromarii.
Utilizarea vopselelor care contin metale grele sau halogeni organici ar trebui limitata neaparat
la o masura necesara.
Resturile de chimicale, vopsele si agenti textili neaplicate, neutilizate nu au voie sa fie
evacuati prin apa uzata. Dupa posibilitate, acestea se vor reutiliza sau se vor transmite valo-
rificarii sau eliminarii conform conditiilor legale pentru deseuri.

1.4.4.2 Pretratarea
Se utilizeaza agenti de inalbire pentru a limita auto-colorarea materialului brut. Fibrele natu-
rale (de ex. bumbacul, lana) pot fi inalbite cu hidrogen peroxid. In cazuri exceptionale se
utilizeaza si acid per-acetic. Pentru fibrele sintetice nu se obtine un efect de inalbire notifica-
bil prin aceste mijloace. Aici este necesar partial si utilizarea clorurii de sodiu ca agent de
inalbire. La aceasta etapa rezulta in comparatie cu utilizarea hipocloritului doar aprox. 10 –
20% din cantitatea de AOX. Nu este necesara in general utilizarea hipocloritului ca agent de
inalbire cu un potential ridicat de AOX.

1.4.4.3 Vopsirea
Carrier sunt acceleratori de culoare, adaugati in baia de vopsire pentru a obtine o absorbtie
rapida si uniforma a vopselei asupra fibrelor de poliester resp. lana/poliester. La fibrele de
poliester pure se poate renunta la Carrier prin utilizarea unei metode de vopsire la temperatura
ridicata. La amestecurile de poliester si lana nu se poate utiliza aceasta metoda datorita sensi-
bilitatii la temperatura a lanii. De aceea nu se poate renunta in acest caz la acceleratorii de
culoare. Cu toate acestea pot fi utilizati Carrier fara continut halogenat.

Compusii de chrom(VI) au fost utilizati inainte ca si agenti de oxidare pentru vopsirea cu

vopsele de cada si pe baza de sulf. Aceasta nu corespunde stadiului actual al tehnicii. In locul
acesteia exista metode alternative precum utilizarea hidrogen peroxidului la o valoare pH
putin acida.

Solutiile ramase de culoare rezulta ca si resturi in cuva fulardului, in conductele de alimentare

si in recipientele utilizate, in cantitati comparabil mici dupa finalizarea proceselor de vopsire,
la vopsirile continue si semi-continue dupa etapa de aplicare. Ele contin insa o cantitate mare
de compusi organici si de metale grele si AOX. Din cauza concentratiilor ridicate de vopsea
acestea contribuie la colorarea apei uzate. Astfel stadiului actual al tehnicii corespunde re-

28
ducerea aparitiei lor printr-o organizare si o tehnica optimizata a instalatiilor.
De acestea apartin:

Severitatea asupra diversitatii retetelor,

Optimizarea fluxului,

Reducerea pierderilor de sistem la aparatura de vopsire prin vopsirea pandantivului, sasiu
economicos, corp de impingere in cuva de vopsire a fulardului, unde pot ajunge in functie
de latimea materialului resturi minime de volume de aprox. 5 l (colorarea pandantivului
pentru substante usoare) pana la 30 l (vopsirea tesaturilor grele in fulardul inmuiat cu val-
turi).

Reducerea restului volumic in sistemul de alimentare (recipiente, pompe, conducte),

Preparatul optimizat pentru consumul solutiei de fulardare prin statii automate cu dozare
on-line a componentelor de flota in instalatia de vopsire.
Prin aceste masuri poate fi limitat volumul resturilor de solutie, rezultat in total pro vopsire ,
pana la 20 – 50l.
Reutilizarea resturilor de flota contribuie de asemenea la prevenirea apei uzate. Pentru aceasta
revalorificare este necesara o stabilitate suficienta la depozitare a preparatului de vopsea.
Aceasta nu este valabila si pentru vopselele reactive, care deja contin alcali, deoarece grupele
de reactivi ale vopselelor sunt hidrolizate in intervalul de pH alcalic. O alta conditie pentru o
utilizare adecvata si economica a resturilor de flota este de obicei o administrare a resturilor
de flota realizata prin computer.

La vopsirile prin absorbtie, volumul de apa uzata rezultat pe kg material depinde in special de
ponderea solutiei stabilite pentru metoda tehnica (raportul cantitatii materialelor (kg) la
volumul flotei de vopsire (l) pentru fiecare sarja de vopsea). Daca la instalatiile moderne pen-
tru vopsirea pieselor, raportul de flota poate fi de pana la 1 : 2 (instalatiile de vopsire cu duze
conform principiului Airflow), la sistemele mai vechi precum cada cu vartelnita, acesta se
afla la 1 : 25. Alte tipuri de aparate si masini precum aparatele de vopsire verticale, jigherul
sau masinile de vopsire cu duze cu overflow au un raport de mijloc. Aplicabilitatea unui
anumit aparat de vopsire depinde insa de diferiti factori, precum:

Proprietatile materialelor (de ex. datorita incarcarii mecanice diferite a materialului la
fiecare metoda),

La metodele de vopsire (de ex. pentru metoda de temperatura ridicata este necesar un
sistem inchis),

Marimea sarjei (procesul continuu nu se preteaza pentru sarje mici).
De asemenea esentiala pentru cantitatea rezultata de apa uzata este operarea aparaturii
(pachetului) pentru fiecare etapa de vopsire. La metraje cu o rata mare de schimbare, in spe-
cial in finisarea in lohn, sunt avantajoase mai multe marimi de aparate pentru fiecare proces
pentru o utilizare optima la o cantitate de apa uzata redusa.

Metodele de recuperare a vopselelor s-au dovedit de succes in baza ultrafiltrarii pentru vop-
sirea indigo.
Posibilitatile pentru transpunerea masurilor de prevenire, mentionate, in vopsitorie depind de
conditiile fiecarui caz, atat la etapa de absorbtie cat si la etapa de aplicare. Aceasta este val-
abila in special la instalatiile existente. La noi achizitionari in vederea inlocuirii instalatiilor
existente de vopsire poate fi transpus si stadiul actual al tehnicii.

1.4.4.4 Imprimarea
Pastele de imprimare sunt aplicate inainte de etapa de imprimare. Ele constau in principal din
coloranti si agenti de ingrosare precum si din alte componente ce depind de tipul pastei de
imprimare. Ele contin si agenti hidrotrofi, care permit penetrarea colorantilor aplicati in fibre
29
in timpul etapei de aburire, dupa imprimare. Pentru aceasta se utilizeaza in special uree, care
duce apoi la o cantitate considerabila de azot in apa uzata. La instalatiile corespunzatoare sta-
diului actual al tehnicii, materialul imprimat este umectat inainte de aburire cu o spuma fara
uree. Prin aceasta se poate renunta la uree total sau in mare parte.

Reutilizarea larga a resturilor de paste de imprimare constituie stadiul actual al tehncii. Fabri-
cantii instalatiilor automate de vopsire ofera pentru aceasta module – partial automatizate.
Din punct de vedere al tehnicii de proces se poate limita cu toate acestea capacitatea de reuti-
lizare. Conditia este valabilitate suficienta a pastelor de imprimare. Pentru aceasta este impor-
tanta stabilitatea colorantilor. Pastele reactive alcalice nu sunt reutilizabile ca urmare a hidrol-
izei rapide a grupelor de reactivi ale vopselelor. De asemenea se va lua in considerare faptul
ca agentii de ingrosare pot fi distrusi microbian in pasta de imprimare si astfel pasta poate
deveni inutila ca urmare a viscozitatii reduse.

Masinile de imprimare moderne pentru imprimarea pe rotativa sunt dotate cu sistem de

impingere (pig) pentru recuperarea pastei de imprimare din sistemul de alimentare. Sistemul
de alimentare cuprinde furtunurile de transport, pompa, conducta cu racleta precum si
sablonul rotund (imaginea 7). Cu ajutorul sistemului de impingere cu bila de burete (pig) se
poate retrimite inapoi in recipient restul volumic in sistemul de alimentare, dupa finalizarea
etapei de imprimare, la intoarcerea directiei de pompare si se poate trimite reutilizarii sau
evacuarii. La masinile mai vechi, restul volumic ajunge complet in apa uzata la curatarea
vaselor de imprimare (sabloane, racleta, conducta de alimentare inclusiv pompa). Volumul
redus al sistemului in vasele de imprimare (de ex. conducte scurte) isi aduc aportul de aseme-
nea la reducerea restului volumic.

Sablonul de imprimare
Druckschablone

Racleta
Rakelrohr

Druckpasten-
Recipientul pastelor de
imprimarebehälter

Conducta de alimentare Pompa

Zuführungsleitung Pumpe
Imaginea 7: Sistemul de alimentare al pastelor de imprimare la imprimarea pe rotativa

Materialul de imprimat va fi lipit fix reversibil pe covorul de imprimare, pentru etapa

de imprimare, un tesut de cauciuc neterminat. In masina de imprimat este integrat un utilaj de
spalare, cu care se spala vopselele si agentii auxiliary, rezultati pe covorul de imprimat dupa
eliminarea substantei imprimate (in special la tesaturi usoare, subtiri). La masinile avansate se
utilizeaza principiul invers curgerii, cu economisire de apa, fiind utilizate ape de spalare po-
luate mai putin utilizate pentru prespalarea domeniilor puternic murdarite. Retinerea si
30
tratarea separate sunt adecvate pentru apa uzata provenita din spalarile covorului de impri-
mare, daca acesta contine o cantitate de poluant esentiala, provenita din procesul de impri-
mare. Suplimentar rezulta apa uzata la curatarea vaselor de imprimare (sabloanele, valturile,
sasiu, cuva etc.), realizata manual in afara masinii de imprimare pana la o eliminare larga a
resturilor de paste de imprimare precum si in masini speciale sau aparate de curatare defini-
tiva. Cantitatea de apa uzata rezultata poate fi redusa prin optimizarea proceselor de curatare
(de ex. prin utilizarea curatirii la presiune ridicata, prin perieri). Apele de curatare rezultate
pot contine o cantitate considerabila de poluanti fata de cantitatile de apa reduse comparativ,
la pre-curatari neoptimizate. Prin captarea si tratarea orientate se poate reduce aceasta canti-
tate. Daca apa uzata dintr-o spalare a vaselor de imprimare si a covoarelor de imprimare sunt
transmise catre o tratare, atunci aceasta se va face cu scopul reutilizarii, fiind realizata prin
aceasta o alta reducere a cantitatii de poluant.

Pentru imprimarea articolelor de lana este necesara o pre-tratare speciala. La 100 % articole
de lana nu se poate renunta de obicei la Diclorisocianurat (pretratare clorurata la imprimare).
La tesaturile cu amestecuri de lana este posibila utilizarea altor agenti de oxidare fara clor (de
ex. peroxodisulfat).

1.4.4.5 Inobilarea
La inobilarea tesaturilor si tricotului are loc aplicarea solutiei de inobilare de obicei, pe fulard,
ca la colorare, dupa procesul de aplicare. In mod corespunzator sunt posibile aceleasi masuri
de reducere ca pentru resturile de solutie de la vopsire. Dupa finalizarea etapei de inobilare
rezulta cantitati relative reduse de resturi volumice, ca si resturi de solutie de inobilare.
Acestea pot contine insa o cantitate mare de compusi organici, ce nu se pot degrada usor bio-
logic. Este posibila o reutilizare doar la anumite flote, de ex. flote ce contin exclusiv plastifi-
catori. Nu se pot reutiliza de obicei flotele de finisare superioara si alte chimicale de fluor sau
agenti de protectie ignifuga.

Se utilizeaza agenti de conservare pentru a proteja textilele impotriva cresterii bacteriilor si a

ciupercilor resp. impotriva daunatorilor.

Utilizarea arsenului, mercurului si a compusilor sai precum si a compusilor organisi de staniu

nu corespunde stadiului tehnicii, deoarece exista prea putine alternative mai putin nocive pen-
tru mediu.
Pentru inobilarea ignifuga sunt utilizati si compusi de fosfor, inregistrati de cele mai multe ori
conform metodei analitice uzuale, care fata de ceilalti compusi de fosfor determinabili prin
metodele analitice, nu pot fi eliminati orientat conform stadiului actual al tehnicii (de ex. pre-
cipitare). Corespunde BAT retinerea resturilor de flota foarte poluate si a apei de clatire din
inobilarea ignifuga cu compusi corespunzatori, si evacuarea apei de clatire doar putin poluate.

1.4.4.6 Acoperirea/caserarea
Pentru acoperirea textilelor se utilizeaza in general sarje cu substante superioare, comparabile.
Retinerea si reutilizarea acestor sarje are deja o importanta economica. Corespunzatoare sunt
posibilitatile tehnice de reintroducere a resturilor de sarja din unitatile de aplicare in recipien-
tele de depozitare. Conditia consta intr-o stabilitate la depozitare suficienta a substantelor
utilizate.
Aceasta este valabila intr-un mod corespunzator si pentru caserare, atunci cand se aplica ca si
agenti adezivi, sarje pastoase in cadrul unui proces umed.

31
Dispersiile polimere utilizate in mediul apos, pentru acoperirea pe parta inferioara a covoare-
lor textile se produc de obicei printr-un proces de polimelizare prin emulsie si se aplica in
mediu umed. Metodele tehnice utilizate lucreaza conform BAT cu pierderi asa de putine, in-
cat apa uzata rezulta doar la etapele de curatare si clatire. Aceasta contine apoi mai putin de 1
% din dispersiile polimere tilizate.

1.5 Masurile de tratare a apei uzate

Cantitatea de poluanti care inca mai ajunge in apa uzata la utilizarea masurilor de prevenire se
va redue prin tratarea apei uzate conform stadiului actual al tehnicii. Posibilitatile tehnice de
proces sunt astfel variate. La aceasta se adauga faptul ca finisarea textila reprezinta un
domeniu intensiv dpdv energetic si apos, astfel incat din motive ecologice si economice se
recomanda integrarea reutilizarii apei uzate si a recuperarii energiei termice intr-un concept
de tratare a apei uzate intern fabricii.

De asemenea se va decide ce masuri de tratare vor avea loc intern, la sursa resp. inainte de
amestecarea cu apa uzata de alta provenienta, ce randament de curatare poate fi atins prin
tratarea finala (comuna) si ce resturi de sarja/flota pot fi mai bine evacuate sub forma de de-
seuri. La deversarile existente trebuie gasite solutii optime, luandu-se in considerare conditiile
existente tehnice si de constructie. Esentiale pentru luarea deciziei sunt datele detinute prin
intermediul cadastrului apelor uzate. In cele ce urmeaza pot fi nominalizate doar precizari si
conditii cadru generale pentru conceperea solutiei pentru cazul respectiv, care cuprinde de
obicei o combinatie de masuri de tratare diferite. Explicatiile se refera in special la finisarea
textila ca si parte relevanta pentru apa uzata din cadrul domeniului de aplicare al acestei an-
exe.
La fabricarea textilelor (de ex. tesatorie) rezulta doar cantitati reletiv mici la transpunerea
masurilor de prevenire mentionate anterior, de obicei apa de la spalare si curatare. Eliminarea
resturilor de amestecuri de la sarje, foarte poluate (de ex. combinatii de agenti de protectie)
trebuie sa fie reglementata in fiecare caz, luandu-se in considerare specificatiile acestei anexe
si a altor reglementari relevante (legislatia deseurilor, legislatia comunala).

1.5.1 Tratarea la sursa de aparitie a apei uzate

1.5.1.1 Eliminarea clorurului liber din cadrul utilizarii clorurii de sodiu

Daca pentru inalbirea fibrelor sintetice se utilizeaza clorura de sodiu, atunci procesul de inal-
bire se va coordona astfel incat sa nu se mai detecteze clor liber in a apa uzata a procesului.
Daca nu se poate evita un rest continut, atunci apa uzata trebuie tratata de ex. prin reducerea
clorului liber cu tiosulfat de sodiu pentru a putea preveni formarea compusilor organo-
halogentati in apa uzata. Ca si clor liber este definita suma clorului elementar, desprins,
acidului cu clor inferior si a ionului de hipoclorit.

1.5.1.2 Eliminarea Crom VI

La vopsirea cu vopsele cromurate nu se poate renunta la compusii de crom (VI). Aici se poate
asigura printr-o tratare adecvata, de ex. prin reducerea sulfurii de sodiu in crom (III), faptul ca
nu se va depasi o valoare de 0,1 mg/l in fluxurile corespunzatoare.

1.5.1.3 Tratarea resturilor de amestecuri si resturilor de flote foarte poluate

Resturile de amestecuri si resturile de flota rezulta in general in cantitati mici, in comparatie
cu intreaga cantitate de apa uzata a fabricii. In acelasi timp insa acestea prezinta un continut
32
de poluanti cu mult mai mare, fata de resturile fluxurilor. Astfel este mult mai adecvat din
punct de vedere al tehnicii apei uzate si din punct de vedere economic sa se separe aceste
fluxuri fata de celelelte fluxuri de apa uzata, mai putin poluate (de ex. apa de racire, apa de
clatire) sa se colecteze si sa fie transmise unei tratari resp. eliminari orientate, decat sa se
trateze la comun intreaga apa uzata. Nu mai este necesara o captare separata daca ca urmare a
compozitiei resturilor de amestecuri si resturilor de flota se preconizeaza o reducere echiva-
lenta a cantitatii de poluant chiar si la o tratare comuna cu o alta apa uzata. Ca si parametru
principal pentru cantitatea de poluanti, necesar a fi eliminata, este CSB resp. TOC, la resturile
de flota de vopsea si la resturile de paste de imprimare. La resturile flotei de la vopsire cu
continut de metale grele, la resturile de flote foarte poluate si la resturile de paste este nece-
sara o eliminare orientata a metalelor grele.

Prin intermediul cadastrului apelor uzate se poate determina, ce cantitate de apa uzata (dupa
caz dupa transpunerea masurilor de prevenire) trebuie sa fie tratata periodic din cadrul
domeniilor mentionate mai sus, ce substante si ce cantitate de poluanti, exprimate ca si CSB
sau TOC resp. vopsire, se preconizeaza. Ca si randament de curatare este posibila o reducere
de 80% pentru CSB/TOC resp. 95 % pentru vopsire conform stadiului actual al tehnicii. In
cadrul verificarii conditiilor fiecarui caz in parte se poate lua decizia daca tratarea existenta
sau planificata raportata la capacitate si la randamentul de curatire corespunde in principiu
acestor specificatii. Stabilirea valorilor concentranatiilor ce trebuie respectate mereu la
evacuarea din instalatia de tratare nu este adecvata conform stadiului tehnicii. Ca urmare a
compozitiei apei uzate deseori foarte variata, provenita din domeniile mentionate, nu se pot
obtine concentratii corespunzatoare, stabile la evacuarea din instalatia de tratare nici macar la
un randament uniform de eliminare.

Se va determina cantitatea de apa uzata preconizata pentru domeniile mentionate acolo si

participatia ocupata de metale grele, crom, cupru si nicol, in mod analog din cadastru de apa
uzata. Se va evacua un rest maxim, rezultat din concentratia apei uzate de cate 0,5 mg/l si din
apa uzata mentionata in cadastru. Daca pentru aceasta este necesara o tratare, atunci va trebui
realizat randamentul de curatire necesar (reducerea cantitatii) cu ajutorul metodei alese de
tratare. Chiar si aici, corespunzator BAT, nu este adecvata stabilirea valorilor de monitori-
zare de respectat la evacuarea din instalatia de tratare.

1.5.1.4 Tratarea solutiilor (flotei) de eliminare a agentilor de protectie

La eliminarea agentilor de protectie, agentii de protectie ajung in apa uzata intr-o forma solu-
bila, prin procese de spalare, dupa caz, dupa o tratare enzimatica sau oxidativa. Procesul de
tratare cu namol activ se preteaza pentru tratarea agentilor de protectie bine degradabili bio-
logic precum amidonul, anumite derivate de amidon, galactomananele precum si alcoolii
polivinilici (la existenta conditiilor adecvate ale sistemului). De asemenea se preteaza la
agentii de protectie bine degradabili (poliacrilatii hidrofobi), care se absorb foarte bine in
namolul activ (tabelul 11). Tratarea are loc de obicei impreuna cu restul de apa uzata al fab-
ricii intr-o instalatie de epurare proprie sau intr-o instalatie de epurare publica.
La agentii de protectie greu eliminabili (poliacrilatii hidrofili si carboximetilceluloza), o
tratare biologica aeroba este posibila mai intai dupa o pretratare sau va fi necesara o evacuare
mai complexa. Prin metode precum ultrafiltrarea sau vaporizarea se poate realiza o solutie
foarte concentrata, cu un volum mic, ce este tratata in continuare prin oxidare umeda sau prin
ardere.
Identificarea agentilor de protectie poate fi dificila prin operatorii care lucreaza in lohn.

33
1.5.1.5 Tratarea resturilor de flota de vopsire
Resturile de solutie de la vopsire din cuvele de vopsea si recipientele cu amestecuri se vor
colecta in doua fractiuni ca si resturi de solutii (flote) cu continut si fara continut de metale
grele, ca urmare a cerintelor diferite de tratare.
Masinile de vopsire existente nu detin in general un sistem de evacuare care sa fie adecvat
direct pentru captarea orientata a resturior de solutite din cuvele de vopsea, insa se pot dota in
acest sens in multe cazuri.

Vopselele cele mai utilizate sunt azo-colorantii. In cele mai multe cazuri, azo-colorantii, ce
confera culoarea se pot descompune reductiv, dar colorantii isi pierd din intensitatea culorii
lor. Prin acest mecanism se poate obtine o decolorare de 95% printr-o tratare anaeroba, cu
toate ca de obicei o decolorare suficienta este produsa intr-o faza de acidifiere.

Acest efect este realizat de obicei prin adaugarea flotelor in rezervoarele de fermentare ale
unei instalatii de epurare. La flotele ce contin metale grele se poate proceda la fel daca
metalele grele sunt retinute practic, cantitativ, in namolul de epurare (precipitarea sulfidica), o
alta evacuare a namolului de epurare nefiind prejudiciata astfel. Este posibila o decolorare
reductiva a colorantilor corespunzatori prin tratarea cu saruri de Fe(II) la o valoare a pH de
aprox. 9.

O alta posibilitate consta in oxidarea la presiune scazuta utilizandu-se un reactant Fenton

(hidrogen peroxid/FeII), ozon, hidrogen peroxid/UV, ozon/UV, oxidarea umeda la presiune
ridicata sau arderea, la final.
Prin precipitarea/flocularea cu saruri de Fe(III) sau cu saruri de aluminiu pot fi eliminati de
obicei colorantii greu solubili in apa. Colorantii anionici pot fi eliminati selectiv, prin agenti
de floculare cationici. Dupa caz este adecvata o evacuare a deseurior fara o alta pre-tratare, in
special a flotelor ce contin metale grele si la o cantitate mai mica.

1.5.1.6 Tratarea resturilor de flota foarte concentrata din vopsirea prin absorbtie
Fata de resturile de flota colorata, care detine in continuare continutul initial de coloranti dupa
finalizarea etapei de vopsire, flotele de absorbtie prezinta un rest de amestec acumulat, care
contine doar colorantul neabsorbit de catre material. Restul depinde de continutul solutiei de
colorare (exprimat in colorant pro kg material, exprimat in procente: 30 g colorant pro kg
material corespunde unei colorari prin absorbtie de 3%) si de gradul de fixare al colorantului
utilizat (participatia de colorant fixata in material raportata la cantitatea intreaga de colorant,
exprimata in %). Flotele de colorare din mai mult de 3% de coloranti de absorbtie cu o rata de
fixare mai mica de 70% contin o cantitate semnificanta ramasa de coloranti. Daca este vorba
de coloranti ce contin crom, cupru sau nichel, atunci va corespunde stadiului actual al tehnicii
supunerea acestei flote unei anumite tratari in vederea eliminarii metalelor grele.
Resturile de flote de acelasi tip rezulta in volum mare comparabil in masinile de colorare si in
aparatele aferente. Pentru o captare separata a flotei de absorbtie ca si conditie pentru o tratare
orientata este necesara o conectare la un sistem propriu de conducte. La conductele existente,
aceasta este posibila ulterior, deseori doar cu un efort ridicat, fiind astfel solicitat conform
BAT de obicei doar pentru sistemele de deversare noi.
Pentru tratarea resturilor de solutii se utilizeaza in general metodele cu membrana (ultrafil-
trarea, nanofiltrarea, osmoza inversa), deoarece acestea permit atat o decolorare cat si o ret-
inere cantitativa a metalelor grele, in retentat. Permeatul poate fi utilizat in continuare intern,
de ex. desfasurarea nanofiltrarii pentru activarea saramurii naturale pentru colorarea reactiva,
osmoza putand fi reutilizata universal. Retentatul poate fi in continuare concentrat prin va-

34
porizare si poate eliminat ca si deseuri. La existenta conditiilor de baza adecvate este posibila
si o alta tratare prin intermediul recipientelor de fermentare.

1.5.1.7 Tratarea resturilor de pasta de imprimare

Chiar si colectarea resturilor de pasta de imprimare ar trebui sa aiba loc separat, in ameste-
curi cu continut de metale grele si amestecuri fara continut de metale grele. Decolorarea
poate avea loc in principiu in acelasi mod, asa cum este descrisa pentru resturile de solutie de
colorare. Nu este adecvata o tratare anaeroba a pastelor de imprimare a pigmentilor, deoarece
substantele principale continute de acestea nu sunt degradabile anaerob, iar liantii pot duce la
depuneri in recipientele de fermentare.

1.5.1.8 Tratarea resturilor de solutii de inobilare

Daca pentru inobilare se utilizeaza substante greu eliminabile biologic sau aproape deloc
eliminabile, atunci se poate obtine o eliminare suficienta a CSB/TOC doar printr-o tratare
oxidativa (oxidarea umeda sau incinerarea), dupa caz, dupa marirea concentratiei resturilor de
solutii de ex. prin vaporizare. Daca se utilizeaza doar substante bine eliminabile biologic (de
ex. plastificatori pe baza de acizi grasi), se poate realiza o eliminare suficienta intr-o tratare
biologica finala.

1.5.1.9 Resturile de flota de la acoperire si caserare si din acoperirea pe partea inferio-

ara
Resturi de flota ne reutilizabile se vor evacua mereu sub forma de deseuri.

1.5.1.10 Tratarea flotelor de spalare din pretratarea tricotului

La preparatele utilizate la prelucrarea fibrelor, anumite textile corespunzatoare ajung impre-
una cu flota de spalare, in apa uzata in cadrul pre-tratarii. Daca preparatele contin lubrifianti
pe baza de hidrocarburi, atunci acestea se regasesc in apa uzata sub forma de emulsie, cu o
pondere de mai multe g/l, in cadrul prespalarilor continue (metoda impotriva curentului).
Corespunde stadiului actual al tehnicii, tratarea orientata a flotelor de spalare din pretratarea
continua a materialelor tricotate cu o participatie mare a fibrelor de sinteza, astfel incat sa fie
realizata o concentratie ramasa de 20 mg/l in flota tratata. Separarea hidrocarburilor se poate
realiza de ex. prin spargerea emulsiei si prin separarea ulterioara a substantelor usoare.
O reducere echivalenta a cantitatii poate fi atinsa dupa caz si printr-o tratare adecvata a in-
tregii ape uzate. Aceasta este valabila in special daca se utilizeaza in preparate doar hidrocar-
buri bine eliminabile biologic.
Anumite preparate termostabile, ca de ex. polieterpolicarbonatii si poliesterul sunt solubile in
apa, prezinta un grad bun de degradare biologica si nu sunt captati prin parametrul hidrocar-
burilor. La preparatele de acest tip nu este necesara o pretratare a apei uzate din prespalarea
continua. Partial se poate renunta in baza termostabilitatii la o spalare inainte de termofixare.

1.5.2 Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta

Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta se raporteaza la intreaga apa
uzata din fabricarea resp. finisarea textilelor. Acestea sunt importante in special la deversarea
indirecta intr-o instalatie publica pentru apa uzata. In general nu este necesara o tratare orien-
tate a apei uzate totale pentru respectarea acestor cerinte, daca pot fi implementate metodele
mentionate mai sus de tratare interna a fluxurilor si daca apa uzata poate fi transmisa printr-
o instalatie de omogenizare pentru echlibrarea incarcarilor cu poluanti si a maximelor de con-
centratii (de ex. printr-o baie tampon cu o omogenizare saptamanala). Aceasta masura este
solicitata in special de operatorii instalatiei de canalizare si epurare pentru protejarea insta-
latiilor de apa uzata. Aceasta este valabila si pentru o pretratare a intregii ape uzate pentru
35
eliminarea substantelor nedizolvate, prin site de scame, in vederea reglarii unei valori neno-
cive a pH intr-o instalatie de neutralizare, pentru reducerea concentratiilor de sulfat ridicate,
nepermise, si astfel de masuri similare.
Altfel, ar trebui de ex. la continut marit de AOX sa fie identificate sursele si sa fie determi-
nate masurile de reducere adecvate. Pentru aceasta poate fi utilizat instrumentariul cadastrului
de apa uzata.

1.5.3 Tratarea finala a apei uzate

Inainte de deversarea intregii cantitatii de apa uzata intr-un emisar, aceasta se trateaza fie intr-
o instalatie de epurare proprie, fie, asa cum se face la majoritatea fabricilor, se trateaza impre-
una cu apele uzate de alta provenienta intr-o instalatie publica de epurare. Prin aceasta se va
reduce continutul de poluanti organici, al sulfitului ce elimina oxigenul, al nutrientilor fosfor
si azot, al poluantilor toxici pentru pesti precum si al resturilor de colorare in apa uzata, con-
form stadiului actual al tehnicii.

1.5.3.1 Metoda namolului activ

De obicei metoda namolului activ se utilizeaza pentru tratarea finala. Continutul de poluanti
organici din apa uzata textila este de aprox. doua – trei ori mai mare decat cel din apa uzata
menajera. Totusi, in cele mai multe cazuri continutul de fosfor si azot este mult mai mic. Cu
toate acestea pot apare la imprimarea reactiva textila cantitai mari de azot. Cantitatea organica
contine suplimentar regulat o participatie semnificanta care este clar mai greu biologic de-
gradabila in comparative cu substantele continute de apa uzata menajera. Asupra acestor con-
ditii se va acorda atentie la alegerea si dimensionarea instalatiilor de tratare. Pentru a realiza
un grad de degradare cat mai mare, se preteaza instalatiile cu o incarcare mai redusa a
namolului, cu o durata de viata mai mare a namolului, instalatii in mai multe trepte, instalatii
cu un pat fix aerob ulterior actinonat, concepte de metode care garanteaza formarea unei bio-
zonose adaptate si un timp suficient de mare de stationare al substantelor greu degradabile in
sistem. De asemenea se acorda atentie faptului ca aceste continuturi mari de sulfit in apa
uzata duca la un necesar ridicat de oxygen in instalatiile de tratare aerobe.

1.5.3.2 Metode suplimentare

Suplimentar tratarii aerobe pot fi utilizate de ex. urmatoarele metode de imbunatatire a ran-
damentului de curatire:

Tratarea adsorptiva (de ex. tratarea simultata cu carbune activ si cu cocs de lignit),

Tratarea reductiva (FeII/Ca(OH)2),

Precipitare-floculare (de ex. saruri de FeIII sau Al),
dupa caz corelata unei flotatii. Metodele de acest gen provoaca o cantitate sporita de namol.
Ca si etapa finala de curatare se poate aplica o filtrare (de ex. filtru de nisip) si o tratare finala
cu carbine activ.
Daca apa uzata va fi reutilizata in fabrica, intern, poate fi necesara o etapa suplimentara de
curatare, in functie de domeniul de utilizare, in vederea separarii sarurilor neutre si a
resturilor de vopsele. De obicei se utilizeaza pentru aceasta osmoza inversa.

1.5.3.3 Decolorarea
Prin metoda namolului activ, in functie de tipul de coloranti si de conceptul metodei respec-
tive, se poate realiza o reducere a coloraturii cu un randament mediu de aprox. 55 – 75 %,
raportat la intreaga alimentare. Aceasta este influentata de randamentul eliminarii CSB, nu
este insa suficienta pentru a limita restul de colorare pe intreg procesul, daca s-a realizat o
pretratare suficienta interna a amestecurilor si solutiilor de culoare foarte concentrate. Daca
se va realiza o imbunatatire a decolorarii in cadrul tratarii finale a intregii ape uzate, atunci se

36
vor determina in fiecare caz metodele adecvate suplimentare (vezi mai sus) luandu-se in con-
siderare proprietatile fizico-chimice ale colorantilor preconizati in fiecare caz. Aceasta este
valabila pentru cazul in care apa uzata totala va trebui sa fie curatata in asa fel incat sa fie
posibila (partial) o reutilizare.

1.5.3.4 Toxicitatea pentru pesti

Conform experientei, se vor respecta cu siguranta cerintele referitoare la toxicitatea pentru
pesti daca se face eliminare suficienta a poluantilor organici si la colorare.

1.5.4 Eliminarea resturilor

Resturile de chimicale, vopsele si agenti textili, neutilizate si neaplicate nu vor fi evacuate in
principiu prin apa uzata. Recipientele originale care contin astfel de tipuri de resturi vor fi
eliminate complet ca si deseuri. Alte recipiente si bidoane din etapa de lucru (de ex. surplus
pasta de imprimare) se vor supune unei goliri optime a resturilor (de ex. prin razuirea manu-
ala) inainte de spalare. Resturile preluate de aici vor fi eliminate in forma de deseuri, daca nu
se pot reutiliza. Daca nu este posibila o reutilizare, atunci este posibila alternativ o eliminare
ca si deseuri, si eliminarea prin intermediul apei uzate, daca se asigura un grad ridicat de eli-
minare la tratarea sa. Aceasta se aplica resturilor de flote de la vopsire, resturilor de flote de la
inobilare, resturilor de flote de la acoperire/caserare, resturilor de flote de la acoperirea pe
partea inferioara, resturile de paste de imprimare.

Exemplu pentru transpunerea directivei IPPC pentru domeniul

apelor uzate in finisarea textila

O posibilitate de introducere a celor mai bune tehnici disponibile in industria de finisare a

textilelor, consta in stabilirea conform legislatiei pentru ape a concentratiilor celor mai ridi-
cate de poluanti, care au voie sa fie in apa uzata resp. care se afla in interdictia de a fi dever-
sate pentru poluanti deosebiti de relevanti si nocivi pentru apa. Aceste valori limita si interdic-
tii de deversare se vor stabili in functie de BAT.

Aceasta cale a fost aleasa in Germania. Ca urmare a legii germane pentru gospodarirea apelor
a fost emisa o “Ordonanta asupra deversarii apei uzate in apele de suprafata” (AbwV), care
contine in anexele sale cerintele pentru apa uzata publica si pentru un numar mare de ramuri
industriale. Pentru industria de finisare textile este relevanta anexa 38 “Fabricarea textilelor,
finisarea textilelor” (vezi anexa 13), care a intrat in vigoare in iunie 2000.

Avand in vedere ca reglementarile premergatoare erau valabile doar pentru cei care deversau
direct, in anexa 38 amendata, acestea sunt valabile si pentru cei care deverseaza indirect,
deoarece premergator aparitiei BREF-ului, au fost stabilite cerinte pentru apa uzata la sursa
apei uzate precum si inainte de amestecarea cu alte ape uzate (imaginea 8). Acestea se pot
indepli doar prin aplicarea BAT. Ele sunt valabile in Germania pentru toate fabricile de
finisare textila. Se va verifica inca o data, daca cerintele anexei 38 sunt suficiente sau trebuie
facute completari, si pentru fabricile care intra la Directiva IPPC, anexa 1 Nr. 6.2. “Verifi-
carea in fiecare caz” prevazuta pentru fiecare cerinta (partea B anexa 38 din AbwV, vezi mai
jos) ar trebui insa sa ofere suficient spatiu de manevra, pentru a prevede introducerea BAT-
urilor relevante.

37
 Instalatie de finisare textila

Apa uzata la
sursa de aparitie

Apa uzata textila

inainte de amestecare
Textilabwasser vor cu
deralte
Vermischung
ape uzate mit
anderen Abwässern

Instalatie de epurare publica

Apa uzata la
evacuarea in emisar

Imag. 8 : Sursele de apa uzata

38
1.6 Imaginea de ansamblu asupra anexei 38
Anexa 38 este impartita in sase sectiuni ca toate anexele ordonantei germane pentru apa
uzata.

A Domeniul de aplicare

Se defineste pentru ce domenii industriale se aplica cerintele anexei. Acesta este valabil
apoi pentru apa uzata a carei aport de murdarie provine in principal din prelucrarea in-
dustriala si prelucrarea substantelor filate si a atelor precum si finisarea textila.

B Cerintele generale

Aici sunt cuprinse masurile prin care se poate atinge o reducere a cantitatii de murdarie
in apa uzata. Se va determina printr-o verificare corespunzatoare, in baza unui cadastru
de apa uzata, care dintre ele vor fi intr-adevar utilizate in cazul individual. Aici se vor
oferi si specificatiile pentru tratarea anumitor resturi de amestecuri si resturi de flota.
Aceasta tratare poate avea loc in principal atat intern cat si extern.

C Cerintele pentru apa uzata pentru punctul de deversare

In partea C se specifica ce cerinte pentru punctul de devarsare trebuie sa fie minim re-
spectate (derversarea directa) la devarsarea apei uzate in emisar.

D Cerintele pentru apa uzata inainte de amestecare

Aici se vor impune cerinte pentru apa uzata inainte de amestecarea cu apa uzata de alta
provenienta. Si aici se stabilesc valori limita pentru diferitii poluanti. Acestea vor fi luate
in considerare la stabilirea cerintelor la punctul de transfer al apei uzate in instalatia de
apa uzata publica.
Avand in vedere ca primul paragraf al acestei sectiuni se refera la intreaga apa uzata din
domeniile de fabricare si finisare textila, urmatoarele doua paragrafe se refera la anumite
fluxuri si precizeaza pentru acestea obiective de curatare.
In anumite conditii este permisa si o tratare dupa amestecarea apei uzate de alta
provenienta resp. cu alte fluxuri. Conditia este de a obtine in special aceeasi reducere
cantitativa.

E Cerintele pentru apa uzata pentru sursa de aparitie

In partea E sunt cuprinse cerintele valabile la locul aparitiei apei uzate, deci acolo, unde
este captata pentru prima data apa uzata sau unde are loc tratarea inainte de amestecarea
cu alta apa uzata. Aici se incadreaza specificatiile care trebuie sa asigure faptul ca nu tre-
buie utilizate anumite substante problematice. Resturile de chimicale, vopsele si agenti
textili nu au voie sa fie evacuati pe calea apei uzate. In afara de aceasta exista acolo doua
cerinte in sensul tratarii pentru anumite fluxuri, din care sunt afectati parametrii clor liber
si crom VI.

39
F Cerintele pentru devarsarile existente

In partea F sunt mentionate reglementarile derogatoare pentru devarsarile deja existente
„instalatii existente“ inainte de intrarea in vigoare a anexei 38). Ulterior se aplica cerintele
pentru metalele grele inainte de amestecare doar pentru resturile de flote de vopsire si
resturile de paste de imprimare. Nu se aplica cerinta pentru resturile de paste de impri-
mare in vasele de imprimare. La acestea se vor aplica reglementarile derogatoare pentru
AOX si cupru.

1.7 Argumentarea pentru selectarea parametrilor de apa uzata

Necesarul chimic de oxigen (CSB) este o masura pentru substantele chimice oxidabile. CSB
a fost inclus deoarece el permite evaluarea capacitatii de degradare a instalatiei de tratare a
apei uzate, ca si suma de parametrii. Cu CSB sunt cuprinse si substantele organice greu de-
gradabile. Acesta este un parametru relevant pentru taxele percepute pentru apa uzata.

Cu necesarul de oxigen biochimic (BSB5) suntu cuprinse si substantele existente in apa

uzata, organice, biologic degradabile. BSB5 a fost inclus deoarece el reprezinta o suma de
parametri adecvata pentru evaluarea capacitatii de curatare biologica. Acesta reprezinta o
masura de referinta pentru consumarea preconizata a oxigenului in apa de suprafata, prin
devarsare.

Fosforul total a fost inclus deoarece acesta contribuie la cresterea algelor ca si nutrient pentru
plante. Fosforul este in multe ape un factor limitator pentru eutrofiere. Acesta este un pa-
rametru relevant pentru taxa prevazuta pentru apa uzata.

Azotul, total, ca si suma de amoniu, nitrit si nitrat a fost inclus, deoarece compusii de azot
stimuleaza cresterea de alge, ca si nutrient, si pot fi factori limitatori pentru eutrofiere, pe
langa fosfor. Acesta este un parametru relevant pentru taxa de apa uzata.

Azotul amoniacal (NH4-N) a fost inclus suplimentar, pentru ca prezinta un necesar de oxigen
considerabil la nitrificarea in apele de suprafata. La o marire a valorii pH poate rezulta am-
moniac, care actioneaza nociv asupra organismelor acvatice.

Sulfitul se gaseste in apa uzata din procesele de vopsire. Acest paramteru a fost inclus
deoarece este toxic pentru pesti si isi aduce aportul la CSB ca si substanta oxidabila anor-
ganica.

Toxicitatea asupra pestilor a fost stabilita ca si marime de referinta pentru nocivitatea apei
uzate pentru pesti printr-o metoda de testare. Ea este un parametru reprezentativ pentru taxele
prevazute pentru apele uzate.

Vopseaua cuprinde ca si suma de parametrii, restul continut in vopsele in apa uzata, utilizat
intr-o diversitate mai mare, astfel incat nu este practicabila o determinare a fiecarui caz sepa-
rate. Aceasta a fost inclusa pentru a limita substantele existente si poate preveni o prejudiciere
a imaginii naturale a apei receptoare de suprafata.

Halogenii organici adsorbibili (AOX) cuprind ca si suma de parametrii substantele nocive,

ce pot ajunge in apa uzata in special din procesele de inalbire, paste de imprimare si ameste-
curi de culoare. AOX este un parametru relevant pentru taxa pentru apa uzata.

40
Sulfidul a fost inclus, deoarece sulfidele dizolvate si hidrogenul sulfurat sunt toxice fata de
organismele acvatice.

Parametrii crom, total, cupru si nichel au fost preluati, deoarece aceste metale grele pot
ajunge in apa uzata de la vopsitorie. Acestea actioneaza toxic asupra organismelor acvatice si
sunt parametrii relevanti pentru taxa pentru apele uzate.

Compusii de crom VI au fost preluati, deoarece sunt utilizati la vopsirea cu coloranti cromati
si sunt cancerigeni, mutageni si toxici pentru reproducere.

Metalele grele zincul si staniul sunt utilizate ca si catalizatori la finisarea superioara, zincul
fiind o componenta a agentilor de colorare.

Staniul poate apare sub forma de compusi de staniu de tributil din agentii de conservare.
Aceste metale grele au fost preluate, deoarece sunt nocive pentru organismele acvatice.

Prin parametrul hidrocarburi, total sunt cuprinse substantele corespunzatoare, care ajung in
apa uzata in cadrul pretratarii continue a tricotului din fibrele preponderent sintetice in con-
centratii relativ ridicate. Acestea exista in principal sub forma emulata si pot prejudicia struc-
tura apei uzate din diferite puncte de vedere.

