Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Guideline Textiles Final RO PDF
Guideline Textiles Final RO PDF
Cele mai
bune tehnici disponibile (BAT)
pentru industria textila
Partea I:
I: Apa uzata
Dr. Harald Schoenberger, Sevilla
Partea II:
Reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textile
textilelor
Dr. Richard Schlachta,
Schlachta, Munich
Cuprins:
1
Introducere....................................................................................................................................3
2
Procesele de baza pentru fabricarea textilelor si finisarea textilelor ............................................7
2.1 Fabricarea materialelor textile brute.............................................................................................7
2.2 Finisarea textila ............................................................................................................................8
2.2.1
Procesele de finisare......................................................................................................9
2.2.1.1 Pretratarea..................................................................................................................9
2.2.1.2 Vopsirea ..................................................................................................................10
2.2.1.3 Inobilarea.................................................................................................................14
2.3 Provenienta apei uzate................................................................................................................16
2.3.1
Sursele de apa uzata ....................................................................................................18
2.3.2
Structura apei uzate .....................................................................................................18
3
Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor de apa uzata pentru
prevenire, valorificare si tratare/ evacuare .........................................................................................23
3.1 Masurile de prevenire a apei uzate .............................................................................................24
3.1.1
Desfasurarea generala a intreprinderii si metodele de management ...........................24
3.1.1.1 Cadastrul apelor uzate .............................................................................................24
3.1.1.2 Selectarea chimicalelor ...........................................................................................24
3.1.2
Masurile de prevenire la fabricarea atelor si suprafetelor ...........................................24
3.1.3
Masurile de prevenire la fabricarea tesaturilor............................................................25
3.1.4
Masuri de prevenire la finisarea textilelor...................................................................26
3.1.4.1 Masuri generale .......................................................................................................26
3.1.4.2 Pretratarea................................................................................................................28
3.1.4.3 Vopsirea ..................................................................................................................28
3.1.4.4 Imprimarea ..............................................................................................................29
3.1.4.5 Inobilarea.................................................................................................................31
3.1.4.6 Acoperirea/caserarea ...............................................................................................31
3.2 Masurile de tratare a apei uzate..................................................................................................32
3.2.1
Tratarea la sursa de aparitie a apei uzate.....................................................................32
3.2.1.1 Eliminarea clorurului liber din cadrul utilizarii clorurii de sodiu ...........................32
3.2.1.2 Eliminarea Crom VI ................................................................................................32
3.2.1.3
Tratarea resturilor de amestecuri si resturilor de flote foarte poluate .................32
3.2.1.4 Tratarea solutiilor (flotei) de eliminare a agentilor de protectie..............................33
3.2.1.5 Tratarea resturilor de flota de vopsire .....................................................................34
3.2.1.6 Tratarea resturilor de flota foarte concentrata din vopsirea prin absorbtie .............34
3.2.1.7 Tratarea resturilor de pasta de imprimare................................................................35
3.2.1.8 Tratarea resturilor de solutii de inobilare ................................................................35
3.2.1.9 Resturile de flota de la acoperire si caserare si din acoperirea pe partea
inferioara 35
3.2.1.10
Tratarea flotelor de spalare din pretratarea tricotului ..........................................35
3.2.2
Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta ..............................35
3.2.3
Tratarea finala a apei uzate..........................................................................................36
3.2.3.1 Metoda namolului activ...........................................................................................36
2
Introducere
Industria de finisare a textilelor (TVI) se caracterizeaza prin utilizarea unei cantitati mari de
chimicale, cu care textilele se prelucreaza in mare parte in mediu apos, facand parte din ramurile industriale cu cele mai mari cantitati de apa uzata. La nivel mondial se produc actualmente aprox. 48 Mio. t fibre sintetice si naturale si prelucrate in flis, tesaturi si tricotaje. Incepand cu fibrele se utilizeaza aprox. 1,61,7 Mio. t chimicale textile pentru fabricarea structurilor lineare (atele) si a suprafetelor precum si pentru finisarea lor finala prin inalbire, vopsire si inobilare. In comert se gasesc aproximativ 7 000 de agenti textile diferiti iar Colour
Index, catalogul colorantilor comercializati, contine aproximativ 4000 de coloranti diferiti.
Doar o parte mica din chimicalele utilizate ramane pe textile, conform reglementarilor, cea
mai mare parte din procesele de finisare textila (wet processing) ajungand in apa uzata sau
fiind emisa in atmosfera.