41
Guideline on Textile Indus
Industry - Part II
Reducerea emisiilor la instalatiile
de finisare a textilelor
Partea II.1

Cu propuneri de modele de conditii pentru masurile de

reducere a emisiilor provocate de instalatiile
instalatiile de finisare a
textilelor
(partea II.2)

 Dr. Richard Schlachta, Munich

42
Reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor

Cuprins

Partea I:
Partea II.1: ..........................................................................................................................................44
Propuneri de modele de conditii pentru masurile de reducere a emisiilor la instalatiile de
finisare a textilelor
1. Introducere..................................................................................................................................45
2. Necesitatea autorizarii ...............................................................................................................47
3. Mentinerea calitatii aerului.........................................................................................................50
3.1 Situatia emisiilor (Imaginea de ansamblu).................................................................................50
3.2 Protectia impotriva efectelor nocive de mediu (Imisiile): Verificarea obligatiei de
protectie 57
3.3 Evaluarea emisiilor (domeniul de prevenire) .............................................................................60
3.3.1 Conceptul factorilor de emisie „ Conceptul modular LAI“) pentru instalatiile de finisare
textila 60
3.3.2 Factorii de emisie raportati la material ca si valori limita de emisie..........................................62
Imaginea de ansamblu asupra domeniului de valabilitate a valorilor limita de emisie raportate
la materiale .........................................................................................................................................64
3.3.3 Ante-calculul factorilor de emisie raportati la materiale cu ajutorul factorilor de
emisie ai substantelor agentilor textili.................................................................................................66
3.3.4 Masuratorile emisiilor conform conceptului modular.....................................................70
3.3.4.1 Metoda metrologica.........................................................................................................70
3.3.4.2 Amploarea masuratorii 72
3.3.4.3 Masurarea anumitor substante 75
3.3.4.4 Calculul factorilor de emisie raportati la materiale 76
3.3.5 Emisiile necalculate din agentii auxiliari de innobilare ..............................................76
3.3.5.1 Componentele fibrelor 76
3.3.5.2 Resturile de preparate 77
3.3.5.3 Alegerea materii prime textile – Componenta masurilor primare de
reducere a emisiilor 80
3.3.5.4 Emisiile prin procesele de tratare desfasurate anterior („Resturile
ramase de la agentii auxiliari relevanti pentru emisii“), de ex. 81
3.3.5.4.1 Colorarea cu acceleratori de culoare 81
3.3.5.4.2 Desfasurarea in comun a proceselor de prelucrare 81
3.3.5.4.3 Epurarea chimica a textilelor cu tetracloretena – interzicerea utilizarii
textilelor curatate cu tetracloretena (Per) la agregatele de tratare termica incalzite
direct 82
3.3.5.4.4 Emisiile poluarii de baza la agregatele termice de tratare 82
3.3.5.4.5 Emisiile specifice arderilor la agregatele termice cu incalzire directa
83
3.3.5.5 Aporturi suplimentare la emisii, tolerabile pentru resturile de preparate
si resturile transferate 84
3.3.6 Emisiile prin miros......................................................................................................87
3.3.7 Instalatii de epurare a gazelor emise ...........................................................................89

43
 3.3.8 Emisiile gazoase de la prelucrarea, transportul, transvazarea si depozitarea
substantelor organice lichide (vezi Nr. 5.2.6 din TA Luft) .........................................................90
3.3.9 Conditiile de evacuare.................................................................................................91
3.3.10 Masuratorile continue ale emisiilor conform TA Luft ................................................92
3.3.11 Procese necuprinse in conceptul factorilor de emisie .................................................94
3.3.11.1 Parlirea 94
3.3.11.2 Caserarea cu flama 95
3.3.11.3 Instalatii de acoperire si imprimare 95
3.3.11.4 Colorarea 103
4. Protectia solului........................................................................................................................103
5. Prevenirea, valorificarea si eliminarea deseurilor ....................................................................104
5.1 Tipurile de deseuri specifice in instalatiile de finisare textila..................................................104
5.2 Deseuri nespecifice textilelor ...................................................................................................112
5.3 Fundalul....................................................................................................................................112
6. Valorificarea energetica eficienta.............................................................................................113

Anexele:
1. Ansamblul Celor mai bune tehnici disponibile in industria textila
2. Ansamblul poluantilor relevanti in aerul uzat provenit de la instalatiile de finisare a texti-
lelor
3. Datele tipice de emisie (concentratia masica si factorii de emisie) la instalatiile de finisare
a textilelor
4. Potentialul emisiilor de la materialele vopsite cu accelerator
5. Emisiile imprimarilor cu pigmenti
6. Emisiile de la textilele curatate cu tetracloretena
7. Emisiile de la parlire
8. Bibliografia
9. Terminologia

Partea II.2:
Propuneri de modele de conditii pentru masurile de reducere a
emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor

44
1. Introducere

Ghidul existent a fost elaborat prin colaborarea dintre Institutul Landului pentru Protectia
Mediului Baden-Württemberg si Agentia Landului Bavarez pentru Protectia Mediului pre-
cum si cu specialisti din asociatiile implicate din industria textile (de ex. Asociatia TVI, Aso-
ciatia TEGEWA, Asociatia Germanilor din Nord-West si Industria textila si imbracaminte
Baden-Württemberg si serveste operatorilor de instalatii de finisare a textilelor precum si pen-
tru personalul din autoritatile tehnice de protectie a mediului responsabile de implementare si
conformare, ca si sursa de informatii despre cerintele sectoarelor de mediu Mentinerea Calita-
tii Aerului si Gestionarea Deseurilor. Acesta se bazeaza pe asa numitul concept modular al
Comitetului Landului pentru Protectia impotriva Imisiilor (LAI) din anul 1994. Deoarece
instalatiile de finisare a textilelor se deosebesc foarte mult de celelalate instalatii ce necesita o
autorizatie conform Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor, s-a elaborat atunci de
catre o grupa de lucru ale comitetului secundar pentru Aer/Tehnica al LAI impreuna cu aso-
ciatiile afectate conceptul modular pentru reducerea emisiilor si pentru monitorizarea emisii-
lor.
Firma Fa. Modern Testing Services Germany (MTS) (atunci EnviroTex GmbH (Institutul
Privat pentru siguranta Productiei si protectia mediului, http://www.envirotex.de) s-a implicat
considerabil la elaborarea conceptului modular datorita cunostintelor largi de specialitate le-
gate de productia, compunerea si aplicarea agentilor de textile.
Ca urmare a noilor informatii primite au fost elaborate modele de propuneri de conditii pentru
masurile de reducere a emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor, in baza conceptului mo-
dular, pentru aplicarea in Bavaria de catre Agentia Landului Bavarez pentru Protectia Mediu-
lui. Prin actualizarea TA Luft in anul 2002 a fost necesar ca aceste propuneri de conditii sa fie
revizuite. Propunerile de conditii actualizate prezentate in acest ghid sunt specifice pentru
Landurile Federale Bavaria si Baden-Württemberg.
In conceptul de finisare a textilelor sunt cuprinse toate lucrarile de imbunatatire a imaginii, de
realizare a proprietatilor dorite precum si de marire a valorii de consum al materialelor textile.
Aplicarea numeroaselor procese de finisare a textilelor depinde de compozitia si forma mate-
riilor prime si de utilizarea prevazuta.
Prin modificarea 4. BImSchV din 28.08.1991 (Legea federala I, Nr. 52, partea 1838) , din
01.09.1991 partile esentiale ale intreprinderilor de finisare textila se supun domeniului de
valabilitate 4. BImSchV si astfel necesita o autorizatie conform legislatiei pentru protectia
impotriva imisiilor.
45
Nr. 10.23 relevant, coloana 2 din anexa la 4. BImSchV este denumit in felul urmator:
"10.23 Instalatiile de finsare prin tivirea, termofixarea, termoizolarea, acoperirea, impregnare-
a, apretarea sau uscarea, instalatiile exceptate, in care sunt tratate mai putin de 500 m2 textile
pe ora."
Aceasta se bazeaza pe o Hotarare corespunzatoare a Consiliului Federal din 05.07.1991, ar-
gumentat dupa cum urmeaza:
"Exploatarea instalatiilor de finisare a textilelor in care se desfasoara procesele mai sus men-
tionate, duce de obicei la disturbari considerabile prin mirosuri. Astfel de instalatii de finisare
textile indeplinesc astfel criteriul § 4 alin. 1 par. 1 ale Legii Federale de protectie impotriva
imisiilor si astfel se vor introduce in catalogul instalatiilor ce necesita autorizatie. Introduce-
rea obligatiei de autorizare impune in principal aplicarea stadiului tehnicii pentru limitarea
emisiilor.
Prin introducerea cantitatii de prag, sunt exceptate de la obligatia de autorizare instalatiile in
care se finiseaza textile doar intr-un volum manufacturier, manual. La instalatiile care depa-
sesc cantitatea de prag se va lua in considerare in mod adecvat relevanta emisiilor lor."
Conform Nr. 12 din anexa BImSchG la § 3 alin. 6 din BImSchG se vor aplica informatiile
publicate in cadrul articolului 16 alin. 2 din Dir. IPPC (96/61/EG) ale Comisiei UE, ca si cri-
teriu pentru determinarea stadiului actual al tehnicii. Este vorba de asa numitul BREF (Best
Available Techniques Reference Documents). Pentru instalatiile din Nr. 6.2 din anexa Direc-
tivei IPPC s-a elaborat un BREF al Comisiei UE (Best Available Techniques Reference Do-
cument) pentru industria textila (versiune din August 2002; preluate in 11./12.11.2002 din
Schimbul de Informatii al Forumului). In acest document sunt prezentate asa numitele cele
mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria textila. In principal este vorba de instala-
tiile Nr. 6.2 din anexa Directivei IPPC „instalatiile de pretratare (spalarea, albirea, merceriza-
rea) sau pentru vopsirea fibrelor sau a textilelor, cu o capacitate de prelucare de 10 Tone sau
mai multe fibre sau textile pe zi. BREF-ul mai sus mentionat cuprinde insa nu numai pretrata-
tea clasica a textilelor ci si procesele de finisare a textilelor (de ex. impricarea, acoperirea,
innobilarea) datorita faptului ca in cadrul lantului de productie a textilelor ar putea apare mai
tarziu problemele de mediu (de ex. eliberarea substantelor organice de la tratarea termica a
textilelor din finisarea/innobliarea textilelor). Chiar daca BREF-ul prezent se raporteaza de
fapt doar la instalatiile cu o capacitate de prelucare de 10 tone de textile sau mai mult in fieca-

46
re zi, BAT-urile acolo mentionate pot fi utilizate din punct de vedere tehnic si informativ
chiar si pentru instalatiile ce necesita autorizatie cu o capacitate de prelucrare mai mica.
Nr. 6.2 din anexa Directivei IPPC s-a transpus in legislatia germana prin articolul lege din
27.07.2001 ca si Nr. 10.10 coloana 1 din anexa 4. BImSchV.
In anexa 1 sunt enumerate cele mai bune tehnici disponibile ale BREF-ului dedicat industriei
textile.
Urmatoarele prezentari se refera in principal la instalatiile de finisare a textilelor din Nr.
10.23 ale anexei din 4. BImSchV. Se iau in considerare BAT esentiale din BREF-ul mai sus
mentionat dedicat industriei textile precum si Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft. In anexa prevazuta
in 4. BImSchV se fac precizari la instalatiile de pretratare a textilelor sau pentru vopsirea con-
form Nr. 10.10. Se va lua in considerare faptul ca propunerile de conditii prezentate in
partea a II au doar caracter exemplificativ si trebuie adaptate la cazurile concrete, indi-
viduale.

2. Necesitatea autorizarii

Instalatiile de finisare textila sunt cuprinse in Nr. 10.23 coloana 2 anexa 4. BImSchV prin
urmatorul procedeu, exceptandu-se instalatiile in care sunt tratate mai putin de 500 m2 textile
pe ora:

• Tuvirea:
Arderea terminatiilor fibrelor cu ajutorul unei flame pentru obtinerea unei suprafete
textile netede; in special este relevant la textilele de bumbac, insa si la fibrele chimice
si lana
• Termofixarea:
Procesul de tratare termica a textilelor pentru obtinerea unei stabilitati dimensionale;
in special este relevanta la textilele din fibre sintetice, precum poliesterul, poliamida si
amestecuri; de obicei este necesara autorizarea in cazul temperaturilor din functiona-
rea cadrului de intindere mai mare de 150 – 220 °C . vezi H.K. Rouette (Lexicon pen-
tru finisarea textilelor)
Precizare:
De la o temperatura a materialelor > 110°C nu se mai poate vorbi despre o uscare in
sensul sau initial. Aceasta temperatura reprezinta o trecere catre termofixare.

47
 • Termosolare:
Procede special de vopsire, la care textilele sunt prevazute cu o solutie de culoare, a-
poi uscate si apoi supuse unei tratari scurte la cald pentru uscare, la temperaturi de ca.
200 – 220 °C. Astfel vopseaua se imprastie in interiorul fibrelor si se dizolva in sub-
strat.
• Acoperirea:
Aplicarea pe o parte sau pe doua a maselor de agenti pe un suport textil.
• Impregnarea:
Imersia, umectarea, umidificarea substraturilor de textile prin procedeu de aplicare
precum fulard, razuire, stropire, pulverizare. Dupa impregnare pot urma procesele de
termofixare, termoizolare si uscare.
• Apretarea:
Apretarea contine toate procesele de finisare care servesc la realizarea proprietatilor
dorite ale textilelor iesite din pretratare, vopsitorie sau imprimare, precum imaginea
materialelor si perceperea tactila a lor. La conceptul „Apretare" se va face diferentie-
rea intre procese mecano-fizice si procese chimico-termice [4]. In vederea autorizarii
conform Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV sunt de importanta procesele chimico-
termice, de ex. hidrofobarea, hidrofilarea, Oleofobarea, innobilarea in vederea intreti-
nerii usoare, innobilarea ignifuga.

Utilizarea unitatii de masura „m2“ in Nr. 10.23 din Anexa din 4. BImSchV inseamna ca vor fi
cuprinse doar textilele masurate pe suprafata, ce sunt caracterizate de obicei printr-o unitate
de masura. Aici nu se incadreaza in general de ex. ghemotoace, ate, benzi, bobine, sfoara,
franghie si curele. Se va clarifica de la caz la caz, in baza multitudinii variantelor de proces
aparute in practica, daca de ex. benzi sau pasmanterie se vor autoriza conform nr. 10.23 din
anexa 4. BimSchV (Nr. 3.2 din protocolul celei de a 9. sedinte ale cercului de lucru "finisarea
textilelor" din 27./28.05.1997). "Baza pentru o decizie adecvata
• Este pe de o parte ceea ce este raportat la o suprafata (> 500 m2/h), adica trebuie sa fie
finisate textile masurate la suprafata,
• Pe de cealalata parte este relevanta emisiilor, deoarece pentru mediu este nesemnificativ
faptul daca suprafata textila va fi finisata taiata intr-o bucata sau o banda ".

48
Conceptul de instalatie este limitat la domeniul intreprinderii ce serveste finisarii textile.
Aceasta inseamna concret ca trebuie cuprinse de autorizarea conform Nr. 2. § 1 alin. 2 din 4.
BImSchV.
In acest context se va vedea si uscarea.
Deoarece la uscare nu are loc doar un proces de finisare a textilelor in sensul Nr. 10.23 din
anexa 4. BImSchV, uscarea poate fi supusa obligatiei de autorizare doar atunci cand se afla
in legatura cu procesele de finisare textile mentionate.
Este necesara o delimitare a Nr. 10.23 a anexei din 4. BImSchV la Nrn. 5.1, 5.2, 5.6 si 10.7.
Daca o instalatie poate fi atribuita complet mai multor tipuri de instalatii (aici: instalatia de
acoperire, impregnare sau imersie), atunci este relevanta denumirea mai speciala a instalatiei
conform § 2 alin. 2 4. BImSchV. In cazul instalatiilor de finisare textila aceasta este regulat
numarul 10.23. Nu este necesara o verificare pentru a se constata daca este vorba de ulei de in
la substantele utilizate. La fel se procedeaza si la acoperirile de ex. a amestecurilor de
PVC/amestecuri de plastifianti nefiind important daca aplicarea are loc prin masini de vopsire
sau alte dispozitive.
Daca instalatiile se exploateaza complet in asa fel incat sa se clasifice clar tipurilor de
instalatie conform Nr. 5.1, 5.2, 5.6 sau 10.7 din anexa 4. BImSchV, atunci aceste numere sunt
relevante. Astfel de cazuri pot apare de ex. la impregnarea fibrelor de sticla cu rasina de
poliester sau alte rasini sintetice (Nr. 5.2), la acoperirea partii inferioare a covoarelor cu
plastifianti / amestecuri de PVC (Nr. 5.6) sau la producerea pielii sintetice (Nr. 5.1) (7).
In cazurile in care textilele sunt tratate aplicandu-se solventii organici in special pentru apre-
tare, acoperire, impregnare, Kaschieren, se va utilize nr. 5.1 a anexei 4. BimSchV ca si regle-
mentare speciala la depasirea unui consum de solventi de 25 kg/h resp. de 15 t/a.

Partile tipice ale instalatiei de finisare textila sunt dispozitivele de aplicare (de ex. fulard) si
dispozitivele de uscare aferente. Instalatiile conexe tipice sunt de ex. instalatiile de generare
energetica (de ex. instalatiile de ardere pentru generarea aburului de proces), depozitul pentru
chimicalele de innobilare precum si statiile de dozare aferente.

Producerea de flisului si paslei

Domeniul de aplicare al Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV pentru producerea de flis si pasla a
fost tratat in a 77. sedinta a subcomitetului pentru aer/tehnica din 26./28.09.1994 in Bonn. Se
va stabili ca si raspuns ca intreg procesul pana la finalul etapelor de proces de intarire servesc

49
fabricarii textilelor. Astfel la aceste instalatii nu este vorba de instalatii ce necesita autorizatie
in sensul Nr. 10.23 din anexa din 4. BImSchV.

Aspectul de mai sus apare insa doar la fabricarea de flis si pasla. Daca flisurile produse in
sensul Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV trebuie sa mai fie finisate, se va verifica daca instala-
tiile de flis resp. pasla trebuie cuprinse (fabricarea flisului si paslei) conform §1 (2) din 4.
BImSchV ca si instalatie conexa conf Nr. 10.23 anexa 4.BimSchV ale instalatiilor ce necesita
autorizatie pentru protectia impotriva imisiilor.
Instalatiile de solidificare pot sa se afle intr-o legatura stransa spatiala si tehnica cu partile de
instalatie ce necesita autorizatie de mediu si cu etapele de process pentru finisarea flisului (de
ex. depozit comun de chimicale, furnizarea comuna de agent termic) si sunt relevante pentru
aparitia efectelor nocive de mediu, pentru prevenirea efectelor de mediu (de ex. contributia
mai ridicata a emisiilor) sau aparitia disturbarilor considerabile (de ex. mirosul).

Daca nu se poate face separarea fara dubii in cadrul unui proces de productie si finisare sau
producerea si finisarea unui flis resp. pasle se realizeaza pe acelasi agregat sau pe aceeasi par-
te de instalatie, atunci aceasta instalatie necesita autorizatie, chiar daca producerea flisului
resp. paslei se desfasoara temporar.

3. Mentinerea calitatii aerului

3.1 Situatia emisiilor (Imaginea de ansamblu)

Tabelul urmatoar arata o imagine de ansamblu a proceselor relevante din industria textile si
evaluarea din punct de vedere a mentinerii calitatii aerului:

Procesul Descrierea Relevanta emisiilor Observatii

Tivire Arderea terminatiilor fibrelor cu ajuto- da. Relevant pentru mirosuri; la
rul unei flame pentru obtinerea unei Emisii din arderea/ descompunerea termica tivirea fibrelor chimice precum
suprafete netede a textilelor; relevant a fibrelor resp. a agentilor auxiliari aplicati PAN pot fi emise cantitati consi-
in special la textilele de bumbac, insa derabile de poluanti critici, pre-
si la fibrele chimice si lana cum substantele cancerigene
(de ex. acrilnitril).

50
Procesul Descrierea Relevanta emisiilor Observatii
Spalarea Indeparatarea agentilor de preparare nu1. Sunt necesare spalarile optimi-
si auxiliari si a altor impuritati pentru zate (adica spalarea cu o efi-
pregatirea textilelor pentru procesele cienta ridicata, utilizarea agenti-
urmatoare precum si pentru post- lor de spalare adecvati, activi pe
tratarea proceselor de productie suprafatel)
desfasurate prin intermediul apei si a
agentilor de spalare adecvati (sub-
stante active la suprafata)
Epurarea chimica Indepartarea impuritatilor precum si a da. „Procesarea inchisa a circuitului
preparatelor/agentilor auxiliari si a) Emisiile de la epurarea chimica de solventi“ cu recuperarea lor
pentru tratarea pentru obtinerea starii b) la procesele de tratarea termice urmato- prin distilare; Utilizarea unei
initiale a celor colorate, prin curatarea are pot apare suplimentar emisii de solventi instalatii de adecvate pentru
textilelor (de ex. lana, amestecuri de datorita capacitatii de stocare a textilelor cu epurare. Se aplica cerintele
lana, amestecuri de elastan) cu solventi organici. pentru 2. BImSchV.
ajutorul unor agenti organici, de ex.
tetracloretena (Per).
Descleierea Indepartarea agentilor de incleiere nu.
din materialele tesute, in special din
materialele de bumbac
Curatarea alcalina Tratarea bumbaului cu solutii foarte nu (emisii de substante organice: ca. 0,1 g
(Fierberea) alcalice fierbinti pentru indepartarea C/kg Textile (2)).
impuritatilor naturale (de ex. ceara,
Pectina, Proteina, saruri de metal).
Inalbirea Indepartarea oxidativa a substantelor 1. Nein (Emissionen an org. Stoffen: ca. 0,1 Das Bleichen mit Peroxid sollte
colorate din fibre si marirea gradului g C/kg Textil (2)). vorrangig durchgeführt werden;
de alb si pregatirea pentru vopsire si 2. Ja. Emissionen an Chlor nach Anhang 38 der Abwasser-
imprimare: 3. Ja. Emissionen an Chlor und Chlordioxid verordnung ist das Einleiten von
1. Inalbirea cu peroxid Abwasser aus dem Bleichen mit
2. Inalbirea cu hipoclorit Hypochlorit nicht zulässig.
3. Inalbirea cu clorura de sodiu
Mercerizarea Tratatea textilelor de bumbac cu o Nein.
lesie puternica prin actiunea de
tragere pentru marirea absorbirii
culorii (capacitatea de acumulare a
culorii), a fortei de tragere cea mai
mare, ale stabilitatii dimensiunilor
precum si imbunatatirea perceptiei
tactile.

51
Procesul Descrierea Relevanta emisiilor
Uscarea (<110°C Eliminarea umiditatii dupa procesele Redus (emisii de substante organice: <0,1
temperatura mate- apoase. g C/kg Textile (2)).
rialelor)
Vopsirea Tratarea cu substante colorante In cazul proceselor de fixare sau uscare
ulterioare pot fi emisi agenti auxiliari aflati in
coloranti. In general emisiile de agenti din
baia de colorare sunt reduse datorita pre-
siunii scazute ale aburului. Exceptiile sunt
reprezentante de procesul termosolarii (vezi
mai jos) precum si uscarea textilelor coloa-
rate cu accelerator, la care pot apare emisii
ridicate.
Observatii
• Utilizarea fibrelor de poliester,
care se pot vopsi si fara acce-
lerator de culoare (Carrier)
(daca situatia economica a
pietei permite acest lucru)
• Colorarea la o temperatura
inalta in conditii (HT) fara utili-
zarea acceleratorilor intr-un
sistem inchis (din cauza sensi-
bilitatii la temperatura lanii este
necesara utilizarea accelerato-
rilor doar la colorarea ameste-
curilor de PES/Wo)
• Inlocuirea acceleratorilor
conventionali prin compusii de
emisie optimizati (de ex. pe
baza de benzil-benzoat si N-
alchilftalimida)
• Colorarea bumbacului cu
coloranti pe baza de sulf pre-
cum si reducerea culorantilor
pot fi relevante pentru mirosuri.
52
Procesul Descrierea
Imprimarea2 Aplicarea de paste ce contin coloranti Da.
si/sau chimicale cu ajutorul sisteme-
lor de imprimare (in principal masinile imprimare (lianti, fixatori) precum si de
de aplicare a straturilor subtiri pe
suprafata)
Termosolarea Proces special de colorare, la care se da.
utilizeaza pe textila o solutie de
colorare resp. un deschizator optic de procesele de tratare aplicate anterior.
culoare, dupa care se usuca si este
supus unei tratari scurte prin uscare
la caldura la temperaturi de ca. 200 –
220 °C. Astfel colorantul se imprastie
prin fibre si se dizolva in substrat.
Relevanta emisiilor
Emisiile de agenti organici din paste de
substante anorganice (Amoniac) la proce-
sele de tratare termice (uscare-
a/vaporizarea/condensarea).
emisiile de agenti organici/preparate din
Observatii
Relevant pentru mirosuri
Masuri de reducere a emisiilor la
imprimarea pigmentilor:
• Ingrosator cu emisii reduse si
continut redus de compusi or-
ganici volatili (sau nu continue
solventi organici) si lianti fara
formaldehida. Aportul la emisii
din procesul de imprimare: <
0,4 g C/kg Textil (pentru un
raport aer-material de 20 m3/kg
Textile) (este vorba de emisii
"ramase", care rezulta mai intai
la o tratare termica a textilelor;
vezi si cap. 3.3.11.3).
• Utilizarea APEO paste de
imprimare fara (Alchilfenoleto-
xilati) si paste de imprimare cu
o capacitate mare de eliminare
biologica
• Continutul redus de amoniac
(aportul la emisii din procesul
de imprimare: 0,6 g NH3/kg
Textile (la un raport de a-
er/material de 20 m3/kg Textile)
(amoniacul este utilizat deseori
ca si agent pentru reglarea
viscozitatii in ingrosator resp.
poate rezulta din descompune-
rea termica a ureii).
Relevant pentru mirosuri
53
Procesul Descrierea Relevanta emisiilor Observatii
Termofixarea Procesul de tratare termica a textile- da. Relevant pentru mirosuri
lor pentru obtinerea stabilitatii dimen- Emisii de agenti organici (preparate) si
sionale (indepartarea ternsiunilor din substante din cadrul fibrelor
materialele fibroase si stabilizarea
starii noi); In special relevant la texti-
lele din fibrele sintetice, precum
poliesterul si amestecurile; in gene-
ral, fiind nevoie de autorizatie la
temperaturile de functionare ale
cadrului de tensionare de 150 - 220
°C
Acoperirea Ein- oder zweiseitiges Aufbringen da. Relevant pentru mirosuri
von Aufstrichmassen auf textile Emisiile de substante anorganice resp.
Träger; organice
Impregnarea Imersia, umezirea, umectarea da. Relevant pentru mirosuri
substraturilor de textile prin proces de Emisiile de agenti organici resp. anorganici
aplicare de ex. fulard, razuire,
injectare, pulverizare. Dupa impre-
gnare poate urma termofixarea,
termosolarea si procesele de uscare.
Apretarea Toate procesle mecanice, fizice si da. Apretarea chimica relevant
chimice care servesc la a conferirea apretarea mecanica: pentru mirosuri
textilelor ce rezulta din pretratare, emisiile de pulberi
vopsire sau imprimare proprietatile apretarea chimica: emisiile de agenti orga-
dorite. De obicei doar procesele nici, dupa caz anorganici
termice au o relevanta a emisiilor;
dupa caz poate fi relevanta si apreta-
rea mecanica ca urmare a emisiilor
de pulberi si a deseurilor rezultate
(de ex. scame, pulberi textile) precum
si din punctul de vedere al protectiei
impotriva zgomotelor (de ex. inaspri-
re, taiere, periere).

1) Exceptie: spalarea cu solventi organici

2) Imprimarea textilelor, ca atare, nu se supune obligatiei de autorizatie de mediu conform 4.
BImSchV (decisiva este aici Nr. 5.1 a anexei din 4. BImSchV)

54
Per ansamblu se va cunoaste faptul ca in special urmatoarele procese sunt relevante pentru
emisii (vezi si exemplul urmator):

tivire innobilare/ termo-

Emisii in aer, fixare
in special substan-
te organice

imprima-
vopsire re

Exemplu: Emisii posibile in aerul uzat de-alungul unei secvente de proces exemplare
pentru imprimarea pigmentului pe bumbac (pretratarea, imprimarea si innobilarea)
[2]

Proces C-organic pulberi1 miros formaldehida amoniac2

[g/kg Textile] [g/kg Textile] [GE/kg Textile] [g/kg Textile] [g/kg Textile]
Tivirea 0,2 0,3 6000 < 0,01 -
Fierberea alcalina 0,1 - 2300 - -
Inalbire peroxidica < 0,1 - 900 - -
Uscarea (pe cadru de tensionare) < 0,1 - 300 - -
Imprimarea pigmentului (uscare) 0,2 - 3500 0,02 0,7
Imprimarea pigmentului (conden- 0,1 - 2000 0,03 0,4
sare)
Innobilarea (plastificator, agent 0,3 - 1400 0,04 -
pentru o intretinere usoara)
Uscare
Innobilarea 0,4 - 1000 0,09 -
Condensarea
1) Pulberile rezulta doar la tivire si de aceea au fost determinate doar acolo
2) Amoniacul a fost determinat doar la imprimarea pigmentului (datorita descompunerii ureii in pastele de imprimare)
3) Formaldehida nu a fost determinata la fierberea alcalica, la innalbirea peroxidica si la uscare.

In cele ce urmeaza vor fi abordate doar emisiile din procesele respective de finisare a textile-
lor; nu se iau in considerare emisiile din instalatiile de ardere ca si instalatii conexe energeti-
ce.
La un proces tipic de innobilare (de ex. apretaer, impregnare, acoperire), exceptand etapele de
fixare si tivire, se aplica pe diferite textile agentii auxiliari in vederea obtinerii efectelor de
finisare (de ex. fulardare, racletare, injectare sau pulverizare) si apoi textile se trateaza termic.

55
Aceasta etapa este responsabila in principal pentru aparitia emisiilor. La temperaturi de ca.
100 °C rezulta emisii din:
• Componentele firelor (de ex. resturi de monomeri, solventi din fibre)
• Etapele de tratare precedente (de ex. preparatele la fabricarea de fibre, ate si suprafete de
textile, procese desfasurate anterior pentru vopsire si imprimare)
• Substantele auxiliare utilizate in procesul de finisare (de ex. resturile de monomeri din
produsele polimere, policondensati, poliaditivi, produse de reactie din procesele cu fibre
reactive, agenti pentru formulare cu o presiune ridicata a aburilor, substante volatile in a-
bur cu presiune scazuta a vaporilor)
Gazele evacuate de ardere la instalatii de uscare cu incalzire dierecta:

Valori tipice de emisie:

Substanta/Parametrul Concentratia emisiilor

[mg/Nm³]
Metan (ca si carbon total) 5 – 500
Propan/Butan (ca si carbon to- 5 – 600
tal)
Formaldehida 0,1 – 60
Monoxidul de carbon 5 – 400
NOx 2 – 10

La emisiile rezultate de aici este vorba in special de substante organice considerate poluanti
(vezi anexa 2). La unele procese de innobilare pot rezulta insa si substante organice precum
amoniacul, acidul fluorhidric, acidul clorhidric. La agregatele de uscare incalzite direct, in
gazul de ardere ale agregatelor termice de tratare se pot afla in special formaldehida, monoxid
de carbon si oxizi de azot. La procesele de fixare apar in principal aceleasi emisii mai sus
mentionate, cu exceptia emisiilor din innobilarea cu agenti auxiliari. La tivire rezulta emisiile
datorate etapelor de ardere rezultate din fibre, din solventii fibrelor ca urmare a tratarii termi-
ce si datorita agentilor aplicati in cadrul etapelor de pretratare (vezi anexa 7).

In anexa 3 sunt prezentate datele tipice ale instalatiilor de finisare textila.

Per ansamblu se vor retine urmatoarele:

• Decisiv n domeniul industriei textile: alegerea agentilor /preparatelor cu emisie redusa!

- dupa posibilitate desfasurarea proceselor fara chimicale
- alegerea orientata a chimicalelor din punctul de vedere al poluarii minime a mediului
56
• In cazul innobiliarii textilelor cu agenti poate fi respectata de obicei valoarea de emisie
raportata la materiale conform conceptului modular LAI (8) de 0,80 g C/kg Textile (resp.
de 40 mg C/m3 pentru raportul aer-material de 20 m3/kg conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA
Luft) prin emisiile din agenti continuti. In cazul textilelor tehnice si acoperiri acest fapt se
aplica doar partial. Prin actualizarea TA-Luft pot apare probleme in viitor la respectarea
valorilor de emisie pentru substantele din Nr. 5.2.5 Kl. I resp. substantele cancerigene Nr.
5.2.7 (de ex. prin modificarea clasificarii substantelor).
• In general sunt problematice
- emisiile din substantele continute in fibre resp. solventii fibrelor, resturile de preparate
precum si emisiile din procesele de tratare anterior desfasurate, de ex. imprimarea, vop-
sirea („resturile ramase“)
- emisiile din fixarea materialelor brute
- emisiile din arderea directa din agregatele termice de tratare, adica combustibilul nears
(0,1 - mai mare 5 g/kg Textile), formaldehide (0, 1 – 60 mg/m3)

3.2 Protectia impotriva efectelor nocive de mediu (Imisiile): Verificarea obligatiei de

protectie

Conform TA Luft din 24.07.2002, Nr. 4.1 s-a stabilit pentru poluanti, pentru valorile de
imisie din numerele 4.2 - 4.5 din TA Luft, ca nu este necesara determinarea parametrilor de
imisie
a) Datorita debitelor masice reduse de emisie (vezi Nr. 4.6.1.1)
b) Datorita poluarii initiale reduse (s. Nr. 4.6.2.1) sau
c) Datorita poluarii suplimentare irelevante (vezi Nr. 4.2.2 litera a, 4.3.2 literea a, 4.4.1
par. 3, 4.4.3 lit. a si 4.5.2. lit. a)
In aceste cazuri se poate pleca de la ideea ca nu pot rezulta efecte negative de mediu prin in-
stalatia aceasta daca nu apar si alte puncte de referinta pentru verificarea cazului deosebit con-
form Nr. 4.8 in ciuda debitelor masice reduse conform literei a) sau a poluarii initiale reduse
conform literei b).

Debitele masice nesemnificative conform tabelului 7, Nr. 4.6.1.1 din TA Luft

Nu este necesara determinarea parametrilor de imisie conform Nr. 4.6.1.1 din TA Luft pentru
poluantul emis respective, daca

57
 a) Emisiile rezultate conform numarului 5.5 (debitele masice) nu depasesc debitele ma-
sice nesemnificative stabilite in tabelul 7 si
b) Emisiile care nu rezulta din numarul 5.5 (emisiile fugitive) 10% nu depasesc debitele
masice nesemnificative stabilite din tabelul 7,
daca nu rezulta altceva ca urmare a starii de amplasament deosebite sau a situatiilor deosebite.
Debitul masic conform literii a) rezulta din medierea orelor de functionare intr-o saptamana
calendaristica cu functionare conforma in conditii nefavorabile pentru mentinerea calitatii
aerului.
La determinarea debitelor masice se vor utiliza emisiile din gazele emise din instalatie; in
cazul modificarii esentiale se vor lua in considerare emisiile partilor de instalatie ce se vor
modificara si partile de instalatie asupra carora se fac modificari, aceasta daca nu prin emisii-
le suplimentare se depasesc debitele masice nesemnificatie prezentate in tabelul 7. Atunci se
vor lua in considerare emisiile intregii instalatii.

In tabelele urmatoare sunt prezentate debitele masice de emisie ale poluantilor mentionati in
tabelul 7 Nr. 4.6.1.1 din TA Luft, ce pot fi relevante pentru instalatiile de finisare textila.

Substanta Debitul masic nesemnificativ conform TA Luft

[kg/h]
pulberile (fara a se lua in considerare substantele continute in pulberi) 1
Oxizii de azot (Monoxidul de azot si dioxidul de azot), exprimate in NO21 20
Benzen1 0,05
Tetracloretena1 2,5
Acidul clorhidric si compusii de fluor gazosi anorganici, exprimati in F2 0,15
Benzoapiren (ca si componenta de baza pentru hidrocarburile policiclice 0,0025
anorganice aromate)
1) Debitele masice de emisie mentionate nu sunt atinse in general la instalatiile de finisare a textilelor.
2) Emisiile de acid fluorhidric pot rezulta in legatura cu aplicarea agentilor cu continut de fluor, de ex. apar la procesele de
sinterizare si se vor aborda de la caz la caz.
3) La procesele de finisare textila nu este relevanta de obicei.

In cazul respectiv concret se va verifica daca debitele masice nesemenificative de mai sus vor
fi depasite. De asemenea se vor lua in considerare si emisiile instalatiilor conexe (de ex.
cazanele energetice). Daca debitele masice nesemnificative nu sunt depasite se va renunta la
determinarea parametrilor de imisie, daca nu exista si alte puncte de referinta suficiente
pentru o verificare a cazului special. Intr-un alt caz se va verifica conform TA Luft nr.4, daca
valorile de imisie ale tabelelor 1- 6 vor fi respectate si daca este asigurata protectia impotriva
efectelor nocive de mediu.
58
Pentru instalatiile de finisare textila se vor lua in considerare de asemenea emisiile de
substante organice resp. amoniacul, dupa caz, (de ex. instalatiile de acoperire) sunt
mentionate debitele masice intr-un tabel.

Conform Nr. 4.8 din TA Luft este necesara o verificare pentru a se putea evalua daca pot
rezulta efecte asupra mediului, pentru substantele poluante pentru care nu exista stabilite
valori de imisie in nr. 4.2 - 4.5 si in cazurile in care se face trimiterea la nr. 4.8, in cazul in
care exista puncte de referinta suficiente.

Pentru interpretarea conceptului denumit la nr. 4.8 din TA Luft “puncte suficiente de
referinta” se utilizeaza pentru substantele organice raportul aprobat in a 74. sedinta din 16. -
18.05.1990 in Celle de catre Comisia Landurilor pentru Protectia impotriva Imisiilor (LAI)
“Evaluarea poluantilor pentru care nu sunt stabilite valori de imisie“ (LAI-Schrift 392/90,
1990), in analogie la TA Luft 1986.
„Astfel de puncte de referinta“ exista, daca
• In functie de tipul de proces,
• De produsele utilizate, finale si secundare
• De conditiile de dispersie (de ex. eliberari ridicate, momentane prin functionarea cosului de
urgenta)
sunt emise substante intr-un tip si intr-o cantitate, care duc la pericole, prejudicieri considera-
bile sau disturbari deosebite pe zona de influenta. In diferitele cazuri au un rol important con-
ditiile din imprejurimi. Informatiile despre substante si instalatii trebuie sa fie correlate la
conditiile din imprejurimi.“
In raportul mai sus mentionat sunt prezentate criteriile pentru punctele de referinta suficiente
pentru posibilele efecte nocive de mediu. Aici se face deosebirea in
- criterii raportate la instalatii: de ex. cantitati mari de gaz emis sau debite masice ridicate
- criterii raportate la substante: de ex. emisii de substante intens mirositoare, cancerigene
- criterii raportate la imprejurimi: de ex. bunuri protejate deosebite aflate in zona de influenta.

Pentru cazul individual respectiv se va derula o verificare raportata la acesta. De obicei nu ar

trebui sa apara punctele suficiente de referinta care sa duca la necesitatea verificarii cazului
deosebit conform Nr. 4.8 din TA Luft.

Se va proceda conform Nr. 4. 8 din TA Luft pentru verificarea daca este garantata protectia
dezavantajelor considerabile prin afectarea plantelor sensibile si a ecosistemelor prin actiunea
amoniacului,.

59
3.3 Evaluarea emisiilor (domeniul de prevenire)

3.3.1 Conceptul factorilor de emisie „ Conceptul modular LAI“) pentru instalatiile de

finisare textila

Instalatiile de finisare a textilelor (Nr. 10.23 din anexa a 4. BImSchV) se deosebesc in modul
de exploatare de cele mai multe instalatii ce necesita autorizatie conform BImSchG. Caracter-
istic pentru acestea este faptul ca
• Pe piata se utilizeaza ca. 8000 agenti pentru textile (THM), care se bazeaza pe 400 –
600 substante diferite,
• operatorii instalatiilor utilizeaza pana la mai multe 100 de retete diferite, care constau
in diferite amestecuri de agenti
• Se pot modifica de mai multe ori in aceeasi zi de munca pe aceleasi agregate, tipul fi-
nisarii si astfel compunerea retetelor utilizate,
• Intr-o intreprindere cu mai multe agregate termice de tratare (de ex. cadru de tensiona-
re) pot exista intre unul si mai multe surse de emisie.

Rolul decisiv din domeniul industriei textile il joaca astfel alegerea substantelor/preparatelor
cu emisii reduse (in cadrul lanturilor textile):
• Dupa posibilitatea, desfasurarea proceselor fara chimicale
• Alegerea orientata a chimicalelor din punctul de vedere al poluarii minime a mediului.

Din motivele mentionate mai sus, in aceasta ramura industriala este de importanta mare in
sensul protectiei integrate de mediu ca in cadrul managementului de mediu sa se implemente-
ze un sistem de inventariere si control pentru fluxurile masice de intrare in si iesire din pro-
ces, inclusiv a cantitatilor de material brut textil, a chimicalelor, caldurii, energiei si apei pre-
cum si a fluxurilor iesite de produse, ape uzate, emisii in aer, slamuri, deseuri solide si produ-
se secundare. Cunoasterea fluxurilor de intrare si iesire reprezinta baza pentru identificarea
problemelor de mediu si imbunatatirea performantei de mediu a intreprinderii.

Reglementarile uzuale descrise in TA Luft pentru definirea, respectarea si monitorizarea valo-

rilor limita precum si stabilirile asupra cerintelor limitatoare a emisiilor nu pot fi preluate
pentru instalatiile de finisare a textilelor ci trebuie sa se adapteze particularitatilor specifice
ramurii industriale.

60
In primavara 1992 s-a infiintat de catre Comitetul regional pentru Aer/Tehnica un grup de
lucru pentru determinarea stadiului actual al tehnicii pentru reducerea emisiilor pentru instala-
tiile de finisare a textilelor. In colaborare cu Asociatia industriei de fabricare a agentilor pen-
tru textile, piele, tabacarie si materie prima de spalare (Asociatia TEGEWA) si Asociatia Ge-
nerala a Industriei Textile Germane (asociatia TVI) sub indrumarea de specialitate a grupului
de lucru au inceput in numele Asociatiei TEGEWA cu cercetarea comportamentului emisiilor
provenite din agentii utilizati pentru textile (THM) si a emisiilor parametrilor stabiliti.
Ca urmare a rezultatelor obtinute partial s-a dezvoltat in colaborare stransa cu asociatiile de
mai sus, cu alte asociatii afectate precum si cu industria implicata un cocept de reducere a
emisiilor si de monitorizare a emisiilor in cazul partilor de instalatii relevante pentru emisii
(cu exceptia tivirii la cald), regasit in asa numitul modul (BSK) (8). Elementele esentiale ale
acestui concept, sunt:
• Declararea factorilor de emisie ai substantelor pentru agentii textili (THM) de catre
fabricantii de produse
• Determinarea prin calcul a emisiilor preconizate pentru retetele utilizate, de catre op-
erator
• Definirea valorilor de emisie maxim permise nu se afla in forma factorilor de emisie
raportati la materiale, care rezulta din debitele masice de emisie (g/h) pro kg de
material de finisat.
• Monitorizarea instalatiilor cu ajutorul emisiilor calculabile completata prin verificarea
prin prelevare de probe cu ajutorul tehnicii metrologice a factorilor de emisie ai
substantelor declarati si a emisiei totale a unei retete de catre autoritatea de
monitorizare.

Prin conceptul modular ar trebui ca situatia emisiilor ambigua de pana acum in cadrul
instalatiilor textile sa devina transparenta si astfel sa se creeze posibilitatea de realizare a unui
schimb de retete cu cele cu agenti care provoaca emisii reduse. In continuare se pot verifica
cantitatile utilizate si dupa caz se pot reduce. Baza pentru aceasta este determinarea prin cal-
cule a emisiilor preconizate in baza factorilor de emisie ai substantelor pentru fiecare compo-
nenta a preparatelor agentilor textile. Printr-un ante-calcul al emisiilor rezultate la finisare pot
fi determinate si retetele cele mai relevante pentru emisii masurate la agregatul de tratare ter-
mica.

61
Comitetul landurilor pentru protectia impotriva imisiilor a luat cunostinta in sedinta 87 din
26. - 28.10.1994 asupra modelului prin reglementarile instalatiilor de finisare a textilelor si a
argumentelor. Prin UMS din 08.11.1994, Az. 8102-775-61749, autoritatilor de reglementare
din Bavaria li s-a solicitate transpunerea conceptului modular. Cerintele stabilite in modul
trebuie sa fie stabilite legal si definitive. Aceasta se poate face prin:
• Conditii in autorizatia de reglementare
• Dispuneri ulterioare conf. § 17 BImSchG
• Incheierea contractelor publice legale

3.3.2 Factorii de emisie raportati la material ca si valori limita de emisie

Valorile limita de emisie se vor stabili in forma unui factor de emisie raportat la materiale:
factorul de emisie raportat la emisie WFgr = debitul masic al substantelor emise [g]/debitul
masic al materialului de finisat [kg].
Stabilirea valorii limita in baza conceptului modular are loc intr-un mod in care valorile de
emisie din TA Luft [in g/m3] se multiplica cu raportul aer-material de 20 [m3/kg] ca si
marime de referinta (WFgr [g/kg] = valoarea de emisie conform Nr. TA Luft [g/m3] * 20
[m3/kg]). Valoarea de 20 ca si raport aer-material este valoarea medie din practica actuala a
exploatarii. Raportul aer-materiale este coeficientul din debitul volumic total de gaz emis
(m3/h) dintr-un agregat de tratare in timpul unui proces si al unei sarje de material textil de
finisat (in kg/h).

Precizare la Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft:

In partea specifica instalatiilor pentru finisarea textilelor precum si in numerele relevante din
TA Luft sunt mentionate valorile de emisie pentru substantele emise si anume exprimate ca si
concentratii masice, acestea insa se vor raporta la relatia aer-material de 20 m3/kg Textil – asa
cum se prezinta in partea specifica instalatiilor in functie de marimea de referinta. De aici
rezulta factorul de emisie specific permis. Acest mod de procedare este astfel identic cu cel
descris mai sus dupa conceptul modular. In cele ce urmeaza sunt utilizati doar factorii de
emisie si nu si concentratiile masice de emisie aflate la baza.

Imaginea de ansamblu a valorilor de emisie relevante pentru instalatiile de finisare tex-

tila
Substantele Nr. TA Luft Factorii de emisie raportati la materia- In cazul unui debit masic de emisie al
le WFgr [g/kg] intregii instalatii ≥

62
5.2.7.1.1 clasa I 0,0010 0,15 g/h
II 0,010 1,5 g/h
III 0,020 2,5 g/h
5.2.5 suma substantelor organice ca si 0,80 0,80 kg C1/h
carbon total1
din care
clasa I 0,40 0,10 kg/h
5.2.42 clasa I 0,010 2,5 g/h
II 0,060 15 g/h
III 0,60 0,15 kg/h
IV 7 1,8 kg/h
1) La valorile limita de emisie bazate pe carbon total, factorii de reactie de la detectorul de ionizare
cu flama (FID) au fost luati in considerare deja si corespund cvasi echivalentului propan.
2) Stabilirile valorilor limita se vor face pentru fiecare caz in parte in functie de substantele utilizate
sau de procese.

Cerintele pentru substantele cancerigene din Nr. 5.2.7.1.1 din TA Luft se vor intelege ca si
cerinte minime. In continuare, conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft substantele din Nr.
5.2.7.1 („substantele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere“) se vor inlocui
neintarziat prin substante mai putin nocive.
Daca substantele organice sau preparatele mutagene nu sunt cuprinse in cerintele pentru sub-
stantele cancerigene, atunci pentru emsiile substantelor mutagente aflate in gazul emis se va
tinde spre scaderea sub debitul masic de emisie de 0,15 g/h sau al factorului de emisie rapor-
tat la material de 0,0010 g/kg Textile.

Conform Nr. 5.2.7.1.3 din TA Luft, emisiile substantelor sau a preparatelor toxice pentru re-
producere, necuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene sau mutagene, se vor limita
in gazul evacuat luandu-se in considerare obligatia de reducere a emisiilor in funcrtie de ac-
tiunea substantelor. Afectate de acestea sunt si substantele precum Dimetilformamida (sol-
ventii din fibre la fibrele poliacrilice) si N,N-Dimetilacetamida (solventi in fibre la m-Aramid
si fibrele PAN), ambele substantele ale categoriei de reproducere 2 cu indicativul R 61. A-
vand in vedere ca se pleaca de la ideea ca este de lunga durata trecerea de la fabricarea fibre-
lor la cea cu solventi de fibre mai putin nociv, se vor stabili independent de obligatia substitu-
tiei conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft, emisiile pentru cazul individual respectiv, luandu-
se in considerare obligatia minimizarii.

63
Factorii de emisie de mai sus se vor raporta la emisiile totale ale aparatului termic de tratare
in timpul procesului. Sistemele legate de agregatele termice de tratare pot reprezenta cazurile
individuale.