Emisiile extraordinar de ridicate pe calea apei sau a aerului precum si consumul ridicat de
energie si apa proaspata in cadrul industriei de finisare textila (TVI) au constituit motivul de
introducere a ramurii industriale in domeniul de aplicare al Directivei IPPC. Pentru a reduce
pe cat de mult posibil impactul de mediu al TVI, in cadrul asa numitului proces de la Sevilla,
in cadrul unui schimb de informatii intre statele member ale Uniunii Europene, s-a elaborate
un catalog al Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), ce va fi luat in considerare n viitor
la autorizarea instalatiilor din industria textile.
Deja de la filare, tesatorie si tricotare se aplica chimicale pe substratul textil (preparate),
care sunt preluate in cadrul finisarii textile ulterioare de catre apa evacuata si aerul emis. De
aceea acest domeniu a fost preluat in lucrari, ca urmare a deciziei Grupului Tehnic de Lucru
(TWG) asupra domeniului de valabilitate al acestei Directive. Din asa numitul lant textile
(imaginea 1), care reprezinta intregul proces de productie al textilelor, sunt descries BATurile pentru
Prelucrarea materialelor filate (fibre textile) si atelor (filatura) si prelucrarea atelor sau
firelor in suprafete (tesaturi, tricotaje, fabricarea paturilor si paslei),
Inobilarea materiei prime textile prin vopsirea, imprimarea, inobilarea (inclusiv
acoperirea si caserarea) si tratarea necesara pentru aceasta
Inclusiv tehnologiile aplicate la finalul proceselor end-of-pipe in vederea reducerii emisiilor
din Documentul de Referinta Reference Document on best available Techniques for the Textile Industry (Best Reference Document - BREF).
Materii
prime
Rohstoffe
Herstellungfirelor
von natrlichen
Fabricarea
naturale
und
synthetischen
Fasern
si sintetice
AgentiEnergia
Hilfsmittel
Energie
Finisarea (Pretratarea,
Veredlung vopsirea,
imprimarea, inobilarea)
(Vorbehandeln,
Frben,
Drucken, Ausrsten)
Emisiile
Emissionen
Apa
Wasser
Prelucrarea
si su- und
Verarbeitungatelor
von Garnen
prafetelor
(tesaturi, tricotaje,
Flchengebilden
(Gewebe, Maschenware u..)
etc)
Consumul textilelor
Eliminarea textilelor
Pentru fabricarea textilelor se utilizeaza in special lana, bumbac si fire sintetice precum si
amestecuri. Se prezinta o imagine a materialelor fibroase textile si a denumirilor in tab. 1 si
tab. 2. Tipul firelor determina in mare parte ce impuritati si chimicale sunt transferate in
procesul de finisare textile si ce agenti textile, coloranti si agenti de inobliare pot fi utilizati
acolo. Substratele textile pot fi finisate in in formele de prezentare, ghemotoc, paleta, ata si
suprafata. Etapele de tratare sunt in principiu similare, totusi sunt necesasre deseori masini
diferite pentru fiecare fel de prezentare. In special tipul marfii si tipul produsuluil, stabilesc
daca se vor desfasura diferitele procese in mod continuu, semicontinuu sau discontinuu (in
sarje). De obicei intreprinderile de finisare a textilelor sunt specificate pe un anumit tip de
produs sau anumite procese de finisare, fortate de gama de masini necesare.
Chiar daca cele mai multe intreprinderi de finisare textila (TVB) au un program de productie
foarte individual, se deosebesc in general urmatoarele tipuri de productii:
TVB, care finiseaza in principal atele. Substratul cel mai important consta din Co si amestecurile de Co, PES so amestecuri de PES, PAN si amestecuri PAN.
TVB, care finiseaza in principal tricotaje. Substraturiel cele mai importante sunt Co si
amestecurile de Co, PES si amestecurile de PES, PA si amestecurile de PA.
TVB, care finiseaza in principal tricotaje si care dispun de un departament de imprimarie
relevant (mai mult de 30 % din materiale sunt imprimate). Substraturile importante sunt
4
BREF-ul acopera industria de finisiare totala textila. Din numarul mare de BAT descrise
acolo, diferitele procesele au relevanta diferita pentru diferitele productii. La aceasta, directiva IPPC nu prevede ca toate procesele relevante sa trebuiasca sa fie transpuse intr-o intreprindere in aceeasi proportie, chiar daca aceasta s-ar afla si la finalul dezvoltarii sale. Scopul
directivei este prevenirea si reducerea integrate a poluarii de mediu, corelata la exploatarea
unei anumite instalatii. De aceea se vor lua masuri care duc per ansamblu la prevenirea si,
daca aceasta nu este posibila, la reducerea emisiilor in aer, apa si sol, luandu-se in considerare
gestionarea deseurilor la un nivel ridicat de protectie pentru mediu, in ansamblu. Stabilirea de
catre autoritatea competenta a valorilor limita de emisie exigente sau solicitarea masurilor
tehnice echivalente, se va baza pe BAT, fara a fi prescrise anumite tehnologii. Metodele BAT
ce vor fi implementate fiecare intr-o anumita intreprindere, se orienteza dupa caracacteristica
tehnica a instalatiei, amplasamentul ei geografic si conditiile locale de mediu. Decizia asupra
tehnicilor de implementat poate fi luata doar prin comparatia emisiilor, care ajung initial in
mediu cu cele care sunt realizabile prin aplicarea BAT. Pot fi stabilite prioritati in cadrul intervalului de timp stabilit legal prin legislatia statelor aderante sau stabilita in Directiva IPPC.
Fibrele naturale
Fibrele vegetale (Celuloza)
Fibrele chimice
Fibrele animale
(albumina)
Lana de oaie
Lana de lamela
Lana de camila
Acetat
Fibra de liberiana
Par de iepure
Triacetat
Fibre polimerisare
In
Modal
Polyethylen
Canepa
Par de capra
Polypropylen
Ramie
Fibre de hartie
Polyacryl
Hartie filata
Modacryl
Celulon
Polyvinylchlorid
Vinal
Fibre cauciuc
Polystyrol
Polychlorid
Multipolymerisat
Elastodien
Bumbac
Kapok
Akon
Iuta
Sunn
Kenaf
Fibre tari
Manila
Alfagras
Cocos
Par de capra
Par de vita
Par de cal
Poliester
Viscoza
Poliamida
Cupro
Poliester-Eter
Cauciuc
Matase
Sisal
Matase de dud
Tussah
zeina
Ardeina
Fibre policondensate
Fibre poliaditive
Elastan
Poliuretan
cazeina
Bumbac
CO
Mohair
WM
Viscoza
CV
In/Panza
LI
Par de vita
HR
Modal
CMD
Iuta
JU
Matase
SE
Acetat
CA
Ramie
RA
Matase de
tussah
ST
Triacetat
CTA
Sisal
SI
Canepa
HA
Poliester
PES
Cocos
CC
Poliamid
PA
Lana
WO
Vata de sticla
GF
Polietilen
PE
Lana de la oaie
WV
Carbon
CF
Polipropilen
PP
Alpaca
WP
Metal
MTF
Poliacril
PAN
Modacril
MAC
Clorura de Polivinil
CLF
Elastan
EL
Agentii de protectie constau din polimeri naturali si derivatii sai (amidon, amido-eter, amidocarboximetil, derivate celulozice, in special celuloza de carboximetil (CMC) si galaktomanane) sau polimeri sintetici (Polivinilalkool, Polacrilat, Poliester, Polivinilacetat).
1.2
Finisarea textila
In ciuda tuturor diferentelor individuale, la intreprinderile de tipul celor prezentate mai sus,
procesele principale sunt similare si se impart dupa cum urmeaza:
- pretratarea textila
- vopsirea
- imprimarea,
- inobilarea
In imaginea 2 este prezentat in mod exemplar desfasurarea tipica a procesului la finisarea
tesaturilor de bumbac. Aceasta cuprinde pretratarea, procesele de parlire, indepartare a straturilor de protectie, fierberea alcalica, inalbirea, spalarea, uscarea si mercerizarea precum si
vopsirea, imprimarea si inobilarea. Fiecare dintre etapele mentionate este caracterizata prin
cantitatea de chimicale specifica utilizata, prin anumitele procese tehnice si prin emisiile
specifice.
Inalbirea
Bleichen
Eliminarea
agentilor
Entschlichten
Parlirea
Uscarea
Sengen
Trocknen
Fierberea
alcalica
Alkalisches
Abkochen
Vopsirea
Frben
Imprimarea
Drucken
Spalarea
Mercerizarea
Waschen
Mercerisieren
Inobilarea
Ausrsten
Uscarea
Trocknen
Capacitatea resp. secventa fiecarui proces de finisare, aparatele utilizate, masinile si instalatiile precum si tipul colorantilor utilizati, agentilor textili si chimicalelor de baza sunt determinate in special de urmatorii parametrii:
Tipul materialului textil brut (fibrele naturale, fibrele semisintetice si sintetice),
Formele de prezentare ale textilelor (ghemotoc, bobina, ata, tesatura, tricot, pasla, patura,
covor),
Scopul utilizarii (imbracaminte, textiel de casa si gospodarie, textile tehnice),
Caracteristicile cerintelor (rezistenta de fabricare si utilizare, stabilitatea formei, elastiticitatea, efectul tactil, stralucirea, rugozitatea, netezimea, structura, designul, comportamentul
fata de daunatori, murdarie, umezeala, caldura u.a.m.).