Imaginea de ansamblu asupra domeniului de valabilitate a

valorilor limita de emisie raportate la materiale

= punctul de masurare aemisiilor

= emisiile, care trebuie comparate cu valorile limita de emisie raportate la materiale

Cazul 1: Un cadru de tensiune cu mai multe campuri si mai multe cosuri

cosul

Campul unui cadru de

tensiune

Cazul 2: Un cadru de tensiune cu mai multe campuri si doua cosuri

64
Cazul 3: Un cadru de tensiune cu un cos

Cazul 4: Mai multe cadre de tensionare cu o instalatie de epruare corespunazatoare BAT

Instalatia de epurare a gazului (de ex. spalatorul cu

E-filtru montat ulterior)

65
3.3.3 Ante-calculul factorilor de emisie raportati la materiale cu ajutorul factorilor de
emisie ai substantelor agentilor textili

Cu ajutorul asa numitor factori de emisie ai substantelor agentilor textili utilizati la o reteta,
emisiile raportate la materiale poti fi ante-calculate. Factorul de emisie a substantelor este
definit ca si cantitatea de substanta in grame, ce poate fi emisa in conditii definite de proces
(timp de stationare, temperatura, substrat) de catre un kg agent textil. Se face diferentierea in
fc = emisie de substante organice, exprimate in Carbon Total/kg agenti textile
fs = factor de emisie specific substantelor, exprimate in g substanta specifica /kg agent textil.

Mentionarea factorului de emisie specific substantelor este necesar la substantele cancerigene,

mutagene sau toxice pentru reproducere de la nr. 5.2.7.1, la substantele Nr. 5.2.4 si la Nr.
5.2.5 clasa I din TA Luft.

Factorii de emisie ai substantelor au fost pusi la dispozitie de catre producatorul de agenti

textili ca si informatie despre produse. Astfel, producatorii acestor tipuri de agenti textili tre-
buie sa declare
• substantele Nr. 5.2.5 clasa I cu un continut mai mare de 500 ppm
• substantele Nr. 5.2.7.1 cu un continut mai mare de 10 ppm
• substantele Nr. 5.2.4 (substante gazoase anorganice)

Factorii de emisie ai substantelor vor fi calculati de catre producatorii de agenti textile fie in
baza unui ghid fie prin masuratori tehnice. Conform conceptului modular initial al LAI ar
trebui sa fie mentionate toate substantele din Nr. 2.3 din TA Luft 1986 (substante canceri-
gene) cu un continut mai mare de 10 ppm in fisele de siguranta a furnizarilor agentilor textili.
In baza amendamentului TA Luft din anul 2002, sunt prevazute valori de emisie mai restric-
tive in Nr. 5.2.7.1 pentru substantele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, de
ex. concentratia masica de emisie pentru substantele Nr. 2.3 din TA Luft 1986: 5 mg/m3; con-
centratia maisca de emisie pentru substantele Nr. 5.2.7.1.1 clasa III: 1 mg/m3. Din acest motiv
ar trebui adaptat pragul declarativ pentru continutul acestor substante, de la 10 ppm la 2 ppm.
Avand in vedere ca substantele relevante pentru finisarea textilelor precum acrilamida si ac-

66
rilnitrilul auf fost introduse nou in Nr. 5.2.7.1.1 clasa II (anterior Nr.2.3 clasa III) si astfel
detin valori de emisie mai restrictive, pragul declarativ pentru substantele Nr. 5.2.7.1 (sub-
stante cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere) fiind stabilit la 1ppm (mg/kg).

Daca substantele Nr. 5.2.7.1 din TA Luft sunt continute in diferitii agenti textili sau pot fi
emisi, iar acestia nu pot fi mentionati cu exactitatea < 10 mg/kg produs, atunci se va utiliza in
calcul, in cadrul prognozei emisiilor cel mai negativ caz „ worst case” cu o rata de emisie de
10 mg/kg produs.
Factorul de emisie raportat la material in cadrul retetei poate fi calculat doar cu ajutorul facto-
rilor de emisie ai substantelor diferitilor agenti textile din cadrul aceleiasi clase, a concen-
tratiei agentilor utilizati in solutia preparata pentru innobilare si a preluarii solutiei preparate:

Factorul de emisie raportat la materiale WFc/s [g Y/kg Textil] =

∑(Factorul de emisie al substantelor [g Y/kg THM] * concentratia solutiei preparate [g

THM/kg solutie] * absorbtia solutiei preparate [kg Flotte/kg Textil]/1000)

Y = g substante organice, exprimate in carbon total

Y = g Substanta
THM = Agenti textile

In cele ce urmeaza se realizeaza calculul factorilor de emisie raportati la materiale pentru

doua retete luate ca exemplu:
Solutia Agenti auxiliari FK FA Substrat T fs fc FK*FA*fs FK*FA*fc WFs WFc
[g/kg] [kg/kg] [°C][g/g] [g/g] [g/kg] [g/kg]
Reteta 1 Acizi grasi de ester 20 0,65 CO 170 - 0,0152 0,2 - -
Polisiloxan 20 0,65 CO 170 - 0,0052 - 0,07 - -
Reticulator reactant cu 100 0,65 CO 170 0,0041 0,0009 0,27 FO 0,06 - -
catalizator FO
Derivat de uree stearil cu 20 0,65 CO 170 0,0165 0,0162 0,21 FO 0,21 - -
catalizator FO
Suma 1 - - - - - - - - 0,48 0,54
FO
Reteta 2 Plastificator 50 1 CO 150 - 0,005 0,25 - -
Inobilare pentru rezisten- 12 1 CO 150 - 0,010 - 0,12 -
ta la inmototolire (fara
formaldehida)
Catalizator 12 1 CO 150 - 0,008 - 0,1 - -
Suma 2 - 0,47

FK: Concentratia solutiei preparate in g agentul auxiliar/kg solutie

67
FA: Absorbtia solutiei in kg solutie/kg substrat textil
Substrat: Materiale textile de innobilat
T: Temperatura la innobilare in °C
fs: Factorul de emisie a substantelor pentru un agent auxiliar in g subst./g agent
fc: Factorul de emisie pentru Carbon total la un agent in g C organic /g agent
WFs: Factor de emisie raportat la material pentru o reteta in g subst./kg substrat =
Σ(FK*FA*fs) (in cadrul aceleiasi clase de substanta din TA Luft; aici: Nr.
5.2.5 clasa I)
WFc: Factorul de emisie Carbon total raportat la materiale pentru o reteta in g C /kg
Sub- strat = Σ(FK*FA*fc)
FO: formaldehida; TA Luft Nr. 5.2.5 clasa I

Prin antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale poate avea loc o comparatie direc-
ta cu valorile limita de emisie si dupa caz cu masurile de optimizare de reducere a emisiilor
(de ex. utilizarea agentilor cu emisii reduse, modificarea concentratiilor solutiilor preparate,
reducerea temperaturii de uscare, reducerea absorbtiei solutiei preparate).
Calculul se va desfasura pentru retetele noi inaintea primei lor utilizari. Prognozele de emisie
se vor actualize annual si se vor trimite autoritatilor. Specific landurilor sunt posibile si alte
reglementari, ca de ex. prognozele de emisie se vor prezenta doar la solicitarea autoritatilor
competente.

Ca rezultat al investigatiilor se cunoaste faptul ca factorii de emisie ai substantelor agentilor

textili resp. ai preparatelor depind de un numar mare de parametrii (in special substratul, tem-
peratura, timpul de stationare, cantitatea aplicata, raportul aer/material) (proiectul de cercetare
al EnviroTex "Probleme speciale la determinarea factorilor de emisie ", Februar 2003) Ca si
rezultat al acestui proiect se stabileste:
• In general in cazul tesuturilor mixte cu o participatie ridicata de bumbac rezulta factori
redusi ai emisiilor de substante in comparatie cu tesaturile poliestere.
• La viscoza se stabilesc cei mai mici factori de emisie ai substantelor
• Factorii de emisie ai substantelor depind nu numai de temperatura si de timpul de statio-
nare ci si de greutatea materialului si de substantele continute (componentele foarte vola-
tile, greu volatile) precum si in special la cei cu punct de fierbere ridicat, in functie de
cantitatea aplicata si raportul aer-material ("efectele de suprafata").
• Bumbacul poate fi utilizat in continuare ca si substrat de referinta pentru fibrele polare la
determinarea factorilor de emisie ai substantelor.

68
• Poliesterul poate fi utilizat ca si substrat de referinta pentru fibre nepolare la determinarea
factorilor de emisie ai substantelor, chiar daca factorii de emisie ai substantelor determi-
nati erau mai mari pentru diferitii agenti de la fibrele de Acetat si PAN.

Pana acum au fost utilizati factorii de emisie ai substantelor pentru bumbac (ca si inlocuitor ai
fibrelor polare) si polyester (ca si inlocuitor a fibrelor nepolare) in conditiile TEGEWA pen-
tru antecalcul si verificarea respectarii valorilor limita de emisie conform conceptului modu-
lar LAI. In cazurile posibil secundare din practica, in care se utilizeaza poliacrilnitril resp.
acetat ca si tesut pur, operatorul va trebui sa demonstreze ca in cazurile sale de proces din
practica, in special la factgorii de emisie calculati raportati la material, nu rezulta emisii ridi-
cate la poliester si astfel factorii de emisie ai substantelor pentru poliester pot fi utilizati in
continuare la calculul valorilor de emisie raportati la materiale.

Ca urmare a dependentelor mai sus mentionate, calculul valorilor de emisie raportat la mate-
riale cu ajutorul factorilor de emisie de substanta ai agentilor textile pot fi evaluate doar esti-
mativ. Antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale serveste astfel pe de o parte ca
si control asupra nivelului emisiilor preconizate la utilizarea unei retete precum si la determi-
narea conditiilor de functionare (retete), care conduc la cele mai ridicate emisii si care se vor
lua in considerare la masuratorile emisiilor de catre serviciul metrologic conf. § 26 (vezi TA
Luft Nr. 5.4.10.23.1).

Prin utilizarea emisiilor de substante din conditiile de referinta la antecalculul factorilor de

emisie raportati la material ar trebui sa fie inregistrat cazul cel mai negativ "worst case" in
conditii de functionare comparabile (atentie la substantele continute usor volatile si la timpii
de stationare scurti). Calculul factorilor de emisie raportati la materiale din factorii de emisie
ai substantelor apare o eroare de ca. ±25%. Conform TA Luft Nr. 5.3.2.4 alin. 2, cerintele sunt
respectate daca rezultatul fiecarei masuratoare plus marja de eroare nu depaseste limita de
emisie stabilita in autorizatie. Conf. alin. 3 se va lua insa in considerare marja de eroare in
avantajul operatorului, daca prin dispozitii ulterioare se solicita masuri de reducere a emisiilor
suplimentare. Doar in cazul abaterilor tehnice de proces (de ex. timpul de stationare, tempera-
ture, tipul substratului este necesar ca operatorul sa se asigure in cazul unei valori calculate de
75% din valorea limita de emisie, asupra cantitatii reale de emisie (vezi si partea II, cifra 2.12

69
din modelele de conditii; de ex. determianrea factorilor de emisie ai substantelor pentru rete-
tele respective in cazul conditiilor de practica).
In continuare, producatorii de agenti textili vor trebui sa mentioneze pe cat de cuprinzator
conditiile cadru (de ex. temperature, timpul de stationare), la care s-a stability factorul de e-
misie al substantelor corespunzator agentilor textili.
Pentru preparate nu exista factori de emisie ai substantelor.

Pentru calculul emisiilor din retete la tesuturile mixte se va forma cu ajutorul raportului mixt
al materialelor, valoarea medie aritmetica din factorii de emisie ai substantelor. Daca nu exi-
sta factorii de emisie ai substantelor pentru PES, in special pentru agentii de imbinare, atunci
la un continut mixt apropiat > 50% de bumbac, se utilizeaza factorul de emisie al substantelor
pentru un bumbac pur, la un continut al tesutului mixt > 50% de poliester se utilizeaza facto-
rul de emisie al substantelor pentru polyester pur pentru reducerea emisiilor.

Daca se intrevede o depasire clara a valorii limita (ca. 75% din valoarea limita de emisie),
atunci operatorul va verifica compozitia retetei respective si o va optimiza. Daca dupa opti-
mizare inca rezulta o depasire a valorii limita, atunci acesta ar trebui sa se asigure ca valorile
limita de emisie vor fi respectate intr-adevar la tesutul mixt utilizat (de ex. determinarea fac-
torilor de emisie ai substantelor in conditiile de functionare cu tesut mixt ca si substrat).

Im legatura cu antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale, cu ajutorul factorilor de sub-

stanta se vor utiliza la evaluarea respectarii valorii limita de emisie si aporturile la emisie din polua-
rea de baza si din arderile de la agregatele cu incalzire directa precum si resturile de preparate si cele
din procesele de transport.

3.3.4 Masuratorile emisiilor conform conceptului modular

3.3.4.1 Metoda metrologica

Valorile de emisie pentru suma substantelor organice conform Nr. 5.2.5 din TA Luft se vor
aborda corelate la o masuratoare cu un detector de ionizare cu flama (FID). Institutul metro-
logic va acorda atentie faptului ca nici un compus organic „nu se pierde“. Diferitele legaturi
indica un punct ridicat de fierbere si condenseaza partial deja in cursul de evacuare al gazului
sau sunt emise ca si aerosoli. Astfel de ex. se vor utilize conducte incalzite pentru prevenirea
efectelor de oprire. Aerosolii nu au nici un rol cand raportul aer-material este ridicat si au fost

70
utilizate conducte incalzite pentru prelevarea de probe (ca. 180°C). Problema aerosolilor re-
prezinta o problema generala a masuratorilor de emisii, fiind luata in considerare de catre
institutul de metrologie.
Calibrarea necesara conform alin. 2 der Nr. 5.3.2.3 din TA Luft a FID se realizeaza cu pro-
pan.
Se poate renunta la factorii de reactie pentru amestecurile de substanta complexe in cazul
instalatiilor de finisare a textilelor din urmatoarele motive:
Pentru a usura monitorizarea instalatiilor de finisare a textilelor, s-a stabilit la elaborarea
conceptului modular pentru substantele claselor II si III din Nr. 3.1.7 din fosta TA Luft 1986,
un singur factor de emisie raportat la materiale si raportat la carbon. Punctul de plecare a con-
stat in presupunerea ca substantele din clasele II si III ar apare in aerul uzat in acelasi raport.
Aceasta a dus la o concentratie masica de emisie medie permisa de 125 mg/m3 de substante
organice (valoarea medie din 150 mg/m3 pentru substantele clasei III + 100 mg/m3 pentru
substantele clasei II). Utilizandu-se un factor de transformare de 0,33, care ia in considerare
diferitele participatii C in substanta organica si diferiti factori de reactie, au rezultat factorul
de emisie raportat la materiale de 0,8 g C/kg Textile resp. concentratiile masice de emisie de
40 mg C/m3 pentru suma de substante organice ale claselor II si III. Aceasta inseamna ca la
aceste valori de emisie, conform conceptului modular LAI, au fost luate deja in considerare
factorii de conversie ai substantei organice pentru Carbonul total si factorii de reactie la
masurarea FID. In alte cuvinte, la valorile de emisie in baza carbonului total este vorba de
valori ale carbonului total in forma de echivalent propan. Factorul de conversie a fost stabilit
atunci intr-un grup de lucru pentru finisarea textilelor a UA aer/tehnica in comun acord cu
asociatiile.
Sunt in continuare necesare o calibrare a FID utilizat pentru masurarea emisiilor pe propan si
mentionarea valorilor de carbon totatal masurate ca si echivalent propan. Factorii de emisie
masurati pot fi astfel comparati direct cu valorile limita de emisie.
La determinarea valorii totale a carbonului total cu ajutorul FID se va inregistra si metanul
nears din gazele evacuate de arzator de la agregatele de tratare direct incalzite. De aceea este
necesar sa se determine explicit participatia metanului. Pentru aceasta se vor utiliza de catre
institutul metrologic metodele validate uzuale.
Precizare:
Actualmente, determinarea participatiei de metan se realizeaza de obicei printr-o masurare cu
FID cu un filtru de carbune activ (pot fi necesare partial si trei sau mai multe filtre). De ase-

71
menea exista in forma nefinalizata o Directiva VDI 3481 partea 1 pentru masurarea concen-
tratiei cu detectorul de ionizare cu flama (FID) pentru C-total si Metan-C (din Februarie
2004).
Conform raportului de cercetare al Fa. EnviroTex „Emisiile din arderea directa a instalatiilor
de finisare textila“, emisiile din incalzirea directa a cadrului de tensionare pot fi demonstrate
independent de emisiile celelalte de process, prin intermediul gazului lichefiat (propan/butan)
prin actionarea unui cartus de silicagel activat prin umiditate (vapori de apa, aer uza t de la
textile) cu un detector de ionizare cu flama. Se recomanda utilizarea tevilor de silica-gel ale
firmei Fa. Dräger, stratul de adsorptie cel mai lung indicand spre o atmosfera totala (se va lua
in considerare insa faptul ca se poate ajunge la fisurari in conditiile gazului emis si a duratei
masuratoarei corespunzatoare).
Va avea loc determinarea emisiilor totale (emisiile din finisarea textilelor si emisiile din ca-
drul de tensionare) paralel la determinarea emisiilor din arderea directa a cadrului de tensio-
nare cu ajutorul a doua detectoare de ionizare cu flama. Aici se va inregistra doar metanul si
nu si celelalte substante organice precum propanul/butanul.

3.3.4.2 Amploarea masuratorii

Conform Nr. 5.3.2.2, alin. 2, par 2, din TA Luft se vor desfasura masuratori ale emisiilor intr-
un numar suficient la instalatii cu conditii de functioanare variabile in timp, insa cel putin 6
de masuratori in conditii de functionare care conform experientei, ar putea duce la cele mai
ridicate emisii (pro sursa de emisie).
Conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA pot fi inlocuite pana la trei masuratori discontinue (pro sursa
de emisie) prin calcularea emisiilor, in baza factorilor de emisie ai substantelor, daca se de-
termine in cadrul primelor masuratori repetabile ale emisiilor factorii de emisie ai substante-
lor componente din cel putin trei retete, prin masuratori tehnice, de catre un laborator
metrologic recunoscut conform § 26. Aceasta corespunde modului de abordare al conceptului
modular LAI nr. 5.3, unde pentru fiecare instalatie nu trebuie numarul solutiilor preparate
masurate nu trebuie sa fie mai mic de trei.

Exemplu: 4 Cadrul de tensionare cu cate o sursa de emisie

• Masuratori discontinue necesare conform Nr. 5.3.2.2, alin. 2, paragr. 2, din TA Luft:
ar fi necesare 4 * 6 = 24 masuratori discontinue ale emisiilor de peste 30 minute!

72
 • Conform Nr. 5.4.10.23.1 corelat la regula ca se vor determina prin masuratori factorii
de emisie ai substantelor de la 3 solutii:
ar fi necesare 4 * (6/2) = 12 masuratori discontinue ale emisiilor de peste 30 Minute!

Pentru a mentine efortul metrologic cat mai redus posibil, se va pastra concretizarea din TA
Luft in practica de implementare iar masuratorile emisiilor pentru controlul factorilor de emi-
sie raportati la materiale si calculate cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor se vor
desfasura ca pana acum conform conceptului modular LAI. Aceasta inseamna:
• Factorii de emisie ai substantelor componentelor de la cel putin trei retete se vor de-
termina in conditiile de functionare reale de catre un laborator metrologic recunoscut
conform § 26.
• Se vor masura emisiile la fiecare agregat termic de tratatare al instalatiei, in timpul uti-
lizarii cel putin al unei solutii. Aceasta este indeosebi necesara, deoarece modul de
functionare al agregatelor termice de tratare isi aduce aportul la emisii, de ex.
hidrocarburi nearse din arderi, evaporarea condensatilor, efecte de memorie
(functionare de baza). Se va acorda atentie faptului ca in in timpul unei masuratori la
agregatele termice se vor utiliza diferite solutii. De asemenea, conform nr. 5.3 2. alin.
din conceptul modular LAI, numarul solutiilor masurate nu are voie sa fie mai mic de
3.
• Pentru fiecare solutie se vor considera suficiente de obicei doua masuratori disconti-
nue ale emisiilor de cate 20 de minute. In cazuri exceptionale, deosebite, masuratoarea
la o solutie se poate limita la o valoare masurata de referinta. Aceasta se va argumenta
de catre laboratorul metrologic in buletinul de analiza.
• Daca in instalatie au loc fixari ale materialelor prime sau termofixari, atunci se vor de-
termina suplimentar emisiile de la procesul de fixare a materialelor prime sau de la
termofixare.
Daca emisiile mai multor agregate termice de tratare se transmit catre o instalatie de
epurare a gazelor emise, atunci aceste agregate se vor considera un singur agregat in
sensul de mai sus. Instalatiile se vor considera instalatie de epurare a gazelor emise,
doar atunci cand valoarea limita de emisie poate fi respectata in mod sigur iar instala-
tia de epurare a gazului emis dispune de un randament pe cat posibil de mare, raporta
la substantele organice si la carbonul total. Randamentul se va demonstra in cadrul
masuratorilor § 26. In practica, instalatiile adecvate pentru epurarea gazelor emise, ce

73
 constau dintr-o combinatie de scruber si filtru electric, au un randament in cazuri fa-
vorabile de ca. 70%, in medie de ca. 50%.
In cazul exemplului de mai sus ar fi necesare doar urmatoarele masuratori ale emisiilor con-
form conceptului LAI:
• Pro agregat termic de tratare 2 masuratori discontine de 20 Minute
= 4 * 2 = 8 masuratori discontinue; la agregatele de tratare trebuie utilizate solutii
preparate, diferite.
• Determinarea metrologica a factorilor de emisie ai substsantelor pentru fiecare com-
ponenta (agenti textili) pentru 3 solutii, in cadrul conditiilor reale de functionare.

Este necesara o verificare metrologica a factorilor de emisie ai substantelor in conditii reale

de functionare deoarece factorii de emisie ai substantelor se pot determina momentan doar cu
o eroare de ca. ± 20%. In afara de aceasta pot avea loc si abateri legate de factorii de emisie ai
substantelor declarati initial ca urmare a modificarilor determinate de producator pentru com-
pozitia agentilor textili. In general factorii de emisie ai substantelor sunt mentionati de catre
producatori doar pentru bumbac (170°C, 4 Minute) ca si reprezentant al fibrelor polare si al
poliesterului (190°C, 1,5 Minute). Factorii de emisie ai substantelor depind insa mult de con-
ditiile generale de functionare ca de ex. timpul de stationare, temperature, catalizarea (de ex.
valoarea pH la procesele de imbinare), schimbul de reactii cu material portant (de ex. tesut
mixt); dupa caz si reactiile fazelor de gaz pot avea un rol important.

De asemenea, la determinarea absorbtiei solutiei pot apare inexactitati, care sa aiba efect asu-
pra calculului factorilor de emisie raportati la materiale. Din aceste motive apar abateri intre
valorile mentionate de producator si valorile relevante pentru practica efectiva. Conform cu-
nostintelor actuale, unicul laborator metrologic Fa. EnviroTex GmbH, Augsburg, dispune de
posibilitati tehnice de masurare pentru a determina factorii de emisie ai substantelor in condi-
tii de functionare reale (masurarea la cadrul tehnic de tensionare). Factorii de emisie de de-
terminat se vor stabili de catre autoritatea de reglementare in comun acord cu operatorul si
laboratorul de analiza. Se vor verifica in principal retetele cele mai relevante pentru emisii si
cele mai des utilizate. Daca in cadrul unei verificarii a factorilor de emisie ai substantelor de
catre un laborator de analiza § 26 se demonstreaza de catre un operator al finisarii textile prin
confirmarea producatorului de agent textil si/sau al institutului metrologic, ca factorii de emi-
sie ai substantelor de determinat in aceleasi conditii de exploatare pe o perioada scurta (< 2

74
ani) nu s-au facut modificari la agentii textili, prin determinari si/sau demonstrari, se vor de-
termina si alti factori de emisie ai substantelor. Determinarile duble, corecte, vor fi evitate.
Daca determinarea altor factori de emisie ai substantelor se considera disproportionala datori-
ta unei palete mici de substante utilizate intr-o intreprindere, atunci autoritatea de reglemen-
tare poate considera ca indeplinite conditiile pentru determinarea factorilor de emisie ai sub-
stante, cu prezentarea confirmarilor de mai sus.

Daca verificarea metrologica a factorilor de substanta indica o depasire clara (>20%), i se va

solicita operatorului sa se asigure de amploarea emisiilor sale reale si sa clarifice discrepante-
le. Autoritatea de reglementare va fi informata asupra rezultatului. Termenele de stabilit ra-
man la atitudinea autoritatii competente. 4-6 saptamani se considera aici ca si adecvate.

Se vor utiliza factorii de emisie ai retetelor, raportati la materiale si calculati din factorii de
emisie ai substantelor in vederea determinarii starilor de functionare cu cele mai ridicate emi-
sii pri masuratorile § 26.

3.3.4.3 Masurarea anumitor substante

Din motive de disproportionalitate, ar trebui limitat numarul de masuratori al substantelor

diferite conform 5.2.7.1 si 5.2.5 clasa I din TA Luft, adica determinarea substantelor indivi-
duale se va desfasura doar la cele la care prin calcule se arata o participatie mai mare de 20%
din valoarea limita de emisie.
Formaldehida se va masura mereu, deoarece emisia corespunzatoare poate rezulta nu numai
prin agenti textili utilizati ci si prin reactii. In special la agregatele de tratare direct incalzite,
formaldehida poate apare prin conditiile de ardere ale combustibililor.
Cofnorm raportului de proiect al Fa. EnviroTex GmbH „Analiza substantelor Nrn. 2.3 si 3.1.7
clasa I TA Luft pentru finisarea textilelor“ se recomanda metoda acetonei la determinarea
formaldehidei (precizare: Directiva VDI 3862 Blatt 6 exista in forma de draft).
Tetracloretena este o substanta din Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft. Daca se utilizeaza la curati-
rea materialelor, aceasta se va masura ca si substanta individuala si se va calcula emisiilor
altor substante Nr. 5.2.5 clasa I. Insumat, valoarea limita de emisie pentru aceste substante nu
are voie sa fie depasita.
Interzicerea utilizarii accelerantilor de culoare cu continut de clor si tetracloretena la agregate-
le de tratare termice direct incalzite se va verifica de catre un serviciu metrologic § 26 in ca-

75
drul primelor masuratori de emisii si a celor repetate. Rezultatul verificarii se va mentiona in
buletinul metrologic.
3.3.4.4 Calculul factorilor de emisie raportati la materiale
Mai intai se calculeaza raportul aer-materiale LWV in m3/kg din fluxul volumic de gaz emis
masurat V (in m3/h) la toate punctele de emisie al unui agregat termic de tratare si din fluxul
de materiale W (in kg/h):
LWV = V/W

Daca la o instalatie de epurare a gazelor reziduale sunt conectate mai multe instalatii termice
de tratare, atunci se va determina LWV masurat in forma in care intreg debitul volumic de
gaz este impartit la intregul flux de materiale.
Factorii de emisie raportati la materiale se calculeaza din concentratiile masice masurate,
multiplicate cu raportul masurat aer-materiale.
3.3.5 Emisiile necalculate din agentii auxiliari de innobilare

3.3.5.1 Componentele fibrelor

La tratarea termica pot fi emise substante din fibre, precum monomerii fibrosi si solventii
fibrosi:

Tipul de fibre Tipul emitentilor Emisiile

PU (Elastan) Solventi fibrosi N,N-Dimetilacetamid

m-Aramid Resturile de solventi fibrosi N,N-Dimetilacetamid,

N-Metilpirolidon
PAN Resturile de solventi fibrosi N,N-Dimetilformamid,
N,N-Dimetilacetamid
PA 6 Resturi de Monomeri Epsilon-Caprolactam, Oligomere
PES Resturi de Monomeri Oligomeri

In special la tratarea termica a poliamidei 6 (de ex. fibre, adezivi sub forma de pulbere) pot fi
emisi Caprolactam, substante din Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft si pot conduce la depasira va-
lorilor limita de emisie. Datorita solubilitatii ridicate in apa a caprolactamului se pot reduce
emsiile de caprolactam prin prespalari intensive a textilelor sau prin spalari ale gazelor emise.
Daca rezulta depasiri ale valorii limita de emisie datorate caprolactamului, atunci caprolacta-
mul se va determina separat. In aceste cazuri se vor lua urmatoarele masuri:
• Verificarea, daca se poate utiliza PA 6 cu mai putin caprolactam
• Verificarea, daca cantitatea de PA 6 se poate reduce (de ex. prin utilizarea PA 6.6 sau
a altor fibre sintetice)

76
 • Verificarea daca este posibila o optimizare resp. instalarea scruberelor (scruber de aer
uzat resp. scruber textil).

3.3.5.2 Resturile de preparate

Conceptul de "Preparate" este foarte complex. Prin “preparate” se inteleg toti agentii textili
necesari pentru fabricarea si prelucrarea atat a fibrelor/atelor sintetice cat si a celor naturale
resp. pentru tesaturi mixte (cresterea sensatiei de moale si neted). Se va face diferenta intre
asa numitele preparate primare, ce trebui aplicate pentru fabricarea firelor/atelor (cantitatea
aplicata ca. 0,3 – 0,6 greutate%), si preparatele secundare, necesare pentru fabricarea fire-
lor/atelor (cantitatea aplicata: in general ca. 2 – 5 greutate%).
In lantul de prelucrare a textilelor apar intr-un final problemele ecologice in cadrul intre-
prinderii de finsiare a textilelor:
• Intreprinderii de finisare a textilelor ii sunt necunoscute atat tipul ca si cantitatea ace-
stor agenti auxiliari textili.
• Poluarea ridicata a apei uzate prin spalarea textilelor.
• La etapele de finisare pot apare resturi de preparate care sa actioneze negativ asupra
calitatii.
• La etapele termice de tratare rezulta emisii suplimentare prin resturile de preparate.

In cadrul proiectului de cercetare desfasurat „Protectia de mediu integrata in industria de fini-

sare textila „ a Fa. EnviroTex, in cadrul unei intreprinderi au fost de ex. finsiate in principal
materiale sintetice si s-au realizat colorari cu acceleranti in baza unor componente ale substra-
tului (PES si amestestecuri PES), fiind bilantate urmatoarele cantitati de emisie in gazul emis:
• 32% acceleratori
• 10% innobilare
• 35 % materie prima textila
• 23 % metan din incalzirea cadrului de tensionare.
Pentru prevenriea emisiilor suplimentare prin resturile de preparate de la tratarea termica, sunt
posibile urmatoarele masuri:
• Utilizarea preparatelor cu emisii reduse (termostabile) in lanturile textile
• Reducerea cantitatii aplicate de preparate
• Inainte de o tratare termica se vor elimina prin spalari cu apa agentii texti-
li/preparatele, in special si de la procesele de tratare desfasurate anterior, precum colo-
rarea.
77
 • Optimizarea pre-epurarii de ex. prin cresterea eficientei la spalare prin
- alegerea temperaturii corecte a solutiei (temperaturi reduse pentru materialele din fi-
re sintetice)
- timpi mari de stationare
- schimbul regulat de solutii
- utilizarea agentilor de spalare corespunzatori (luand in considerare proprietatile de
incarcare a preparatelor)
• Instalarea unei instalatii de epurare a gazelor emise; in general nu este permisa o fixa-
re a materiei prime pentru textilele innobilate cu preparate uzuale fara o epurare a ga-
zelor emise!
Alternativ la preparatele uzuale se pot utiliza asa numitele preparate termostabile (=cu emisii
reduse) in vederea reducerii emisiilor la fabricarea atelor si firelor.
Definirea preparatelor termostabile (cu emisii reduse):
„Preparatele sunt descrise ca fiind termostabile, daca acestea conduc la incarcarea aerului uzat
cu doar maxim 0,80g C/kg Textil prin aplicarea necesara in conditii de termofixare la un ca-
dru de tensionare (190°C, 1,5 min).”
Urmatoarele avantaje ecologice sunt corelate la aceasta:
• Reducerea emisiilor si a mirosurilor la tratarea termica a textilelor
• Se reduce poluarea apei uzate prin cantitatea redusa aplicata preparatelor uzuale pre-
cum si prin descompunerea /eliminarea ridicata biologica.
De asemenea rezulta si avantaje tehnice de proces pentru operatori:
• Deseori spalarea fara detergenti (economisirea detergentilor, energiei)
• Pre-spalarea poate fi eliminata partial
• Se poate realiza fixarea materiei prime fara o epurare a gazelor emise.
Pentru clarificarea proprietatilor emisiilor la preparatele cu emisii reduse in comparatie cu
preparatele uzuale, se utilizeaza urmatoarea comparatie:
Agentii preparatori Factorul de emisie [g C/kg Textil] Concentratia [mg C/m3]
Produse uzuale
Uleiuri minerale 10 – 16 500 – 800
Acizi grasi de ester, clasici 2–5 100 - 250
Produse optimizate
Acizi grasi de ester restransi steric 1–2 50 – 100
Poliolester 0,4 – 4 20 – 200
Poliester-/Polieterpolicarbonat 0,2 – 1 10 - 50

78
Cantitatea preparata: 2%; raport aer/material: 20 m3/kg; temperatura de fixare: 190 °C; timp de statioanre: 1,5
Minute

Preparatele dezavantajoase cu continut mineral reprezinta implica in principal:

• Aplicatii sporite
• Stabilitate scazuta a temperaturii
• Descompunere/eliminare biologica redusa
• Emisii ridicate la termofixare corelate la emisiile considerabile de mirosuri

Fixarea materiei prime/termofixarea

La fixarea materiei prime (termofixarea fara o prespalare a materialelor) se preconizeaza de

obicei emisii ridicate de substante organice (ca. 5 – 10 g C/kg Textile). Pentru respectarea
valorii limita de emisie pentru substantele organice sunt necesare in special la fixarea materiei
prime, instalatii de epurare a gazelor emise cu randament de cel putin 80%. Scruberele supe-
rioare, electrofiltrele si combinatiile ambelor sisteme pot realiza acest randament.

O alternativa la aceasta este reprezentanta de utilizarea exclusiva a preparatelor termostabile.

Reducerea necesara a emisiilor prin preparate termostabile presupune insa ca in toate etapele
de fabricare si prelucrare sa fie utilizate constant aceste preparate termostabile, adica utiliza-
rea constanta a uleiurilor cu emisii rdeduse pe masinile de tricotaj. Respectarea valorii limita
de emisie pentru subtantele organice conf. Nr. 5.2.5 der TA Luft la aplicarea preparatelor
termostabile in cadrul etapelor de termofixare, depinde de
• Tipul preparatelor termostabile alese in procesele textile
• Cantitatea preparatelor aplicate
• Temperatura si timpul de stationare la termofixare
• Spalarile textilelor anterioare etapei de fixare
• Tipul si cantitatea uleiului aplicat la masini.

Daca o intreprindere de finisare textila nu exploateaza o instalatie de epurare a gazelor emise,

deoarece aceasta finiseaza doar cu preparate termostabile si isi adapteaza procesul sau de fini-
sare la aceste preparate noi, atunci aceasta trebuie sa se oblige explicit la cele mentionate (de
ex. in forma unei conditii corespunzatoare in autorizatie, in cadrul unui contract public). Sunt
posibile si abordari separate, adica derogari specifice landurilor.

79
3.3.5.3 Alegerea materii prime textile – Componenta masurilor primare de redu-
cere a emisiilor
Asa cum reiese din prezentarile anterioare, alegerea materiei prime textile joaca un rol de
baza, deoarece emisiile nu se pot ante-calcula, in comparatie cu agentii textili din retetele de
innobilare iar prin materia prima textila este posibil un aport ridicat considerabil. Problematic
este aici insa si faptul ca emisiile din substante pot fi emise si din etape de prelucrare ante-
rioare (ca de ex. fabricarea suprafetelor) la tratarea termica din finsiarea textilelor, ca si ultima
etapa a lantului textil.

„Fluxul textil“

Producator de fire/ate

Fabricarea suprafetelor
(tesatorie, tricotaj, impletire)

Finisare

Conform cap. 5 din BREF se prezinta ca fiind cea mai buna tehnica disponibila:

• Colaborarea cu furnizori pentru realizarea unui schimb de informatii asupra cantitatii

si tipului de agenti auxiliari (de ex. pesticide, preparate) (de ex. aviz de insotire a mar-
fii)
• Alegerea materiei textile brute cu o poluare initiala cat de redusa posibil (de ex. prepa-
rate), de ex. la firele sintetice: alegerea preparatelor reduse de emisie (termostabile)

Masurile primare de reducere a emisiilor se compun din urmatoarele:

• Alegerea textilelor brute fara/cu o poluare initiala redusa

• Reducerea contintului de substante relevante pentru emisii in sau pe materialul de
finisat (de ex. preparate):
- Utilizarea preparatelor termostabile in lantul textil
- Reducerea cantitatii aplicate
- Pretratarea textilelor prin spalari
- Optimizarea pre-curatarii (cresterea eficientiei la spalare)

80
 • Reducerea consumului de chimicale; Aplicarea conceptului factorilor de emisie pentru
antecalculul emisiilor de innobilare si optimizare a retetei de innobilare

3.3.5.4 Emisiile prin procesele de tratare desfasurate anterior („Resturile ramase

de la agentii auxiliari relevanti pentru emisii“), de ex.

3.3.5.4.1 Colorarea cu acceleratori de culoare

Acceleratorii se utilizeaza la marirea vitezei de colorare si la penetrarea vopselei prin fibrele

sintetice, in special la colorarea cu poliester. Deoarece acceleratorii se aborsorb in timpul pro-
cesului de colorare pe material si raman acolo, acceleratorii pot fi emisi la procesele de tratare
termica si pot conduce la emisii considerabile (pana la 20 g C/kg Textile) si mirosuri (vezi
anexa 4).

Pentru prevenirea problemelor de emisie ar trebui evitata utilizarea acceleratorilor nocivi,

relevanti pentru emisii, prin masuri ulterioare (intr-o ordine prioritara):
• Utilizarea fibrelor de poliester, care se pot colora si fara acceleratori (daca permite si-
tuatia economica a pietei)
• Colorarea in conditii de temperaturi ridicate (HT) fara utilizarea acceleratorilor in si-
stem inchis
• Inlocuirea acceleratorilor conventionali prin compusi optimizati dpdv al emisiilor (de
ex. pe baza de Benzilbenzoat si N-Alchillfthalimida)“

Pentru respectarea valorilor limita de emisie se poate invoca necesitatea unei instalatii de
epurare a gazelor emise.

3.3.5.4.2 Desfasurarea in comun a proceselor de prelucrare

Din motive energetice si procedurale se utilizeaza doua etape de finisare. La unele intreprin-
deri se realizeaza intr-o etapa de ex. fixarea pentru imprimarea pigmentilor impreuna cu etapa
de finisare; se renunta la o spalare actionata anterior etapei de innobilare. In functie de gradul
de acoperire a pigmentilor si de procesul de impregnare a pigmentilor organici si a ingrosato-
rilor utilizati sunt emise cantitati suplimentare de emisii (amoniacul, formaldehida, metanolul
si alti alcooli, esterul, hidrocarburile alifatice, monomerii, precum acrilatii, vinilacetatul, sti-
renul, acrilnitrilul etc.) (vezi anexa 5).
81
3.3.5.4.3 Epurarea chimica a textilelor cu tetracloretena – interzicerea utilizarii textilelor
curatate cu tetracloretena (Per) la agregatele de tratare termica incalzite direct
La agregatele de tratare termica incalzite direct pot rezulta dioxine si furani halogenati la uti-
lizarea compusilor halogenati.
Este interzisa tratarea termica (de ex. uscarea, termosolarea, termofixarea) cu agregate de tra-
tare incalzite direct (Nrn 1.1 si 1.2 din conceptul modular LAI) la materialele vopsite cu acce-
leratori de culoare cu continut de clor si la textilele curatate cu tetracloretena.

In cadrul proiectului de cercetare, s-a cercetat la trei instalatii de finisare textila continutul de
Per si dioxine in aer uzat al cadrului de tensionare, la utilizarea materialului curatat cu Per la
cadrul de tensionare incalzit direct. Ca rezultat s-a constatat ca aportul de dioxine in aerul
uzat se afla cu mult sub valoarea limita de emisie de 20 ng/kg Textile (valorile de emisie ≤
0,2 ng/kg Textile). Nu s-a putut constata influenta continutului de Per din textile asupra for-
marii dioxinelor. La doi parteneri din proiect au aparut insa depasiri considerable pentru Per
(substantele Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft) in momentul utilizarii materialelor curatate cu Per
pe cadrul de tensionare incalzit direct. Se va mentine abordarea interzicerii mai sus mentiona-
te conform Nr. 1.2 a conceptului modular LAI. La solicitarea argumentata a operatorului poa-
te fi aprobata o derogare ca urmare a informatiilor primite prin raportul final, daca operatorul
aduce dovada ca valoarea limita de emisie pentru Per este respectata si ca sunt comparabile
conditiile cu cele din proiectul de cercetare.

In anexa 6 sunt prezentate emisiile de tetracloretena la tratarea termica a textilelor curatate cu

tetracloretena.

3.3.5.4.4 Emisiile poluarii de baza la agregatele termice de tratare

Datorita proceselor de condensare a agentilor textili in conductele de aer uzat precum si in

cadrul de tensionare pot apare depuneri ce pot fi emise la un moment ulterior si care pot fur-
niza un aport nespecific emisiilor. Din acest motiv se pot constata deseori la masuratorile de
emisii substante care nu provin din chimicalele innobilarii cercetate, ci de la procesele ante-
rioare de innobilare si fixare.

82
 De ex. la innobilarea cu emisii reduse pot fi emisi poluantii innobilarilor anterioa-
re/condensari pline de emisii si astfel situatia emisiilor este eronata exact la procesul cercetat.
In unele cazuri aceasta poluare de baza poate fi de ca. 40% din emisiile totale! De aceea este
necesara o curatare periodica a agregatelor de tratare termica inclusiv a sistemului de evacua-
re a aerului uzat.

3.3.5.4.5 Emisiile specifice arderilor la agregatele termice cu incalzire directa

La cadrele noi de tensionare cu o ardere optimizata apar de obicei intr-o functionare normala
doar concentratii masice reduse ale emisiilor de combustibil nears (2 – 10 mg C/m3; in functie
de uscare). Valoarea limita de emisie pentru substantele organice cuprinde astfel emisiile din
combustibilii organici nearsi de la agregatele termice si emisiile de la innobilare.

Reglemantarea instalatiilor vechi

La instalatiile vechi in TA Luft Nr. 5.4.10.23.1 se prevede, printr-o derogare, posibilitatea de

a nu lua in considerare aportul emisiilor de substante organice nearse de pana la o concen-
tratie masica maxima de 20 mg/m3, exprimata in carbon total. La determinarea respectarii
limitei de emisie pentru substantele organice din Nr. 5.2.5 din TA Luft, doar participatia de
metan emisa in mod real de agregatul termic de tratare poate sa nu fie luat in considerare; este
necesar punctul de vedere al serviciului metrologic acreditat conform § 26 BImSchG expri-
mat in buletinul de analiza al emisiilor. Avand in vedere ca “pierderea de combustibil” repre-
zinta cvasi un parametru al agregatului cadrului de tensionare, la stabilirea valorii limita ar
trebui sa fie luata in considare concentratia masica a emisiilor si nu factorul de emisie raportat
la material, adica nu ar trebui sa se faca o raportare la raportul aer-material de 20 m3/kg. Al-
tfel, instalatiile in care se finiseaza textile usoara ar fi evaluate mai dezavantajos printr-un
factor de emisie al combustibilului raportat la textile, iar la finisarea textilelor grele ar fi cal-
culat un factor de emisie raportat la materiale la aceeasi concentratie a combustibilului nears
in aerul uzat.
Se vor utiliza la maxim posibilitatile de reducere a emisiilor prin masuri tehnice de ardere si
alte masuri corespunzatoare stadiului tehnicii, de ex. prin optimizarea arderii, cel putin un
service anual. Daca un operator demonstreaza de ex. printr-un punct de vedere de specialitate
al producatorului arzatorului sau cadrului de tensionare, ca nu se pot respecta concentratiile
masice de emisie al substantelor organice pentru emisiile de substante organice si ca aceste

83
emisii nu pot fi reduse prin masuri primare, atunci se va stabili o limita a emisiilor specifica
fiecarui caz. Aceasta este conforma conceptului modular LAI pentru instalatiile textile, in
care in argumentatia la punctul 2 se relateaza ca “cerinta inlocuirii arzatorului in vederea re-
spectarii valorii (specificatie: valoarea de emisie de metan nears) depaseste in general princi-
piul proportionalitatii”. La determinarea respectarii limitei emisiilor pentru substantele orga-
nice ale Nr. 5.2.5 din TA Luft poate fi neluata in considerare doar participatia de metan emisa
in mod real de catre agregatul termic de tratare (cantitatea de emisie resp. debitul masic de
emisie) (este necesara argumentarea de catre serviciul metrologic § 26).

Observatie:
La instalatiile cu un continut ridicat de metan sau de gaz lichefiat in gazul emis se reduce e-
xactitatea masuratorii pentru emisiile substantelor Nr. 5.2.5 din cauza formarii diferentei din-
tre emisiile totale si emisiile de metan resp. de gaz lichefiat; adica masuratorile pentru sub-
stantele Nr. 5.2.5 sunt realizate cu o marja de eroare relative ridicata in comparatie cu alte
metode metrologice.

Indicatie:
Reglementarea instalatiilor mentionata mai sus pentru substantele nearse nu poate fi utilizata
pentru instalatiile de acoperire care se supun 31. BImSchV. La instalatiile de acoperire, care
nu se supun 31. BimSchV si pentru care se aplica Nr. 5.2.5 derogand de la conditia specifica
instalatiilor de la Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft pentru substante organice, poate fi luata in con-
siderare regula de mai sus pentru instalatiile vechi.

De obicei in practica apar doar emisii reduse de oxizi de azot (ca. 10 mg/m3 (raportul cerceta-
rii Fa. EnviroTex, emisiile din arderea directa din instalatiile de finisare a textilelor). Se poate
astfel renunta de obicei la o limitare a emisiilor in cadrul autorizatiei.