Acestea determina diversitatea extraordinar de mare a produselor si proceselor in cadrul bransei de finisare textila si individualitatea fiecarei intreprinderi. Nici o finisare textila nu se
compara una cu cealalata in mod direct, totusi la nivel de proces, metodele utilizate sunt
comparabile intre ele.
1.2.1
Procesele de finisare
1.2.1.1 Pretratarea
Pretratarea cuprinde pregatirea substratului textil pentru urmatoarele procese (imprimarea,
vopsirea). Materialul pretratat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
La substratele textile naturale precum bumbacul, inul si lana este necesar un efort mai mare
decat la firele sintetice sau la fibrele chimice celulozice. Tesaturile brute de polyester pot contine preparate, impuritati si agenti de protectie, ce pot fi eliminate prin procese simple de
spalare. Bumbacul insa poate fi incarcat cu pana la 20% participatie din greutate de substante
ramase deranjante (agenti de protectie, preparate, ceara, Hemiceluloza, pectine, proteine, saruri anorganice,
Baumwolle dagegen kann mit bis zu 20 % Gewichtsanteil an strenden Begleitstoffen beladen sein (Schlichtemittel, Prparationen, Wachse, Hemicellulosen, Pektine, Proteine, anorganische Salze, resturi de la seminte), pentru eliminarea carora sunt necesare mai multe etape de
proces.
La materialul de import nu pot fi determinate simplu tipul si stratul agentilor de protectie
resp. agentii de preparare. De asemenea substraturile de textile importate din fibrele naturale
contin si alte substantante relevante pentru apa uzata, ca de ex. pesticidele (in special pe
bumbac si lana) sau agenti de conservare. Un flux tipic de procese pentru bumbac si tesaturile
mixte de bumbac este (vezi in imaginea 2):
Parlire,
Eliminarea substantelor de protectie,
9
Fierberea alcalica,
Inalbirea si
Mercerizarea.
Fluxul proceselor se desfasoara de obicei continuu, deseori fiind comasate tehnic unele etape.
La produsele tricotate nu se mai realizeaza etapa de eliminare a substantelor de protectie.
Bumbacul este tratat deseori in mod discontinuu. Pentru pre-tratarea fibrelor chimice, fluxul
de proces tipic este urmatorul:
spalarea,
tratare cu soda caustica (viscoza),
termofixare si
inalbire.
Materialele albe si materiale cu tonuri deschise de culoare resp. tonuri mai deschise ale
imprimatului sunt inalbinte. Pentru inalbire se utilizeaza in principal apa oxigenata. Pentru
substratele fibrelor chimice se utilizeaza partial clorura de sodiu. In procesul de inalbire prin
reductie se utilizeaza ditionit de sodiu sau alte derivate al acizilor sulfinic.
1.2.1.2 Vopsirea
La vopsire substratul textil va intra in contact cu o solutie apoasa de colorant, care pot contine pe langa coloranti si alti agenti auxiliari precum alcalii, acizii, saruri neutrale sau agenti
de colorare. Tipul acestor chimicale depinde in principal de tipul de fibre, forma de prezentare si procesul de vopsire. Substratele textile sunt colorate in toate tipurile de prezentare, de
ex. ghemotoc, ate, tesaturi, tricotaj, flis, pasla si role de covoare. Solutia de colorat este
cunoscuta ca flota de colorare sau baie de vopsire. Tabelul 3 indica colorantii disponibili
pentru diferite tipuri de substraturi.
La procesele de vopsire se deosebesc in principiu doua variante:
1. Metoda intinderii (proce discontinuu de vopsire):
Colorantii dizolvati sau dispersati in apa din flota de colorare sunt intinsi pe fibre si fixati
acolo. In functie de gradul de intindere, flota de colorare este deconcentrata resp. intinsa.
Pentru diferitele tipuri de fibre si forme de prezentare exista la dispozitie o paleta variata
de aggregate de vopsire (Tabelul 4):
recti, se realizeaza dupa un model similar, insa fixarea rolei de material vopsit se face
intr-o camera incalzita (imaginea 4).