3.3.5.5 Aporturi suplimentare la emisii, tolerabile pentru resturile de preparate si restu-

rile transferate

Suplimentar valorii de emisie mentionate in Nr. 5.4.10.23.1 pentru substantele organice din
Nr. 5.2.5 der TA Luft se aplica:
a) la preparatele ce contin resturi transferate si alte resturi nu are voie sa se depaseasca o con-
centartie masica de emisie de 20 mg/m3 . Prin resturi transferate se inteleg emisiile care rezul-

84
ta din procese anterioare de prelucrare, precum colorarea, impregnarea si care sunt emise la
tratarea termica impreuna cu emisiile din etapa de finisare textila. La preparate este vorba de
asa numitele preparatele primare si secundare, care au fost aplicate in functie de procesul de
fabricare.
b) daca din motive tehnice de proces se desfasoara una sau mai multe etape de finisare cu-
prinse la Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV concomitent cu o etapa de finisare necuprinsa in
aceasta, in cadrul unui agregat de tratare, atunci se va tinde printr-o optimizare a procesului la
o concentratie masica de emisie de 40 mg C/m3 pentru emisia de substante organice in gazul
emis. Daca instalatiile care trebuie sa indeplineasca cerintele 31. BimSchV, in versiunea va-
labila, fac concomitent operatii de acoperire si imprimare, atunci corespunzator acestei ordo-
nante, emisiile de substante organice nu au voie sa depaseasca in gazul emis concentratia
masica a emisiilor de 40 mg C/m3.
Chiar si daca se aplica conditiile literelor a) - b), emisiile totale de substante organice nu au
voie sa depaseasca 80 mg C/m3 in gazul emis; daca instalatiile, care trebuie sa indeplineasca
cerintele de la 31. BimSchV, fac operatii concomitente de 31. BimSchV – emisiile de sub-
stante organice in gazul emis nu au voie sa depaseasca in total concentratia masica a emisiilor
de 60 mg C/m3 (vezi aici si anexa IV Nr. 5; la instalatiile de la 31. BimSchV, suplimentar
emisiilor din operatiile de acoperire si imprimare de 40 mg C/m3 , aportul emisiilor din restu-
rile transferate si din resturile continute poate fi in preparate de maximum 20 mg C/m3 .)
Pentru operatia de fixare a materialelor brute si termofxiare se va respecta pentru substantele
organice de la Nr. 5.2.5 din TA Luft o valoare a emisiilor de 0,80 g C/kg Textile; nu este
permisa o aplicare suplimentara a contributiei la emisie conform literei a).

Exemplu 1: Instalatia de finisare a textilelor, care nu intra sub incidenta 31. BImSchV si la
care apar emisii legate de procesul de finisare textila, la tratarea termica, provenite
din innobilare, din resturile de preparate si dintr-un proces de tratare anterior, de
ex. colorare:

Emisiile maxime acceptabile:

1,60 g C/kg Textile,

din care:
Emisii din innobilare:
0,80 g C/kg Textile

+
Emisii din resturile preparatelor:
85
0,40 g C/kg Textile
 +
Emisii din resturi transferate:
0,40 g C/kg

Exemplu 2: Instalatia de finisare textila, la care se desfasoara din motive energetice sau tehni-
ce de proces, unul sau mai multe etape de finisare cuprinse in Nr. 10.23 din anexa
4. BImSchV, concomitant cu o etapa de finisare necuprinsa in acesta si care nu se
supun 31. BimSchV. Rezulta emisii din procesul real de innobilare (Nr. 10.23 din
anexa a 4. BImSchV) precum si dintr-un proces de prelucrare desfasurat concomi-
tent, de ex. fixarea prin imprimare a pigmentilor:

Emisiile maxime acceptabile:

1,60 g C/kg Textile,

din care: Emisiile totale tinta din ambele pro-

cese:
0,80 g C/kg Textil
+
Daca dupa o optimizare a procesului
nu se respecta emisiile totale de 0,80
g C/kg Textile:
Emisii din resturi transferate in cel
de-al doilea proces derulat con-
comitent:
0,40 g C/kg

+
Emisii din resturi de preparate:
0,40 g C/kg Textile

Indicatie:
In principal se va respecta valoarea de emisie pentru substantele organice din Nr. 5.2.5 din
TA Luft de 0,80 g C/kg Textile. Doar in urma conditiilor deosebite de la finisarea textila se
pot accepta aporturile maxime suplimentare ale emisiilor mentionate mai sus. Daca aporturile
suplimentare la emisii mai sus mentionate pot fi tolerate de catre autoritate, atunci la masura-
rea emisiilor se va oferi o informatie credibila de catre institutul metrologic asupra motivului

86
si cantitatii emisiilor suplimentare. Acestea vor putea fi luate in considerare doar in cazuri
motivate. Utilizarea pausala a valorii de emisie maxim posibile de 1,60 g C/kg Textile resp.
nu va fi admisa o compensatie a diferitelor aporturi de emisie, una prin cealalalta!

Exemplu:
Emisiile din innobilare: 0,50 g C/kg Textile
Emisiile din preparate: 0,60 g C/kg Textile
Emisiile din resturile transferate, de ex. colorare: 0,50 g C/kg Textile
Suma emisiilor: 1,60 g C/kg Textile

Desi se realizeaza o valoare cu mult sub valoarea de emisie de 0,80 g C/kg Textile pentru
innobilare iar emisiile totale respecta valoarea maxima de 1,60 g C/kg Textile, deoarece emi-
siile suplimentare maxim posibile de la preparate si emisiile din resturile transferate sunt de-
pasite aici. Se vor desfasura de catre operator masuri de reducere a emisiilor de ex. optimiza-
rea/intensificarea spalarilor de textile inainte de procesul de innobilare, utilizarea textilelor cu
preparate termostabile in lanturile textile.

3.3.6 Emisiile prin miros

Chiar si la respectarea valorilor limita de emisie stabilite, nu pot fi excluse mereu poluarile
considerabile prin miros. Astfel trebuie verificate si alte masuri si, dupa caz, implementate.
Aceasta se va face de obicei in baza unei expertize. Cifra conditiei 2.5.1, partea II din acest
text, completeaza Nr. 5.2.8 din TA Luft.
In urmatorul tabel se prezinta in mod exemplar cauzele si posibilitatile de prevenire pentru
emisiile prin miros (2):

Substantele mirositoare Procesele Masurile ajutatoare

ε-Caprolactam
Parafine, alcooli grasi, acizi grasi, ester
de acizi grasi
Hidrocarburile aromate (de ex. Isopropil-
benzenul, benzenul metilat)
Termofixarea textilelor cu PA 6 si ame-
stecurile PA 6; acoperirea cu paste si
pulbere cu PA 6 si copolimeri PA 6
Termofixarea materialelor brute si a
textilelor spalate insuficient
Imprimarea cu benzina
• Scrubere gaze emise
• Reducerea continutului de resturi de
monomeri
• Preparatele termostabile
• Optimizarea pre-curatarii
• Reducerea stratului de preparat
• Epurarea gazului emis
• Trecerea la un proces de imprimare
fara emisii
• Reducerea resp. substituirea purta-
torilor de mirosuri

87
 Colorarea cu accelerator
Acid acetic, acid formic Diferite procese (de ex. aditiv supliment
solutie preparata pentru spalare in pretra-
tare si vopsire)
Alcooli (de ex. n-Butanol, Octanol) Diferite procese (de ex. ca si agent de
liere in innobilare, spumant, produs se-
cundar in agentii textili)
n-Butilacetat Innobiliarea cu chimicale pe baza de fluor
(rasini pe baza de carbon); produs
secundar in agentii textili
Amoniacul Impregnarea (descompunerea termica a
ureii)
Acoperirea (de ex. fabricarea flisului si
fabricarii covoarelor)
Acrilatii, Vinilciclohexanul, Ciclohexan- Acoperirea, innobilarea flisului si fabrica-
benzen rea lui, fabricarea covoarelor, impregna-
rea
Formaldehida Innobilarea in vederea intretinerii usoare,
innobilarea materialelor de flis, gazele
emise prin ardere la agregatele de tratare
incalzite direct
Terpene (de ex. d-Limonen) Agentii de curatare, solventii in anumite
domenii
Amine Diferite procese
Ftalati Agenti de egalizare si dispersie
• Reducerea resp. substituirea purta-
torilor de mirosuri
• Epurarea gazelor emise
• Reducerea resp. substituirea purta-
torilor de mirosuri
• Epurarea gazului emis
• Reducerea resp. substituirea purta-
torilor de mirosuri
• Reducerea resp. substituirea
• Reducerea temperaturii
• Epurarea gazului emis
• Reducerea
• Epurarea gazelor emise
• Reducerea resp. Substitutia
• Reducerea resp. substituirea
• Epurarea gazului emis
• Reducerea resp. substituirea
• Reducerea resp. subsituirea
• Epurarea gazului emis
• Reducerea resp. Substituirea
• Epurarea gazelor emise

In general ar trebui prevenita prin masuri primare utilizarea substantelor intense ca si miros.
Aici se aplica in special
• Utilizarea preparatelor termostabile in lantul textil
• Prespalarilor optimizate ale textilelor
• Optimizarea proceselor (de ex. reduceerea temperaturilor, reducerea cantitatii aplicate,
substituirea substantelor cu miros intens).
Fixarea materialelor brute fara o epurare a gazelor emise a textilelor, innobilate cu preparate
uzuale inseamna ca fara o epurare a gazelor emise rezulta regulat mirosuri considerabile
(„pana albastra de gaz evacuat “).
Masurile ajutatoare sunt aici instalarea unei epurari adecvate a gazelor emise sau utilizarea
textilelor cu preparate termostabile (vezi si capitolul fixarea bruta a materialelor). De aseme-
nea apar deseori plangeri ca urmare a mirosurilor din procesele de termofixare si uscare cu
emisii transferate (de ex. vopsirea cu accelerator).

88
La momentul plangerilor cauzate de mirosuri se vor determina cauzele, se vor identifica sub-
stantele mirositoare impreuna cu producatorii de agenti textili resp. fabricanti de fire si se vor
reduce resp. substitui.

Daca aparitia gazelor emise cu miros intens nu poate fi evitata prin masuri primare, atunci
acestea se vor transmite unei instalatii de epurare a gazelor reziduale resp. – daca valorile
limita sunt respectate – cosurile vor fi inaltate corespunzator.

3.3.7 Instalatii de epurare a gazelor emise

Alegerea instalatiei adecvate pentru epurarea gazelor emise se va orienta in functie de

condtiile specifice ale fabricii de finisare textile. In principal se iau in considerare urmatoarele
instalatii de epurare a gazelor emise:
• Condensarea:
Poluantii vor condensa prin racirea fluxului de gaz emis cu ajutorul schimbatorului de
caldura. Ca si instalatie de epurare a gazelor emise, aceasta tehnica detine un randa-
ment scazut si in special poluantii volatili nu pot fi indepartati din gazul emis. In prac-
tica pot apare probleme cu depunerile/crusta formata pe corpul de schimb. La acest
proces este prioritara recuperarea energiei iar condensarea se utilizeaza in general im-
preuna cu procesul de epurare a gazului emis (de ex. spalator).
• Spalatorul gazului emis
La acest proces sunt absorbiti poluantii din lichidul de spalare, partial condenseaza
poluantii mai putini solubili prin scaderea temperaturii gazului emis. Eficienta proce-
sului depinde foarte mult de solubilitatea in apa a poluantilor continuti in gazul emis.
Deseori in finisarea textila se regasesc randamente de ca. 40 – 60%. Din acest motiv
sunt necesare in general masuri suplimentare de reducere a emisiilor.
• Electro-filtrul:
Electrofiltrele servesc in principal separarii pulberilor si aerosolilor. Substantele ga-
zoase nu pot fi eliminate prin aceasta metoda. Din acest motiv, un singur electrofiltru
detine singur doar un randament redus pentru reducerea emisiilor provenite de la in-
stalatiile de finisare a textilelor.
• Procesul oxidativ:
Procesele oxidative, precum post-arderea termica regenerativa catalitica ar constitui
instalatiile ideale pentru epurarea gazelor emise pentru instalatiile de finisare a tex-
89
 tilelor, ca urmare a randamentului ridicat (> 99%) in principal prin aspectul reducerii
mirosurilor. Ca urmare a incarcarcaturii reduse cu poluanti de obicei existente in
fluxurile volumice de gaz emis din instalatiile de finisare textila, domeniul autoterm
nu se realizeaza fiind necesare cantitati proportionale, ridicate de combustibil supli-
mentar, astfel incat din punctul de vedere ecologic acest proces are o implicare redusa
(consum energetic primar mai ridicat cu emisii secundare, precum oxizii de azot,
monoxidul de carbon si dioxidul de carbon). De asemenea la arderea altor hidrocar-
buri, precum substantele halogenate, cu continut de sulf, azot, siliciu, care apar
frecvent in agentii textili, pot rezulta emisii suplimentare de poluanti critici, precum
hidrogenul halogenat, oxizii de sulf resp. oxizii de azot si pulberile in forma de dioxid
de siliciu si dioxinele/furanii halogenati.

Rezumat:
Pentru ca o instalatie de epurare a gazului evacuat sa poata fi recunoscuta in sensul conceptu-
lui modular (Nr. 5.3) trebuie ca ea sa detina un randament cat de ridicat posibil conform sta-
diului tehnic. Cu exceptia procesului oxidativ, metodele mentionate mai sus nu realizeaza
singure acest randament. In practica s-a dovedit de succes combinatia din scrubere pentru gaz
evacuat si electrofiltrul montat ulterior, dupa caz, cu montajul intr-o etapa anterioara a unei
unitati de condensare. In unele cazuri rare, aerul uzat poate fi transmis catre un cazan ca si aer
de ardere in vederea generarii de energie. Aici insa se vor lua in considerare problemele de
mai sus la procesul oxidativ pentru altele decat hidrocarburile (de ex. formarea dioxinelor
/furanilor).

3.3.8 Emisiile gazoase de la prelucrarea, transportul, transvazarea si depozitarea sub-

stantelor organice lichide (vezi Nr. 5.2.6 din TA Luft)

Pentru prevenirea emisiilor fugitive pot fi necesare in cazuri individuale urmatoarele masuri:
• Utilizarea sistemelor automate de dozare pentru agentii textili. Cantitatea de solutie
preparata poate fi calculata exact si dozata, prin masuratori masurarea continue ale ab-
sorbtiei de solutie si prin cantitatea de substrat utilizata.
• Transportul agentilor textili prin conducte catre recipientul cu solutii de innobilare
• Masuri deosebite pentru reducerea emisiilor la sticle, armaturi de inchidere, recipiente
de depozitare si pompe conform TA Luft conform Nr. 5.2.6
• La transvazarea agentilor textili: utilizarea tehnicii de tur-retur gaz

90
3.3.9 Conditiile de evacuare

Conform Nr. 5.5.1 si 5.5.2 din TA Luft, gazele emise vor fi evacuate in atmosfera in asa fel
incat sa fie permis transportul emisiilor nedisturbat in exterior, in aer. Daca gazele sunt emise
printr-un cos, atunci inaltimea acestuia se va determina conform Nrn. 5.5.3 si 5.5.4. Cosul va
avea o inaltime minima de 10 metri deasupra nivelului solului si o inaltime deasupra coamei
acoperisului de 3 metri, conform Nr. 5.5.2. La o inclinare a acoperisului mai mica de 20 de
grade, inaltimea coamei acoperisului se va calcula luand in considerare o inclinare de 20 de
grade (regula 20 grade); inaltimea cosului nu va depasi insa dublul inaltimii cladirii.
Daca rezulta mai multe cosuri de aceeasi inaltime cu acelasi tip de emisii, se va verifica daca
emisiile se vor insuma la determinarea inaltimii cosului. Aceasta este valabila in principal
daca distanta pe orizontala intre cosuri nu este mai mare de 1,4 ori inaltimea cosului sau daca
sunt necesare cosuri de inaltimi diferite pentru prevenirea suprapunerii penelor de gaz eva-
cuat.
In imaginea de ansamblu ulterioara sunt prezentate debitele masice de emisie pentru substan-
tele relevante in gazul emis, de la care se va incepe cu aplicarea nomogramei conform Nr.
5.5.3, adica raportul dintre debitul masic al emisiilor sursei evaluate si valoarea S (din tabelul
22, anexa 7 din TA Luft) este > 10:

substanta Nr. din TA Valoa- Debitul masic al Pentru comparatie: Valoarea emisii- Debitul volumic
Luft rea S emisiilor la Q/S >10 Debitul masic nesemni- lor1 de gaz [m3n,tr./h]
[kg/h] ficant [kg/h]
5.2.5 0,1 1 kg C/h 0,80 kg C/h2 40 mg C2/m3 25.000
5.2.5 I 0,05 0,5 0,10 20 mg/m3 25.000
5.2.7.1.1 III (de ex. 0,005 0,05 0,0025 1 mg/m3 50.000
Benzen, 1,3-Butadien)
5.2.7.1.1 II (de ex. 0,0005 0,005 0,0015 0,5 mg/m3 10.000
Acrilamida, Acrilnitril)
5.2.4 III (compusi gazosi 0,1 1 0,15 30 mg/m3 33.333
anorganici, exprimati ca
HCl)
Monoxidul de carbon 7,5 75 -
1) Concentratia masica a emisiilor se raporteaza la un raport de aer-material de 20 m3/kg
2) Este vorba de echivalent propan; se va lua in considerare si un factor de reactie

Daca nu se poate aplica nomograma conform Nr. 5.3.3 din TA Luft modificata, atunci sunt
relevante cerintele minime conform Nr. 5.5.2 din TA Luft modificata (vezi mai sus). Se poate
utiliza si Directiva VDI 2280 E (din 12.2003) pentru evaluarea conditiilor de evacuare a sub-

91
stantelor organice pe o raza de 50 m fata de instalatie in special pentru acoperisurile plane si
cladiri de locuinte:
• 5 m peste acoperisurile plane si cu panta redusa
• 5 m peste coama cladirii rezidentiale pe o raza de 50 m
• cel putin 10 m peste nivelul pamantului
Este posibila de asemenea imbunatatirea conditiilor de evacuare, de exemplu prin:
• Cuprinderea mai multor surse individuale intr-una mai mare, insa cu conditii de eva-
cuare mai bune
• Evacuarea perpendicularea, in atmosfera
• Neutilizarea capacelor de acoperire (ar fi incomodata evacuarea verticala a aerului
uzat; oprirea caderii apei pluviale prin intermediul deflectorilor)
O imbunatatire a conditiilor de evacuare imbunatateste transpotul emisiilor in fluxul liber de
aer si reduce poluarea prin imisii, in special prin mirosuri.

3.3.10 Masuratorile continue ale emisiilor conform TA Luft

Conform Nr. 5.3.3.2 din TA Luft, sursele relevante din cadrul instalatiilor vor fi innobilate cu
dispozitive metrologice pentru controlul continuu al continutului de carbon total, la care se
depaseste debitul masic de substante organice exprimate in carbon total pentru
• Substantele conform Nr. 5.2.5 Kl. I 1 kg/h
• Substantele conform Nr. 5.2.5 2,5 kg/h.
Luandu-se in considerare faptul ca la conceptul modular s-a luat in considerare la stabilirea
valorii limita de emisie pentru substante organice, factorul de reactie si factorul de conversie
pentru masa moleculara, rezulta obligatia de monitorizare continua pentru substantele Nr.
5.2.5 la 1,7 kg C/h, aici ca echivalent propan (observatie: TA Luft nou utilizeaza un factor 2
la transformarea continutului de carbon total raportat la masa moleculara; adica rezulta un
prag masic de 5 kg de substante organice/h. Raportat la conceptul modular, dupa multipli-
carea cu factorul 0,33 rezulta un debit masic de prag pentru substantele organice din Nr. 5.2.5
de 1,7 kg C/h rotunjit).
Se va considera ca si relevanta o sursa de emisie daca emisia sa este mai mare de 20% din
debitul masic total al instalatiei.
Conform alin. 4 din Nr. 5.3.3.1 din TA Luft se va putea renunta la masurarea continua a
emisiilor, daca prin alte verificari, de ex. compozitia combustibililului sau a materiei utilizate

92
sau prin conditiile de proces, se poate constata cu siguranta ca limitele emisiilor se pot re-
specta.
Emisiile retetelor utilizate vor fi ante-calculate in baza factorilor de emisie ai substantelor si
astfel se va asigura o monitorizare comparabila pentru substantele organice ale Nr. 5.2.5 si
Nr. 5.2.5 clasa I. Aceasta se aplica in principal si altor substante precum acidul clorhidric, sau
altor substante din Nr. 5.2.7, deoarece aceste emisii provenite din innobilare pot fi calculate
de asemenea cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor. Aportul la emisii prin
• Resturile de preparate
• Componentele fibrelor (resturi de monomeri si solventi de fibre)
• Aportul combustibililor nearsi la cadrul de tensionare direct incalzit
• Exploatarea de baza a instalatiei (de ex. depuneri in agregatul termic de tratare)
nu vor fi luate in considerare aici. Din cauza conditiilor de functionare variabile (de ex. utili-
zarea materialelor de diferita origine si tratarea in prealabil) se poate face doar foarte greu o
prognoza a emisiilor suplimentare.

Prin instalarea unui dispozitiv de masurare continua, de ex. detectorul de ionizare cu flama
(FID), in practica apar urmatoarele probleme pentru substantele organice:
• defectarea (formarea condensatului, efecte de oprire brusca etc.), este necesara intret-
inerea periodica
• costuri ridicate de achizitie ale aparatului de monitorizare inclusiv al unitatii de eva-
luare
• In functie de evacuarea gazului emis ar fi necesare mai multe FID (exista partial pen-
tru un agregat termic de tratare mai multe cosuri de evacuare a gazului emis; ar fi ne-
cesar cel putin un FID pentru fiecare agregat de tratare termica fara un cos de evacuare
comun)
• Pentru evaluarea factorilor de emisie raportati la materiale ca si valori limita de emisie
ar trebui determinat concomitent raportul aer-material prin masurarea debitului volu-
mic de gaz emis si al fluxului de material. In special inregistrarea fluxului de material
impune un efort ridicat (pentru fiecare material de finisat ar trebui introduse intr-un
calculator valorile necesare pentru determinarea fluxului de material).

Luandu-se in considerare faptul ca emisiile din reteta sunt ante-calculate cu ajutorul factorilor
de emisie ai substantelor, prin problemele mentionate mai sus ce apar prin instalarea dispozi-

93
tivelor de masurare continua se poate renunta la desfasurarea masuratorilor continue ale emi-
siilor de obicei pentru substante organice Nr. 5.2.5 si 5.2.5 clasa I precum si pentru substante
anorganice gazoase ale Nr. 5.2.4 din TA Luft, din motive de neproportionalitate.
Precizare:
Detaliile de mai sus nu se aplica pentru instalatiile de finisare textila, care reprezinta o excep-
tie conform Nr. 5.4.10.23.1, substante organice, ultimul aliniat, de ex. la acoperiri si la texti-
lele tehnice; adica nu pentru acele cazuri, pentru care nu rezulta nici o referinta a valorilor de
emisie pentru raportul aer-materiale. La aceste instalatii se va verifica conform Nr. 5.3.3 din
TA Luft, daca este necesaraq instalarea dispozitivelor de masurare continua.

3.3.11 Procese necuprinse in conceptul factorilor de emisie

3.3.11.1 Parlirea
A fost exclus procesul de parlire din cadrul conceptului modular LAI. Prin „parlire“ se intele-
ge arderea firelor iesite din suprafata materialului. Parlirea se poate face atat pe o parte cat si
pe ambele parti ale suprafetei textile. Deasupra zonei in care se face parlirea exista un dispo-
zitiv de exhaustare. De obicei aerul uzat este transmis pentru stingerea scanteilor si pentru
indepartarea scamelor printr-un filtru umed resp. scruber (in general acesta nu este optimizat
resp. proiectat pentru epurarea gazului emis). Parlirea se utilizeaza in special la finisarea
bumbacului. La parlire sunt eliberate in special substante organice, prin substantele volatile
de pe materialul textil, in urma descompunerii termice a firelor textile resp. a chimicalelor de
innobilare, precum si combustibil nears (de obice metan).

Ca urmare a arderii incomplete a combustibilului gazos precum si a descompunerii termice a

fibrelor celulozice pot rezulta aldehide (de ex. formaldehida, acetaldehida, ambele substante
ale Nr. 5.2.5 clasa I). De asemenea apar si emisii sub forma de pulbere (ca. 6 mg/m3). Cu toa-
te acestea sunt posibile in cadrul curatarii materialului concentratii ridicate de pulberi inainte
sau dupa parlire. La parlirea bumbacului resp. a tesaturilor mixte pot apare probleme cu miro-
sul la temperaturi prea ridicate. De asemenea, la parlirea tesuturilor mixte si a firelor sintetice
(textile tehnice precum m-aramida) pot fi emise si substante toxice (de ex. din poliacrilnitril:
acrilnitril, dimetilformamida, acid cianhidric).
Emisiile depind in special de pozitia arzatorului fata de materialul textil, de presiunea gazului
utilizat precum si de captarea gazului rezultat (raportat la timpul de stationare al gazului emis
pentru o ardere incompleta).

94
Deseori, orele de functionare ale etapelor de parlire ocupa o mica parte dintr-un an. Se va
verifica astfel de la caz la caz, daca pentru functionarea parlirii, in special din punctul de ve-
dere al principiului proportionalitatii, sunt necesare conditii in autorizatie pentru calitatea
aerului (de ex. inaltimea cosului conform Nr. 5.5 din TA Luft, masuratorile emisiilor, unice si
repetabile, pentru pulberi, Ctotal, formaldehida).
Se va verifica pentru fiecare caz individual daca sunt necesare conditiile in autorizatie pentru
calitatea aerului (de ex. inaltimea cosului conform Nr. 5.5 din TA Luft, masuratori ale emisii-
lor unice sau repetabile, la pulberi, C-total, formaldehida), pentru functionarea parlirii in
special din punctul de vedere al principiului proportionalitatii. Este ínterzisa utilizarea
textilelor prespalate cu tetracloretan resp. a materialelor colorate cu acceleratori de culoare cu
continut de clor. Pentru reducerea emisiilor, masina de parlire ar trebui curatita si revizuita
cel putin anual.
Producatorul de utilaje ofera pentru parlire o unitate catalitica pentru epurarea gazului emis.

3.3.11.2 Caserarea cu flama

Prin caserare se intelege in general fabricarea stofelor textile de lagatura prin lipirea diferitor
straturi. La caserarea cu flama, lipirea se face prin incalzirea straturilor aderente direct cu
flama. Gazele sunt exhaustate si transmise in exterior. Conceptul modular LAI nu este
aplicabil, de obicei, in acest caz. Se vor stabili conditii in fiecare caz, putand fi extrase din
cerintele TA Luft (de ex. Nr. 5.5 inaltimea cosului, Nr. 5.2.5 substante organice, Nr. 5.2.4
substante anorganice gazoase, Nr. 5.2.7 si Nr. 5.2.1 pulberi). De asemenea nu este permisa
utilizarea textilelor pre-curatate cu tetracloretena resp a acceleratorilor de culoare cu continut
de clor.
La caserarea cu flama a spumelor de poliuretan, in special a spumei poliuretanice ignifuga,
pot apare emisii de acid cianhidric, acrilnitril, alti nitrili, isocianati, aldehide, hidrocarburi
halogenate precum si de benzen si 1,2-dicloretan (din agentii ignifugi).

Se face observatie asupra faptului ca momentan exista in dezvoltare procese (de ex. la Fa.
Cognis), care au ca scop inlocuirea caserarii cu flama cu procese ecologice (de ex. utilizarea
adezivilor cu solventi redusi).

3.3.11.3 Instalatii de acoperire si imprimare

95
Prin acoperire se intelege aplicarea pe o parte sau pe ambele parti a unei paste sau a unei folii
pe tesatura, pe tricot, pe flis sau ate cu ajutorul unor masini de aplicare (4; vezi si 31.
BImSchV, anexa II, Nr. 0.2). Acoperirea ofera textilelor proprietati noi, de ex. ca si piele sin-
tetica, imbracaminte impermeabila, material pentru cort, materiale pentru legarea cartilor,
articole tehnice si mochete tesute, de calitate superioara. Instalatiile de acoperire sau imprima-
re a textilelor sau tesaturilor sunt cuprinse in 31. BImSchV incepand de la un consum de sol-
venti de 5 t/a (Nr. 10.1 din anexa I si anexa II). Cerintele din 31. BImSchV sunt prioritare
celor din Nrn. 5.1 – 5.4 din TA Luft (vezi Nr. 1, alin. 4 din TA Luft).

Este valabil definitia solventilor din 31. BImSchV. Conform Nr. 25 din § 2 prin acestia se
intelege compusul organic volatil, care, fara sa se modifice tehnic, singur sau in combinatie
cu alte substante, dizolva materii prime, produse sau resturi de materiale sau este utilizat ca si
agent de curatare, agent de dispersie, agent de conservare, plastificator sau alt agent de reglare
a viscozitatii sau a tensiunii suprafetelor. Un compus organic volatil conform Nr. 11 din § 2
din ordonanta reprezinta un compus organic, care prezinta o volatilitate corespunzatoare la
293,15 K la o presiune a aburului de 0,01 kPa sau mai mult si in conditiile respective de pre-
lucrare. Pentru determinarea consumului de solventi se vor utiliza solventii pentru curatarea
aparatelor si a agregatelor.

Independent de cerintele speciale ale § 4 din 31. BImSchV se vor respecta de catre instalatie
cerintele generale ale § 3 din 31. BImSchV, de ex.:
• Substituierea substantelor organice CMR in timpul cat mai scurt posibil, daca este po-
sibil. Emisiile acestor substante nu au voie sa depaseasca un debit masic de 2,5 g/h
sau in gazul emis captat, o concentratie masica de emisie de 1 mg/m3 .
• Emisiile de substante organice cu R 40 resp. substantele Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft
nu au voie sa depaseasca un debit masic de emisie de 100 g/h sau in gazul emis captat,
o concentratie masica de emisie de 20 mg/m3.

Conform § 3 din ordonanta se vor respecta valorile limita de emisie stabilite in anexa III pen-
tru instalatiile de acoperire si imprimare a textilelor si tesaturilor (Nr. 10.1 din anexa I din 31.
BImSchV):
Consumul de solventi [t/a] Observatii
> 5 – 15 > 15

96
Valoarea limita de emisie
pentru gazele emise captate
Valoarea limita pentru emisii
fugitive
1001 mg/m3 501 mg/m3 1) Pentru acoperire resp.
201, 2 mg/m3 imprimare si uscare
753 mg/m3 2) La utilizarea instalatiei de
epurare a gazelor cu o post-
ardere termica
3) Este valabil pentru
instalatiile cu reutilizarea
solventilor organici
154 104 4) % din solventii utilizati

Alternativ se poate utiliza pentru aceste instalatii un plan de reducere conform anexei IV sec-
tiunea B sau o dovada simplificata conform sectiunii C Nr. 5. In cazul unei dovezi simplifica-
te se considera ca si respectate emisiile tinta conform sectiunii B, daca nu sunt depasiti facto-
rii de emisie
a) pentru acoperire si pentru imprimare 0,8 g C/kg Textile
b) din resturile transferate si resturile ramase din preparate 0,4 g C/kg Textile.

Emisii acceptabile maxime:

1,20 g C/kg Textil,

din:
Emisiile totale din acoperiri si – daca
se desfasoara concomitent – din im-
primare:
0,80 g C/kg Textile

+
Emisiile din resturile de preparate si
din resturile transferate, in total:
0,40 g C/kg Textile

Conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft, cerintele mentionate acolo reprezinta pentru substante-
le organice o concretizare si o completare a dovezii simplificate. Pentru practica aceasta inse-
amna ca daca un operator al unei instalatii de acoperire sau imprimare a textilelor sau tesaturi-
lor conform din Nr. 10.1 din anexa I a ordonantei, se decide pentru o dovada simplificata con-
form sectiunii C Nr. 5 din 31. BImSchV, acesta va trebui sa indeplineasca conditiile specifice
instalatiei de finisare textile (“conceptual modular”).
Pentru celelalte instalatii ale Nr. 10.1 din Anexa I din 31. BImSchV se vor respecta cerintele
conform anexei III sau planul de reducere conform sectiunii B.
97
In rest se face precizarea ca instalatiile de acoperire, care se supun 31. BimSchV, trebuie sa
elaboreze cel putin anual un bilant de solventi conform anexei V din ordonanta ca si dovada a
cerintelor relevante. Chiar si cand operatorul se va decide pentru o dovada simplificata con-
form sectiunii C din anexa IV a 31. BImSchV, se va realiza un bilant al emisiilor in sensul
conceptului factorilor de emisie ai substantelor (vezi Nr. 3.3.3).
De asemenea pentru instalatiile de acoperie, care nu se supun 31. BimSchV sunt relevante si
cerintele de la Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft. In cazurile argumentate, exceptionale, ca la aco-
periri si textilele tehnice, se poate renunta la raportul aer-material de 20 m3/kg si astfel se
poate aplica nemodificat si numarul din TA Luft pentru alte materiale. Independent de greuta-
tea suprafetei de material textil, se aplica deseori aceeasi cantitate de masa de acoperire, fapt
care conduce, in cazul aplicarii unui factor de emisie raportat la materiale, la respectarea fac-
torului de emisie la tesaturile grele si la nerespectarea sa la tesaturile usoare, chiar daca emi-
siile reale sunt aceleasi. In afara de aceasta, deseori prin calcularea factorului de emisie rapor-
tat la materiale cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor se prognosticheaza emisii mai
ridicate fata de cele reale determinate prin masuratori , cauzate de efectul de suprapunere
(“formarea straturilor de la suprafata”).
Pe de alta parte se va acorda atentie faptului ca:
• Nu este permisa considerarea unui aport suplimentar la emisii, provenit din resturile
de preparate resp. din procesele de transferare a resturilor
• In valoarea emisiilor de 50 mg C/m3 pentru substante organice al Nr. 5.2.5 nu se vor
lua in considerare factorii de reactie; La masurarea emisiilor se va lua in considerare
alin. 2 din Nr. 5.3.2.3 din TA Luft (considerarea factorilor de reactie)
• Este permissa emisia doar a maximum 50 mg C/m3 pentru substantele organice din
Nr. 5.2.5 din TA Luft ca si concentratie masica de emisie (chiar si la desfasurarea
concomitenta a diferitelor procese)
• In cadrul valorii de emisie de 50 mg C/m3 , pentru suma substantelor organice se vor
lua in considerare cerintele pentru substantele din Nr. 5.2.5 clasele II si I
• Pot fi necesare, dupa caz, masuratorile continue de emisie conform Nr. 5.3.3 din TA
Luft
Imaginea de ansamblu a aplicarii 31. BImSchV la instalatiile de acoperire si imprimare
a textilelor si tesaturilor (Instalatiile Nr. 10.1 din anexa I din 31. BImSchV)

Acoperirea textilelor si tesaturilor:

- acoperirea
- imprimarea

98
Consumul de solventi > 5 t/a

nu
da

Cerintele din 31. BImSchV Cerintele din TA Luft:

Special Nr. 5.4.10.23.1

da da

Decizia pentru dovada simplificata conform

sectiunii C Nr. 5.

99
Excurs: Imprimarea textilelor si tesaturilor

Pentru imprimarea textilelor se utilizeaza imprimarea Rouleaux(rotogravura), imprimarea cu

sablon plan (imprimarea filmelor, serigrafie) si imprimarea rotativa cu sablon. In post-tratarea
imprimatului se deruleaza etapele uscarea, fixarea vopselei (aburire) si spalarea (4).

Imaginea de ansamblu a procesului de imprimare

• Imprimarea
• Uscarea
• Fixarea cu abur si/sau aer fierbinte
• Spalarea (nu se aplica la imprimarea pigmentilor)
• Uscarea (nu se aplica la imprimarea pigmentilor)
• La imprimarea pigmentilor: Dupa imprimare se face o tratare cu aer fierbinte (fixare).
Tesutul imprimat se realizeaza direct, adica fara spalare la innobilare (deseori si un
proces combinat intr-o etapa, fixare prin imprimare si innobilare)

Necesitatea autorizarii etapei de imprimare

Instalatiile pentru imprimarea textilelor sau texuturilor necesita o autorizatie conform legisla-
tiei pentru protectia impotriva imisiilor conform Nr. 5.1 anexa 4. BImSchV:
• a) consumul de solventi organici de 150 kg sau mai mult de o ora sau de 200 tone sau
mai mult pe an: Nr. 5.1 coloana 1 dina anexa a 4. BImSchV.
Observatie: Prin solventi se inteleg substantele, care diozolva alte substante fara a se
modifica chimic. Determinarea consumului de solventi este independent de presiunea
vaporilor solventilor.
• b) la imprimarea materialelor de suprafata sau in fasii cu masini de rotogravura vopse-
le si lacurile
- solventi organici cu o participatie mai mare de 50 Gew.% de etanol si in instalatie in
total 50 kg pana mai putin de 150 kg pro ora sau 30 tone pana la mai putin de 200 tone
pe an de solventi organici vor fi consumati sau
- contin alti solventi organici iar in instalatie vor fi consumati in total 25 kg pana la
mai putin de 150 kg solventi organici pe ora sau 15 tone pana la mai putin de 200 tone
pe an de solventi organici,
exceptand instalatiile, daca vopselele si lacurile contin exclusiv uleiuri greu volatile
(cu o presiune a aburului de mai putin de 0,01 kPa la o temperature de 293,15 K) ca si
solventi organici.

Emisiile la imprimarea textila

Proces Emisiile de substante Mirosuri [GE/kg Textil] Emisiile din alte sub- Emisiile de formalde-
organice [g C/kg Textil] stante [g/kg Textil] hida [g/kg Textile]
Presiunea pentru
dispersie
Uscarea 1,34 1.700 -
Fixarea -aburul 0,01 3.500 -
Presiunea pigmentului
100
Mansarda de imprimare 0,16 3.500 0,71 NH3 0,02
Condensarea 0,12 2.000 0,36 NH3 0,03
Vat dye – imprimarea 0,55 5.700 -
in cuva in 2 faze
Fixare 1,28 17.000 -
Uscarea la imprimarea 0,28 4.600 < 0,01 SO2 0,36
coroziva in cuva
Aburire 0,97 - -
Din raportul cercetarii Fa. EnviroTex Ghidul pentru Managementul de Calitate pentru Mediu
in industria de finisare a textilelor, 1998

Cerintele pentru imprimarea textilelor

In principal se va verifica pentru cazul respectiv, daca imprimarea se supune Nr. 10.1 anexa II
din 31. BImSchV. Daca pragul consumului de solventi de 5 t/a este depasit, atunci instalatia
va trebui sa respecte cerintele 31. BImSchV; a se vedea explicatiile de la acoperire.

In general, procesele de imprimare textila nu necesita autorizare ca urmare a consumului de

solventi. La procesul de imprimare “pur” (adica fara o derulare concomitenta a altor procese
de finisare textile care necesita autorizare, de ex. termofixarea, apretarea) nu este vorba de o
instalatie conexa a instalatiei de finisare textile ce necesita autorizatie. Pentru partea instala-
tiei de finissare a textilelor ce necesita autorizatie ar trebui solicitat ca inainte de innobila-
re/finisare sa aiba loc o spalare intensive a textilelor imprimate (exceptie: imprimarea pig-
mentului), astfel incat aportul emisiilor sa fie redus printr-un proces de imprimare anterior
actionat.
In principiu este posibil un transfer al resturilor de agenti de imprimare in procesul de finisa-
re. In acest caz ar trebui analizat procesul de imprimare si optimizata reteta imprimatului
(substituirea componentelor relevante pentru emisii).
Datorita relevantei emisiilor prezentate mai sus ar trebui prezentate in functie de cazul indivi-
dual, si pentru instalatiile de imprimare a textilelor care nu intra sub 31. BimSchV, cerintele
pentru mentinerea calitatii aerului in sensul TA Aer, cap. 5; dupa caz poate fi aplicat concep-
tual factorilor de emisie.

Imprimarea pigmentilor

Imprimarea pigmentilor cu benzina uzuala de trecut, nu mai corespunde stadiului tehnicii si

nu ar mai trebui utilizata. In BREF-ul Industria Textila se prezinta ca si Cele mai bune tehnici
disponibile:
• Utilizarea ingrosatorilor fara solventi sau cu emisii reduse cu continut redus de sub-
stante organice volatile

101
 • Utilizarea liantilor fara formaldehida
• Utilizarea pastei de imprimare cu continut redus de amoniac
• Utilizarea pastei de imprimare fara APEO cu grad ridicat de bio-eliminare

Prin pastele de imprimare disponibile astazi, optimizate pentru emisii, se poate reduce canti-
tatea de emisii transferate in finisarea textila:
• Substantele organice: < 0,4 g C/kg Textile
• Formaldehida: < 0,4 g/kg Textile
• Amoniacul: < 0,6 g/kg Textile.
In tabelul urmator este dat un exemplu pentru imprimarea pigmentilor cu emisii reduse:
reteta I [g C/kgTextil] reteta II [ g C/kg Textil] reteta III [g C/kg Textil]
uscare 2,33 0,46 0,30
fixare 0,04 0,73 0,06
suma 2,37 1,19 0,36

In cadrul fixarii si innobilara intr-o singura etapa poate fi permis un aport suplimentar de
0,40 g C/kg Textile din imprimarea pigmentilor daca limitarea emisiilor pentru innobilare
poate fi respectata si daca nu este posibila o optimizare in continuare.

3.3.11.4 Innalbirea

Conform BREF Industria textila, cea mai buna tehnica disponibila reprezinta la inalbire utili-
zarea hidrogenului peroxid ca si agent de inalbire favorizat (cap. 4.5.6 din BREF) corelat la
tehnicile de reducere a stabilizatorilor hidrogenului peroxid sau la complexii ce se descompun
biologic /eliminabili biologic (cap. 4.3.4 din BREF). Daca inalbirea nu se poate face cu apa
oxigenata, atunci se vor respecta urmatoarele valori de emisie la utilizarea clorurii:
Clor:
Concentratia masica a emisiei de 3 mg/m3
sau
Debitul masic de emisie (raportat la intreaga instalatie) de 15 g/h
Compusii clorurati anorganici gazosi (in afara de clor):
Concentratia masica de emisie de 30 mg/m3
sau
Debitul masic de emisie (raportat la intreaga instalatie) de 0,15 kg/h

102
3.3.11.4 Colorarea

La uscare si fixare, dupa vopsire, pot fi emis in principal compusi organici. Dupa procesul de
vopsire ar trebui ca textilele sa fie spalate uniform astfel incat san nu mai apara emisii rele-
vante la procesele ulterioare de uscare si finisare (prevenirea “emisiilor transferate”).

De obicei, emisiile de la vopsire resp. de la uscarea post-instalata sunt de relevanta mai scazu-
ta ca urmare a presiunii reduse a aburului la agentii utilizati si a temperaturilor de uscare re-
duse proportional. Aceasta este valabila in special pentru anumite procese, precum procesul
de termosolare – la acest proces de vopsire se va utilize conceptual factorilor de emisie –
precum si la uscarea textilelor olorate cu accelerator. Pentru ambele procese mentionate spre
sfarsit se face trimitere la explicatiile conceptului factorilor de emisie.

Asa cum reiese din diferite rapoarte de emisie si din raportul cercetarii Fa. EnviroTex
„substante continute cu miros intens al agentilor textili si transferul lor“, sunt posibile
transferuri ale resturilor de agenti auxiliari de vopsire, de ex. ftalati, spre procesul de finisare,
fiind cauzatorii mirosurilor considerabile din timpul tratarii termice.
In astfel de cazuri trebuie analizat si procesul de vopsire anterior, suplimentar procesului de
finisare si trebuie substituiti agentii de colorare ce cauzeaza emisii. Problematica este in
special colorarea cu accelerator; la aceasta se face trimitere la cap. 3.3.5.4.

Protectia solului

Corespunzator Nr. 4.5.1 din TA Luft se asigura protectia impotriva efectelor asupra mediului
prin depunerea substantelor ce polueaza aerul, inclusiv protectia impotriva modificarilor no-
cive ale solului,
a) Poluarea totala determinata conform Nr. 4.7 nu depaseste la nici un punct de evaluare
valorile de imisie descrise in tabelul 6 si
b) nu exista puncte de referinta suficiente care sa indice faptul ca la un punct de evaluare
sunt depasite valorile de verificare si masurile relevante datorita poluarii aerului conform
anexei 2 a Ordonantei Federale pentru Protectia Solului si pentru Deseurile Istorice din 12
iulie 1999 (BBodSchV).

103
Substantele mentionate in tabelul 6 cap. 4.5.1 din TA Luft nu se regasesc de obicei in cadrul
substantelor initiale nici in cantitati relevante si nici nu pot rezulta in urma reactiilor. In acest
caz nu ar trebui sa existe puncte de referinta suficiente care sa indice depasirea valorilor rele-
vante pentru verificare si masuri din anexa 2 BBodSchV (de ex. pentru Arsen, DDT, fenoli,
Benzen, hidrocarburi minerale) ca urmare a poluarii atmosferice. In cazuri individuale poate
fi necesara o verificare detaliata referitoare la protectia impotriva impactului nociv de mediu
cauzat de depunerile substantelor poluante, in cazul utilizarii substantelor relevante a) si b).

Prevenirea, valorificarea si eliminarea deseurilor

In instalatiile de finisare a textilelor din Nr. 10.23 ale anexei din 4. BImSchV cu procese ter-
mice si chimice pot apare pe langa tipurile de deseuri uzuale (de ex. ambalaje, uleiurilor uzate
ale masinilor, motoarelor si de lubrifiere, materiale filtrante si absorbante) si tipuri de deseuri
specifice textilelor.
Se va acorda atentie faptului ca nu pot fi complete informatiile referitoare la deseuri si la ape-
le uzate iar pe de cealalalta parte nu vor aparea toate tipurile de deseuri in fiecare fabrica.

Tipurile de deseuri specifice in instalatiile de finisare textila

Tipurile de deseuri specifice textilelor pot fi impartite in principiu in urmatoarele grupe:

A) Deseuri textile:
Resturile textile apar ca si produse anterioare neutilizabile, margini taiate, deseuri de la taieri
si scamoseri, insa si ca materiale rebut si produse de incercare.
Deseuri textile rezultate la sortarea pe tipuri se pot reutiliza de regula. In mod exemplar pot fi
mentionate aici cateva posibilitati ale valorificarii materialelor:
• Utilizarea carpelor,
• Prelucrarea in continuare a textilelor de o calitate inferioara, a covoarelor, etc.,
• Prelucrarea pieselor formatizate pentru constructiile de protectie fonica, pentru
geotextile sau pentru materialele de izolare termica,
• Fibrele sintetice sortate pot fi topite eventual ca si material in vederea productiei noi
de fibre de calitate mai redusa sau pot fi reciclate intr-un alt mod.