11
Solubil in apa
Cationic
Insolubil in apa
Solubil in solventi organici
Solubilitatea redusa in
solventii organici
Anionic
Coloranti bazici
PAN, PES, PA
Coloranti acizi
WO, SE, PAN, PA
Coloranti de dispersie
PES, PP, CA, PA
Baiturile
WO, SE
Baiturile
WO, SE, PA, CO, CV
Coloranti reactivi
CO, CV, LI, WO, SE, PA
Coloranti de cada
CO, CV, LI, WO, SE, PA
Colorantii directi
CO, CV, LI, WO, SE, PA
Coloranti de cada
CO, CV, LI, WO, SE
Coloranti dezvoltati
CO, CV
Pigmenti
(Imprimarea textila)
Masini de vopsire
Procesul de aplicare
Jet
Surplus (Overflow)
Aerodinamic
Airflow
Fulard
semicontinuu
Metoda cu stationare
si fulardare la rece
(KKV)
Metoda Pad-Roll
continuu
Termosolare
Chiar si la celelalte metode de vopsire, fixarea se realizeaza in special prin utilizarea caldurii
umede sau uscate, partial utilizandu-se chimicale. La toate metodele de vopsire sunt indepartate prin spalare ulterioara toate participatiile de culoare nefixate complet. Aceasta are loc in
mod discontinuu in etape de spalare consecutive in agregatul de vopsire; continuu in masinile
de spalare speciale.
Fulard
pe valt
Walzenfoulard
Canal
incalzire
Infrarotcu
infrarosu
Aufheizkanal
Ware
Material
Tambur
Wickel-de
infasurare
trommeln
CuvaFrbetrog
de colorare
Imaginea 3:
Imaginea 4:
Vopsirea prin intindere cu un jigher Aplicarea vopselelor prin fulardare prin exemplul
metodei Pad-Roll
13
La procesul cu imprimare termica (imprimare prin transfer), modelul este aplicat mai intai pe
benzi de hartie. Apoi este trecut intr-o alta etapa de lucru cu ajutorul calandarului incalzit, pe
material. Aceasta metoda se preteaza in special pentru materialele din fibre de poliester, poliamid si poliacril.
Pastele de imprimare utilizate se diferentieaza in functie de tipurile continute de agenti de
colorare. Cele mai importante paste de imprimare sunt cele reactive, cu pigmenti, de cada si
de dispersie. La imprimarea directa, pastele se aplica direct pe substratul textil alb, pretratat.
Sablonul
de imprimare
Druckschablone
Bazinul
de vopsire
Farbbehlter
Alimentarea
pastei de
Druckpastenimprimarea
Zufhrung
Materialul
Bedruckteimprimat
Ware
1.2.1.3 Inobilarea
Termenul de inobilare este un termen generalist pentru finisarea textila. El defineste insa
intr-un sens mai restrans ultima etapa a finisarii textile, denumita deseori si apretare. Aici pot
fi desfasurate un numar mare de etape de lucru, care confera proprietatile dorite la utilizare
14
substratelor textile ce vin de la pretratare, vopsitorie sau imprimare, de ex. referitoare la imaginea materialului, actiunea asupra simtului tactil si la intretinerea lui. Pentru aceasta se
utilizeaza diferite metode mecanice, termice si chimice. Chimicalele sunt aplicate atat in
procesul de intindere cat si la fulardare. La procesele continue cu cadru de intindere (cadru de
cardare) sunt fixate termic dupa fulardare, chimicalele aplicate. De obicei nu mai au loc spalari dupa inobilare. In anumite cazuri ca de exemplu inobilarea ignifuga permanenta sau inobilarea pentru o calcare mai usoara, substratul va fi spalat ulterior pentru a indeparta chimicalele nefixate si agentii chimici.
Etapele mecanice de inobilare sunt de ex. presarea, inasprirea, aplicarea de abraziv, slefuirea, taierea, impregnarea, contractarea, plisarea, ratinarea, calandarea.
Procesele termice, combinate deseori cu procesele mecanice, sunt de ex. tensionarea, uscarea, calandarea, aburirea.
Procesele chimice sunt de ex. plastificarea, inobilarea pentru o intretinere mai usoara, inobilarea ignifuga, inobilarea pentru o calcare mai usoara, acoperirea, caserarea, bonderizare.
Aceste procese sunt combinate deseori cu o tratare termica.
La acoperire, masele aplicate sau foliile de spuma sunt aplicate pe suprafata textila pe o fata
sau pe ambele fete. Caserarea apare atunci cand doua sau mai multe straturi de suprafete textile se lipesc una de cealalta. Masele de acoperire pot fi aplicate uscate sau umede. La metoda
uscata se face diferentierea in principal in:
Metoda topirii
Aplicarea granulatelor, pulberii, spumei sau foliei (imbinarea are loc prin topirea),
Metoda lipirii
Imbinarea spumei sau a foliei printr-un strat de adeziv.