104
Textilele mixte pot fi impartite in componentele lor initiale prin comportomantul lor diferit,
de ex. solubilitatea lor diferita in acizi sau solventi, si apoi se pot transmite catre diferitele cai
de reciclare.
Utilizarea energetica/termica reprezinta un timp de valorificare imaginabil pentru textile. E-
xact pentru resturile de materiale din diferitele textile si alte materiale (de ex. spuma) poate fi
problematica gasirea unei cai de valorificare a materialelor.
Daca deseurile textile vor fi valorificate energetic la fata locului, ele pot oferi un aport la ali-
mentarea cu energie a proceselor respective. De asemenea se va verifica si utilizarea ca si
combustibil suplimentar de ex. pentru industria cimentului.

Urmatorul tabel indica o selectie a tipurilor de deseuri posibile si clasificarea lor in functie de
AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseurior
Conform Ordonantei – Catalogul deseurilor (1)
(Codul deseurilor prevazut cu o steluta (*) indica un deseu deosebit ce necesita monitorizare)

04 02 21 Deseurile din fibrele textile netratate 04 02 – Deseurile din

industria textila
04 02 22 Deseurile din fibrele textile prelucrate

04 02 09 Deseuri din materiale combinate (textile impregnate, Elastomer, Plasto-

mer)

04 02 10 Substante organice din materiale naturale (de ex. grasimi, ceara)

(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri (Ordonanta deseurilor AVV ) din 10. 12.2001

B) Resturi precum resturile de solutii de la vopsire, resturile de solutii de la innobilare si

resturile de paste:
Resturille puternic incarcate de solutii de finisare, precum resturile de solutii de innobilare,
resturile de solutii de la vopsire si resturile de pasta sunt evacuate fie cu apa uzata fie elimina-
te ca si deseu. Pana acum acestea erau eliminate de obicei prin evacuarea in canalul de colec-
tare public sau intr-o instalatie de epurare. Pentru aceasta este necesara autorizatia pentru de-
versari indirecte resp. avizul pentru ape. Se va verifica de catre autoritatea pentru ape (si de
catre expertii din autoritate) conform specificatiilor anexei 38 din Ordonanta pentru ape uzate
cu ajutorul unui cadastru pentru ape uzate luandu-se in considerare conditiile fiecarui caz in-
dividual, pentru a se observa daca s-au implementat masurile posibile conform stadiului te-
hnicii in vederea reducerii cantitatii de poluant in apa uzata (reducerea, retinerea, reutilizarea
sau tratarea orientate a resturilor). Acestea pot contine si eliminarea resturilor corespunzatoa-
re pe calea deseurilor, de ex. printr-o valorificare energetica/termica. Aceasta cale de elimina-

105
re se supune conditiilor legale pentru deseuri si nu se reglementeaza prin permisiunea data de
legislatia pentru ape. Precizari de specialitate pentru implementarea cerintelor reies din fisa
4.5/2-38 a Agentiei Bavareze a Landului pentru Gospodarirea (www.lfw.bayern.de)
O tratare orientata a resturilor foarte incarcate poate rezulta in functie de compozitie, prin
masuri tehnice (de ex. precipitarea/coagularea, oxidarea umeda, tratarea biologica anaeroba)
sau prin co-tratarea intr-o instalatie de epurare comunala. In ultimul caz poate rezulta o eva-
cuare catre canalul de colectare, daca se preconizeaza pentru resturi o eliminare suficienta a
poluantilor chiar si dupa amestecarea cu apa uzata municipala (de ex. la anumite solutii de
tivire si innobilare). Pentru alte utilizari, transportul catre o instalatie de epurare prin interme-
diul unui autovehicul de tonaj si introducerea orientata in recipientele de fermentare in vede-
rea tratarii anaerobe, poate fi o cale adecvata de eliminare (de exemplu pentru anumite resturi
de pasta de imprimare). Statutul de deseu nu se mai aplica, o perioada, in timpul transportului
conform § 2 Nr. 6 KrW-/AbfG, atata timp cat resturile de cantitati se evacueaza intr-o instala-
tie de apa uzata. Pentru unele resturi ramane definirea lor ca si deseuri in vederea eliminarii
complete, din cauza cantitatii reduse de deseuri resp. a cantitati insuficiente eliminabile prin
procesele cunoscute de tratare a apei uzate (de ex. la solutiile ramase de la innobilare, greu
degradabile sau resturile de masa de acoperire). Se va determina calea optima de eliminare in
fiecare caz individual, din punctul de vedere al gospodaririi apelor, conform cerintelor anexei
38 al ordonantei pentru apa uzata. Se va lua insa in considerare faptul ca poluarea asupra me-
diului nu are voie sa fie transferata in alte medii, contrar sensului stadiului actual al tehnicii
(Ordonanta pentru ape uzate § 3).

Daca resturile de cantitati se vor elimina resp. se vor transporta ca si deseu, se va acorda aten-
tie faptului ca acestea pot fi deseuri speciale ce necesita monitorizare, de ex.:
• Resturile de pasta de imprimare provenite din imprimarea cu benzina (nu se mai de-
sfasoara in mod obisnuit)
• Resturile ramase de la solutiile de innobilare ignifuga
• Resturile de solutii de innobilare din innobilarea antimicrobiala
• Resturile de solutii de innobilare din aplicarea agentilor de protectie impotriva dis-
trugerii de catre diferite vietati
• Resturi de solutii de la acoperire si caserare pentru eliminarea CSB/TOC
• Resturile de solutii din acoperirea fetei dorsale a textilelor si a altor suprafete realiza-
te, in vederea eliminarii CSB/TOC

106
Aparitia deseurilor poate fi redusa, daca resturile de cantitati pot fi transmise catre o tratare de
apa uzata conforma. Conditia esentiala pentru aceasta este alegerea orientata a substantelor
introduse in solutiile de finisare, ce au o capacitate de eliminare suficienta. Si reutilizarea
resturilor de cantitati contribuie la reducerea deseurilor. Aceasta insa este posibila in principiu
doar la substantele chimice, stabile, ce pot fi depozitate.
Urmatorul tabel indica o selectie a tipurilor posibile de resturi de cantitati si clasificarea lor
conform AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseuri-
lor
Conform Ordonantei AVV (1)
(Codul deseurilor prevazute cu o steluta (*) reprezinta un deseu ce neceista monitorizare speciala)
(3)
04 02 14* Deseurile din finisarea finala, ce contin solventi organici 04 02 – Deseuri din
(Resturile de solutie de finisare) industria textila

04 02 15(3) Deseuri din finsiarea finala cu exceptia celor care intra la 04 02 14

(Resturile de solutie de finisare)

04 02 16 *(3) Vopsele si pigmenti, ce contin substante periculoase

(Resturile de solutie de vopsire)

04 02 17(2) (3) Vopsele si pigmenti, cu exceptia celor care se incadreaza la 04 02 16

(Resturile de solutie de vopsire)

08 03 08(2) Deseurile lichide apoase, care contin vopsele de imprimare 08 03 – Deseuri din
(Resturile de paste de imprimare) HZVA de vopsele de
imprimare
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( Ordonanta Catalogul Deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
(2) Clasificarea ca si deseu ce necesita monitorizare in vederea valorificarii conform ordonantei de stabilire a deseurilor ce necesita monito-
rizare pentru valorificare (Ordonanta de stabilire a deseurilor ce necesita monitorzare dedicate valorificarii – BestüVAbfV) din
10.09.1996, geändert am 10.12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserari-
le oglinda – versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Württemberg a fost publicata in baza versiunii „de implementare temporara“ din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69).

C) Reziduuri din tratarea deseurilor:

La procesul chimico-fizic de tratare a apei uzate, care nu descompune poluantii ci ii elimina
din apa uzata, rezulta reziduuri ce contin poluanti, ce trebuiesc eliminate ca si deseuri (de ex.
Namolruile din floculare/precipitare, retentate din aplicarea procesului de membrana). Rezi-
duurile apar si la instalatiile de tratare mecanica (namoluri din cuvele de decantare, material
fibros din filtrele de scame etc.), precum si la tratarea biologica (namolurile de epurare). Daca
exista o instalatie de tratare a apei uzate corespunzatoare exploatarii, atunci reziduurile rezul-
tate acolo pot constitui o participatie esentiala de deseuri de productie. Acestea necesita de
obicei o monitorizare, insa in functie de gradul de periculozitate al substantelor continute poa-
te fi necesara o clasificare a lor ca necesitand o monitorizare deosebita. Majoritatea reziduuri-
lor rezultate in fabrica sunt depozitate permanent, cu toate aceasta aceasta depozitare ne mai

107
fiind posibila incepand cu anul 2005 din cauza valorilor atribuite in Ordonanta pentru depozi-
tare permanenta (AbfAblV).
Namolul de epurare cu reziduuri specifice textilelor nu ar mai trebui revalorificat agricol din
motive de prevenire. Incinerarea reziduurilor conform stadiului actual al tehnicii ( de ex. Intr-
o instalatie de incinerare a deseurilor speciale) duce la mineralizarea lor completa si astfel se
evita transferul substantelor organice problematice in alte medii.
Pentru anumite reziduuri pot apare cai de reciclare precum utilizarea la fabricarea tiglelor.
Cantitatea de deseuri de eliminat poate fi redusa printr-o deshidratare suficienta resp. prin
utilizarea agentilor de floculare selectiva, care permite o dozare mica.
Prin montajul unui filtru fin se poate separa participatia aflata in suspensie, in general aceasta
constand in fibre textile. Acestea pot fi transmise catre o eliminare separata (de multe ori mult
mai simpla).
In general resturile foarte poluate transmise catre o revalorificare si alegerea substantelor de
proces sarace in substante poluante pot duce la o prevenire a deseurilor nocive.
Urmatorul tabel arata o selectie a tipurilor de deseuri posibile si clasificarea lor conform AVV
resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseului
(1)
Conform ordonantei Catalogului de Deseuri AVV
(Codurile deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu ce necesita monitorizare speciala)
(3)
04 02 19* Namolurile din tratarea apei uzate proprie fabricii, ce contin substante 04 02 – Deseuri din
periculoase industria textila

04 02 20(3) Namolurile din tratarea apei uzate proprie fabricii, cu exceptia celor care
se incadreaza la 04 02 19

07 03 01* Lichide de spalare, apoase si lesiile initiale 07 03 – Deseurile din

HZVA de vopsele orga-
nice si pigmenti (fara
06 11)

19 08 01(2) Reziduuri din cernere si greblare 19 08 – Deseurile din

(3)
instalatiile de tratare a
19 08 09 Amestecuri de grasimi si uleiuri din separatoarele de ulei, care contin apei uzate a.n.g.
exclusiv uleiuri de alimentare si grasimi

19 08 10*(3) Amestecuri de grasmi si uleiuri din separatoarele de ulei, cu exceptia

celor care intra la 19 08 09

19 08 11*(3) Namoluri din tratarea biologica a apelor uzate industriale, ce contin sub-
stante periculoase

19 08 12(2) (3) Namoluri din tratarea biologica a apelor uzate industriale, cu exceptia
celor din 19 08 11

19 08 13*(3) Namolurile ce contin substante periculoase dintr-o alta tratare a apei

uzate industriale

19 08 14(2) (3) Namolurile dintr-o alta tratare a apei uzate industriale cu exceptia celor
care se incadreaza la 19 08 13

108
 Codul -Denumirea -Grupa
deseului
(1)
Conform ordonantei Catalogului de Deseuri AVV
(Codurile deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu ce necesita monitorizare speciala)
(1) Ordonanta pentru Catalogul European de Deseuri ( AVV – Abfallverzeichnis-Verordnung ) din 10. 12.2001
(2) Clasificarea ca si deseurile ce necesita monitorizare pentru valorificarea conform Ordonantei de stabilire a deseurilor ce necesita
monitorizare pentru valorificare (Ordonanta de stabilire a deseurilor ce necesita monitorizare in vederea valorificarii - – BestüVAbfV) din
10.09.1996, modificata la 10.12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserari-
le oglinda – versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Württemberg a fost publicata in baza versiunii „de implementare temporara“ din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69)..

D) Deseurile ce contin ulei:

Din aerul uzat al cadrului de tensionare si la recuperarea caldurii (cu separator de ulei) rezulta
condensati cu continut de ulei.Uleiurl din fibre de ex. Din utilizarea agentilor de preparare
(ulei) sunt evacuate partial din uscatoare si transmise in aerul uzat. La spalarea aerului uzat,
gazul neepurat (de ex. aerul uzat de la cadrul de tensionare) intra in contact intens cu lichidul
de spalare (de ex. Apa cu aditivi precum acizii, alcalii sau agentii de oxidare. Acesti conden-
sati cu continut de ulei si lichidele de spalare incarcate cu poluanti pot fi separate si tratate cu
separatoare de ulei/ apa sau cu alte tehnici. La fazele ce contin uleiuri apar deseuri ce necesita
o monitorizare speciala, acestea constand in uleiuri, grasimi, hidrocarburi de parafina si pro-
duse de cracare din procesele termice. De obicei insa, emulsiile apoase pot fi evacuate im-
preuna cu apa uzata. Deseurile cu continut de ulei, ce pot contine pana la 50% de substante
organice, se vor elimina in general ca si deseuri ce necesita monitorizare speciala, valoarea
calorica fiind in general mai mica de 11.000 kJ/kg. Caile de valorificare se vor verifica si se
vor respecta specificatiile ordonantei pentru uleiurile uzate. Un potential de prevenire din ce
in ce mai mult utilizat consta in utilizarea noilor chimicale, de ex. Substantele termostabile,
pentru prepararea fibrelor inaintea prelucrarii lor in forma de suprafete si utilizarea stofelor
brute de la producatorii care utilizeaza agenti fara continut de ulei si cu continut redus de po-
luanti.
Urmatorul tabel arata alegerea tipurilor de deseuri posibile ce contin ulei si clasificarea lor
conform AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseului
Conform Ordonantei Catalogului de Deseuri (1)
(Codurile prevayute cu o steluta (*) indica deseurile ce necesita monitorizare specialal)

109
 Codul -Denumirea -Grupa
deseului
(1)
Conform Ordonantei Catalogului de Deseuri
(Codurile prevayute cu o steluta (*) indica deseurile ce necesita monitorizare specialal)

13 05 06* Uleiurile din separatoarele de ulei/apa 13 05 – continuturile

separatoarelor de
ulei/apa

13 08 02 Alte emulsii (cu apa) 13 08 – Deseurie de

ulei a.n.g.
13 08 99* Deseuri a. n. g.
(de ex.: condensatul uleiso din epurarea aerului uzat)
(1) Ordonanta despre Catalogul European al Deseurilor ( AVV – Abfallverzeichnis-Verordnung ) vom 10. 12.2001

E) Agentii textili, deseurile de adezivi – mase izolante / sarje defecte:

In forma de deseuri pot rezulta agenti textili utilizati ca si substante de acoperire si caserare,
adezivi si lacuri precum polimerii naturali sau sintetici, solutiile sau dispersiile viscoase de
polimeri, topituri si spuma termoplastice.
Resturile de cantitati, sarjele defecte si participatiile neutilizabile ale substantelor mentionate
se vor transmite unei cai de valorificare si se vor elimina. Participatiile acestor materiale utili-
zate in proces reprezinta componente ale resturilor de cantitati (vezi Pct. B).
Urmatorul tabel indica o selectie a tipurilor de deseuri posibile si clasificarea lor conform
AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseuri-
lor
Conform Ordonantei Catalogului Deseurilor AVV – Abfallverzeichnis-
Verordnung (1)
(codurile marcate cu o steluta (*) indica deseurile ce necesita o monitorizare deosebita)
(3)
08 01 11* Deseurile din vopsele si lacuri, ce contin deseuri organice si alte substan- 08 01 – Deseuri din
te periculoase HZVA si eliminarea
vopselelor si lacurilor
08 01 12(3) Deseurile de vopsele si lacuri cu exceptia celor care se incadreaza la 08
01 11

08 04 09*(3) Deseurile de adezivi si mase izolanta, ce contin solventi organici sau 08 04 – Deseurile din
substante periculoase HZVA de adezivi si
mase izolante (inclusiv
08 04 10(3) Deseuri din adezivi si mase izolante cu exceptia celor care se incadreaza materialele impermea-
la 08 04 09 bile)
08 04 11*(3) Namolurile ce contin adezivi si mase izolante, ce contin solventi organici
sau substante periculoase

08 04 12(3) Namolurile de adezivi si masa izolanta cu exceptia celor incadrate la 08

04 11

16 03 03*(3) Deseurile anorganice, ce contin substante periculoase 16 03 – sarje defecte si

(3)
produse neutilizate
16 03 04 Deseurile anorganice cu exceptia celor care se incadreaza la 16 03 03

16 03 05*(3) Deseuri organice, ce contin substante periculoase

(3)
16 03 06 Deseuri organice cu exceptia celor incadrate la 16 03 05

110
 Codul -Denumirea -Grupa
deseuri-
lor
Conform Ordonantei Catalogului Deseurilor AVV – Abfallverzeichnis-
(1)
Verordnung
(codurile marcate cu o steluta (*) indica deseurile ce necesita o monitorizare deosebita)
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( Ordonanta Catalogul Deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserari-
le oglinda – versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Württemberg a fost publicata in baza versiunii „de implementare temporara“ din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69)..

F) Resturi uzate de chimicale:

Deseurile de chimicale pot rezulta de ex. din mostre sau produse uzate precum si din lucrari
de curatare si schimbari de sarje.
Resturile de chimicale rezultate ca si deseuri se vor clasifica corespunzator specificatiilor
fiselor de date. Particpatiile utilizate in proces ale chimicalelor reprezinta componente ale
resturilor de cantitati (vezi pct. B).
Prelucrarea sarjelor mari precum si utilizarea dispozitivelor de dozare eficiente pot reduce
considerabil aparitia resturilor de chimicale.
Tabelul urmator arata o selectie a tipurilor posibile de deseuri si clasificarea lor conform
AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseului
Conform Ordonantei pentru Catalogul Deseurilor AVV (1)
(Codurile prevazute cu o steluta (*) indica deseurile ce necesita o monitorizare speciala)
(3)
16 05 07* Chimicale anorganice uzate, care constau din substante periculoase sau 16 05 – Gaze din reci-
contin astfel de substante piente sub presiune si
chimicale uzate
16 05 08*(3) Chimicalele organice uzate, ce constau sau contin substante periculoase
(3)
16 05 09 Chimicale uzate cu exceptia celor care se incadreaza la 16 05 06, 16 05
07 sau 16 05 08
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( Ordonanta Catalogul Deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserari-
le oglinda – versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Württemberg a fost publicata in baza versiunii „de implementare temporara“ din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69.

G) Material pentru ambalaje, contaminat:

Materialul pentru ambalaje, contaminat, poate rezulta in principal prin furnizarile de agenti si
chimicale. Aceste ambalaje si recipiente se vor considera deseuri ce necesita o monitorizare
speciala in vederea eliminarii, corespunzator continutului initial, daca acestea nu se pot goli
sau curata complet. Pentru aceasta se vor strange cate de mult posibil pe tipuri.

111
Posibilitatile de prevenire sunt: sistemele pentur mai multe utilizari, se va acorda atentie re-
ducerii cantitatilor, se vor utiliza materialele ecologice sau se vor evida amestecurile de mate-
riale.

Urmatorul tabel arata posibilitatea clasificarii in functie de AVV resp. BestüVAbfV:

Codul -Denumirea -Grupa

deseuri-
lor
(1)
Conform Ordonantei Catalogului Deseurilor AVV
(Codurile prevazute cu steluta (*) indica un deseu ce necesita sa fie monitorizate special)

15 01 10* Ambalajele ce contin reziduuri de substante periculoase sau murdarite cu 15 01 - ambalaje

substante periculoase
(1) Ordonanta pentru Catalogul European pentru Deseuri ( AVV – Abfallverzeichnis-Verordnung ) vom 10. 12.2001

Deseuri nespecifice textilelor

De asemenea pot rezulta deseuri ce nu sunt specifice industriei de finisare a textilelor, ca de

ex.: deseurile de sticla, hartia, cartoanele, lemnul, fierul vechi (tevi, masini, etc.), cabluri
electrice, butoaie din plastic, ambalaje de plastic, nemurdarite, moloz si uleiuri uzate, carpe
murdare cu ulei, deseuri cu solventi nehalogenate, electronice uzate si deseuri cu solventi
halogenate.
Participatia deseurilor din ambalaje ar trebui reduse in general (de ex. utilizarea recipientelor
de retentie, reducerea ambalajelor). Deseurile solide si lichide, inevitabile, ar trebui stranse
separat si redate sistemelor de reciclare relevante.

Fundalul

Deseurile ce nu se pot preveni resp. reduce ar trebui transmise catre o valorificare energetica
sau a materialelor, pentru a realiza o economisire a materiei prime si pentru a proteja su-
prafetele dedicate depozitarii permanente. Sunt prioritare mai intai valorificarea energetica si
a materialelor. In diferitele cazuri individuale are prioritate tipul ecologic de valorificare. Se
va pune problema eliminarii deseurilor doar atunci cand aceasta reprezinta o solutie ecologi-
ca, resp. daca valorificarea nu este posibila din punct de vedere tehnic sau nu este eficienta
economic.

112
Pentru a planifica evacuarea deseurilor poate face sens implementarea unui concept de ge-
stionare a deseurilor. Organizarea si efectivitatea masurilor de gestionare a deseurilor pot fi
sprijinite printr-un concept de colectare in vederea evacuarii reziduurilor rezultate, mentio-
nandu-se tipul de deseuri, codul deseurilor conform AVV, locul de aparitie, depozitarea tem-
porara: procesele de evacuare-valorificare sau eliminare si mentionarea argumentelor.

Intreprinderile in care rezulta anual mai mult de 2 t de deseuri ce necesita monitorizarea spe-
ciala sau mai mult de 2000 t ce necesita monitorizare pentru fiecare tip de deseu, sunt obliga-
te prin lege la elaborarea unui concept (Ordonanta despre conceptele de gestionare a deseuri-
lor si bilantul deseurilor – AbfKoBiV).

De asemenea, evacuarea deseurilor se supune in principiu obligativitatii unei documentatii,

adica trebui prezentat pentru autoritatea competenta calea de evacuare (valorificare sau elimi-
nare) a unui deseu pentru fiecare proces de evacuare. Dovada evacuarii confirma permisiunea
pentru calea planificata pentru evacuare. Depozitarea deseurilor este documentata prin avizul
deseurilor (pentru deseurile ce necesita monitorizare speciala) sau un aviz de preluare (la do-
vezile de colectare in vederea evacuarii si la dovezile simplificate pentru evacuare).
Pentru deseurile ce nu necesita monitorizare nu este necesara de obicei o dovada. In cazurile
individuale, autoritatea poate solicita de ex. o procedura de argumentare, ca urmare a poten-
tialului de periclitare a mediului general.
Cadrul legislativ se regaseste in ordonanta pentru dovezile de valorificare si eliminare, Ordo-
nanta pentru dovezi, Nachweisverordnung – NachwV.

Valorificarea energetica eficienta

Conform § 5 alin. 4 din BimSchG, instalatiile se vor exploata astfel incat sa se garanteze un
nivel ridicat de protectie pentru mediu, in ansamblu, pentru a utiliza energia eficient si eco-
nomic.

Se poate reduce consumul energetic si astfel si emisiile de dioxid de carbon si gazele de

ardere prin urmatoarele masuri (vezi si raportul LfU: CO2-potentialul de reducere prin utiliza-
rea rationala a energiei in industria de finisare textila, Dec. 2000, fisier pdf ce se poate obtine
la www.bayern.de/lfu/luft/veroeffentlich/umweltforsch/textil/endbericht_textil.pdf).:

113
• Verificarea proceselor desfasurate, pentru a se vedea daca sunt posibile economisiri ale
energiei prin combinarea proceselor sau renuntarea la unele dintre ele (de ex. se poate re-
nunta la prespalarea materialelor prin utilizarea preparatelor termostabile).
• La utilizarea aerului comprimat: controlul periodic al sistemului de aer comprimat asupra
scurgerilor (aproximatie: max. 10% pierderi prin scurgeri); Optimizarea nivelului de pre-
siune, introducerea aerului si timpii de functionare ai instalatiei; revizia periodica (in
special la filtre) si utilizarea pe cat posibil a caldurii cedate de compresoare (de ex. incal-
zirea aerului, apa de consum).
• Desfasurarea proceselor de tratare termica la un raport cat de mic aer-material precum si
temperaturi de tratare termics si timpi de stationare.
• Reducerea umitatii materialelor la intrarea in proces, prin metode mecanice, in inaite de
tratarea termica (de ex. valturi de strivires, grinzi de exhaustare montate dupa Foulard).
• Utilizarea tehnicii moderne de masurare si reglare pentru temperatura, debit de aer, umidi-
tatea aerului (aer uzat) si umidtatea materialelor (temperatura materialelor) pentru reglarea
timpilor de stationare a materialelor si utilizarea temperaturilor de proces diferentiate la
tratarea termica.
• Utilizrea cogenerarii dupa o cercetare atenta a situatiei energetice actuale si viitoare.
• Umiditatea finala a materialelor cat de mare posibila, atat cat permit cerintele de calitate.
• Sistemele optimizate de distribuire si circulare a aerului in agregatul termic de tratare.
• Recuperarea caldurii din aerul uzat prin schimbatori de caldura (de ex. schimbator de cal-
dura aer / aer pentru incalzirea aerului proaspat, schimbator de caldura aer/apa pentru in-
calzirea apei de proces).
• Izolarea termica optimizata a conductelor, supapelor, rezervoarelor si aparatelor de ex. a
carcasei cadrului de tensionare, pentru prevenirea pierderilor prin radiere.
• Instalarea arzatoarelor cu pierdere redusa de gaz, valorile de emisie in gazul evacuat si
revizie periodica.
• Utilizarea instalatiilor de recuperare a caldurii pentru apa uzata.
• Revizia periodica si curatarea schimbatorilor de caldura.
• Utilizarea motoarelor electrice cu clase de eficienta energetica 1 (efic. 1) si a motoarelor
cu numar de turatii reglat, optimizate in functie de aplicatie (de ex. la transportul de
materiale) pentru putere si necesar de energie.
• Instalarea dispozitivelor de monitorizare a consumului energetic in special la partile de
instalatie cu consum energetic ridicat si inregistrarea consumului energetic.

114
• Daca este necesara apa de racire a procesului, se va face mai intai o racire cu preincalzire
concomitenta, si apoi se va verifica posibilitatea de racire cu apa normala si racirea ei prin
turnurile de racire. Se va face racirea cu masini frigorifice doar in cazuri exceptionale.
• Utilizarea apei fierbinti in locul aburului, ca si mediu de transfer termic.
• Exhaustarea gazelor, orietanta si corect dimensionata, la sursa, corelata cu introducerea
aerului energetic, utilizandu-se total posibilitatile de recuperare a caldurii.
• Utilizarea iluminarii cu consum redus de energie, de ex. corpuri de iluminat cu grilaj tip
oglinda, dispozitive electrice de aprindere si reglare in functie de necesar

115
Reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textile
textilelor
Partea II.2:
Propuneri de modele de conditii pentru masurile de reducere a emisiilor
la instalatiile de finisare a textilelor

Dr. Richard Schlachta

Observatie:

Pentru reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor s-a elaborat de catre un grup
de lucru al subcomitetului Aer/Tehnica al Comitetului Landului pentru Protectia impotriva
Imisiilor, asa numitul concept modular pentru instalatiile de finisare a textilelor Nr. 10.23 din
anexa 4. BImSchV (exceptie facand parlirea), aprobat de LAI in cea de a 87-a sedinta din
26./28.10.1994. Prin scrisoarea Ministerului Statului Bavarez pentru Dezvoltarea Landului si
Probleme de Mediu datata din 08.11.1994, Az. 8102-775-61749, a fost introdus conceptul
modular LAI pentru implementarea in Bavaria si a fost actualizat resp. completat prin
documentul din 02.12.1997, Az. 7/73-8721.26-1997/9, und 03.11.1998, Az. 7/73-8721.26-
1997/9. Conceptul modular a fost actualizat ca urmare a evolutiilor actuale in domeniul
mediului (TA Luft 2002, 31. BImSchV, BREF Industria Textila) precum si a noilor
cunostinte obtinute prin cercetarile desfasurate pe probleme de mediu, mandatate de
Ministerul Bavarez pentru Dezvoltarea Landului.

Conditiile se aplica instalatiilor pentru finisarea textila prin termofixare, termoizolare, acope-
rire, impregnare sau apretare conform Nr. 10.23 din Anexa 4. BImSchV. Conditiile si diferi-
tele masuri se vor adapta cazului individual, in cazuri argumentate, dupa o verificare,
in special din punctul de vedere al proportionalitatii. Cifrele mentionate in parantezele
drepte din urmatorul text fac trimitere asupra observatiilor prezentate in anexa, spre orientare.

1. Subiectul autorizatiei:

In aceasta decizie/dispozitie vor fi preluate datele esentiale ale instalatiei si ale exploatarii:

Activitatea exploatarii De ex. finisarea textila prin apretare si termofixa-

Procesele desfasurate re
116
Materialul utilizat De ex. bumbacul, poliesterul, poliacrilul, polia-
mida 6, lana

Partile esentiale ale instalatiei si instalatiile conexe

De ex.
Cadrul de tensionare
I II III
Activitatea exploatarii apretare apretare termofixare
Fabricant Modelul masinii Modelul masinii Modelul masinii
Tipul constructiei
Anul constructiei
Numarul zonelor de uscare 6 6 9
Lungimea zonelor de uscare 18 m 18 m 27 m
Latimea materialului [m]
- max. posibil - max. 2.200 mm - max. 3.200 mm - 3.200 mm
- normal
Viteza materialului
- max. posibil
- normal
Puterea termica [MW]
Temperatura [°C]
- max. posibil
- normal
Combustibil de incalzire Incalzit direct cu gaz Incalzit direct cu Incalzit direct cu gaz metan
metan gaz metan
Debitul volumic al aerului uzat [m3/h] 8.360 12.000 13.700
(in stare normala, uscat)
Sistemul de epurare al gazului rezidual Condensarea prin Condensarea Filtru electric
schimbator de caldura prin schimbatorii
de caldura

2. Conditii pentru mentinerea calitatii aerului

2.1 Evacuarea gazelor emise

Gazele evecuate din .....vor fi capta, vor fi transmise sistemului de epurare a gazu-
lui rezidual, ce consta in.....si se va evacua in atmosfera printr-o sursa de emi-
sie/printr-un cos de captare la o inaltime de ....m deasupra pamantului [1].

Gazele trebuie evacuate, in sus, perpendicular, fara a fi disturbate. Nu este permis

un acoperis in calea gazelor. Pentru protectia impotriva precipitatiilor pot fi utili-
zati deflecttorii.

117
2.2 Cerintele catre exploatare

2.2.1 Materialul vopsit cu acceleratori de culoare pe baza de clor nu are voie sa fie
transmis catre o tratare termica (de ex. uscare, termofixare, termoizolare).

2.2.2 Materialul pre-curatat cu percloretilena nu are voie sa fie tratat termic pe cadrul
de tensionare direct incalzit sau cu alte instalatii similare.

2.2.3 Pentru fluxurile masice de intrare/iesire ale procesului, inclusiv intrarea de mate-
rial textile brut, de chimicale, energie termica, energie electrica si apa precum si
iesirea de produs, apa uzata, emisii de aer, namoluri, deseuri solide si produse se-
cundare, se va implementa un system de inregistrare si control.

2.2.4 Se va reduce utilizarea chimicalelor/agentilor textili. Chimicalele/agentii textile

vor fi selectati orientat luandu-se in considerare impactul minim asupra mediului
(de ex. utilizandu-se conceptual factorilor de emisie, vezi conditia 2.6).
Chimicalele / agentii textile vor fi aplicati pe cat posibil utilizandu-se tehnici de
aplicare minima (de ex. aplicarea spumantului) sau prin reducerea volumului de
foulard.

2.2.5 La alegerea materialului brut textil se va acorda atentie mentinerii cat mai reduse
a poluarii initiale (de ex. preparate, finisori, pesticide). Pentru aceasta se va derula
un schimb de informatie adecvat cu furnizorii (de ex. prin intermediul unui aviz
de insotire a marfii, printr-o fisa de securitate) asupra tipului si cantitatii de agent,
utilizat la etapele de proces ale textileo respective.

2.2.6 Continutul substantelor relevante pentru emisii in sau pe materialul de finisat (de
ex. resturi de monomeri, preparate precum uleiuri de la tors, avivari, cleiuri de fi-
nisare) se va reduce pe cat posibil de mult. Pentru aceasta se vor desfasura in
special una sau mai multe din urmatoarele masuri:
- Utilizarea preparatelor termostabile
- Reducerea cantitatii aplicate
- Pretratarea materialului de finisat de ex. prin spalare
- Optimizarea pre-curatarii (de ex. cresterea eficientei la spalat) [3].

118
 Pentru prevenirea transferului de substanta ramasa din procesele de vopsire resp.
imprimare, textilele se vor spala optimizat inainte de tratarea termica.

Arzatoarele sistemului de cardare (cadrului de tensionare) se vor revizui periodic

de catre o firma specializata (cel putin anual). Lucrarile de revizie si reparare se
vor documenta intr-un jurnal al fabricii si se vor prezenta autoritatii de reglemen-
tare, la cerere. Aspirarea aerului arzatorului se va verifica asupra infundarii de ex.
prin scame, uleiuri, la perioade regulate de patru saptamani. Verificarea se va do-
cumenta intr-un jurnal al exploatarii si se va prezenta la solicitare, autoritatii de
reglementare [4].

2.2.8 Sistemul de cardare (cadrul de tensionare) inclusiv conducta de aer uzat se va

curata de depuneri periodic, cel putin anual. Lucrarile de revizie se vor documenta
intr-un jurnal de exploatare, ce se vor prezenta autoritatii de reglementare.

2.2.9 Separatoarele filtrante precum si aparatele aferente se vor exploata conform

cerintelor producatorilor si se vor verifica periodic. Separatoarele de filtrare se
vor verifica periodic asupra etanseitatii elementelor de filtrare. Aici se va lua in
considerare Directiva VDI 2264 (punerea in functiune, exploatarea si intretine-
rea instalatiilor de separare a substantelor gazoase si sub forma de particule din
fluxurile de gaz evacuate). Se vor elabora instructiuni de functionare pentru
exploatarea si intretinerea instalatiilor de epurare a gazelor reziduale, luandu-se
in considerare VDI 2264. Instructiunile de lucru ar trebui sa contina urmatoarele
puncte:

• Prezentarea schematica si descrierea proceselor instalatiilor de epurare a ga-

zului emis
• Descrierea functionarii dispozitivelor de masurare si reglare,
• Controlul periodic al deficitelor si revizia dispozitivelor de epurare cu
documentarea lucrarilor in jurnalul de revizie (aici se incadreaza de ex. veri-
ficarea etanseitatii canalelor si carcaselor si organelelor de evacuare a pul-
berilor),
• Ciclurile pentru epurarea resp. schimbarea anumitor piese,
• Precizari pentru punerea si oprirea din functionare, in cazul opririi bruste a
functionarii instalatiilor de epurare a gazelor,
• Considerarea anumitor masuri de protectie in cadrul exploatarii.
119
 Se vor documenta in scris tipul si continutul controalelor, lucrarilor de revizie si
reparatie [5].

2.2.10 Recipientele de colectare a pulberilor de la separatoarele de filtrare trebuie sa fie

entanse perfect la praf. Pulberile separate in separatoare vor fi depozitate si
transportate doar in recipiente inchise. Pulberile vor fi reintroduce, in functie de
posibilitate, inapoi in proces. Se vor pastra mereu rezerve suficiente pentru in-
locuirea sacului de la separatorul filtrant [5].

2.2.11 Scruberele pentru aer uzat precum si aparatele aferente se vor exploata si revi-
zui periodic confrom instructiunilor producatorului. Se va acorda atentie direc-
tivei VDI 2264 (punere in functiune, exploatare si intretinere a instalatiilor de
separare pentru separarea materiilor gazoase si de particule din fluxurile de gaz
evacuat). Se vor elabora instructiuni de lucru si intretinere pentru dispozitivele
de epurare a gazului, luandu-se in considerare VDI 2264. Instructiunile de lucru
vor contine urmatoarele puncte:
• Prezentarea schematica si descrierea proceselor dispozitivelor de epurare a
gazelor,
• Descrierea functionarii dispozitivelor de masurare si reglare,
• Controlul periodic asupra deficitelor si intretinerii dispozitivelor de epurare a
gazelor cu documentarea intr-un jurnal de intretinere, (de aceasta apartine de
ex. verificarea etanseitatii canalelor si a carcaselor si a organelor de aspirare
a pulberilor) precum si controlul mediilor de spalare,
• Ciclurile pentru curatarea resp. schimbul anumitor piese,
• Precizarile epntru punerea si oprirea din functionare la incetarea brusca a
functionarii dispozitivelor de epurare a gazelor reziduale,
• Considerarea masurilor de protectie deosebite de functionare.

Se va documenta tipul si continutul controalelor, lucrarilor de revizie si repa-

ratiilor [6].

2.2.12 Electrofiltrele precum si aparatele aferente se vor exploata corespunzator infor-

matiilor producatorului si se vor verifica periodic. Aici se va lua in considerare
in special Directiva VDI 3678, partea 1 (electrofiltrul), in special cap. 7, precum
si VDI 2264 (punerea in functiune, exploatarea si intretinerea instalatiilor de
separare a substantelor gazoase si sub forma de particule din fluxurile de gaz).

120
 Se vor elabora instructiuni de lucru pentru exploatarea si intretinerea dis-
pozitivelor de epurare a gazelor, luandu-se in considerare VDI 3678, pareta 1, si
VDI 2264. Se vor verifica periodic si curata in special capsulele cu filtre, in
special izolatorii si dispozitivele de ionizare (de ex. cu ultra-sunete).
Se vor documenta tipul si continutul controalelor, lucrarilor de service si repara-
tiilor [6].

2.2.13 In cazul incetarii bruste a functionarii dispozitivelor de epurare a gazelor va fi

oprita imediat partea de instalatie afectata/sectia resp. etapa de proces relevanta
dpdv al emisiilor, in vederea reducerii emisiilor. Timpii de defectare si disturba-
re a instalatiei de epurare a gazelor vor fi inregistrati in scris. Inregistrarile vor fi
pastrate cel putin 3 ani si vor fi prezentate autoritatii de reglementare la cerere
[7].
2.3 Reducerea emisiilor gazoase la prelucrarea, transportul si transferul substante-
lor organice lichide

La prelucrarea, transportul, transferul sau depozitarea substantelor lichide or-

gance care
a) la o temperatura de 293,15 K au o presiune a vaporilor de 1,3 kPa sau mai
mult,
b) contin un procentaj masic mai mare de 1 la suta substante conform Nr. 5.2.5
clasa I, Nr. 5.2.7.1.1 Kl. II sau III sau Nr. 5.2.7.1.3,
c) contin un procentaj masic mai mare de 10 mg pro kg de substante conform
Nr. 5.2.7.1.1 clasa I sau Nr. 5.2.7.1.2 sau
d) contin substante conform Nr. 5.2.7.2

se vor aplica masurile mentionate in conditiile urmatoare in vederea prevenirii

si reducerii emisiilor.
(Observatie: clasele de substante conform TA Luft 2002)

2.3.1 Legaturile cu flanse se vor utiliza doar daca este necesar din punct de vedere
tehnic si de proces, pentru tehnica de siguranta sau pentru intretinere. Pentru
acest caz se vor utilize imbinarile cu flanse tehnic etanse corespunzator
directivei VDI 2440 (editia Noiembrie 2000)
Pentru alegerea etansarii si proiectarea legaturilor cu flansa se vor lua ca baza
valorile de etansare conform DIN 28090-1 (editia septembrie 1995) sau DIN V
ENV 1591-2 (editia octombrie 2001).
Se va demonstra respectarea ratei de curgere specifica de 10-5 kPa*l/(s*m)

121
 printr-o verificare a tipului constructiei conform Directivei VDI 2440 (editia
noiembrie 2000).

2.3.2 Pentru etansarea pivotilor de la organele de inchidere si reglare, precum

supapele sau clapelor de inchidere, se vor utiliza
- burdufuri metalice etanse superioare cu bucse de siguranta montata ulterior
sau
- sisteme de etansare similare.
Sistemele de etansare vor fi considerate similare, daca vor fi respectate in pro-
cedura de argumentare corespunzatoare directivei VDI 2440 (editia noiembrie
2000) ratele de curgere specifice temperaturii.

2.3.3 La transportul substantelor organice fluide se vor utilize pompele tehnice etanse
precum Electro-pompe, pompe cu cuplare magnetica, pompe cu garnitura mul-
tipla si lagar de alunecare si mediu de inchidere, pompe cu garnitura multipla si
etansare uscata pe parte de atmosfera, pompe cu membrane sau pompe-burduf.

2.3.4 La transvazare se vor lua masuri prioritare de prevenire a emisiilor, de ex. tran-
sferul tur-retur gaz corelat la alimentarea prin partea inferioara sau alimentarea
pe sub nivelul lichidului. Sistemele de tur-retur gaz se vor exploata in asa fel in-
cat curgerea substantelor organice sa aiba loc doar la conectarea sistemului de
tur-retur gaz iar sistemul de tur-retur gaz si dispozitivele conectate sa nu elibere-
ze gaze in atmosfera in timpul transferului de gaze, exceptand eliberarile delibe-
rate, tehnice de siguranta.

2.3.5 La etansarea malaxoarelor se vor utiliza etansarile cu pierderi reduse prin scur-
gere, asa cum sunt garniturile cu lagar de alunecare. La utilizarea unei garnituri
cu lagar de alunecare si actiune dubla se va monitoriza etanseitatea sistemului de
inchidere a mediului prin masuri adecvate precum utilizarea unui manometru.

2.3.6 Pentru depozitarea substantelor organice lichide se vor utiliza rezervoarele cu ca-
pac fix, conectate la o conducta de tur-retur gaz sau conectate la un dispozitiv de
epurare a gazelor reziduale. De asemenea se poate renunta la o conectare a rezer-
vorului la o conducta de colectare a gazului sau la conectarea la un dispozitiv de

122
 epurare a gazelor reziduale, derogandu-se de la paragraful 1, pentru substantele
organice fluide conform conditiei 2.3, litera a) (Nr. 5.2.6 Buchstabe a) TA Luft,
care nu indeplinesc nici o caracteristica mentionata la conditia 2.3 literele b) – d)
(substantele Nr. 5.2.6 literele b) - d)) si care sunt depozitate in rezervoare cu ca-
pac fix intr-un volum mai mic de 300 m3.

Daca rezervoarele de depozitare sunt construite si exploatate la suprafata solului

atunci peretele exterior si capacul vor fi prevazute cu culori adecvate care vor
prezenta mereu un grad totale de remisie a caldurii de minim 70%.

Daca nu se contravene aspectelor tehnice de siguranta, gazele si vaporii emise din

armaturile de detensionare si instalatiile de golire, vor fi transmise in sistemul de
colectare al gazului sau se vor transmite catre un dispozitiv de epurare a gazului
emis.

Gazele emise in timpul inspectiilor sau lucrarilor de curatare a rezervoarelor de

depozitare, se vor transmite catre o instalatie de post-ardere sau se se vor aplica
masuri similare de reducere a emisiilor.

2.3.7 Recipientele, containerele, butoaiele, recipientele de lucru cu agenti de textile se

vor pastra si transporta inchise.

2.3.8 Daca este garantata rezistenta la forfecare si depozitare a agentilor textili, se vor
utiliza sisteme automate de dozare pentru agentii textili. Transportul agentilor te-
xtili se va face prin conducte fixe.
Cantitatea de solutie preparata se va calcula si doza exact printr-o masurare con-
tinua a cantitatii preluate de solutie si a cantitatii de substrat utilizate.

2.4 Stabilirea valorilor limita de emisie [19, 20]

2.4.1 Valorile limita de emisie vor fi stabilite corespunzator Nr. 2.5d din TA Luft ca si
factori de emsie WFgr (debit masic al substantelor emise (in Grame) pro flux
masic de material de finisat (in Kilogram)). Urmatoarii factori de emisie raprotati
la materiale se vor aplica pe emisia totala a agregatului termic de tratare in

123
 timpul unui proces. Debitul masic de emisie se raporteaza la emisiile evacuate din
intreaga instalatie. Termenul de instalatie totala se refera la toate instalatiile de pe
amplasament, ce necesita autorizatie conform Nr. 10.23, coloana 2 din anexa 4.
BImSchV inclusive partile de instalatie aferente si instalatiile conexe (vezi 1.).

2.4.2 Substantele cancerigene conform Nr. 5.2.7.1.1 din TA Luft, ca si cerinte minime nu au
voie sa depaseasca urmatorii factori de emisie in ansamblu, WFgr sau debitele masice
de emisie din gazul emis, chiar si la existenta mai multor substante ale aceleiasi clase:
clasa I Debitul masic de 0,15 g/h sau factorul de emisie ra-
portat la emisie de 0,001 g/kg
clasa II Debitul masic de 1,5 g/h sau factorul de emisie rapor-
tat la materiale 0,01 g/kg
clasa III Debitul masic de 2,5 g/h sau factorul de emisie rapor-
tat la materiale de 0,02 g/kg

In cazul aparitiei substantelor mai multor clase, neafectand limitele emisiilor

mentionate mai sus la aparitia substantelor clasei I si II in gaz in total nu se vor
depasi valorile limita de emisie ale clasei II precum si la aparitia impreuna a sub-
stantelor claselor I sii III, ale claselor II si III sau ale claselor I – III in gazul evacut
in total nu se se vor depasi valorile limita de emisie ale clasei III.

Daca substantele mutagene sau preparatele din Nr. 5.2.7.1.2 TA Luft nu sunt
cuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene, atunci se va tinde pentru
emisiile substantelor mutagene in gazul emis spre o scadere sub debitul masic de
0,15 g/h sau al factorului de emisie raportat la materiale de 0,001 g/kg Textile.

Substantele si preparatele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere

conform Nr. 5.2.7.1 din TA Luft se vor inlocui neintarziat cu substante si prepara-
te mai putin nocive.

124
2.4.3 Substantele organice conform Nr. 5.2.5 din TA Luft nu au voie sa depaseasca urmato-
rii factori de emisie raportati la materiale sau debitele masice de emisie din gazul resi-
dual, chiar si la existenta mai multor substante din aceeasi clasa [8]:

Substantele organice in gazul 0,80 g C/kg la un debit masic al instala-

rezidual, cu exceptia substantelor tiei totale de 0,80 kg C/h sau mai mult
organice sub forma de pulberi, ex-
primate in carbon total:
Din care
Substantele clasei I 0,40 g/kg la un debit masic al instalatiei
totale de 0,10 kg/h sau mai mult

2.4.4 Limita emisiei mentionate la Nr. 2.4.3 de 0,80 g C/kg material (la un debit masic de
0,80 kg C/h sau mai mult) pentru substantele organice ale Nr. 5.2.5 din TA Luft se
aplica si pentru fixarea materialului brut precum si pentru termofixare resp. etapele de
uscare ale materialului dupa spalarea la o temperatura de functionare reglata la cel pu-
tin 110°C, care reprezinta trecerea la termofixare. In cazuri bine argumentate, se poate
face o derogare la ultimele etape de uscare mentionate, daca este adusa dovada de
operator asupra existentei unei temperaturi reduse pe suprafata materialelor (de ex.
prin hartie termica).

Daca in instalatie are loc o fixare a materialului brut, atunci se va instala o instala-
tie de epurare a gazelor adecvata. In acest sens, instalatiile pot fi recunoscute ca si
instalatii de epurare a gazului daca valoarea limita de emisie poate fi respectata cu
siguranta iar epurarea gazelor emise va aea un randament cat de ridicat posibil,
conform stadiului tehnicii, raportat la substantele organice si carbonul total. Ran-
damentul se va demonstra in cadrul masuratorilor de catre un serviciu metrologic
autorizat conform § 26 BimSchG. Se vor utiliza, alternativ, doar textile ce au fost
tratate cu preparate termostabile [9].

2.4.5 Suplimentar emisiilor permise de 0,80 g C/kg materiale pentru substantele orga-
nice de la Nr. 5.2.5 din TA Luft, ce rezulta din agenti textili, este permisa elibera-
rea unei cantitati suplimentare de emisie de maxim 0,40 g C/kg material, in tim-

125
 pul finisiarii (superioare) (de ex. apretare), daca se argumenteaza ca aceasta
provine din resturi de preparate. Valoarea limita de 0,80 g C/kg material pentru
termofixare ramane neafectata de aceasta reglementare dupa o prespalare resp.
pentru fixarea materialului brut (la un debit masic de 0,8 kg C/h pentru intreaga
instalatie sau mai mult, vezi conditia 2.4.4).

2.4.6 Emisiile prin transferul resturilor de substanta relevant pentru emisii [10]
Daca prin tranansferul nedeliberat (adica emisiile de poluanti prin procese de
prelucrare desfasurate anterior sau concomitent cu finisarea conform Nr. 10.23
din anexa 4. BImSchV) al agentilor relevanti pentru emisii se ajunge la o
depasire a valorii limita, atunci operatorul este obligat, - in cazul in care spalarea
anterioara etapeei de finisare, ce necesita autorizatie, nu este optimizata, se va
verifica etapa de tratare anterioara (de ex. imprimarea, vopsirea) asupra tipului si
cantitatii de agenti textile si vopsele utilizate iar etapa de tratare si spalarea ce-i
urmeaza se vor optimiza astfel incat valoarea limita sa poata fi respectata in
viitor;
- in cazul in care din motive tehnice de proces se desfasoara intr-un agregat de
tratare, pe langa etapele de finisare care necesita autorizatie conform Nr.
10.23 din anexa la 4. BimSchV concomitent si etape de finisare care nu
necesita autorizatie conform Nr. 10.23 (de ex. o singura etapa de fixare a
pigmentului impreuna cu etapa de finisare urmatoare), printr-o optimizare a
procesului per ansamblu se va tinde catre factorul de emisie raportat la
materiale de 0,80 g C/kg pentru emisiile de substante organice in gazul emis.

Pe langa emisiile permise de 0,80 g C/kg material pentru substante organice ale
Nr. 5.2.5 din TA Luft, care rezulta din agentii textili de la finisarea textilelor
conform Nr. 10.23 din anexa I din 4. BImSchV, poate fi emis o cantitate de
emisie suplimentara din transferal nedeliberat al resturilor de substante organice
din Nr. 5.2.5 de maxim 0,40 g C/kg material, daca aceasta rezulta din transferul
dovedit al resturilor iar alte masuri de optimizare au fost optimizate.

Daca instalatiile, ce trebuie sa indeplineasca cerintele de la 31. BImSchV, in ver-

siunea respectiva valabila, concomitent executa operatii de acoperire si imprima-

126
 re, atunci corespunzator acestei reglementari emisiile in gazul evacuat nu are voie
sa depaseasca factorul de emisie raportat la materiale de in total 0,80 g C/kg.

2.4.7 Chiar si daca sunt indeplinite premizele conditiilor 2.4.5 si 2.4.6, emisiile totale nu au
voie sa depaseasca substantele organice in gazele emise de 1,60 g C/kg in total.
Daca instalatia indeplineste cerintele 31. BImSchV si executa operatii de acoperire si
imprimare concomitent, atunci derogandu-se de la paragraful anterior si corespunzator
31. BImSchV, atunci emisiile de substante organice in gazule evacuate nu vor depasi
in total un factor de emisie raportat la materiale de 1,20 g C/kg.

2.5 Mirosul [11]

2.5.1 Sursele, cauzele si masurile de combatere a impactului nociv asupra mediului prin
mirosuri considerabile se vor determina prin expertize aferente. Prin masurile de-
scrise acolo se vor reduce emisiile de substante intens mirositoare.

2.6 Autocontrolul operatorului

2.6.1 Anual se vor introduce intr-un tabel pentru fiecare solutie utilizata, reteta, concen-
tratia solutiei (FK), absorbtia solutiei (FA), temperatura maxima si substratul de
finisat. De asemenea pentru fiecare produs al retetei se vor mentiona fiecare factor
de emisie ai substantelor (fS) pentru substantele canceringene, mutagene sau toxi-
ce pentru reproducere Nr. 5.2.7.1 din TA Luft, substantele cancerigene si alte sub-
stante ale clasei I din Nr. 5.2.5 din TA Luft precum si factorul de emisie pentru
carbon total (fc) pentru substsantele organice. La factorii de emisie ai substantelor
se cor declara conditiile limitatoare pentru aplicarea lor conforma. Emisiile pro-
duselor rezulta din fS resp. fc prin multiplicarea cu FK si FA. Emisiile totale ale
solutiei, raportate la fluxul de material, se obtin prin adunarea cu emisiile pro-
dusului din aceeasi clasa.

Operatorul se va asigura asupra faptului (de ex. prin prezentaera unei confirmari
primite din partea furnizorilor agentilor textili), ca
• Toate substantele cancerigene din Nr. 5.2.7.1.1, substantele mutagente din
TA Luft Nr. 5.2.7.1.2 precum si substantele toxice pentru reprodcere din Nr.

127
 5.2.7.1.3 din TA Luft incepand cu 1 ppm (mg/kg) [21], toate substantele con-
form Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft incepand cu 500 ppm (mg/kg) se afla pe
fisele tehnice de securitate sau pe un astfel de material informational similar
• Sunt mentionati si factorii de emisie ai substantelor si
• Nu apar substante relevante prin emisii suplimentare prin aplicarea retetelor
recomandate.
Daca diferitii agentii textili contin sau pot elibera conform informatiei furnizo-
rilor, substante ale Nr. 5.2.7.1 din TA Luft, iar acestea nu pot fi exprimate cu o
exactitate de < 10 mg/kg produs, atunci la prognoza emisiilor se va utilize o rata
de emisie pentru cazul cel mai negative, de 10 mg/kg produs ca si baza de calcul.

2.6.2 Modificarea esentiala conform § 16 BImSchG

Inainte de utilizarea retetelor noi (de ex. produse noi dau dezvoltate sau combi-
natii noi de produse), care nu au fost autorizate sau notificate pana acum, se va
verifica de catre operator pe propria-i raspundere daca ca urmare a compozitiei
retetei noi pot rezulta efecte asupra apei, aerului, solului, sigurantei instalatiilor
sau tipului si cantitatii de deseuri. Efecte negative apar si atunci cand pot apare in-
rautatiri ale domeniilor mentionate mai sus si daca ar putea apare eventual si alte
obligatii, suplimentare, pentru operator legate de protectia impotriva imisiilor, in
forma de cerinte asupra exploatarii instalatiei. Acestea sunt de genul care pot fi
clasificate si fara o verificare de specialitate in prealabil.
De obicei se preconizeaza doar efecte asupra compozitiei aerului uzat.
In orice caz, operatorul va trebui sa determine prin calcul si sa evalueze emisiile
preconizate din retetele noi, inainte de utilizare, sis a le completeze in tabelele re-
tetelor.
Daca modificarea este esentiala conform aprecierii operatorului, atunci acesta va
depune o cerere de autorizare conform § 16 Abs. 1 BImSchG (de asemenea se fa-
ce trimiterea asupra conditiei Nr. 5.3).

2.6.3 Notificarea conform § 15 BImSchG

Daca operatorul ar ajunge la rezultatul, ca la utilizara noilor retete
- nu este vorba de o modificare esentiala a instalatiei
si

128
 - emisiile insa se pot modifica
- sau nu pot fi excluse ale efecte
Atunci el va trebui sa notifice in scris noua reteta autoritatii de reglementare cu
cel putin o luna inainte de prima utilizare.

Se considera o modificare a emisiilor, ce necesita obligatia de notificare, in special

atunci cand
- se preconizeaza componente de poluanti neexistenti in gazul emis, pana acum
- prin utilizarea planificata a noii retete se depaseste 80% din valoarea limita
- emisia aferenta, anuala, viitoare se poate afla la mai mult de 10% in afara inter-
valului ultimilor trei ani.

In aceasta notificare vor fi continute si informatii care sa permita autoritatii sa

verifice aprecierea operatorului asupra faptului ca modificarea nu necesita autori-
zare.

2.7 Monitorizarea

2.7.1 Declararea emisiilor de catre operator

Operatorul va trimite autoritatii de reglementare toate tabelele elaborate si com-

pletate cu retetele (vezi conditial 2.6.1).

In cazurile in care tabelele trimise pentru fiecare solutie preparata prezinta sau in-
dica o depasire a valorilor limita de emisie mentionate la 2.4, operatorul va pre-
zenta prin ce masuri va fi garantata respectarae valorilor limita. Ca urmare a de-
pendentei factorilor de emisie ai substantelor fata de parametrii de proces, , pen-
tru cazurile in care in practica conditiile de exploatare se abat de la cele mentio-
nate de producatorul agentilor textile pentru factorul de emisie respective (de ex.
timp de stationare, temperature, substrat (de ex. tipul, greutatea)), operatorul va
asigura o valoare calculata de 75% din valoarea limita de emisie astfel incat valo-
rile limita de emisie sa fie respectate in conditiile sale din practica (vezi si condi-
tia 2.12.2; de ex. determinarea metrological a factorilor de emisie ai substantelor
pentru retetele respective, luand in considerare conditiile din practica).

129
 Legat de antecalculul factorilor de emisie ai materialelor cu ajutorul factorilor de
emisie ai substantelor se vor lua in considerare la evaluarea respectarii valorii li-
mita si aporturile posibile ale emisiilor in materialul textil brut, incarcarea de ba-
za si de la arderea de la agregatele de tratare termica incalzite direct precum si de
la resturile preparatelor si din procesele de transfer nedeliberat.

Aceste tabele se vor semna in scris de catre operator cu asigurarea ca nu va utiliza

alte retete pentru produse, concentratiile de solutie si conditiile de exploatare,
pentru aplicarea fS resp. fc.

2.8 Masurarea emisiilor

2.8.1 Dupa realizarea unei functionari nedisturbate, insa cel devreme la 3 luni si cel
tarziu la 6 luni dupa punerea in functiune a instalatiei construite/modificate si a-
poi la fiecare 3 ani, se va demonstra prin masurarea realizata de catre un serviciu
autorizat conform § 26 BimSchG ca limitele stabilite la 2.4 nu sunt depasite.

Masuratorile se vor desfasura si evalua conform Nrn. 5.3.2.2, 5.3.2.3 si 5.3.2.4

din TA Luft (exceptie facand conditia 2.10). Emisiile de substante organice de la
Nr. 5.2.5 se vor exprima ca si echivalent propan; nu este necesar un factor de re-
actie suplimentar. Ca urmare a numarului mare de substante posibil a fi utilizate,
in cadrul masuratorilor se va face o determinare a compozitiei gazului evacuat
("Screening"; de ex. Adsorptia pe carbune active cu analiza GC-MS), in special
pentru determinarea substantelor Nr. 5.2.5 clasa I si 5.2.7 din TA Luft.
Planificarea masuratorilor va corespunde Directivei VDI 4200 (editia Dec. 2000)
si Directivei VDI 2448 Blatt 1 (Editia Aprilie 1992). Prelevarea probelor se va fa-
ce corespunzator VDI 4200 (editia Dec. 2000). Documentarea datelor masurate se
va face corespunzator informatiilor generale, descrierii punctului de prelevare,
metodelor de masurare si analiza/ aparatelor, starii de functionare a instalatiei si
dispozitivelor de reducere a emisiilor in timpul masuratorii precum si strangerea
rezultatelor masuratorii si evaluarea lor corespunzator modelului raportului me-
trologic al Comisiei Landului pentru Protectia impotriva Imisiilor (LAI) resp.
conform anexei B din Directiva VDI 4220 (editia septembrie 1999). erfolgen (Pu-

130
 blicarea de catre BStMLU din 09.07.1991, Az. 8210-733-35432, AllMBl Nr.
18/1991, S. 483).
Se vor stabili impreuna cu autoritatea de reglementarea termenele la care se vor
desfasura emisiile si selectarea retetelor de solutii ce vor fi investigate.
Masurarea concentratiilor masice de compusi organici incinerabili (total carbon)
se va face conform Directivei VDI 3481, partea 1 „masurarea concentratiilor de
hidrocarburi, detectorul de ionizare cu flama “
Se poate renunta de obicei la masurarea fiecarei substante conform Nr. 5.2.7.1 sau
conform clasei I din Nr. 5.2.5 din TA Luft, daca aportul sau calculat detine ma-
xim 20% din valoarea limita de emisie de la 2.4.2 resp. 2.4.3.
Independent de precizarile de mai sus, se vor masura cel putin formaldehida si
perclor etilena (daca acestea se utilizeaza la curatarea materialelor [12]). Determi-
narea formaldehidei se va face dupa metoda acetilacetonei (in baza VDI 3862 par-
tea 6 - draft) [13].
Factorii de emisie raportati la materiale se calculeaza din concentratiile masurate
ale emisiilor, multiplicate cu raportul masurat aer-material [vezi si [15] conform
conditiei 2.10].
De asemenea se va verifica de catre serviciul metrologic § 26, in cadrul masurato-
rilor emisiilor si interdictia mentionata la conditiile 2.1 si 2.2 [1].
Rapoartele metrologice se vor prezenta autoritatii de reglemetare, neintarziat si
fara o solicitare in prealabil.

2.9 Locurile de masurare

2.9.1 Pentru desfasurarea masuratorilor emisiilor mentionate in conditia 2.8.1 se vor

stabili locurile de masurare adecvate in comun acord cu un serviciu acreditat con-
form § 26 BimSchG. Aici se vor lua in considerare recomandarile Directivei VDI
4200 (editia decembrie 2000) si cerintele Directivei VDI 2066.

2.9.2 Locurile masuratorilor vor fi suficient de mari, accesibile usor pe platforme sigure
de lucru, construite si selectate astfel incat sa fie posibila o masurare a emisiilor
instalatiei reprezentativa si fara obstructiuni din punctul de vedere al tehnicii de
masurare.

131
2.10 Numarul masuratorilor emisiilor

Se vor masura emisiile fiecarui agregat termic de tratare inainte de impreunarea

fluxurilor masice in cosul de colectare, pentru utilizarea cel putin a unei solutii
preparate [15]. Daca in instalatie au loc fixari ale materialului brut sau termofixa-
ri, atunci se vor determina suplimentar emisiile la un proces de fixare a materialu-
lui brut sau la o termofixare [14].

Pentru fiecare instalatie, solutiile preparate masurate nu va fi mai mic de trei;

pentru fiecare solutie resp. fixare sunt necesare de obicei doua masuratori indivi-
duale de cate cel putin 20 minute, derogandu-se de la Nr. 5.3.2.2 alin. 2, par. 2
din TA Luft.

Daca emisiile mai multor agregate de tratare termica sunt transmise catre o insta-
latie de epurare a gazelor emise, atunci aceste agregate se vor considera un agre-
gat in sensul par. 1. Ca si instalatie de epurare a gazelor emise pot fi recunoscute
in acest sens doar instalatiile care asigura respectarea sigura a valorilor limita de
emisie si care permit o epurare a gazelor emise cu un randament cat de posibil de
ridicat, corespunzator BAT, raportat la substantele organice si la carbonul total.
Randamentul se va demonstra in cadrul masuratorilor printr-un serviciu metrolo-
gic conform § 26 BImSchG (conditia 2.8.1) [15, 16].

2.11 Stabilirea prin tehnica metrologica a factorilor de emisie ai substantelor

In cadrul periodicitatii masuratorilor de emisii se vor stabili factorii de emisie ai

substantelor pentru componentele a cel putin trei solutii.

Se va stabili alegerea retetelor solutiilor impreuna cu institutul de metrologie si

autoritatea de reglementare. La stabilirea factorilor de emisie ai substsantelor se
va acorda atentie sa fie inregistrate toate substantele continute, relevante pentru
emisii.

Rapoartele metrologice se vor elabora analog modelului de raport metrologic al

LAI.

132
 Verificarea tehnica metrologica a factorilor de emisie ai substantelor se va realiza
in acord cu un serviciu mandatat de autoritate (acreditat conform § 26 BImSchG).

2.12 Evaluarea verificarii (Masurarea emisiilor la instalatie, stabilirea metrologica a

factorilor de emisie ai substantelor) [18]

2.12.1 Daca se determina pentru prima data factorii de emisie ai substantelor unui pro-
dus, atunci operatorul va trebui sa verifice si sa dovedeasca in fata autoritatii de
reglementare garantarea respectarii valorilor limita la utilizarea acestor produse.

2.12.2 Daca verificarea metrologica a unui factor de emisie a substantelor prezinta depa-
siri clare ale factorilor declarati ai emisiilor de substanta (> 20%), atunci operato-
rul va trebui sa-si constate amploarea emisiilor sale reale, sa clarifice discrepanta
si sa informeze imediat autoritatea de reglementare [17].

2.12.3 Daca prin masurarea emisiilor la o instalatie rezulta o depasire clara a rezultatului
calculului emisiilor (adica > 20%), atunci operatorul va explica discrepanta si o
va notifica neintarziat autoritatii de supraveghere.

2.12.4 Daca se va tolera o depasire a factorului de emisie pentru materiale de 0,80 g

C/kg Textile pentru substantele organice din Nr. 5.2.5 din TA Luft in cadrul regu-
lilor mentionate mai sus, atunci la evaluarea masuratorilor emisiilor se va acorda
un punct de vedere credibil de catre institutul metrologic asupra cauzei si cantita-
tii emisiilor suplimentare.

2.13 Alte masuratori, revizie si documentatii

2.13.1 Supapele de reglare si organele de inchdiere, precum supapele si clapetele, pre-

cum si pompele se vor verifica periodic asupra etanseitatii. Conectarile cu flansa
se vor verifica periodic asupra etanseitatii. Se vor face inregistrari in timpul fun-
ctionarii asupra activitatilor de verificare si revizie. Se vor documenta in scris de-
ficitele constatate si solutionarea lor.

133
2.13.2 Se va asigura prin masuri adecvate, ca de ex. exploatarea manometrului de pre-
siune diferentiala, control visual regulat, o garantare continua a capacitatii de
functionare a separatoarelor filtrante. La aparitia disturbarilor, acestea vor fi a-
nuntate atat optic cat si acustic, prin alarmarea la nivel de statie de comanda.

2.13.3 Prin masuri adecvate, ca de ex. controlul temperaturii mediului de racire la intra-
rea si iesirea din condensatori, fluxul agentilor de racire, astfel incat sa se asigure
o eficienta suficienta a….. aflat in condensatorii mentionati pentru gazelle eva-
cuate. Gradul de eficienta al condensarii se va documenta si controla periodic.

2.13.4 Prin masuri adecvate, precum introducerea agentilor de adsorbtie in functie de

pH, reglati prin redoxoptential resp. dependenti de lichidul de adsorptie, se va a-
sigura o eficienta suficienta a scruberului. Disturbarile in eficienta scrubarului vor
fi anuntate atat optic cat si acustic, prin alarma, la statia de comanda. De aseme-
nea se va inregistra eficienta scrubarului de mai sus prin inregistrarea parametrilor
de comanda, la statia de comanda.

2.13.5 Prin masuri adecvate, ca de ex. controlul tensiunii electrice si contorizarea curen-
tului electric (verificarea capacitatii de ionizare, constatarea ratei de murdarire,
respectarea tensiunii de functionare), verificarea capacitatii de functionare a or-
ganelor de evacuare si a dispozitivelor de ciocanire si miscare, se va asigura fap-
tul ca este garantata o eficienta suficienta a electrofiltrului mentioant la 1. Gradul
respectiv al eficientei electrofiltrului trebuie sa fie controlat periodic si documen-
tat. In cazul disturbarilor, acestea se vor anunta statiei de comanda prin alarma
optica si acustica.

2.13.6 Inregistrarile din cadrul functionarii se vor pastra conform conditiilor ... cel putin
3 ani si se vor prezenta autoritatii de reglementare, la solicitare.

3. Gestionarea deseurilor

3.1 Clasificarea deseurilor rezultate in cadrul instalatiei

Deseurile tipice ce rezulta in cadrul instalatiilor de finisare a textilelor se vor cla-

sifica conform specificatiilor din reglementarile legate de deseuri, dupa cum ur-

134
 meaza (in mod exemplar sunt mentioante aici tipurile de deseuri prezentate la pct.
3.3):

Codul deseurilor (AVV(1) si BestüVAbfV(2))

(Codul deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu deosebit, ce necesita autorizare)

Deseuri ce necesita Deseurile ce Deseurile ce Deseurile ce

monitorizare dese- necesita necesita nu necesita
Denumirea din cadrul firmei bita, destinate monitorizare monitorizare monitorizare
eliminarii resp. in vederea in vederea in vederea
valorificarii eliminarii valorificarii valorificarii

Deseuri din fire textile netratate 04 02 21 04 02 21

Deseurile din firele textile tratate 04 02 22 04 02 22

Deseurile din materiale compozite (textile impregnate, 04 02 09 04 02 09

elastomer, plastomer)

Substante organice din substante naturale (de ex. grasimi, 04 02 10 04 02 10

ceara)

Deseuri de la finisare, ce contin solventi organici 04 02 14*(3)

(resturi de solutie de la innobilare)

Deseuri din finisare cu exceptia celor care se incadreaza la 04 02 15(3) 04 02 15(3)

04 02 14
(resturi de solutie de la innobilare)

Vopsele si pigmenti, ce contin substante periculoase 04 02 16 *(3)

(resturi de solutie de la vopsire)

Vopsele si pigmenti cu exceptia celor care se incadreaza la 04 02 17(3) 04 02 17(3)

04 02 16
(resturi de solutie de la vopsire)

Deseuri lichide apoase, ce contin vopsele de imprimare 08 03 08 08 03 08

(resturi de solutie de la imprimare)

Namolrui din tratarea apei uzate proprie exploatarii, ce 04 02 19*(3)

contin substante periculoase

Namoluri din tratarea apei uzate, proprie exploatarii, cu 04 02 20(3) 04 02 20(3)

exceptia celor care se incadreaza la 04 02 19

Lichide apoase de spalare si lesii initiale 07 03 01*

Rezidurii de la strecurare 19 08 01 19 08 01
(3)
Amestecuri de grasimi si uleiuri din separatoarele de ulei, 19 08 09 19 08 09(3)
ce contin exclusiv uleiuri si grasimi alimentare

Amestecuri de grasimi si uleiuri, cu exceptia celor care se 19 08 10*(3)

incadreaza la 19 08 09

Namoluri din tratarea biologica a apei uzate industriale, ce 19 08 11*(3)

contin substante periculoase

Namoluri din tratarea biologica a apei uzate industriale cu 19 08 12 (3) 19 08 12 (3)

exceptia celor care se incadreaza la 19 08 11

Namolruile ce contin substante periculoase dintr-o alta 19 08 13*(3)

tratare a apei uzate industriale

Namolurile dintr-o alta tratare a apei uzate industriale cu 19 08 14 (3) 19 08 14 (3)

exceptia celor care se incadreaza la 19 08 13

Uleiurile din separatoarele de ulei/apa 13 05 06*

Alte emulsii (cu apa) 13 08 02 13 08 02

Deseuri altele, nementionate 13 08 99*

(de ex.: condensatul de ulei din epurarea aerului uzat)

135
 Codul deseurilor (AVV(1) si BestüVAbfV(2))
(Codul deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu deosebit, ce necesita autorizare)

Deseuri ce necesita Deseurile ce Deseurile ce Deseurile ce

monitorizare dese- necesita necesita nu necesita
Denumirea din cadrul firmei bita, destinate monitorizare monitorizare monitorizare
eliminarii resp. in vederea in vederea in vederea
valorificarii eliminarii valorificarii valorificarii

Deseurile de culoare si lac, ce contin solventi organici sau 08 01 11*(3)

alte substante organice periculoase

Deseuri de vopsele si lac, cu exceptia incadrate la 08 01 11 08 01 12(3) 08 01 12(3)

Deseuri de adezivi si masa izolatoare, ce contin solventi 08 04 09*(3)

organici sau alte substante periculoase

Deseuri de adezivi si masa izolatoare, cu exceptia celor 08 04 10(3) 08 04 10(3)

care se incadreaza la 08 04 09

Namolurile de adezivi si masa izolatoare, care contin sol- 08 04 11*(3)

venti organici sau alte substante periculoase

Namolurile de adeziv si mase izolatoare cu exceptia celor 08 04 12(3) 08 04 12(3)

care se incadreaza la 08 04 11

Deseurile anorganice, care contin substante periculoase 16 03 03*(3)

Deseurile anorganice cu exceptia celor care intra la 16 03 16 03 04(3) 16 03 04(3)

03

Deseurile organice, ce contin substante periculoase 16 03 05*(3)

Deseurile organice cu exceptia celor care se incadreaza la 16 03 06(3) 16 03 06(3)

16 03 05

Chimicalele anorganice uzate, ce constau din substante 16 05 07*(3)

periculoase sau similare

Chimicale organice uzate, ce constau din substante pericu- 16 05 08*(3)

loase sau similare

Chimicale uzate cu exceptia celor care se incadreaza la 16 16 05 09(3) 16 05 09(3)

05 06, 16 05 07 sau 16 05 08

Ambalaje, ce contin substante periculoase sau sunt murda- 15 01 10*

rite cu substante periculoase

(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( AVV – Ordonanta asupra Catalogului de Deseuri ) din 10. 12.2001

(2) Ordonanta pentru stabilirea deseurilor ce necesita monitorizare speciala in vederea valorificarii (Ordonanta asupra deseurilor
ce necesita monitorizare speciala in vederea valorificarii – BestbüAbfV) din 10.09.1996, modificata la 10.12.2001

(3) Pentru tipurile de deseuri pentru care exista asa numitele inregistrari in oglinda, se va lua in considerare clasificarea realizata
de catre comisia tehnica pentru deseuri a LAGA „Ghid pentru „Clasificarea deseurilor la tipurile de deseuri din inregistrari “
erarbeitet – versiuena actuala dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat pentru aplciare cu UMS in 25.07.2002; in Ba-
den-Württemberg au fost publicate in baza versiunii „Precizari actuale de implementare“ din 28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69).

3.2 Generalitati

Deseurile vor fi prevenite pe cat posibil prin utilizarea substantelor sarace in po-
luanti, tehnicile de proces cu deseuri reduse si optimizarea etapelor de proces.
Fiecare deseu se va colecta separat, adica se va separa in functie de locul apari-
tiei. Aceasta se aplica si atunci cand deseurile care apar in diferite locuri ale insta-
latiei detin acelasi cod de deseuri. Doar deseurile pentru care exista o cale
comuna de evacuare, au voie sa fie amestecate si evacuate la comun, conform

136
 comenzii si cerintelor operatorului instalatiei prevazute pentru evacuarea de-
seurilor.

Deseurile vor fi clasificate conform Ordonantei Catalogului deseurilor (AVV).

Deseurile inevitabile se vor transmite cat de mult posibil spre o valorificare inter-
na sau externa a materialelor sau spre o valorificare energetica.

Deseurile ce nu pot fi prevenite sau valorifacabile se vor elimina conform.

Precizare:
La valorificarea si eliminarea deseurilor se vor lua in considerare reglementarile
pentru deseuri existente la nivel federal si cele valabile la nivel de land, in ver-
siunea valabila la momentul respectiv.

3.3 Evacuarea

Deseurile rezultate se vor transmite pe cat posibil une valorificari materiale sau
energetice. Aici se vor lua in considerare specificatiile relevante pentru deseuri.

Deseurile, a caror aparitie nu oate fi prevenita si nu pot fi valorificate in mod ar-

gumentat, se vor elimina corespunzator specificatiilor Legii pentru deseuri si e-
conomie dezvoltata in circuit (KrW-/AbfG) si ordonantele legale emise la aceasta
asupra instalatiilor de eliminare a deseurilor.

Se vor lua in considerare obligatiile aplicabile prin cesiune (pentru Bavaria, va-
rianta actuala: eliminarea exclusiva prin GSB mbH).
La clasificarea deseurilor mentionate mai sus catre o clasa de depozitare perma-
nenta, anumita, conform sau dupa caz. conform DepV resp. pe o alta cale de eli-
minare, sunt relevante rezultatele conform specificatiilor administrative rezultate
in cercetarile derulate.

137
3.4 Desfasurarea etapei de dovedire

Se aplica cerintele ordonantei de dovedire precum si conditiile stabilite de autori-

tatea competenta.

Calea de evacuare pentru deseurile ce necesita monitorizare speciala si sunt dedi-

cate eliminarii resp. valorificarii se vor clarifica in cadrul avizelor necesare pentru
evacuare conform celei de a doua parti a ordonantei pentru dovedire (justificarea
adusa asupra evacuarii deseurilor ce necesita monitorizare speciala), printre altele
dovada evacuarii cu confirmarea din partea autoritatii si avizul de insotire.

La eliminarea deseurilor ce necesita monitorizare speciala pentru eliminarea resp.

valorificare sau pentru deseurile ce nu necesita monitorizare speciala pentru valo-
rificare se vor lua in considerare specificatiile din partea a treia a Ordonantei de
dovedire (desfasurarea dovedirii asupra evacuarii deseurilor ce necesita sau nu
necesita monitorizare speciala).

4. Utilizarea eficienta a energiei

4.1 Generalitati

Energia se va utiliza cu economie si eficient. Aici se vor lua in considerare urma-

toarele masuri:

• Verificarea proceselor desfasurate, daca este posibila economisirea energiei

prin unirea diferitor procese resp. prin renuntarea ei (de ex. se poate renunta
la utilizarea preparatelor termostabile dupa caz. la o prespalare a materiale-
lor).

• La utilizarea aerului comprimat: controlul periodic al sistemului de aer com-

primat asupra scurgerilor (regula utilizata: max. 10% pierderi prin scurgeri);
Optimizarea nivelului de presiune, a alimentarii cu aer si a timpilor de fun-
ctionare a instalatiilor; service-ul periodic (in special al filtrelor) si utilizarea
pe cat posibil a caldurii cedate de la compresoare (de ex. pentru incalzirea
aerului, apa de proces).

138
• Desfasurarea proceselor termice de tratare la un raport cat mai redus de aer-
material precum si reducerea temperaturilor de tratare termica si a timpilor
de stationare.
• Reducerea umiditatii materialelor la intrare, inainte de etapa de tratare termi-
ca, printr-o metoda mecanica (de ex. valturi de strivire, grinzi de absorbtie
montate dupa fulard).
• Utilizarea tehnicii moderne de masurare si reglare pentru temperatura, flux
de aer, umiditate in aer (aer uzat) si umiditatea materialelor (temperatura ma-
terialelor) pentru reglarea timpului de stationare al materialelor precum si u-
tilizarea temperaturilor de proces diferentiate la o tratare termica.
• Utilizarea cogenerarii de energie termica si electrica, dupa cercetarea cu at-
entie a situatiei energiei actuale si viitoare.
• Umiditatea finala a materialelor cat de ridicata posibil, atat cat permit cerin-
tele legate de calitate.
• Sistemele optimizate pentru curgerea aerului si distributie in agregatul termic
de tratare.
• Recuperarea caldurii din aerul uzat prin schimbatoare de caldura (de ex.
schimbatori de caldura aer/ aer pentru incalzirea aerului proaspat, schimbator
de caldura aer/apa pentru incalzirea apei).
• Izolarea termica optimizata a conductelor, supapelor, rezervoarelor si apara-
telor, de ex. al carcasei sistemului cardanic, pentru prevenirea pierderilor
prin radiere.
• Instalarea arzatoarelor cu pierderi reduse de gaz si valori de emisie in gazul
emis si revizie regulata.
• Utilizarea instalatiilor de recuperare a caldurii pentru apa uzata.
• Service-ul regulat si curatarea schimbatoarelor de caldura.
• Utilizarea motoarelor electrice cu clasa de eficienta energetica 1 (eff 1) si
motoare reglate la un numar de rotatii, optimizate pe cazul respectiv de
aplicatie (de ex. la transportul materialelor) raportat la putere si necesar
energetic.
• Instalarea dispozitivelor de monitorizare a consumului energetic in special la
partile de instalatie cu un consum energetic ridicat si inregistrarea consumu-
lui energetic.

139
 • La un necesar de apa rece de proces se va face mai intai racirea cu o prein-
calzire concomitenta a apei proaspete, apoi se va verifica posibilitatea racirii
cu apa si se va si racirea cu turnurile de racire si doar in cazuri exceptionale
se va raci cu masini de racire.
• Utilizarea apei fierbinti in locul aburilor ca si mediu termic.
• Aspirarea poluantilor, orietata si dimensionata corect, la locul aparitiei, core-
lata la o alimentare cu aer adecvata energetic, utilizandu-se posibilitatile re-
cuperarii de caldura.
• Utilizarea iluminarii cu consum energetic redus, de ex. prin iluminatoare cu
grilaj tip oglinda, dispozitive electronice presetate si reglarea in functie de
necessari

5. Protectia impotriva zgomotului

Referitor la protectia impotriva zgomotului se vor lua in considerare conditiile celei de a sa-
sea Ordonanta Adminstrativa Generala la Legea Federala de Protectie impotriva Imisiilor
(Instructiunile tehnice pentru protectia impotriva zgomotului - TA Zgomot – TA Lärm) din
26 August 1998.

Partile de instalatie generatoare de zgomot trebuie sa fie construite, exploatate si mentinute

conform stadiului actual al tehnicii de protectie fonica (amplasarea izolanta, protejata im-
potriva zgomotului cazat de corpuri sau de vibratii, adica evitarea legaturilor fixe intre masi-
ni, fundatii de masini si fundatii de cladire resp. intre elementele acestora si conducte).
Conform TA Zgomot, nivelurile de evaluare a intensitatii zgomotului rezultat de la intreaga
exploatare a firmei nu au voie sa depaseasca valorile de imisie directoare, limitatoare:
Punctul de imisie – locuinta aflata la sud pe parcela Nr.____ intr-o zona industriala limitata,
Gl(e) –
in timpul zilei 62 dB(A)
noaptea 47 dB(A)
Pentru evaluarea pe timp de noapte (22:00 – 6:00) este relevanta ora din noapte, cea mai
zgomotoasa.
Maximele de zgomot, de scurta durata, individuale nu au voie sa depaseasca cu mai mult de
30 dB(A) valorile directoare de imisie pe timp de zi, iar pe timp de noapte cu nu mai mult de
20 dB(A).

140
La locul imisie, zgomotele instalatiei nu au voie sa aiba un ton sustinut si sa nu fie de o frec-
venta joasa.
Daca masuratoarea conform 3.4.6 are ca rezultat o depasire a valorilor limita conform Nr.
3.4.3, atunci se vor lua masuri adecvate pentru protectie fonica in punctele relevante pentru
zgomot.

Cel drevreme la 3 luni dupa atingerea exploatarii neperturbate si cel tarziu la 12 luni dupa
punerea in functiune a instalatiilor, se va solicita verificarea respectarii valorilor de zgomot
stabilite la cifra 3.4.3 printr-o masuratoare a nivelului intensitatii fonice de catre un serviciu
metrologic acreditat conform Art. 26 BimSchG.
Masurarea nivelului de intensitate fonica se poate limita la cea pe timp de noapte.
Masurarea nivelului de intensitate fonica se va realiza si evalua conform Directivelor TA
Zgomot.
Rezultatele metrologice se vor prezenta fara solicitare Agentiei Landului.

6. Oprirea din functionare

6.1 La oprirea din functionare a instalatiei sau a unei parti de instalatie se va asigu-
ra corespunzator § 5 alin. 3 din BImSchG, faptul ca
1. nu vor putea rezulta din instalatie sau de pe amplasamentul instalatiei nici un
impact nociv asupra mediului sau alte pericole, dezavantaje considerabile si
disturbari considerabile pentru mediul general si pengru vecinatate,
2. deseurile existente vor fi valorificate conform si fara impact sau vor fi elimina-
te fara o prejudiciere a binelui general si
3. se garanteaza refacerea starii conforme a amplasamentului.

6.2 Se va depune autoritaiti de reglementare un concept de scoatere definitiva din

functiune, elaborat de catre operator asupra instalatiei anterior scoaterii ace-
steia definitiv din functiune.

141
Observatii:

1. Adaptarea conditiilor la fiecare caz in parte:

[1] La instalatiile fara o epurare a gazelor emise se va elimina transmiterea catre un

sistem de epurare a gazelor emise.
[2] Se poate elimina conditia daca se utilizeaza un sistem de cardare direct incalzit.
[3] Daca materialul textil va fi supus unei spalari de catre operator inainte de aplica-
rea finisarilor textile, se mai poate completa cu: „Materialul textil se va supune
unei spalari intense inainte de tratarea termica.“
[4] Doar la agregatele de tratare termica, cu incalzire directa. Reglementarile sunt
intelese si in sensul operatorului, deoarece la o ardere incompleta poate rezulta
formaldehida, posibil a fi preluata de catre materialul textil. De asemenea, printr-
o ardere completa pot fi economisite costuri in baza unui consum redus de com-
bustibil.
Operatorul ar trebui instiintat asupra faptului ca trebuie periodic verificate asupra
scurgerilor conductele de alimentare cu combustibil si din motive de protectia
muncii (de ex. cu ajutorul unui dispozitiv de atentionare EX).
[5] Se aplica doar cand se utilizeaza separatoare filtrante; daca nu, atunci se va eli-
mina.
[6] Doar daca se utilizeaza scrubere pentru aerul uzat res. Electro-filtru; altfel se va
elimina.
[7] Doar daca functioneaza instalatii de epurare a gazelor evacuate; altfel se va eli-
mina.
[8] Dupa caz se vor face completari aici. In special se vor prevedea si limitari pentru
pulberi (substante organice sub forma de pulberi), amoniac, acizi anorganici, oxi-
zi de azot si sulf ca urmare a substantelor si proceselor utilizate. De ex.
„Urmatoarele substante anorganice gazoase conform Nr. 5.2.4 din TA Luft nu au
voie sa depaseasca urmatorii factori de emisie raportati la materiale WFGr in ga-
zul evacuat sau debitele masice de emisie ale intregii instalatii:

Substante conform Factori de emisie raportati la Debit masic de emisie pentru intreaga
Nr. TA Luft materiale WF instalatie
5.2.4 clasa II (HF) 0,060 15 g/h

142
 III (NH3, HCl) 0,60 0,15 kg/h
IV (SOx, NOx) 7 1,8 kg/h

[9] Daca se realizeaza o fixare a materialelor brute (termofixarea fara o spalare

anterioara a materialului) si nu se asigura utilizarea preparatelor termostabile, se
vor desfasura de regula de catre operator masuri de reducere a emsiilor, de ex. in-
stalarea instalatiei de epurare a gazelor emise. Pentru respectarea sigura a valori-
lor limita de emisie sunt necesare in general curatari ale gazului rezidual cu un
randament de cel putin 80% (raportat la substantele organice si C total).
Daca nu se deruleaza nici o fixare a materialelor brute, atunci se va prelua ca si
conditie suplimentara (daca se utilizeaza fibre sintetice resp. tesaturi mixte):
„Nu este permisa o termofixare a materialelor nespalate („fixarea materialelor
brute“).“
Observatie:
Termofixarea resp. uscarea la temperaturi ≥ 110°C este relevanta pentru emisii in
special la firele sintetice resp. tesaturi mixte.
[10] Conditia se va adapta in fiecare caz.
[11] Aici se va lua in considerare:
• Verificarea proceselor si a agentilor utilizati precum si ai textilelor pe substan-
tele cu miros intens (preparatele, resturile de monomeri, agentii de innobilare)
• Estimarea resp. determinarea concentratiilor de miros si a fluxurilor masice
mirositoare ale instalatiei
• Evaluarea mirosurilor rezultate din instalatie
• Derularea masurilor primare prin substituirea agentilor purtatori de miros resp.
modificarea conditiilor de proces; daca prin masurile primare nu se poate rea-
lize o reducere, atunci se va verifica instalarea unei epurari adecvate a gazelor
emise si/sau o inaltime a cosului.
[12] Masurarea percloretenei este necesara doar la sistemul de cardare incalzit indirect;
la agregatele de tratare direct incalzite se aplica interdictia utilizarii materialelor
curatate cu Per.
[13] Conform raportului de proiect al Fa. EnviroTex GmbH „Analiza substantelor con-
form nr. 2.3 si 3.1.7 clasa I TA Luft in finisarea textilelor “ se recomanda metoda
acetil-acetonei pentru stabilirea formaldehidei.

143
[14] Nu s-a prevazut in cadrul elaborarii conceptului modular LAI, o masurare a emi-
siilor la fixarea materialelor brute resp. termofixare. Termofixarea nu a fost pre-
vazuta la elaborarea conceptului LAI. Deoarece in general la fixarea materialelor
brute resp. termofixare este vorba in special de emisii din textile (preparate si fi-
bre), nu pot fi calculate prin BSK. Astfel o verificare a respectarii la fixarea mate-
rialelor resp. la termofixare este de aceea posibila doar prin masuratori ale emisii-
lor.
[15] Sistemele compozite ale agregatelor termice de tratare pot reprezenta cazuri uni-
ce.
Acest paragraf din conditie se va solicita doar daca emisiile mai multor agregate
termice de tratare se transmit unei singure instalatii de epurare a gazelor reziduale.
Insa va trebui sa se completeze la conditia 4.2.8.1, al par. 8:
„Daca mai multe instalatii de tratare termica sunt conectate la o instalatie de epu-
rare a gazelor reziduale, atunci raportul cantarit aer-material se va determina a-
stfel incat intregul flux volumic de aer uzat va fi divizat prin intreg fluxul de ma-
terial. La verificarea de catre serviciul metrologic § 26 trebuie sa se desfasoare
procesele relevante pentru emisie la toate sistemele de cardare (utilizari de solutii
diferite).“
[16] Daca se utilizeaza instaltii de epurare a gezelor emise, atnci se vor stabili cerinte
pentru monitorizare la 4.2.2 „Cerintele pentru exploatare“:
[17] Daca se utilizeaza o instalatie de epurare a gazelor reziduale, atunci la calculul
teoretic al factorului de emisie raportat la materiale din factorii de emisie ai sub-
stantelor poate fi utilizat randamentul instalatiei de epurare a gazelor reziduale,
demonstrat pentru tipul procesului de innobilare.
[18] La depasirea valorilor limita, in special prin preparate, transferuri nedeliberate a
substantelor relevante pentru emisii din etapele de tratare ce nu necesita autoriza-
tie si prin componentele fibrelor relevante pentru emisii, operatorul va prezenta
regulat autoritatii de reglementare (de ex. la semestru), ce masuri de optimizare a
luat resp. va lua pentru atingerea tintelor de emisie stabilite in autorizatie. Opera-
torul trebuie sa raporteze pana la data de 01.10. al fiecarui an catre autoritatea de
reglementare despre rezultatele masurilor de optimizare.
[19] Reglementarea instalatiilor vechi la agregatele de tratare direct incalzite (nu se
aplica la instalatiile ce se supun 31. BImSchV):

144
 La agregatele de tratare incalzite direct, participatia de combustibil nears precum
metanul, care poate fi neconsiderat la participatia emisiilor de substante organice,
se limiteaza la maxim 0,40 g C/kg.
Se vor epuiza posibilitatile de reducere in continuare a emisiilor, prin masuri de
ardere corespunzatoare si alte masuri BAT, de ex. prin optimizarea arderii, revizia
cel putin anuala.
Daca operatorul poate demonstra (de ex. printr-un punctul de vedere de specialita-
te al producatorului de arzatoare si de sisteme de cardare), ca nu poate fi respecta-
ta in instalatia sa valoarea limita de 0,40 g C/kg de combustibil nears iar aceste
emisii nu pot fi reduse in continuare prin masuri primare, atunci limita emisiilor
se va stabili pentru cazul individual.
[20] Daca la finisarea tesaturilor pe baza de PA 6 au loc depasiri ale valorii limita,
atunci se va verifica de catre operator,
- daca se poate utiliza un PA 6 cu participatie redusa de caprolactam,
- daca se poate reduce cantitatea de PA 6 (de ex. prin utilizarea PA 6.6 sau prin
alte fibre sintetice)
- daca se pot desfasura spalari intensive a textilelor inainte de tratarea termica
- daca este posibila exploatarea scruberelor de aer uzat.
[21] Conform conceptului modular LAI initial ar trebui precizate de catre furnizorii de
agenti textile, in fisele tehnice de siguranta toate substantele de la Nr. 2.3 din TA
Luft 1986 (substante cancerigene) cu o participatie mai mare de 10 ppm. Ca ur-
mare a actualizarii TA Luft in anul 2002, Nr. 5.2.7.1 prevede valori de emisie mai
stricte pentru substantele cancerigene, mutagente sau toxice pentru reproducere,
de ex. concentratia masica pentru emisii pentru substantele din Nr. 2.3 din TA
Luft 1986: 5 mg/m3; concentratia masica de emisie pentru substantele Nr.
5.2.7.1.1 clasa III: 1 mg/m3. Din aceasta cauza ar trebui adaptat pragul de declara-
re pentru continutul acestor substante la 2 ppm, inainte fiind 10 ppm. Avand in
vedere ca au fost introduce in finisarea textila si alte substante relevante precum
acrilamida si acrilnitrilul, la Nr. 5.2.7.1.1 clasa II (inainte Nr.2.3 clasa III) si astfel
s-au impus valori de emisie mai restrictive, pragul de declarare pentru substantele
Nr. 5.2.7.1 (substantele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere) se
stabileste la 1 ppm.