La metodele umede se aplica dispersii polimerice de ex. pe baza de stiren, butadiena, acrilester, isoprepena, uretana (imaginea 6). Pentrua ceasta exista diferita posibilitati:
15
Beschichtungsmasse
Masa
de acoperire
Streichrakel
Racleta
de acoperire
Material
Ware
Racleta
Rakel
Directia
valtului
Pflatscheinrichtung
Beschichtungsmasse
Masa
de acoperire
Imaginea 6: Acoperirea pe ambele fete in cadrul metodei umede cu ajutorul unui utilaj
cu racleta (sus) si metoda cu strivire prin valturi (jos)
1.3
Sunt utilizate la fabricarea fibrelor precum atele si suprafetele iar la pretratarea substratului textil sunt indepartate cel putin partial,
Sunt utilizate pentru procesele de finisare. Se va face diferentierea intre:
o Agentii textili (ce contin in special substante organice),
o Chimicale de baza pentru textile (substante anorganice, acizi organici alifatici,
agenti organici de reducere si oxidare precum si uree) si
o Agenti de colorare (coloranti si pigmenti).
Cei mai multi agenti textili comercializati se regasesc listati in asa numitu catalogul agentilor
textili. Acesta contine peste 6000 produse comercializate (imagine de ansamblu in tabelul 5).
Din cei aprox. 4000 coloranti, listati in Colour-Index, doar aprox. 400-600 au o importanta
economica mare. Tabelul 3 contine cei mai important agenti de colorare structurati in functie
de clasele de aplicare, solubilitatea in apa si substratele textile (tipurile de fibre). Cei mai importanti coloranti sunt azo-colorantii, colorantii pe baza de sulf si colorantii de cada pe baza
de Indigo-/Antrachinon.
16
Tabelul 5:
1.1
Grupa
Agentii auxiliari si de finisare pentru fire si
ate
Aditivii petnru solutiile de filatura
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.
1.7
2.
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.8.1
3.8.2
3.8.3
3.9
3.10
3.11
3.12
3.13
3.14
3.15
3.16
3.17
3.18
3.19
3.20
3.21
3.22
3.23
Numar
406
4.
4.1
4.2
Anzahl
Grupa
Agenti inobilare
2484
1
257
93
44
4.3
4.4
4.5
4.5.1
2
712
7
90
200
29
7
262
93
24
1741
20
126
74
387
44
115
9
4.5.2
4.5.3
4.6
4.7
4.7.1
4.7.2
4.7.3
3.8
4.9
4.10
4.11
4.12
4.13
4.14
4.15
4.16
4.16.1
4.16.2
74
578
93
31
104
64
28
12
36
27
217
39
50
131
23
8
9
20
18
4.17
4.18
7
73
16
10
29
4.19
4.20
5.
277
29
868
210
90
5.1
5.2
229
18
17
5.3
5.4
5.5
344
40
124
41
5.6
22
19
56
8
37
5
37
46
60
6.
6.1
6.2
6.3
6.4
6.5
6.6
7.
17
239
84
94
39
109
9
185
153
104
18
12
29
8
30
7
140
1.3.1
1.3.2
Compozitia intregii ape uzate netratate ditnr-o fabrica de finisare textila depinde in fiecare
caz de diferite conditii. Esentiale sunt substantele ramase in materialele brute ramase si agentii de colorare, agentii textili si chimicalele textile de baza, utilizate de-alungul procesului de
finisare respectiv.
18
In tabelul 6 sunt cuprinse datele de cercetare pentru apa uzata intreaga, netratata, de la 50 de
fabrici de finisare textila din Germania. Variatiile valorice mari rezulta din diversitatea proceselor. Informatii concrete exista aici si pentru intreprinderile textile de finisare specifica.
Parametru
Unitate
Interval valoric
Valoarea pH
Conductibilitatea
Temperatura
CSB
TOC
BSB5
CSB/ BSB5
AOX
Hidrocarburile
Azotul organic
Ammonium
Tensidele aionice
Tensidele neionice
Triclormetan
Sulfit
Cupru, total
Zinc, total
Crom, total
S/cm
C
mg O2/l
mg C/l
mg O2/l
mg Cl/l
mg/l
mg N/l
mg N/l
mg/l
mg/l
g/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
5 13
1)
300 - 9500
15 60
400 5000
150 1600
80 1500
2.3 7
2)
0.05 8
3)
< 0.1 110
4)
6 - 80
5)
<0.1 120
2 24
5 50
6)
0.3 170
7)
<0.5 - 90
8)
<0.001 1.5
0.02 1,1
9)
<0.005 - 2
Legenda:
1)
La apa uzata provenita in special de la vopsirea fibrelor de celuloza cu coloranti reactivi sau directi,
pentru care sunt utilizate cantitati mari de saruri neutre
2)
Valorile de peste 1 mg/l reprezinta exceptia; valorile ridicate apar de obicei la utilizarea colorantilor
halogenati, care au rate de fixare relative reduse (< 80 %). Valorile > 1 mg/l sunt cauzate si prin utilizarea agentilor de inalbire separati de clor sau clor liber din utilizarea clorurii de sodiu. Apa uzata nu are
voie sa contina agenti de inalbire separati de clor cu exceptia clorurii de sodiu, in vederea inalbirii
firelor sintetice.