145
[22] Factorii de emisie ai substantelor se stabilesc de catre autoriatea de reglementare
in comun acord cu operatorul si institutul metrologic. Se vor verifica in principal
retetele utilizate deseori si deosebit de relevante pentru emisii. Daca se poate de-
monstra in cadrul verificarii factorilor emisiilor de substanta de catre serviciul
metrologic autorizat conform § 26 BImSchG prin confirmarea producatorului a-
gentilor textili si/sau a institutului metrologic ca factorii de emisie ai substantelor
de stabilit, la aceleasi conditii de functionare, se determina mai intai intr-o perio-
ada scurta de timp (< 2 ani) si / sau se demonstreaza de catre producatorii de a-
genti textile ca nu au fost facute modificari ale agentilor textile, atunci se vor sta-
bili alti factori de emisie ai substantelor. Se vor determina determinarile duble fa-
ra sens, in aceleasi conditii. Daca stabilirea altor factori de emisie ai substantelor
pare a fi neproportionala ca urmare a paletei reduse de substante utilizate in pro-
cese, atunci autoritatea de reglementare poate considera ca si indeplinite conditiile
pentru stabilirea factorilor de emisie, solicitandu-se confirmarile mai sus mentio-
nate.

2. Cazuri deosebite:

1. Un operator desfasoara doar procese de termofixare:

Aceasta inseamna in special, ca se poate renunta la urmatoarele conditii resp. se

pot adapta:
• Se pot elimina conditiile de la cap. 2.6.1 „Autocontrolul operatorului“, 2.7.1
„Declararea emisiilor de catre operator“, 2.11 „Stabilirea metrologica a factorilor
de emisie ai substantelor “, 2.12.
• Conditila 2.10 „Numarul masuratorilor emisiilor“ se va adapta: „in loc de ma-
surarea emisiilor din solutii se vor determina la fiecare agregat termic de tratare
emisiile de la termofixare la cel putin un material/un tip de material. Pentru fie-
care instalatie, numarul materialelor masurate/tipurilor de material nu va fi mai
mic de trei.“

2. Parlirea

146
Daca se utilizeaza parlirea, atunci se vor introduce datele tehnice corespunzatoare
conditiei 1(subiectul autorizatiei). Completarile ulterioare conditiilor vor fi pro-
puse exemplar; conditiile se vor adapta dupa o verificare cazului individual con-
cret. La propunerile de conditii pentru pulberi si substante organice se pleaca de
la premiza ca in instalatie exista si alte parti de instalatie de finisare textila, su-
plimentar celei de parlire, de ex. system cardanic, depasindu-se astfel debitul ma-
sic total din TA Luft pentru intreaga instalatie.

Interzicerea utilizarii materialului vopsit cu acceleratori de culoare pe baza de

clor, interzicerea utilizarii materialelor precuratate cu percloretena
Conditiile 2.2.1 si 2.2.2 se vor raporta la parlire si se vor completa corespunzator.

Valorile limita de emisie pentru pulberi

In gazul evacuat de la parlire (sursa de emisie Nr. ...) nu are voie sa fie depasita o
concentratie masica de emisie la pulberi de von 20 mg/m3, (pulberi totale, inclu-
siv pulberi fine conform Nr. 5.2.1 din TA Luft) raportat la gaz evacuat uscat in
stare normala.

Revizia masinii de parlit

Conditiile 2.2.4 si 2.2.5 se vor raporta la parlire si se vor completa corespunzator.

Valorile limita de emisie pentru substantele organice

Substantele organice in gazul evacuat al parlirii (sursa de emisie Nr. ...), excep-
tand substantele organice sub forma de pulberi, nu vor depasi concentratia masica
de emisie de 50 mg total carbon/m3.

Pentru substantele organice sub forma de pulberi se aplica cerinta conditiei

...(pulberi).

147
In cadrul concentratiei masice de mai sus pentru total carbon, substantele organi-
ce impartite in clasele I sau II ale 5.2.5 din TA Luft, chiar si la existenta mai mul-
tor substente din aceeasi clasa, nu au voie sa depaseasca in ansamblu urmatoarele
concentratii masice sau debite masice (adica debitele masice de emisie ale insta-
latiei conform conditiei 10.23 din anexa 4. BImSchV) in gazul evacuat, fiecare
exprimat ca masa de substante organice:

Nr. 5.2.5 Clasa I (de ex. Formaldehida, Acetaldehida)

Debitul masic de 0,10 kg/h
Sau concentratia masica de emisie de 20 mg/m3

Nr. 5.2.5 Clasa II

Debitul masic de 0,50 kg/h
Sau concentratia masica a emisiilor de 0,10 g/m3
La existenta substantelor mai multor clase, nu au voie sa fie depasite, in plus fata
de cerintele de mai sus, la aparitia impreuna a substantelor claselor I si II in total
valorile limita de emisie ale clasei II.

Concentratiile masice ale emisiilor mentionate se raporteaza la un gaz emis uscat,

in stare normala.

Daca se parlesc si tesaturi mixte resp. tesaturi sintetice (de ex. tesaturi tehnice
precum m-aramida), se va verifica daca se pot emite si substante cancerigene (de
ex. la parlirea poliacrilnitrilului) si se va prelua si conditia urmatoare.

Substantele cancerigene conform Nr. 5.2.7.1.1 din TA Luft, chiar si la existenta

mai multor substante ale aceleiasi clase, ca si cerinte minime, nu vor depasi in
ansamblu urmatoarele concentratii masice sau debite masice de emise (adica de-
bitele masice de emisie ale instalatiei totale ce necesita autorizatie conform 10.23
din anexa 4. BImSchV) in gazul evacuat:

148
 Clasa II (de ex. Debitul masic de 1,5 g/h sau concentratia masica de
Acrilamida, 0,5 mg/m3
Acrilnitril)
Clasa III (de ex. Debitul masica de 2,5 g/h sau concentratia masica de
clorura de vinil) 1 mg/m3

La existenta substantelor mai multor clase, neafectand limitele emisiilor de mai

sus, la aparitia impreuna a substantelor claselor I si II in gazul evacaut nu se vor
depasi in ansamblu valorile de emisie ale clasei II iar la aparitia impreuna a
substantelor claselor I si III, a claselor II si III sau a claselor I – III in gazul emis,
nu se vor depasi in ansamblu valorile limita de emisie ale clasei III.

Concentratiile masice ale emisiilor, mentionate, se raporteaza la gazul emis uscat,

in stare normala.

Masuratorile prime si repetate ale emisiilor

Masuratorile emisiilor se vor desfasura corespunzatoar Nrn. 5.3.1, 5.3.2.1, 5.3.2.2,
5.3.2.3 si 5.3.2.4 din TA Luft; valorile de emisie pentru substantele organice ale
Nr. 5.2.5 nu se vor mentiona ca si echivalent propan; factorul de reactie se va lua
in considerare conform Nr. 5.3.2.3 din TA Luft.
Conditia 2.10 Numarul masuratorilor emisiilor ar trebui completata la final dupa
cum urmeaza:

Masuratorile emisiilor la sursa de emisie a masinii de parlire se vor desfasura de-

rogandu-se de la regulile Nr. 5.3.2.2 din TA Luft.

3. Albirea (Instalatiile Nr. 10.10 din anexa a 4. BImSchV)

La numarul conditiei 2.2 se va prelua:

„Inalbirea textilelor:
Inalbirea se face fara clor si pe baza de apa oxigenata.“

149
4. Vopsirea (Instalatiile conform Nr. 10.10 din anexa 4. BImSchV)

Daca este relevant pentru instalatie (ca urmare a „transferului “ de emisie la insta-
latia de finisare, Nr. 10.23 anexa din 4. BImSchV), se va include la conditia 2.2:
„Vopsirea amestecurilor de PES si PES cu vopsele de dispersie:
Utilizarea acceleratorilor cloro-organici relevanti pentru emisii se va evita prin
masurile urmatoare (in ordinea prioritara):
• Utilizarea fibrelor poliesterice, care se pot vopsi si fara acceleratori (daca
permite situatia economica a pietei)
• Vopsirea la temperatura ridicata in conditii (HT) fara o verificare a accelerato-
rilor in sistem inchis
• Inlocuirea acceleratorilor conventionali pri compusi optimizati fata de emisii
(de ex. pe baza de Benzilbenzoat si N-Alkylftalimid)“
5. Imprimarea

In functie de conditiile de proces pot fi emise la uscare si fixare/vaporizare com-

pusi organici volatili.
Daca este relevant pentru instalatie, se va prelua la conditia 2.2 (ca urmare a
„transferului“ emisiilor la instalatia de finisare de la Nr. 10.23 din anexa 4.
BImSchV):
La imprimarea cu pigmenti se vor utiliza pastele de imprimare cu emisii reduse:
• Ingrosatori cu emisii reduse si cu un continut redus de compusi organici vola-
tili (sau care nu contin solventi organici) si lianti fara formaldehida. Aportul la
emisii din procesul de imprimare: <0,4 g C/kg Textile (raportate la raportul
aer –materiale de 20 m3/kg Textile)
• Pastele de imprimare fara APEO si pastele de imprimare cu un grad ridicat de
bioeliminare
• Continutul redus de amoniac (aportul emisiilor din procesul de imprimare: 0,6
g NH3/kg Textile (raportat la un raport aer-materiale de 20 m3/kg Textil).

Alte conditii, de ex. pentru limitarea emisiilor, se pot impune in functie daca instalatia
se supune de ex. 31. BImSchV.

150
Anexa 1
Imagine de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) in industria textila

Nota:
Datele despre capitole mentionate in paranteze se refera la capitolul aferent celui din BREF-ul
industriei textilelor. Confectiile de bumbac (cap. 5.2.1) nu au fost luate in considerare in pre-
zentare.

1. BAT generale (pentru intreaga industrie textila)

Metode de management • Implementarea unei constiinte de mediu in exploatare, inclusiv a unei continuari a
scolarizarii personalului din instalatie intr-un mod orientat spre mediu
• Manipularea si depozitarea chimicalelor/subst. Auxiliare corespunzator
dispozitiilor legale precum si conf. informatiilor producatorului (vezi si BREF-ul
pentru depozitare cu implementare orizontala)
• Derularea masurilor pentru prevenirea scurgerilor de chimicale si a lichidelor de
proces
• Implementarea unui sistem de captare si control pentru debitele masice de
intrare in proces si de iesire, inclusiv intrarile de material textile, chimicale,
caldura, energie si apa precum si iesirile de produs, apa uzata, emisii de aer,
namoluri, deseuri solide si produse secundare. Cunoasterea fluxurilor de intrare
si iesire reprezinta premiza pentru a identifica poluarile cele mai importante si
problemele de mediu impreuna cu sursele lor si performanta de mediu.
• Intretinerea si curatarea periodica (cap. 4.1.1)
Dozarea si transportul • Sistemele de dozare/preparare automata pentru chimicale/subst. auxiliare
chimicalelor (cu exceptia • Transportul prin conducte fixe
colorantilor) cap. 4.1.3
Alegerea si utilizarea • Dupa posibilitate desfasurarea proceselor fara chimicale
chimicalelor • Daca utilizarea chimicalelor este necesara: Alegerea orientata a chimicalelor din
punctul de vedere al poluarii minime de mediu, de ex. luandu-se in considerare
relevanta pentru apa uzata si aer uzata (de ex. TEGEWA schema de clasificare
pentru domeniul apei uzate, conceptul factorilor de emisie pentru poluantii din
aer) (cap. 4.3.1 und 4.3.2).
• Tenside: Inlocuirea alchilfenoletoxilatilor si a altor substante ce pericliteaza
mediul prin tratarea apei uzate pentru tensidele degradabile biologic/eliminabile
ecologic(cap. 4.3.3)
• Formarea complexelor:
- Prevenirea si reducerea utilizarii substantelor cu formare complexa prin
procesle de pre-tratare si colorare (cap. 4.5.6)
- alegerea substantelor cu forme complexe gradabile biologic si bio-eliminabile
(cap. 4.5.6)
• Agenti antispumanti:
- Prevenirea sau reducerea utilizarii agentilor antispumanti
- Alegerea agentilor antispumanti, fara uleiuri minerale si care prezinta un grad
ridicat de eliminare biologica (cap. 4.3.4)

151
Alegerea materialelor • Colaborarea cu furnizorii in vederea obtinerii unui schimb de informatii asupra
textile utilizate cantitatii si tipului agentilor auxiliari (de ex. pesticide, preparatii), utilizate la
etapele de pregatire a textilelor (de ex. Certificatul de insotire a materialelor)
• Alegerea materialului textil cu un impact initial cat mai redus posibil (de ex.
preparatele, substante de incleiere):
- Fibrele sintetice: Alegerea materialelor textile cu preparate termostabile si
degradabile biologic/eliminabile (cap. 4.2.1)
- Bumbac:
Alegerea materialelor cu agenti de tivire eliminabile/degradabile biologic, prin
reducerea sarjelor de tivire (prin umectare inainte de tivire)(cap. 4.2.4 si 4.2.5)
Prevenirea prelucrarii materialului textil cu chimicale periculoase, precum PCP
Prelucrarea bumbacului netratat
- bumbac:
Prevenirea prelucrarii materialului textil cu chimicalele periculoase, precum
resturile de pesticide (cap. 4.2.7, 4.2.8)

Alegerea atelor de bumbac cu preparate biodegradabile (cap. 4.2.2)

Managementul apei si a • Inregistrarea si monitorizarea consumului de apa si energie la diferite procese
energiei (cap. 4.1.2)
• La masinile continue: Instalarea instalatiilor de masurare a debitului si supape
automate de oprire (cap. 4.1.4 si 4.9.2)
• Masinile in sarje: Instalarea instalatiilor automate cu statii de umlere si control de
temperatura (cap. 4.1.1 si 4.6.19)
• Descrierea clara, detaliata a circuitelor de functionare, pentru ca resursele sa nu
fie risipite (cap. 4.1.4)
• Optimizarea instruirii personalului din cadrul productiei; reglarea pretratarii
conform criteriilor de calitate in procesele ulterioare (cap. 4.1.1)
• Verificarea daca etapele diferite ale tratarii pot fi desfasurate concomitent intr-o
etapa (cap. 4.1.1 si 4.1.4)
• Procesele in sarje: Utilizarea masinilor cu un raport redus al solutiei preparate
(cap. 4.6.19 si 4.6.21)
• Utilizarea tehnicilor de acoperire minima la procesele continue (cap. 4.1.4)
• Imbunatatirea eficientei la spalare atat la functionarea in sarje cat si la procesele
continue (cap. 4.9.1 si 4.9.2)
• Reutilizarea apei de racire ca si apa de proces (cap. 4.1.1)
• Curatarea si reutilizarea apei de proces din debitele de apa uzata, selectionata,
putin poluata (cap. 4.5.8 si 4.6.22)
• Utilizarea acoperirilor adecvate, proiectarea inchisa a masinilor pentru reducerea
pierderilor prin aburi (cap. 4.1.1 si 4.6.19)
• Izolarea incalzirii prin conducte, supape, rezervoare, masini de reducere a
pierderilor de caldura (cap. 4.1.5)
• Optimizarea halei cazanelor( recircularea condensatului, absorbirea aerului de
ardere cald, recuperarea caldurii din gazul emis) (cap. 4.1.1, 4.4.3 si 4.8.1)
• Circularea separata a devitelor calde si reci de apa uzata pentru recuperarea
caldurii (cap. 4.1.1 si 4.6.22)
• Instalarea sistemelor de recuperare a caldurii in zona aerului uzat (cap. 4.1.1,
4.4.3 si 4.8.1)
• Instalarea electromotoarelor cu frecventa controlata, utilizarea electromotoarelor
din clasa 1 de eficienta (eff 1) (cap. 4.1.1)
Managementul deseurilor • Colectarea separata a deseurilor solide inevitabile
• Utilizarea recipientelor imprumutate

152
2. Masuri integrate in proces raportate la procesul de productie
2.1. Pre-tratarea
Indepartarea lubrifiantilor
la materialele cu ochiuri
Dezmembrare
Inalbirea
Mercerisarea
2.2. Colorarea
Dozarea si transportul
solutiilor de culoare
• Alegerea materialelor textile, prelucrate cu lubrifianti solubili in apa si
biodegradabili (cap. 4.2.3). Lubrifiantii ar trebui indepartati prin spalari cu apa. La
materialele cu ochiuri din fibre sintetice se va face o spalare inainte de
termofixare.
• Desfasurarea termofixarii inaintea spalarii si tratarii gazelor emise printr-un
electrofiltru cu recuperarea energetica si colectarea separata a uleiului (cap.
4.10.9)
• Indepartarea uleiului solubili in apa in lubrifianti prin spalari cu solventi organici
(cap. 4.9.3)
• Alegerea materialului cu agenti de incleiere biologic degradabili/eliminabili (cap.
4.2.4), realizat prin minimizarea sarjei de incleiere (prin ardere inainte de incleiere
cap. 4.2.5) in combinatie cu sistemele eficiente de spalare pentru dezmembrare
csi instalatii mai reduse de tratare a apei uzate poluate cu namol
• Daca sursele de origine ale materialului brut nu este controlabil: dezmembrare
prin oxidare (cap. 4.5.2)
• Combinarea dezmembrarii/spalarii si inalbirii ca si etapa de proces (cap. 4.5.3)
• Recuperarea si reutilizarea agentilor de incleiere prin ultrafiltrare (cap. 4.5.1)
• Utilizarea hidrogen peroxidului ca si inalbitor prioritar (cap. 4.5.6) impreuna cu
tehnicile de reducere a stabilizatorilor hidrogenului peroxid sau a formarilor
complexe biodegradabile/bioeeliminabile (cap. 4.3.4)
• Utilizarea clorurii de sodiu doar la melita sau fibra de bast, ce nu pot fi inalbite
singure cu hidrogen peroxide. In acest caz ar trebui utilizat un proces in 2 etape
cu peroxid de hidrogen si dioxid de clor fara clor (cap. 4.5.5)
• Utilizarea hipocloritului de sodiu doar in cazurile in care este necesar un grad
foarte mare de alb si pentru textile sensibile, la care ar apare o descompbunere.
In aceste cazuri special ar trebui desfasurat procesul de inalbire in 2 etape: Mai
intai are loc inalbirea cu hidrogenul peroxid, in final cu hipoclorit de sodiu.
• Recuperarea si extragerea repetata a sodei caustice din procesul de mercerizare
(cap. 4.5.7)
sau
• Reutilizarea apei uzate alcaline din procesul de mercerizare la utilizarea
proceselor de pre-tratare
• Reducerea numarului de coloranti utilizati
• Utilizarea sistemelor automate de dozare si transport pentru coloranti (doar
pentru mixarea manuala pentru coloranti utilizati putini)
• Pe distantele de transport lungi continue (volumul mort al conductei de transport
comparabil cu volumul de material foulard (mixtura matase si bumbac): utilizarea
in principal a statiilor de colorare decentralizate, automate, care nu amesteca
anterior chimicalele diferite cu colorantii inainte de procesul de colorare si care
dispun de o curatare automata.
153
BAT- generala pentru • Utilizarea masinilor de colorare cu:
colorarea in sarje Instalatiile automate de control pentru volumul de umplere, temperatura si alti
parametrii relevanti, sisteme de caldura si racire indirect incalzite, hote de
exhaustare pentru reducerea pierderii de vapori (masini inchise de colorare)
• Utilizarea masinilor de colorare adecvat dimensionate (cap. 4.6.19)
• La alegerea masinilor noi se va lua in considerare (cap. 4.6.19):
- raport mic sau foarte (ultra) redus de solutie preparata
- separarea interna in lichidul de proces de lichidul de spalare
- extragerea mecanica a solutiei preparate pentru reducerea pierderii de solutie si
imbunatatirea eficientei la spalare
- durata redusa a ciclurilor de colorare
• Reutilizarea apei de clatire pentru urmatorul proces de colorare si reutilizarea baii
de culoare (cap. 4.6.22)
• Inlocuirea bailor de clatire cu supraplin prin metode inteligente de spalare/clatire
(cap. 4.9.1)
BAT pentru procesele • Utilizarea sistemelor de alimentare a solutiilor in cantitati reduse si reducerea
continue de colorare: capacitatii volumice a cuvei de imbaiere (la utilizarea tehnicii de colorare pe
Reducerea pierderilor la tampon)
solutiile concentrate • Utilizarea sistemului de dozare pentru baia tampon, bazandu-se pe masurarea
cantitatii de solutie (cap. 4.6.7):
- Masurarea cantitatii solutiei uzate de culoare raportate la cantitatea textilelor
prelucrate
- Reducerea pierderilor de solutie colorata la colorarea KKV (cap. 4.6.7)
• Sisteme de distribuire adecvate, prin care sunt transportate chimicalele on-line ca
si fluxuri separate de substanta, acestea vor fi amestecate doar direct inaintea
alimentarii masinii de acoperire
• Imbunatairea eficientei la spalare (cap. 4.9.2)
Amestecurile de PES si • Prevenirea utilizarii Carrier relevant pentru emisii (in urmatorul rand):
PES, colorate cu - Utilizarea fibrelor de poliester, care se pe colora fara Carrier (daca acest lucru
coloranti de dispersie este permis de abordarile economice de piata) (cap. 4.6.2)
- Colorarea in conditii HG fara utilizarea Carrier (neaplicabil pentru PES/WO- si
Elastan/WO-amestecuri)
-Inlocuirea Carrier conventional prin compusi, bazat pe Benzilbenzonat si N-
Alkilftalimida (la colorarea fibrelor WO/PES) (cap. 4.6.1)
• Inlocuirea dionitului de sodiu la post-tratarea PES (cap. 4.6.5):
- Indepartarea dionitului de sodium prin agenti de reducere pe baza a derivatelor
acizilor de sulfura cu dozare conform necesitatilor
- Utilizarea colorantilor de dispersie, care pot fi colorate in locul reductiei in solutie
alcalina prin dizolvare hidrolitica (cap. 4.6.5)
• Utilizarea dizolvarilor de culoare, care contin agenti de dispersie cu grad de
descompbunere biologic ridicat (cap. 4.6.3)
Colorarea cu coloranti de • Inlocuirea colorantilor cu continut de sulf conventionali, sub forma de pulbere si
sulf (cap. 4.6.6) fluida, cu coloranti fara sulfi, stabilizati, redusi anterior cu continut de sulfit mai
mic de 1%
• Inlocuirea sulfuriid de sodiu prin agenti de reducere fara sulf sau dionit de sodiu
(in aceasta ordine)
• Realizarea masurilor pentru alimentarea cantitatii necesare de agenti de
reducere
• Utilizarea peroxidului de hidroxid ca si agent de oxidare
Colorararea in sarje- • Colorarea fibrelor de celuloza cu coloranti reactivi Low-Salt (cap. 4.6.10, 4.6.11)
colorarea substantelor • Colorarea fibrelor de celuloza cu coloranti reactivi polifunctionali
reactive • Evitarea detergentilor si a formarilor de complexe la etapele de clatire si
neutralizare dupa colorarea prin utilizarea clatirii fierbinti, impreuna cu o
recuperare a caldurii (cap. 4.6.12)

154
Procesul de stationare pe
tampon (pad-batch dye-
ing) cu coloranti reactivi
Colorarea lanii
2.3. Imprimarea
Generalitati
Imprimarea reactiva:
Prevenirea utilizarii ureii
Imprimarea pigmentata:
Utilizarea pastei de
imprimare optimizate fara
emisii (cap. 4.7.3)
• Etivarea ureii (cap. 4.6.9)
• Utilizarea metodelor de fixare fara silicati la un proces KKV (4.6.9)
• Utilizarea tehnicilor de colorare, care asigura un nivel echivalent pentru mediu
precum in cap. 4.6.13
• Inlocuirea colorantilor cu crom prin substante reactive, sau, acolo unde este
posibil, utilizarea metodelor cu continut de crom redus (cap. 4.6.15):
- factorul de emisie de 50 mg Cr/kg lana
- Crom VI nu are voie sa fie detectat in apa uzata (limita de detectare: <0,1 mg/l)
• Poluarea minima a apei uzate prin metalele grele la colorarea cu coloranti
complex metalici. Factori de emisie de 10 – 20 mg/kg lana tratata se vor respecta
prin:
- utilizarea agentilor auxiliar pentru imbunatatirea impregnarii culorii (cap. 4.6.17)
- utilizarea metodelor de control pH, pentru a epuiza ultima la maxim ultima baie
de culoare
• Utilizarea prioritara a procesului cu pH controlabil la colorarea cu coloranti cu pH
controlabili (coloranti acizi si bazici) (cap. 4.6.14)
• Reducerea pierderilor de pasta imprimanta la imprimarea prin rotatie:
- reducerea volumului sistemului de alimentare (cap. 4.7.4)
- recuperarea pastei de imprimare din sistemul de alimentare (cap. 4.7.5)
- reciclarea restului de pasta de imprimare (cap. 4.7.6)
• Reducerea consumului de apa la procesele de curatare prin combinare (cap.
4.7.7):
- Controlul de Start/Stop la curatarea benzilor de imprimare
- Reutilizarea partii curatate a apei de clatire din curatarea prin strivire si
sabloane de imprimare
- Reutilizarea apei de spalare din curatarea benzilor de imprimare
• Utilizarea masinilor digitare de imprimare cu jet de cerneala la producarea in
cantitati mici (mai putin de 100 m), daca abordarile economice de piata permit
acest lucru (cap. 4.7.9)
• Utilizarea masinilor digitale cu imprimare cu laser pentru imprimarea covoarelor si
a suprafetelor mari de textile, cu exceptia imprimarii de rezerva si a situatiilor
similare (cap. 4.7.8)
• Proces intr-o singura etapa cu umectare controlata (umectarea unei cantitati
definite de apa sau prin utilizarea spumei) (cap. 4.7.1)
sau
• Procesul de imprimare in 2 trepte (cap. 4.7.2)
• Ingrosator cu emisii reduse cu un continut redus de compusi organici volatili (sau
fara continut de compusi organici) si lianti fara formaldehida. Aportul emisiilor din
procesul de imprimare: <0,4 g C/kg Textile (raportate la un raport aer/material de
20 m3/kg Textile)
• Fara APEO si cu un grad ridicat de eliminare biologica
• Continutul redus de amoniac (aportul la emisii din procesul de imprimare: 0,6 g
NH3/kg Textile (raportate la raportul aer-materiale de 20 m3/kg Textile)
155
2.4. Finisarea

Generalitati proces • Reducerea cantitatii de reziduu de solutie prin:

- Utilizarea tehnicilor de aplicare minima (de ex. clatire) sau reducerea volumului
de material Foulard
- Reutilizarea solutiilor preparate (daca nu se preconizeaza nici o afectare a
calitatii)
• Reducerea consumului energetic la agregatele termice de tratare (cap. 4.8.1):
- Utilizarea deshidratarii mecanice de reducere a continului umed a textilelor
uscate
- Optimizarea raportului de aer recirculat resp. aer uza, reglarea automata a
umiditatii aerului uzat sau aerului de recirculare intre 0,1 – si 0,15 kg apa/kg aer
- Instalarea sistemelor de recuperare a caldurii
- Izolarea agregatului termic de tratare
- Intretinerea periodica a arzatoarelor la agregatele de tratare termice incalzite
direct
• Utilizarea retetelor de innobilare (cap. 4.3.2), optimizate pentru reducerea
emisiilor in aer. Un exemplu pentru alegerea retetelor de innobilare in conceptul
factorilor de emisie („conceptul modular“)
Innobilarea pentru o • Utilizarea agentilor de umectare in domeniul fabricarii covoarelor, utilizarea
intretinere usoara agentilor de umectare fara formaldehida sau cu putina formaldehida (<0,1% parte
de formaldehida in formula) in industria textila (cap. 4.8.2)
Tratarea impotriva molii- • BAT descrisa in capitolele 4.8.4.1 – 4
lor
Innobilarea cu plastifica- • Utilizarea plastificatorilor cu ajutorul foulard de apretare sau prin procesul de
tori pulverizare sau aplicare a spumei (fara o utilizare directa in masina de colorare)
(cap. 4.8.3)

2.5. Spalarea

• Inlocuirea spalarii la supraplin cu metode de intrare si iesire sau „tehnici inteligente de

clatire“ (cap. 4.9.1)
• Reducerea consumului de apa si energie la procese continue:
- Instalarea masinilor de spalare eficiente (cap. 4.9.2; randamente realizabile pentru fibrele
de celuloza si sintetice in Tab. 4.38)
- Utilizarea instalatiilor de recuperare de caldura
• Daca nu este evitabila o curatire cu solventi organici halogenati (de ex. Textile puternic
incarcate, ce nu pot fi eliminate cu apa): utilizarea unei instalatii de spalare complet
inchise pe exterior cu recirculare (cap. 4.9.3).

3. Tratarea emisiilor si eliminarea deseurilor

3.1 Tratarea apei uzate

Sunt posibile teri strategii diferite:

• Tratarea centrala intr-o instalatie de tratare a apei uzate la fata locului

• Tratarea centrala intr-o instalatie de tratare a apei uzate comnala
• Tratarea decentralizata a fluxurilor selectate, separate din sectii (sau nu la fata locului)

156
Principii generale pentru • Caracterizarea diferitor fluxuri de apa uzata din proces
tratarea apei uzate si • Separarea apelor uzate la sursa de aparitie raportat la tipul de impuritate si
gestionarea ei (cap. cantitatea ei, inainte de a se amesteca cu alte fluxuri.
4.1.2) • Fluxurile de apa uzata ar trebui sa fie supuse unei tratari adecvate.
• Se va evita alimentarea substantelor in apa uzata catre sistemele biologice de
tratare ce pot cauza disturbari in functionare.
• Tratarea fluxurilor de apa uzata, care contin o parte relevanta de substante
nedegradabile biologic, prin tehnici adecvate, sau printr-o tratare biologica
definitiva
BAT pentru tratarea apei • Tratarea apei uzate din textile in instalatiile de namol viu cu concentratie de
uzate din innobilarea incarcare redusa a namolului (BTS) cu premiza ca fluxurile concentrate care nu
textilelor si fabricarea contin compusi nedegradabili biologic, trebuie sa fie pretratati separat (cap.
covoarelor 4.10.1)
• Tratarea fluxurilor partiale de apa uzata, foarte poluate (COD >5000 mg/l),
selectionate, separate si nedegradabile biologic prin intermediul oxidarii chimice
BAT pentru tratarea apei • Utilizarea combinata a circuitelor de eliminare a murdariei/de recuperare a
uzate din spalarile de grasimilor cu instalatii de tratare prin vaporizare a namolului ramas si recuperare
lana completa a apei si energiei la 1) instalatiile noi, 2) instalatiile existente fara
tratare la fata locului, 3) instalatii care trebuie inlocuite din cauza duratei lor de
viata
• Utilizarea coagularii/tratarii prin floculanti in cazul instalatiilor existente, care deja
le utilizeaza impreuna cu instalatia de epurare biologica

Anumite reziduuri de proces (de ex. paste reziduale, solutii preparate rezidualen) nu ar trebui
sa ajunga in apa uzata, acolo unde este posibil. Aceste reziduuri ar trebui eliminate pe cai
adecvate, de ex. prin ardere termica.

Iintr-un caz specific apei uzate, care contine pasta de imprimare a pigmentilor sau latex de la
acoperirea mochetelor, precipitarea si flocularea si arderea namolului rezultat reprezinta o
posibila alternative la oxidarea chimica (cap. 4.10.5).

Pentru culorile Azo, poate fi efectiva pentru decolorare o tratare anaeroba a solutiilor
preparate de culoare si a pastelor de imprimare, inaintea tratarii aerobe (cap. 4.10.6).

Daca fluxurile de apa uzata nu pot fi tratate separat cu compusi nedegradabili biologic, atunci
sunt necesare alte tratari suplimentare fizico-chimice:

• Tratarile tertiare dupa tratarea biologica a apei uzate (de ex. instalatia 6 in Kap. 4.10.1)
• Combinarea tratarilor biologice, fizice si chemice impreuna cu alimentarea carbunilor
activ si a sarii de fier pentru sistemul de namol activ cu reactivare a namolului in exces
prin oxidare umeda sau peroxidare la umed (cap. 4.10.3)
• Tratarea cu ozon a compusilor rezistenti (instalatia 3 in cap. 4.10.3)

3.2 Eliminarea deseurilor

Namolul din tratarea apei • Utilizarea namolului la fabricarea tiglei sau la alte cai adecvate de reciclare
uzate provenit din apa • Arderea namolului in instalatiile adecvate de ardere cu recuperarea caldurii
uzata a spalarilor de lana

157
Anexa 2

Imaginea de ansamblu asupra poluantilor relevanti pentru emisii

in aerul uzat de la instalatiile de finsiare a textilelor1
In aerul uzat provenit de la instalatiile de finisare a textileleor pot fi continute o multitudine
de substante diferite. In cazul emisiilor este vorba de substante din agentii auxiliari pentru
textile, impuritati si produse secundare ale formulelor precum si de produse de reactie ale
finisarii. Urmatoarele tabele ofera o imagine de ansamblu asupra substantelor celor mai
importante, ce pot fi demonstrate in timpul proceselor de innobilare, imprimare si acoperire.

Tabelul 1: Clasele de substanta cu proprietati mai putin periculoase

Substantele Sursele posibile

Hidrocarburi alifatice (C1-C40) preparate, lianti, paste de imprimare
Hidrocarburi aromate Carrier, detergenti de masini
Ketone Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Alcooli (molecular inferior) Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Ester (molecular inferior) Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Siloxane Plastificatori
Acizi de carbon (de ex. acid acetic) Reglarea pH
Acizi grasi Produse secundare in Tenside
Alcooli grasi Produse secundare in Tenside
Ester de acizi grasi Produse secundare in Tenside
Fettamine Produse secundare in Tenside
Aminoalkohole Produse secundare in Tenside
Diole, Polyole Produse secundare in Tenside
Glykolether Produse secundare in Tenside
Eter alifatici aromatici Diveriti agenti auxiliari

Tabelul 2: Substantele si clasele de substante cu proprietati periculoase

Substantele Sursele posibile

acetaldehida Polyvinylacetat, Essigsäure
Acroleina Zersetzung von Glycerin
Acrilati (Metil-, Etil-, Butil-) Agenti de acoperire si agenti de legare
pentru materiale de tip Flis
Acizi acrilici Polimeri, ingrosatori
Amine alifatice Polimeri (in special Poliuretane)
Amoniac spumanti, ingrosatori
2- Aminoetanol lianti, plastificatori
Benzilalcool Carrier
Bifenil Carrier
Bis (2-aminoethyl)-1,2-ethandiamin, N, N Plastificatori

1
din "cele mai bune tehnici disponibile din industria textila, Dr. Schönberger, Dr. Schäfer, Agentia
Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
158
Substantele Sursele posibile
2-Butanonoxim Rasini de fluorcarbon, poliuretani
Butin-1,4 diol Rasini de fluorcarbon
epsilon-Caprolactam Poliamida 6 Pulbere/Textile
Clormetan (Clorura de metilen) Compusi de amoniu cuaternari
Hidrocarburi clorurate aromate Carrier
Cloretanol Descompunerea agentilor protectie ignifuga
(P-Esterclorurarati)
Cloroparafina Agenti protectie ignifuga
Dicloretena Clorura Poliviniliden
Diclormetan Curatirea solventilor
Dietilentriamina Plastificatori
Di(etilhexil)ftalat Coloranti/Dispersie polimera
Diglicidilether Rasina epoxidica
Toluen diisocianat, 2,4- Rasini carboflorurate (Extender), poliuretani
Toluen diisocianat, 2,6- Rasini carboflorurate (Extender), poliuera-
tani
N,N-Dimetilacetamid Solventi fibrosi (m-Aramide)
Dioxan, 1,4- Tenside (Ethoxylate)
Difenilmetan-2,4 diisocianat Extender, Poliuretani
Difenilmetan-4,4' diisocianat Extender, Poliuretani
Dipropilentriamin Plastificatori
Acid acetic-(2-ethoxyethyl)-ester Plastificatori/Rasini carboflorurate
Etoxiethanol Plastificatori/Rasini carboflorurate
Etandialdehida (Glyoxal) Lianti
Etilendiamina Plastificatori
Fluororganika, molecular inferior Rasini carbofluorurate
Formaldehida Lianti, agenti de conservare, gazul de la
cadrul de intindere
Acid formic Diferiti agenti pentru textile
Hexametilendiamina Produsi policondensati
Hexametilendiisocianat Rasini carbofluorurate, Poluretani
Hexanon, 2- Rasini carbofluorurate
Acid clorhidric Catalizatori
Isocianatmetil-3,5,5-trimetilciclohexil- Rasini carbofluorurate, poliuretani
isocyanat,3
N-Metilpirrolidon Solventi fibrosi (m-Aramide),
Detergenti pentru masini
N-Alkilmorfolin Agenti de acoperire pentru materiale de tip
flis
Acid oxalic Agenti auxiliar de inalbire
Tetracloretena Curatierea chimica
Tio-uree Agenti de colorare
Trietilamina Lianti speciali
Trikresilfosfat Agenti ignifugi
Trimetilfosfat Agenti ignifugi
Derivate de staniu, organic, anorganic Rasini carbofluorurate,
Agenti de Hidrofobare, biocide
Acetat de vinil Acetat de polivinil
159
 Tabelul 3: Substantele cu proprietati cancerigene

Substantele Clasa conf. Surse posibile

TA Luft 2002
Nr. 5.2.7.1.1
Trioxid de arseniu/Trioxid de I Agenti protectie ignifuga
antimoniu
Sulfat dimetil III1 Compusi cuaternari de amoniu
Etilenimina III1 Agenti protectie ignifuga
Acrilnitril II Dispersii polimerice
1,3-Butadiena III Dispersii polimerice
2-Vinlciclohexena III1 Dispersii polimerice
Epiclorhidrian III1 Produsi policondensatori
1,2-Epoxipropan (Propilenoxid) III Tenside (Propoxylate)
2,3-Epoxy-1-propanol III1 Antistatica
Etilenoxid II Tenside (Etoxilati)
Clorura de vinil III Dispersii polimerice (PVC)
Acrilamida II Polimeri reactivi, Agenti protectie
ignifuga

Pentaclorfenol III1 Pesticide

Propilenimina III1 Agenti protectie ignifuga si lianti
poliuretani
1
N-Vinilpirrolidon III Dispersii polivinilpirolidon
1) Clasificare momentana; nu exista inca o evaluare completa in functie de
intensitatea de actionare.

Precizare:
Informatii actuale despre proprietatile substantelor si despre caracteristicile periculozitatii
sunt accesibile gratis prin baza de data excelenta despre substante GESTIS:
www.hvbg.de/d/bia/fac/zesp/zesp.htm

160
Anexa 3

Datele tipice de emisie (Concentratiile masice si factorii de emisie) ale instalatiilor de

finisare a textilelor2

In urmatorul tabel se regasesc datele de emisie specifice proceselor (concentratiile masice,

factorii de emisie si debitele masice) pentru diferite instalatii de finisare a textilelor. Daca
sunt instalate sisteme de epurare a gazelor uzate, atunci toate valorile din table se raporteaza
la gazul epurat. In cazul cadrului de intindere direct incalzit, aportul de carbon organic
provenit din procesul de ardere este mentionat separate si nu este cuprins in datele prezentate
ale valorilor de C organic (factorul de emisie, debitul masic si concentratia).

Au fost luate in considerare urmatoarele precese resp. retete (in unele cazuri au fost realizate
printr-un singur proces mai multe efecte diferite de innobilare, in care a fost utilizata o
combinatie a diferitor agenti auxiliari pentru textile):

- Termofixarea materialului brut si a materialului pre-spalat

- Innobilare pentru a fi moale la pipait
- Innobilare pentru a fi usor de intretinut
- Innobilare antielectrostatica
- Efect de deschidere la culoare dpdv optic
- Innobilare hidrofoba
- Apretare
- Acoperire
- Innobilare pentru a obtine o rezistenta la stoarcere

Ca si rezultat se va retine faptul ca

- Termofixarea unui material brut poate duce la o poluare semnificanta a aerului uzat. La
termofixarea PA 6 sunt emise cantitati mari de caprolactam (vezi procesele 1.1 si 13.3).
- In cazul fixarii brute a textilelor care contin preprarate cu continut redus de emisii se pot
observa clar emisii mult mai reduse (vezi exploatarea textile 15).
- Tratarea termica a textilelor pe un cadru de intindere pot fi influentate de procese de
innobilare anterioare (tranferul de Carrier de la vopsire in procesul 4.4 si transferal de
percloretilena din curatarea chimica anterioara in procesele 12.1 si 12.2).
- Exceptand procesele de fixare bruta (daca se utilizeaza preparate conventionale) se poate
realiza un factor de emisie de 0,8 g C organic pro kg Textile in aproape toate procesele ale
finisarii textilelor. (totusi sunt mentionate in tabel valorile de emisie pentru gazul epurat
in cazul instalatiilor dotate cu epurare de gaze emise).
- Emisiile de C organic prin gaz nears se afla in intervalul 0,1 g/kg Textile pana la > 5 g/kg
Textile – a arzatoare defectuos intretinute.
- Emisiile de formaldehida pot rezulta atat din agentii auxiliar de textile resp. din produsele
lor de reactie cat si din cadrul de intindere.

2
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile industriei textile, Dr. Schönberger, Dr. Schäfer,
Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
161
Datele de emisie specifice proceselor (valori masurate)

Instalatii de Reteta Substrat Temperatura Factorul de Concentratia Debitul masic Emisiile din Observatii
textile, Pro-
Tehnologia de procesului emisie [mg Org.- [g Org-C/h] incalzirea
cese intindere pe [°C] dependent de C/Nm³] cadrului de
proces sau intindere
cadru, [g Org.C/kg [g Org.-C/kg
epurarea Textil] Textil]

gazelor emise
1.1 incalzit direct Termofixarea materialului brut PA 6 185 12 82 359 5,4 4,3 g/kg Caprolactam
1.2 incalzit direct Lianti, agenti de aerisire, agenti PA 6 150 3,5 21 101 7,7 1,5 g/kg Formaldehi-
rezistenti la stoarcere da
1.3 incalzit direct antielectrostatic, plastificatori PA 6.6 150 0,7 33 148 0,1
2.1 inincalzit direct Usor de intretinut, Plastificatori, CO/EL 170 0,9 52 506 - 0,02 g/kg Form-
Acid acetic aldehida
3.1 incalzit direct Protectie ignifuga CO 145 0,3 19 155 0,2 0,01 g/kg Formalde-
Schimbator de caldura hida
3.2 incalzit direct Deschidere optica, antie- PES 190 0,6 24 277 0,5
Schimbator de caldura lectrostatic
3.3 incalzit direct Termofixarea materialului brut PES/PAC 180 0,7 92 1260 0,1
Schimbator de caldura
Electrofiltru
3.4 incalzit direct Termofixarea materialului PES/PAC 180 0,9 77 1055 0,2
Schimbator de caldura prespalat
Electrofiltru
4.1 inincalzit direct Plastificatori PES/WO 130 0,6 187 529 - 0,05 g/kg
Formaldehida
4.2 inincalzit direct Agenti rezistenti PES/WO 130 0,3 15 188 - 0,01 g/kg
Formaldehida
4.3 incalzit direct Termofixarea PES/WO/EL 165 0,2 14 130 1,6 0,08 g/kg
Formaldehida
4.4 incalzit direct Termofixarea (cu Carriern PES/WO/EL 165 6,5 460 4269 1,4 0,08 g/kg
material colorat) Formaldehida

162
Instalatii de Reteta Substrat Temperatura Factorul de Concentratia Debitul masic Emisiile din Observatii
textile, Pro-
Tehnologia de procesului emisie [mg Org.- [g Org-C/h] incalzirea
cese intindere pe [°C] dependent de C/Nm³] cadrului de
proces sau intindere
cadru, [g Org.C/kg [g Org.-C/kg
epurarea Textil] Textil]

gazelor emise
5.1 incalzit direct apretare, Plastificatori PES 170 0,4 9 123 0,2 0,03 g/kg
Formaldehida
5.2 incalzit direct Plastificatori PES 170 0,5 10 149 0,2 0,04 g/kg
Formaldehida
6.1 incalzit direct acoperire (Polyvinylacetat) CV/PP 110 0,6 68 689 1,4 0,06 g/kg
Schimbator de caldura Formaldehida
6.2 inincalzit direct Acoperirea (Polivinilacetat), CV/CO 120 0,08 8 36 -
Schimbator de caldura Plastificatori, ingrosator, Acid
acetic
7.1 incalzit direct Acoperirea/Acrilate, lianti, Spu- CV 150 0,35 16 142 0,1 0,14 g/kg
scrubar apos manti Formaldehida
8.1 incalzit direct Lianti, Contra petelor CV/CO/ 165 0,5 22 255 0,4
scrubar apos PES/WO
8.2 incalzit direct Plastificatori, Spumanti PES/CV/ 150 0,3 17 200 0,3
scrubar apos CO
8.3 incalzit direct PU-Acoperire PES/CO 130 0,2 10 121 0,1
scrubar apos
9.1 inincalzit direct Usor de intretinut, Plastificatori, CO/EL 150 0,2 43 56 - 0,03 g/kg
Lianti, Acid acetic Formaldehida
9.2 inincalzit direct Usor de intretinut, Plastificatori, CO/CV/ 150 0,3 53 69 - 0,05 g/kg
Lianti, Acid acetic, Apretare, EL Formaldehida
hidrofobare
10.1 incalzit direct Uscarea dupa vopsire PA/EL 135 0,4 12 138 0,1
scrubar apos
10.2 incalzit direct Termofixarea PA 6.6/EL 190 1,5 38 427 0,1
scrubar apos

163
Instalatii de Reteta Substrat Temperatura Factorul de Concentratia Debitul masic Emisiile din Observatii
textile, Pro-
Tehnologia de procesului emisie [mg Org.- [g Org-C/h] incalzirea
cese intindere pe [°C] dependent de C/Nm³] cadrului de
proces sau intindere
cadru, [g Org.C/kg [g Org.-C/kg
epurarea Textil] Textil]

gazelor emise
10.3 incalzit direct Termofixarea materialelor PA 6/EL 190 2,2 84 945 0,2
scrubar apos prespalate
10.4 incalzit direct Termofixarea PA/EL 190 2,6 71 1052 1,4
scrubar apos
11.1 incalzit direct Termofixarea PES 150 1,2 24 507 0,5
scrubar apos, Electrofiltru
11.2 incalzit direct Termofixarea materialelor PES 150 0,8 19 394 0,4
scrubar apos, Electrofiltru prespalate
12.1 incalzit direct Protectia bumbacului PES/WO/EL 190 1,3 60 542 0,3 0,7 g/kg Percloretile-
(Poliuretan, Poliacrilati), Lianti na
12.2 incalzit direct hidrofobare, Lianti, Acid acetic PES/WO/EL 190 0,9 41 370 0,4 0,8 g/kg Percloretile-
na
13.1 incalzit direct Termofixarea PES 205 3,2 36 820 1,2
condensare
Electrofiltru
13.2 incalzit direct Termofixarea PES/PAC 180 2,2 59 1350 0,5
Schimbator de caldura
13.3 incalzit direct Termofixarea PA 6 185 1,9 18 410 0,5 0,7 g/kg Caprolactam
condensare
Electrofiltru
14.1 incalzit direct Termofixarea CO/PES 200 1,1 95 697 0,1
14.2 incalzit direct hidrofobare PAC/PES 180 0,5 18 238 1,3
14.3 incalzit direct Plastificatori CO/PES 160 0,5 34 439 0,7
14.4 incalzit direct Agenti rezistenti la stoarcere PAC 160 0,7 19 245 1,8
14.5 incalzit direct Usor de intretinut CO/PS 170 1,5 50 764 0,6 0,06 g/kg
Formaldehida

164
Instalatii de Reteta Substrat Temperatura Factorul de Concentratia Debitul masic Emisiile din Observatii
textile, Pro-
Tehnologia de procesului emisie [mg Org.- [g Org-C/h] incalzirea
cese intindere pe [°C] dependent de C/Nm³] cadrului de
proces sau intindere
cadru, [g Org.C/kg [g Org.-C/kg
epurarea Textil] Textil]

gazelor emise
15.1 incalzit direct Termofixarea PES 190 0,8 65 689 0,2 Datele gazului brut
spalare apoasa
15.2 incalzit direct Termofixarea PES/CO 90 0,6 39 421 0..2 Datele gazelor brute
scruber apos

165
Anexa 4

Potentialul de emisie la acceleratori-materiale vopsite3

Accelerator sunt utilizati in principal la vopsirea amestecurilor de PES si PES. Deoarece

Accelerator sunt absorbiti partial in material in timpul procesului de colorare (in unele cazuri
pana la 50% sau mai mult), pot apare in timpul uscarii sau fixarii materialelor colorate cu
Accelerator emisii cauzate de Accelerator. Cantitatea de Accelerator absorbita de material
depinde in principal de urmatorii parametrii:
- Raportul de solutie preparata
- Cantitatea absoluta de Accelerator aplicat
- Procesul de colorare (in special caracteristica de timp /temperatura)
- Substratul textil
- Conditiile de proces in timpul spalarii

Potentialul de emisie din materialul colorat cu accelerator este cuprins in tabelul urmator.
Datele se bazeaza pe material colorat cu accelerator insa neuscat, provenit din instalatiile de
textile; uscarea materialului (150 °C) si determinarea emisiilor in aer s-au desfasurat pe un
cadru de intindere din laborator.
Tabelul 1: Datele caracteristice ale emisiilor de aer uzat din materialele colorate cu
accelerator
Componentele active de Ac- Factorul de emisie
celerator [g C organic/kg Textile]
benzilbenzonat; Ester acid 9
ftalatic
Bifenil; Dimetilfthalat 8
Alkilftalimid 6

Tabelul 2 arata o selectie reprezentativa a valorilor de emisie masurate in aerul uzat provenit
de la uscarea / fixarea materialului colorat cu accelerator la patru instalatii de textile.