3)
Valorile ridicate apar de obicei la pretratarea poliesterului sau poliamidei prin preparatele spalate cu
hidrocarburi.
4)
Apar valori ridicate daca sunt evacuate cantitati mai mari de resturi de flota de la finisarea superioara cu
derivate de ureo-etilice sau sunt spalate agenti de inobilare contra inmototolirii (de asemenea derivate
ureoetilice).
5)
Apar valori ridicate in special la imprimarea reactiva si in cada inclusiv imprimarea prin corodare colorata daca se utilizeaza cantitati relevante de uree.
6)
Apar valori ridicate la utilizarea inalbitorilor NaOCl. Nu este permis ca apa uzata sa contina agenti de
inalbire separati de clor pentru inalbirea firelor sintetice, exceptie facand clorura de sodiu (de ex.
NaOCl).
7)
Valori ridicate apar la utilizarea cantitatilor relevante de ditionit de sodiu, de ex. la vopsirea in cada dau
la post-tratarea reductiva a vopselelor poliesterice.
8)
Valorile peste 0,5 mg/l reprezinta o exceptie. Valorile mai mari pot apare la imprimare
9)
Valorile peste 0,2 mg/l reprezinta exceptia. Valori mai ridicate pot apare la vopsirea lanii sau poliamida
cu coloranti complecsi de crom sau cu coloranti post-cromare.
Tabelul 6:
Intervalul variatiei structurii cantitatii totale de apa uzata netratata din
50 de fabrici de finisare textila in Germania (1995-1999)
19
In tabelul 7 este prezentata cantitatea de apa uzata si poluarea cu CSB in functie de diferite
tipuri de fabricare (finisarea fulgilor, atelor, tricotului si tesaturilor).
Tipul de functionare:
Abwasseranfall
CSB
l/kg Produkt
g/kg Produkt
Puful
20
40
Atele
110
80
Tricotul (bumbacul)
60 140
80
50 - 200
50 200
150 - 270
200 - 300
Finisarea
(Bumbacul)
(bumbacul, viscoza)
Tesatura cu imprimarea (bumbacul, viscoza)
mic/
fara
moderat
ridicat
h
++
++
++
h
h
+
++
h
h
l
l
H2SO4, HCl
NaOH, KOH, Na2CO3
Observatii
m
h
20
NaCl, Na2SO4
Silicati de sodiu/potasiu
Fosfati
Uree, NH4Cl
H 2O 2
NaClO2
Na2SO3, Na2S2O3, Na2S2O4,
Na2S2O5, Acizi Hidroxymethansulfin, Glucoza
+(+)
l
m
(h)
h
h
++
Eliminarea in KA:
l
mica/
nici una
m moderat
h ridicat
Observatii/probleme posibile
Firele/Scamele
++
++
++
h
h
+
++
h
h
H2SO4, HCl
NaOH, KOH, Na2CO3
l
l
NaCl, Na2SO4
+(+)
l
m
(h)
h
h
++
H2O2
NaOCl, NaClO2
Na2SO3, Na2S2O3, Na2S2O4,
Na2S2O5, Acizi hydroxymethansulfin, Glucoza
Pre-tratarea
Agentii de protectie sintetici (Celuloza carboximetil, alcooli polivinilici, poliacrilati, poliester)
Uleiuri minerale din preparatele fibroase
Produse secundare din fabricarea sulfonatelor lineare alchilobenzolici din detergenti
Etilenoxid/Propilenoxid-Aducte in agentii de preparare pentru texturare
Policarboxilati
Alchilfenoletoxilati in agentii de spalare/de dispersie
Pretratarea si vopsirea
Poliacrilati monomeri
Etilendiamintetra(acid de metilenfosfon) (EDTMP) sau Diethylentriaminpenta(acizi methylenphosphon)
(DTPMP)
Etilendiamintetraacetat (EDTA) sau Diethylentriaminpentaacetat (DTPA)
Agent pentru deschidere optica (derivate acizi Diaminostilbendisulfon si altele)
Vopsire
Coloranti
Produsi de condensare din acizi -Naphthalinsulfon si formaldehida precum si Ligninsulfonati ca si agenti de
dispersie in special pentru colorantii in cada si dispersie
N-Alchilftalimide, derivati Metilnaftalin,derivati o-Fenilfnol ca si accelerator de culoare
Acizi acrilici-/Malein-Copolimere ca si agenti de dispersie
Cianamid/Polyamin-produse de condensare pentru imbunatatirea rezistentei la umezeala
Compusii cuarteneri de amoniu ca si inhibitor pentru vopselele cationice
Polivinilpyrrolidon ca si agent de egalizare
Fetaminetoxilati ca si agent de egalizare
Imprimarea
Coloranti si pigmenti de culoare
m-Nitrobenzensulfonat si amin corespondent