Intreprindere Randamentul Chimia pt. Accelerator Factorul de emisie Concentratia Debitul masic
textila de epurare a [g Org.-C/kg Textil] [mg Org-C/Nm³] [kg Org.-C/h]
gazului emis
[%]
1 15 Solventii aromatici 24 2000-4500 28
materialul A
materialul B 25 Solventi aromatici 7,6 200-1000 8
2 Fara o Ftalimid, 0,77 66 0,4
materialul A epurare a Dimeilftfalat
gazelor emise
materialul B Fara o Bifenil, Dimetilfthalat 1,2 84 1,1
epurare a
gazelor emise
3 30-40 Benzoat, 0,8-0,9 22-25 0,2

3
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile din industria textila, Dr. Schönberger, Dr. Schä-
fer, Umweltbundesamt Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
166
materialul A Fthalat
materialul B 10-25 Benzoat, 2,0-2,2 50-60 0,6
Fthalat
4 Fara o Acizi de benzo 6,5 400 4,3
epurare a esterr,compusi aromatici
gazelor emise

167
Anexa 5
Emisiile la imprimarea pigmentilor4
Pastele de imprimare contin substante cu un potential ridicat de emisii. In special urmatoarele
substante pot rezulta la uscarea/fixarea materialelor imprimate:
- Amoniac (prin reactia de descompunere din uree)
- Metanol (din agenti de fixare)
- Formaldehida (din agenti de fixare)
- Hidrocarburi alifatice (C10-C20) (din lianti)
- Alcool, Glicol (din emulgatori)
- N-Metilpirrolidon (din emulgatori)
- Monomeri precum Acrilati, Acrilnitril, Acrilamid, 1,3-Butadiena, Vinilciclohexen,
fenilciclohexen (din ingrosatori si lianti).
Emisiile de componente volatile din pastele de imprimare apar in timpul uscarii pe
mansardele de imprimare si la fixarea imprimatului. Suplimentar poate avea loc un transfer al
acestor substante ramase in urmatoarele procese de innobilare. Imprimarea pigmentului pe
baza de paste cu continut de benzina, care impune o poluare mare de C organic, nu se mai
aplica in Germania.
In urmatorul tabel sunt prezentate valorile de emisie ale diferitor procese de imprimare.
Pentru instalatia de textile A s-au defasurat la fata locului masuratorilor emisiilor. In
exemplul pentru instalatia B, imprimarea, uscarea si fixarea imprimatului s-au desfasurat intr-
o instalatie de finisare. Resturile transferate din produsele relevante ale emisiilor in instalatia
de innobilare urmatoare au fost simulate la un cadru de intindere al laboratorului. Se
recunoaste clar ca o tratare termica a materialului imprimat poate duce la o poluare
considerabila a aerului evacuate. Trebuie luate in considerare resturile de substante volatile
din urmatoarele procese (deseori are loc o innobilare dupa imprimare).

Exploata- Procesul de imprimare Etapa de proces Substrat Temperatura de Factorul de emisie

rea proces [°C]; [g C/kg Textil]
Timpul de stationare
[min]
A Imprimare prin corodare uscare CV 0,3
a materialeor direct
vopsite
vaporizare CV 102; 13 1,0
Imprimare 2 faze prin uscare 0,6
cuve
fixare 135; 1 1,3
Imprimare prin dispersa- uscare PES 1,3
re
fixare PES 175; 5 0,01
Imprimare cu pigment uscare CO 150 0,2
condensare CO 160; 5 0,1
B Imprimare cu pigment, innobilare CO 175; 1,5 0,6
Simulare
Cadru de intindere in
laborator

4
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiiel din industria textila Dr. Schönberger, Dr. Schäfer,
Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
168
Anexa 6

Emisiile de tetracloretena (Per) din textilele curatate5

Curatarea chimica are loc in Germania in urmatoarele scopuri
- Curatarea materialului brut (de ex. a amestecurilor de elastan, deoarece deseori spalarile
conventionale nu sunt suficiente in cazul perparatelor din silicon)
- Post-tratatea materialului din lana/elastan sau din lana/PES pentru imbunatatirea culorii in
special la culorile inchise
- Corecturile calitative (indepartarea petelor)

Pe langa curatarea chimica din interiorul intreprinderilor, in Germania se innobileaza

suplimentar o cantitate mare de material importat, care poate fi pretratat cu tetracloretena, fara
sa existe informatii despre acest aspect la cei care finiseaza. In mod normal, curatarea chimica
are loc la cel care finiseaza; partial se implica si intreprinderi terte de curatare (de ex. pentru
corectarea calitativa a partilor mai mici).

In urmatorul tabel este prezentat comportamentul emisiilor din diferite textile, care au fost
curatate cu tetracloretena in 5 firme separate de finisare a textilelor. Masuratorile emisiilor s-
au desfasurate pe un cadru de intindere intr-un laborator la o temperatura de process de 150
resp. 160 °C. Valorile de emisie pentru materialul curatat cu tetracloretena la uscare/fixare se
afla intr-un interval de
0,1 – 0,8 g tetracloretena/kg textile la curatarea chimica din cadrul firmei de finisare a
textilelor
0,3 – 1,7 g tetracloretena/kg textile la o curatare chimica externa.
Firma de Factor de emisie Concentratia Debitul masic Factorul de emisie
textile
[g Org.- C/kg Textil] [mg Org.-C/Nm³] [g Org.-C/h] [g PER/kg Textil]
1.1* 0,11 28,1 3,77 0,27
1.2* 0,,23 32,6 4,28 1,17

2.1* 0,19 16,1 1,88 0,95

2.2* 0,26 21,7 2,71 0,66
2.3* 0,14 11,7 1,68 0,63
2.4* 0,13 6,1 0,82 0,47
2.5* 0,85 70,8 9,27 1,65
2.6** 0,29 21,1 2,59 0,67
2.7** 0,11 8,0 0,99 0,51
3.1** 0,27 19,3 2,37 0,09
3.2** 0,18 12,9 1,58 0,19
3.3** 0,30 20,1 2,47 0,13
4.1** 1,23 94,9 11,95 0,79
4.2** 0,86 65,9 8,11 0,65
4.3** 0,80 53,1 6,53 0,54
5.1** 0,09 6,6 0,80 0,46
5.2** 0,12 4,0 0,50 0,67
5.3** 0,15 6,4 0,81 0,82
* curatarea chimica externa
** curatarea chimica in firma de finisare textila

5
Din "Cele mai bune tehnici disponible din instalatiile de industrie textila, Dr. Schönberger, Dr. Schä-
fer, Agentia Federala din Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002

169
Anexa 7
Imaginea de ansamblu a emisiilor la parlire6

6
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile din industria textila, Dr. Schönberger, Dr. Schäfer, Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar
2002

170
Firma de textile Locul de masurare Epurarea instalata a Substrat Concentratia de C Concentratia de C Concentratia de Pulberi Debitul de Tempera- Viteza
aerului uzat organic organic (fara Formaldehida gaz tura gazu- procesului
Metan) evacuat lui evacuat [m/min]
[mg C/Nm³] [mg C/Nm³] [mg HCHO/Nm³] [mg/Nm³] [Nm³/h] [°C]
A Ante-periere + sectie Ante-periere + arzatoare: CO 99 22 nu s-a masurat 1,8-3,7 5900 28 60-100
arzatoare scruber apos;
Post-periere: Aer recirculare;
Filtru cu saci
B Ante-periere + sectie Ante-periere + Arzatoare: PES/CO 82 <1 nu s-a masurat 0,3-0,4 3800 34 120
arzatoare scruber apos
Post-periere: scruber apos
B Sectie post-periere Ante-periere + Arzatoare: PES/CO nu s-a masurat nu s-a masurat nu s-a masurat 0,1 5670 24 120
scruber apos
Post-periere: scruber apos
C Ante-periere + sectie Ante-periere + Arzatoare: CO 74 nu s-a masurat nu s-a masurat 6,2 8200 32 100-120
ardere il scruber apos;
Post-periere: Aer recirculare;
Filtru cu saci
D Sectie arzatoare Post-periere: CO nu s-a masurat nu s-a masurat 0,9 < 0,1 4410 83 2160
(proces 1) scruber apos kgTextil/h
D Sectie arzatoare Post-periere: PES/CO nu s-a masurat nu s-a masurat 1,9 < 0,1 4410 83 1620
(proces 2) scruber apos kgTextil/h
D Sectie post periere Post-periere: PES/CO nu s-a masurat nu s-a masurat nu s-a masurat < 0,1 4410 27 1620
(proces 2) scruber apos kgTextil/h
E Sectie arzatoare Post-periere: PES/EL 42,4 26,3 3.2 nu s-a 3190 118 60
scruber apos masurat 1746
kg Textil/h
E Sectie post periere Post-periere: PES/EL nu s-a masurat nu s-a masurat nu s-a masurat 6,6 2760 27 60
scruber apos 1746
kg Textil/h

171
Anexa 8

Literatura

1. Imaginea de ansamblu a rapoartelor de cercetare in domeniul finisarii textilelor detinute de

Agentia Bavareza de Mediu
Toate rapoartele listate in cele ce urmeaza au fost editate in numele Minsterului Bavariei
pentru Dezvoltarea Landului si Probleme de Mediu de catre Fa. EnviroTex GmbH,
Provinostr. 52, 86153 Augsburg si pot fi imprumutate de la biblioteca Agentiei de Mediu a
Landului Bavaria.
Titlul raportului Data Rezultatul

Dioxine in aerul uzat de la 08.12.1994
finisarea textilelor
1. Cercetarea formarii dioxinei in cazul existentei acidului clorhidric la cadrul de intindere
incalzit direct:
Masurarea dioxinei in aerul uzat 2 instalatii de finisare a textilelor in cazul retetelor de
finisare superioara cu MgCl2 ca si catalizator
Rezultatul: PCDD/F: 0,023 resp. 0,011 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
2. Cercetarea formarii dioxinei la fixarea termica a textilelor precuratate cu percloretilena
pe cadru de intindere incalzit indirect:
Masurarea emisiilor de dioxine, C-total, si percloretilena in aerul uzat la fermo-fixarea
textilelor precuratate cu percloretilena la 2 instalatii de finisare a textilelor
Rezultatul: PCDD/F: 0,0009 bzw. 0,003 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG; Perclore-
tilena: 0,73 bzw. 1,06 g Per/kg textile -> Depasirea valorii limita!
3. Cercetarea formarii dioxinei la ardere resp. Termocracarea agentilor de protectie
ignifuga pe cadrul de intindere direct incalzit:
Masurarea dioxinelor in aerul uzat pe un cadru incalzit direct in timpul procesului de
innobiliare precum si dupa curatarea cadrului de intindere la un proces fara protectie
ignifuga precum si la fixarea termica la un cadru de intindere incalzit indirect, in care
se utilizeaza procese de protectie ignifuga (potential resturi de dioxina)
Rezultat: fara cantitati relevante de dioxine (fara posibilitatea ramanerii resturilor prin
depunerile din masina)
4. Cercetarea formarii dioxinelor prin eliberarea si arderea derivatelor de clor precum
PCP si lindan (Pesticide) la aprindere
Masurarea dioxinelor, C-total, Aldehida totala in gazul brut la aprindere in timpul
finisarii materialelor textile
Rezultatul: PCDD/F: 0,005 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG, aldehida: 0,131
mg/m3n, C-total: 13,6 mg/m3n; valorile aldehidei indentificate in prealabil si C-total
foarte redus!

172
Titlul raportului Data Rezultatul

Emisiile la tratarea 08.12.1994 Rezultat:

termica a bumbacului 1. Emisiile de pesticide: fara puncte de referinta pentru
preconizarea emisilor critice de pesticide in aerisirea cadrului de
intindere
2. Poluarea termica a bumbacului:
• Fara aport insemnat al bumbacului la emisii in cazul finisarii superioare (fara
fenomene pentru ramanerea resturilor); aceasta se aplica si pentru visoza resp. Mate-
rialele din celuloza
• Aport redus de miros la apretarea bumbacului
Emisiile din fibrele de 12.12.1994 Cercetarea potentialului de emisie specific fibrelor a 6 fibre de sinteza in laborator si in
sinteza practica:
• termofixarea
rezultatul: la poliester (ca. 0,02 g C/kg Textil), polipropilena (0,12 g C/kg), viscosa
(0,003 - 0,01 g C/kg Textil) si la unul din cele doua poliamide (PA 6.6, ca. 0,04 g
C/kg Textil) nu a existat un potential de emisie semnificativ; la o alta poliamida (PA 6,
ca. 0,94 g C/kg Textil bei 180 °C, 1 min) si poliacrilnitril (PAN: ca. 1,57 g C/kg Textil
bei 190 °C, 1 min) au fost masurate emisii ridicate. Mirosul a fost intens doar la PAN
(ca. 8660 GE/kg Textil).
• Spalarea si termofixarea
Rezultatul: La PA 6 si PAN, preparatele au putut fi eliminate prin spalare
minutioasa. La PAN apar insa emisii ridicate la uscarea cu temperaturi ridicate (> 0,8
gC/kg Textila)
• Innobilarea
Rezultatul: La innobilare sunt preponderente emisiile (carbonul total si mirosul) din
chimicalele de innobilare.

173
Titlul raportului Data Rezultatul

Dioxine in aerul uzat de 20.10.1995
finisare a textilelor
1. Cercetarea pentru formarea dioxinelor la existenta acidului clorhidric pe cadru de
intindere direct incalzit:
Masurarea dioxinelor in aerul uzat la finisarea textilelor la procesele relevante pentru
HCl
Rezultatul: PCDD/F: 0,00172 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
2. Cercetarea pentru formarea dioxinei la arderea resp. Termocracare la agentii de
protectie ignifuga pentru cadrul direct incalzit
• Innobilarea paturilor (flisului) pe baza antimontrioxid/sursa de halogen: masuratori de
dioxina in aerul uzat la finisarea textilelor
Rezultatul: PCDD/F: 0,01189 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
• Innobilarea tesutlui gros pe baza bromdiului de amoniu: Masurarea dioxinei in aerul
uzat la finisarea textilelor
Rezultatul: PCDD/F: 0,00168 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
• Innobilarea flisului pe baza bromidului de amoniu; masurarea dioxinei in aerul uzat la
o finisare de textile
Rezultat: PCDD/F: 0,0018 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
• Inobilarea mobilei pe baza de PVC/Antimontrioxid/Hexabromciclododecan; Masurarea
dioxinei in aerul uzat la finisarea textilelor
Rezultat: PCDD/F: 0,046 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
• Innobilarea cu agenti ignifugi pe baza de decabromdifenileter; Cercetarea unei probe
de material, al potentialului de emisie a decabromdifenileter referitor la Ctotal, Intrarea
bromului organic in aerul uzat
Rezultatul: Organobrom: < 1 mg/m3, Gesamt-C: 158 mg/m3 (3,15 g C/kg Textil),
PCDD/F pe textile dupa proces: 0,2530 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG

174
Titlul raportului Data Rezultatul

Aportul emisiilor din pre- 29.02.1996 • Influenta parametrului de proces la termofixare pe comportamentu emisiilor in
parate exemplul textilelor tricotate PES
• Eficienta spalarilor; Variatia parametrelor de proces pentru caracterizarea calitatii de
spalare
• Cercetarea agentilor noi, termostabili de preparare
Rezultatul:
• Emisiile cele mai ridicate la preparate (pe baza de ulei mineral) la 190 °C si 1 min
timp de stationare
• Comportamentul emisiilor sus mentionat este valabil si pentru textilele spalate
• Conditii optime pentru spalarea textilelor: temperaturi reduse, timpii mari de
stationare, schimbul periodic al solutiei preparate si a detergentilor
• Eficienta la spalare depinde foarte mult de greutatea textilelor, grosmiea atei, tipul de
legatura resp. densitatea materialului
• Stabilirea continutului restului de preparat nu este posibil simplu sau rapid nici printr-
o extractie si nici prin gravimetrie
• Preparatele termostabile: reducerea cantitatii de aplicare 1 - 3% pentru uleiurile
minerale pe 0,6 - 1,5 %, reducerea incarcarii aerului uzat la valori < 1 g C/kg Textil la
o sarja de 2% precum si reducerea incarcarii apei uzate
Wirk/proiectul textilelor August 1996 • Factorii de emisie la textilele care nu au fost precuratate: 0,1- 12 g C/kg Textil, ca. 70
realizate cu ochiuri % factorii de emisie > 2,4 g C/kg Textile; valoarea limita conf. BSK la termofixare es-
te de cele mai multe ori depasita
• Precuratarea inainte de termofixare fie prin spalari cu solutie sau spalari apoase
• Textile precuratate cu percloretilena la termofixare: factorul de emisie raportate la
cantitatea de textile: 0,1 - 0,2 g C/kg Textil, insa pana la 0,9 g Per/kg Textile
• Prespalate cu spalari apoase: factori de emisie raportati la textile de 0,1 - 5 g C/kg
Textil, ca. 60% din factorii de emisie intr-un interval de 0,1- 0,8 g C/kg Textil
• Eficienta spalarii depinde si de alegerea retetei de detergenti raportata la preparatele
utilizate, temperatura de spalare, intensitatea contactului intre solutia preparata si
materialul textil
• Sistemul de epurare a gazelor emise: spalari de aer uzat superioare, electrofiltru si
combinatii ale ambelor sisteme sunt dispozitive eficiente de epruare a gazelor
• Preparatele termostabile: La alegerea sarjelor corecte de perparate sunt posibili
factori de emisie de 0,8 g C/kg Textil; avantajele preparatelor termostabile:
reducerea cantitatii sarjei, reducerea incarcarii aerului uzat, reducerea incarcarii
apelor uzate

175
Titlul raportului
Tesut mixt
Posibilitati de utilizare ale
preparatelor termostabile
Analiza substantelor Nrn.
2.3 si 3.1.7 clasa I TA Luft
in inobilarea textila
Data Rezultatul
Septmbrie • Cercetarea eficientei la spalare
1996 • Influenta continuturilor existente ale resturilor de preparate asupra emisiilor unei
innobilari finale
• Emisiile prin miros
Rezultatul:
• Emisiile la fixarea textilelor brute provenite din tesut mixt: 0,09 - 0,66g C/kg Textil
(exceptie: Cordware si bumbac/PES/EL cu 0,79 bzw. 1,3 g C/kg Textil)
• Sarjele de spalare a uleiului pe filamentele multiple cu texturi la materialele din fibre
sintetice partial foarte ridicat (pana la 13 g C/kg Textil), insa se spala bine
• Influenta unui potential suplimentar al emisiilor printr-un materiale de baza la
innobiliarea doar pentru Cordware
• Pentru determinarea emisiei totale de miros pot fi tratate aditiv debitele masice de
miros ale fiecarei sursa
Martie 1997 • Nici o problema cauzata de aplicarea unui nou sistem de preparat prin diferite tipuri
de aplicari (ulei de clatire sau Avivage) in prelucrarea ulterioara a structurii suprafetei
(tesatura, tricotare)
• Este posibila reducerea cantitatii aplicate la 1%
• Rezultate bune de spalare
• Reducerea incarcarii aerului uzat la fixarea textilelor in forma bruta la valori < 1 g
C/kg Textil
• Probleme bazate pe incarcarea puternica electrostatica la atele PA 6 (solutie:
alimentarea intensificata a unui inhibitor static)
• Rezultatele bune la colorare dupa fixarea textilelor in stare bruta
Juni 1997 • Analiza Caprolactam
• Analiza Formaldehide
• Analiza Rest de monomer
Rezultat: vezi compozitia tabelara in raport
176
Titlul raportului
Relevanta emisiilor ale
produselor toxice de
descompunere la
utilizarea compusilor
fluor-organici in industria
de finisare a textilelor
Alte probleme importante
legate de protectia
impotriva imisiilor in
cadrul exploatarii
instalatiilor de finisare a
textilelor:
• 1. Substante
continute cu miros
intens provenit de la
agentii auxiliari
pentru textile si
resturile ramase
• 2. Imprimarea pig-
mentilor
• 3. Uscarea si fixarea
materialelor colorate
Data Rezultatul
04.12.1997 Masuratorile emisiilor la un proces de sinterizare a unui material textil sintetic impregnat
cu dispersie PTFE precum si la un proces de uscare si condensare la 170 °C a unui
material de poliester impregnat cu o dispersie perfluorpoliacrilata
Rezultatul:
• In conformitate cu informatiile din literatura nu a putut fi demonstrata aparitia
compusilor foarte toxici de fluor organic, precum perfluorisobutilen.
• Emisiile de HF se afla clar sub limita de emisie de 0,1 g/kg Textile.
• Emisiile de alti compusi de fluor organic se afla la un proces de sinterizare PTFE la <
0,1 g F/kg Textil, la o inobilare de Fluorcarbon la > 0,4 g F/kg Textil (la alte conditii
de proces pot apare emisii mai mari).
• S-a cercetat dependenta mirosurilor diferitor agenti auxiliari de concentratie. In
continuare s-au analizat substantele cu miros intens din procesele de colorare.
Suplimentar se va prezenta o bilantare/optimizare exemplare a unei exploatari din
industria textila.
• S-a cercetata potentialul de emisie al diferitelor retete de paste precum si utilizarea
• iunie 2000 conceptului modular.
• La mai multe exploatari de finisare ale textilelor s-au desfasurat masuratori de
emisie la uscarea/fixarea materialelor colorate. In aerul uzat neepurat s-au constatat
concentratiile emisiilor de 30 – 4600 mg C/m3 la debite masice de 0,2 – 28 kg C/h.
• Sept. 2000
• iunie 2000
177
Titlul raportului Data Rezultatul

30.11.1998 • Pre-si Post-tratatea a textilelor cu PER in instalatiile de curatare chimica are loc in
Emisiile din
principal pentru imbunatatiera culoraturii bumbacului resp. a tesaturilor mixte bum-
arderea
bac/sintetic. Valorile de emisie se afla intre 0,1 – 0,8 g PER/kg Textile la instalatiile
directa a
industriale de curatare chimica si intre und 0,2 – 1,6 g PER/kg Textile pentru
instalatiilor
instalatiile de curatare chimica cu debite masice de pana la 0,3 kg PER/h.
de finisare a • Continutul de NOx este de obicei redus si se afla sub 10 mg/m3. Referitor la
textilelor continutul gazelor de ardere (CO, NOx, Formaldehida) este valabil faptul ca o stare
• Prelucrarea materia-
buna prin intretinere si reparare a agregatului termic de tratare duce la emisii
lelor curatate cu
reduse.
percloretilena
• Comportamentul
emisiilor rezultate la
cadrul de intindere
incalzite direct
Potentilaul de reducere a decembrie Se arata in baza exemplului celor doua instalatii de finisare a textileleor, potentialele de
CO2 prin utilizarea 2000 economisire a energiei si a CO2 si evaluate prin punctele de vedere tehnico-economice.
rationala a energiei in In programul metrologic se inregistreaza starile reale energetice ale instalatiilor prin
industria de finisare a masuratori si bilantari ale debitelor energetice cele mai relevante. Ghidul energetic se
textilelor poate obtine ca fisier pdf.
www.bayern.de/lfu/luft/veroeffentlich/umweltforsch/textil/endbericht_textil.p
df.
Riscul formarii dioxinelor Juni 2002 Continutul de dioxine in aerul uzat provenit de la cadrul de intindere direct incalzit este cu
si furanelor policlorurate mult mai mic decat valoarea limita de emisie permisa de 20 ng/kg Textil (valorile de emisie
in timpul procesului de ≤ 0,2 ng/Textila). Nu s-a putut constata daca formarea dioxinelor depinde de continutul de
finisare cu PER a PER. S-au putut insa constata depasiri considerabile ale valorilor limita pentru PER
textilelor pretratate (substanta Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft) la utilizarea materialelor curatate cu PER pe cadru
(tetracloretena) de intindere direct incalzit.

178
Titlul raportului Data Rezultatul

Problematici speciale la noiembrie Factorii de emisie ai substantelor din agentii auxiliar pentru textile resp. ai preparatelor
determinarea factorilor 2002 depind de foarte multi parametri. Acestia sunt in special substratul, temperatura, timpii de
de emisie stationare, cantitatea de sarje, raportul aer/materiale textile. Datorita acestei dependente,
calculul valorilor de emisie raportate la materiale cu ajutorul factorilor de emisie ai
substantelor din agentii auxiliari poate fi facut doar estimativ. Calculul in prealabil al
factorilor de emisie raportate la materiale serveste astfel pe de o parte ca si control asupra
nivelulului emisiilor preconizate la utilizarea unei retete precum si pentru determinarea
conditiilor de functionare (retete), care duc la cele mai mari emisii si care se vor lua in
considerare la masuratorile emisiilor conform autorizatiei lucranduse cu un serviciu
metrologic conf. § 26 (vezi TA Luft nr. 5.4.10.23.1). In baza marjei de eroare rezultate la
determinarea factorilor de emisie a substantelor resp. la calculul factorilor de emisie
raportate la materiale precum si in baza dependentelor factorilor de emisie ai substantelor
prezentanti in raportul de proiect ar trebui ca operatorul sa se asigure ca valorile limita de
emisie vor fi respectate in conditiile practice la o valoare calculata de 75% a valorilor limita
de emisie.

2. Literatura de specialitate

(1) Protectia mediului in finisarea textilelor, ghid pentru autoritatea de mediu, Ministerul
pentru Mediu si Transport, Grupa de lucru pentru industria de finisare a textilelor, Mai
2002.
(2) Cele mai bune tehnici disponibile in industria textila, Dr. Schönberger, Dr. Schäfer,
Umweltbundesamt Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002.
(3) Enciclopedia finisarii textilelor, H. K. Rouette, Springer Verlag.
(4) Procedura de finisare a textilelor, B. Wulfhorst, Hanser Verlag, 1998.
(5) Ghidul textil bavarez: „Industria ecologica a textilelor si a confectiilor„
(6) Documentul de Referitna Best Available Techniques pentru Industria Textila, draft
August 2002, Comisia Europeana, Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC)
(7) Ministerul Bavarez al Statului pentru Dezvoltarea Landului si Probleme de Mediu:
Volumul discutiilor referitoare la tehnica instalatiilor pentru finisare textila din 08. si
09.04.1992

179
(8) Criterii pentru reglementarea instalatiilor de finisare a textilelor, Hrsg. Consiliul
Landurilor pentru protectia impotriva imisiilor, Erich-Schmidt Verlag, LAI-
Schriftenreihe 17 (1997)
3. Internet-Links

• European Integrated Pollution Prevention and Control Bureau EIPPCB:

http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm
• VTB Asociatia Industriei Bavareze de textile si confectii: www.vtb-
bayern.de/index.htm
• Uniunea industriei fibrelor textile e.V.: www.ivc-ev.de
• Asociatia Generala Industriei de finisare a Germaniei: www.tvi-verband.de
• Asociatia Generala pentru industria textila Germana : www.gesamttextil.de
• Euratex: www.euratex.org
• Verband der Nord-Ostdeutschen Textil- und Bekleidungsindustrie e.V.: www.vti-
online.de
• Bundesverband Bekleidungsindustrie e.V.: www.bbi-online.de
• Bundesverband des Deutschen Textileinzelhandels e.V.: www.bte.de
• Industrial Fabrics Association International: www.ifai.com
• Internationale Vereinigung der Textilindustrie: www.itmf.org
• Industrieverband Garne und Gewebe: www.textiles.de/IVGG
• Association of the Nonwoven Fabrics Industry: www.inda.org
• Umweltschutz in der Textilveredlung, Leitfaden für Umweltbehörden, Baden-
Württemberg: www.rp.baden-
wuerttemberg.de/freiburg/abteilung5/referat53/leitfaden_textilveredlung.pdf
• Deutsches Textilforschungszentrum Nord-West eV (DTNW) Institut an der Gerhard-
Mercator-Universität Duisburg – Gesamthochschule: www.uni-
duisburg.de/Institute/DTNW/home.html
• Deutsches Teppich-Forschungsinstitut e.V. Aachen: www.tfi-online.de
• Institut für Textil- und Verfahrenstechnik Denkendorf: www.itv-denkendorf.de
• Institut für Chemiefasern Denkendorf: www.uni-stuttgart.de/itc

180
• Institut für Textiltechnik der Rheinisch-Westfälischen Technischen Hochschule Aa-
chen (ITA): www.ita.rwth-aachen.de
• Deutsches Wollforschungsinstitut an der Rheinisch-Westfälischen Technischen Hoch-
schule Aachen (DWI) e.V.: www.dwi.rwth-aachen.de
• wfk-Forschungsinstitut für Reinigungstechnologie e.V. Krefeld: www.wfk.de
• Faserinstitut Bremen e.V.: www.faserinstitut.de
• Hohensteiner Institute: www.hohenstein.de
• Forschungsstelle für Allgemeine und Textile Marktwirtschaft an der Universität
Münster (FATM): www.wiwi.uni-muenster.de
• Institut für textile Bau- und Umwelttechnik GmbH (tBU), Institut an der Fachhoch-
schule Münster: www.tbu-gmbh.de
• Informationsplatform für die Textil- und Bekleidungsindustrie: www.textil-
server.de/de/index.htm
• Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry, draft
August 2002, Europäische Kommission, Integrated Pollution Prevention and Control
(IPPC): http://eippcb.jrc.es
• Forschungsinstitut, Sachverständigengutachter und § 26-Messstelle, Fa. MTS (ehe-
mals EnviroTex), Provinostr. 52, 86153 Augsburg: www.envirotex.de

181
Anexa 9

Terminologie

Innobilarea antistatica Aplicarea agentilor speciali pentru textile, in special pe articolelele cu fibre chimice, pentru a actiona
contra incarcarii electrostatice.
Cantitatea aplicata [%] Cantitatea aplicata reprezinta cantitatea procentuala de agent auxiliar raportat la textila. Aplicarea [%] =
(concentratia solutiei preparate. [g agent aux./kg solutie prep.] * Absorbtia solutiei [kg solutia/kg Textila] *
1/10
Avivarea Avivarile sunt substante naturale si sintetice. Acestea sunt utilizate pentru prelucrarea fara probleme a
fibrelor/atelor pe masinile de textile. Fibrele/atele sunt avivate pentru a oferi materialelor o rezistenta
avantajoasa si pentru a garanta prelucrarea in continuare. Deseori avivarile sunt aplicate in ultima baie
de spalare a culorilor (tipul prepararii ulterioare)
Materialele colorate Materiale care nu se coloreaza in instalatie (in principal materiale din ata colorata) si la care se
deruleaza doar pretratarea si innobilarea.
Carrier Substanta chimica pentru marirea vitezei de colorare si a capacitatii de colorare pentru fibrele sintetice
Aburire Tratatea produselor colorate si/sau imprimate cu abur saturat
Eliminarea intaritorilor Eliminarea resturilor de protectie pentru intarire din materialele brute inainte de inalbire sau colorare
Innobilarea fara filt Procedeu pentru evitarea filtului din textilele din lana prin descompunerea stratului pufos sau mascarea
suprafetei
Calandare a paslei Uscarea substantelor apretate intre cilindrii incalziti si postavul de filt
Innobilarea ignifuga Aplicarea agentilor auxiliar speciali pe textile inflamabile pentru prevenirea inflamarii
Solutia preparata Lichidul, in care se tratateaza textilele la inalbire, colorare, finisare si spalare
Absorbtia solutiei prepa- Absorbtia solutiei preparate reprezinta raportul dintre cantitatea absorbita de solutie si greutatea
rate FA [%] textilelor fara solutie in ele. Solutia preparata este preluata de foulard prin textila, restul de solutie fiind
separate cu ajutorul unui valt. Capacitatea de preluare a solutiei preparate depinde in special de
substrat, insa si de conditiile tehnice ale proceselor.

FA [kg solutia preparata/kg textila ce va fi finisata] =

(greutatea pe suprafata a textilelor inclusiv solutia absorbita [kg/m²] – greutatea pe suprafata a textilelor
finisate [kg/m²]) / Greutatea pe suprafata a textilelor finisate [kg/m²]
resp.
FA [%] =
((Greutatea textilelor inclusiv solutia absorbita [kg/m²] – greutatea textilelor finisate [kg/m²]) / greutatea
textilelor finisate [kg/m²]) * 100

Aplicarea Foulard Aplicarea produselor solubile in apa sau a produselor emulgate din solutia preparata printr-un system
Foulard.
Cauciucarea Imersarea materialelor in emulsii de cauciuc
Finisarea superioara Substantele auxiliare aplicate trec intr-o stare rezistenta la spalare printr-o reactie chimica cu ele insele
resp. cu firele
Vopsirea la temperature Vopsirea la o temperatura inalta pana la o temperatura de 130 °C intr-un aparat inchis de imprimare, in
inalte special pentru PES si tesaturile mixte PES/lana
Hidrofobarea Denumirea generala pentru innobilarea de impermeabilitate – aplicarea agentilor special, care actionea-
za formarea unor perle in momentul contactului cu apa
Impregnarea Aplicarea solutiilor de apretare prin imersare si strivire, de ex. impregnarea prin imersare-strivire
(Foulards), Impregnarea prin pulverizare/injectare, impregnarea cu spumant, impregnarea prin aplicare
directa cu strat mai gros.
Jet Masina de vopsire, in care bunul de vopsit se misca cu ajutorul unui flux puternic de solutie prin solutia
de vopsire
Jigger Masina de innalbire, vopsire si spalare discontinua intr-o gama larga

182
Calandare Tratarea tesuturilor (exceptand lana), articole tip banda pentru influentarea inchiderii materialului
densitatea porilor, suprafata neteda, caracterul mat-lucios, apucare etc. pe agregate cu valturi multiple
(calandare)
Caserare Producerea substantelor textile lipite prin lipirea diferitelor straturi
Condensarea Prin condensare se intelege tratarea termica la innobilarea textilelor cu agenti auxiliari in special la
procesele de umectare aparute prin utilizarea agentilor de finisare superioara.
Innobilare prin contractie Tensionarea materialelor pe dispozitive mecanice de contractie sau tratare cu agenti speciali, pentru a
preveni scurtarea materialelor la spalare
Raport aer/material Raportul debitului volumic de gaz evacuat [m³/h] la inputul de textile [kg/h].
Matizare Tratarea articolelor din fibre chimice, in special pe cele celulozice, cu chimicale speciale pentru realiza-
rea unei suprafete mate
Mercerizare Finisarea produselor din bumbac pentru marirea luciului, a capacitatii de preluare a culorii, a rezistentei,
intinderii si elasticitatii prin tratarea cu hidroxid de sodiu 20 – 30% ka prin tensionare/intindere
Moiriere Realizarea suprafetelor lucioase cu modele speciale prin presarea valturilor fierbinti pe calendar Moire
sau prin presarea a doua tesaturi suprapuse
Innobilarea pentru pro- Aplicarea chimicalelor speciale pe articole din lana si/sau par, pentru a indeparta larvele moliilor precum
tectie anti molie si ale unor anumite specii de gandaci
Olefobare Aplicarea anumitor agenti specifici, pentru a finisa textilele impotriva murdaririi si a murdaririi cu ulei
Preparatele Toti agentii pentru textile, care sunt necesari pentru realizarea si pregatirea fibrelor/atelor sintetice si
naturale resp. pentru tesaturi mixte (ridicarea capacitatii de maleabilitatii si de alunecare). Aici se va face
diferentierea intre asa numitele preparate primare (preparate pentru filature), care trebuie sa se aplice
pentru fabricarea fibrelor/atelor, si preparate secundare, necesare pentru fibre/ate.
Apretare cu razuire Aplicarea pe o parte a apretorilor cu ajutorul unui dispoztiv de aplicare (Racleta)
Flausare Flausarea unei suprafete de material u o masina de scamosare sau flausare pentru obtinerea unei
senzatii de moale la atingere si pentru obtinerea unor anumite efecte precum flanelul
Materialul brut Materialul asa cum este el livrat de la tesatorie, tricotaj, impletire sau productia de flis. El contine inca
toate impuritatile si substantele ramase (agentii de preparare, de netezire) si trebuie sa fie pretratat in
prealabil.
Sanforizare Metoda mecanica de innobilare
Apretarea cu spuma Aplicarea apretului din sisteme spumante
Taiere Taierea terminatiilor fibrelor, mai ales la tesuturile flausate, impletire sau tricotare pe masini de taiere
pentru a obtine o patura uniforma sau o suprafata plana
Incleierea Tratatea resp. incleierea unui tesut, pentru a obtine un randament mai bun in tesatorie. Substantele au
sarcina de a imbunatati proprietatile mecanice ale atei, fara a reduce elasticitatea.
Uleierea Tratatea materialelor fibroase cu subst. uleioase (uleiuri, emulsii, acizi grasi), pentru a le face mai moi la
toarcere.
Lustruire Tratatea cu o masina de smirgheluire pentru eliminarea partilor nenetede, ca de ex. nodurile, etc.
Innobilarea pentru Aplicarea agentilor speciali, pentru a putea elimina mai usor murdaria
protectia impotriva
murdaririi
Prese de tensionare Presarea materialului asezat intre cartoane netede (spanuri de presare) cu actionarea placilor de
incalzire pe o presa de intindere
Stropirea/Pulverizarea Aplicarea apretului prin stropire/pulverizare
Factorul emisiei de Factorul specific produsului sau raportat la produs [g C/kg Produs] Debitul masic al substantelor emise
subst. [g C/kg Produkt] (exprimate ca si g C (carbon total)/h) pro debit masic de produs utilizat /agent pentru textile (exprimat ca
kg Produs/h).

Substrat Denumirea textilelor ce vor fi tratate, in cadrul innobilarii resp. finisarii

TEGEWA Conditii de Conditiile de baza TEGEWA au fost stabilite in cadrul dezvoltarii conceptului modular. Este vorba aici de
baza cazul cel mai dezavantajos pentru determinarea factorilor emisiilor de substanta. Stabilirea prevede si
determinarea factorilor emisiilor de substanta pentru bumbac (inlocuitorul fibrelor polare) la 170 °C si un
timp de mentinere de 4 minute iar la poliester (inlocuitorul pentru fibrele nepolare) la 190 °C si la un timp
de stationare de 1,5 Minute.

183
Rulaj textile [g/h] Rulajul de textile este cantitatea textilelor de finisat, rezultate din reglajele tehnice ale proceselor (latime,
viteza de parcurgere agregat de uscare) si proprietatea substratului (greutatea suprafetei). Rulajul
textilelor [g/h] = latimea [m] * greutatea suprafetei [g/m²] * viteza de rulare. [m/min]*60
Termofixare Tratarea termica a imprimeurilor de pe suprafetele textile, pentru a realize reducerea contractiilor,
stabilitatea dimensiunii, mototolire si rularea cantului prin uniformizarea structurii si detensionare.
Termoizolarea Etapa de tratare termica in cadrul unui proces de vopsire speciala continua (vopsele si agenti de
deschidere optica a culorii) pentru fibrele sintetice. Pentru tipul acesta de proces, rola textila este
impregnata cu solutie colorata resp. cu agent de deschidere optica a culorii, si apoi se usuca si se
supune unei tratari scurte prin uscare (200 – 220 °C). Astfel vopsea difuzeaza in crapaturile dintre fibre
si se dizolva in substrat. Uscarea are loc intr-un flux termic fierbinte, intr-un cadru de tensionare, intr-o
masina de strecurare cu tambur sau intr-o masina adecvata acestui scop, ca si componenta a instalatiei
termice.
„Preparatele termostabi- Preparatele sunt termostabile, daca acestea au un aport doar de max. 0,80 g C/kg Textila la incarcarea
le“ aerului evacuat la stratul necesar pentru aplicatia respectiva in conditii de termofixare pe un cadru de
tensionare (190 °C, 1,5 min).
Aplicarea prin picurare Aplicarea directa a produselor (nediluat, prin picurare) pe materialul textil.
Liantii Substante, care trec lanturi moleculare lineare a substantelor macromoleculare cu centre reactionare
prin formarea trecerilor intermoleculare in retelele structurii tridemensionale.
Pre-vaporizare Emisia de substante foarte volatile (de ex. Metanol) intre Foulard si intrarea in cadrul de tensionare
Factorul de emisie al Debitul masic al substantelor emitente (exprimate in g C (carbon total)/h) pro debit masic de subrafata
materialului WFgr [g C/kg textila (exprimata ca si kg Textil/h).
Textil]
Tesatura textila Subrafata textila de tesatura din ate imbinate in cruce provenite din cel putin doua sisteme de ate
Agenti pentru ca Acesti agenti servesc la marirea finetii si astfel la obtinerea un anumit caracter la pipaire prin innobilarea
materialul sa devina finala a atelor, tesaturilor, tricotajelor (sunt incluse aici si avivarile).
moale
Tricotul Suprafata care formeaza concomintent un sistem de ate prin tricotare, adica cu toate masinile la rand in
directie longitudinala si care constituie un tricotaj. Se face diferenta intre tricot si urzeala

184
Anexa 10
Fibrele
Fibrele naturale Fibrele chimice
Fibrele vegetale (Celulo- Fibrele animale Fibrele din polimeri Fibrele din polimeri sintetici
za) (albumina) naturali
Fibre din seminte Lana si par fin de Firele chimice celulozice Fibre policondensate
• Bumbac animale • Poliester
• Kapok • Lana de oaie • Viscoza • Poliamida
• Akon • Lana de lamela • Cupro • Poliester-Eter
• Lana de camila • Acetat
Fibra de liberiana • Par de iepure • Triacetat Fibre polimerisare
• In • Par de iepure salbatic • Modal • Polyethylen
• Canepa • Par de capra • Polypropylen
• Ramie Fibre de hartie • Polyacryl
• Iuta
Par gros de animal • Hartie filata • Modacryl
• Par de capra • Celulon •
• Sunn Polyvinylchlorid
• Par de vita •
• Kenaf Vinal
• Par de cal Fibre cauciuc • Polystyrol
Fibre tari • Cauciuc • Polychlorid
Matase
• Sisal • Multipolymerisat
• Matase de dud
• Manila Fibre vegetala din albu- • Elastodien
• Tussah mina
• Alfagras
• zeina
• Cocos Fibre poliaditive
• Ardeina
• Elastan
Fibre animala de albumi-
• Poliuretan
na
• cazeina

Tabelul 1: Textile – materiale fibroase

Bumbac CO Mohair WM Viscoza CV

In/Panza LI Par de vita HR Modal CMD
Iuta JU Matase SE Acetat CA
Ramie RA Matase de ST Triacetat CTA
tussah
Sisal SI Canepa HA Poliester PES
Cocos CC Poliamid PA
Lana WO Vata de sticla GF Polietilen PE
Lana de la oaie WV Carbon CF Polipropilen PP
Alpaca WP Metal MTF Poliacril PAN
Modacril MAC
Clorura de Poli- CLF
vinil
Elastan EL

185
Tabelul 2: denumirea prescurtata a fibrelor conform DIN 60001 partea 4

186