amine aromatice si grupe de acizi sulfonici din descompunerea reductiva a azo-colorantilor la imprimarea
prin corodare
Inobilarea
Substantele pentru finisarea superioara cu grupele N-Hydroxymethyl sau N-Methoxymethyl, de ex. uree
Bis(hydroxymethyl)-dihydroxiethen
Dialkylphosphonopropionsureamid-N-Methylol sau clorura de Tetrakishydroxymethyl-phosphonium din
utilizarea agentilor ignifugi
Compusii aromatici bromurati din utilizarea agentilor ignifugi
Polisiloxani si derivati ca si plastificatori
Alchilfosfati si alchileterfosfati din utilizarea antielectrostaticelor
22
Intreaga apa uzata a unei fabrici de finisare textila se compune din fluxuri de apa cu poluare
ridicata diferita. Cele mai importante fluxuri sunt concentratele din procesele de finisare, care
prezinta o incarcare poluanta foarte mare. Acestea sunt:
Fluxri cu grad de incarcare poluanta cu mult mai mica rezulta de obicei din etapele de spalare.
Prima apa de clatire poate contine in continuare continuturi de CSB relevante, iar ultima apa
de clatire prezinta concentratii foarte reduse de CSB (< 200 mg/l).
23
Se face trimitere la partea a 2-a a acestui ghid pentru masurile corespunzatoare de reducere a emisiilor eliberate pe calea aerului.
1.4
Masurile de prevenire a apei uzate
Masurile posibile conform stadiului actual al tehnicii pentru reducerea cantitatii de apa uzata
si a cantitatii de poluant:
Prevenirea substantelor nocive la selectarea agentilor de vopsire si textili in etapa de fabricare si finisare,
Reducerea aparitiei Minimierung des Anfalls von hochkonzentrierten Restflotten/anstzen,
Reutilizarea resturilor retinute si foarte concentrate,
Reutilizarea si utilizarea in continuare a apei evacuate tratate.
1.4.1
Agentii de preparare de la prelucrarea fibrelor chimice contin si tenside care ajung cel putin
partial in apa uzata in cadrul fabricilor de finisare a textilelor. Corespunde stadiului actual al
tehnicii utilizarea dupa posibilitate doar a agentilor de preparare cu tenside, ce pot fi eliminate
suficient la tratarea apei uzate. Aceasta este garantata la tensidele cu un grad de eliminare
DOC de cel putin 80 % dupa 7 zile in testul Zahn-Wellens sau unei metode similare de
testare. Conform stadiului actual al tehnicii, pentru cateva etape de fabricare sunt necesare
insa tensidele, care prezinta un grad mai mic de eliminare:
Pentru procesele de filare rapida, in special la firele sintetice pe baza de polyester, poliamida, polipropilen BCF (bulk continuous filament) se utilizeaza siloxani liniari alcoxilati
si lanturi C perfluorurate alcoxilate.
Pentru texturare sunt necesare urmatoarele tenside:
Ethylenoxid/Propylenoxid-Siloxane precum si Ethylenoxid/Propylenoxid-Addukte pe
baza de alcooli grasi si Polyolen.
Ca antistatice se utilizeaza Alchillfosfati si Alchileterfosfati.
1.4.3 Masurile de prevenire la fabricarea tesaturilor
Inainte de etapa de tesut, suprafatei de fire ii este aplicata deseori un film de protectie din
agenti de protectie. Acestia vor fi indepartati la finisarea textila in timpul pre-tratarii materiei
prime (eliminarea agentilor de protectie) deoarece ar deranja o alta finisare. La finisarile de
tesaturi, agentii de finisare sunt responsabili de o participatie importanta (de aprox. 30 - 70
%) la cantitatea organica de poluant in apa uzata.
Prin modificari adecvate ale etapei de filare, in unele cazuri pot fi fabricate ate ce pot fi tesute
fara sau cu utilizarea unei cantitati mai mici de agenti de protectie (de ex. procesul filaturii
compacte pentru suprafetele suprapuse de fire, procesul Intermingling pentru atele de filament).
In rest corespunde stadiului actual al tehnicii utilizarea in tesatorie, dupa posibilitate, doar a
agentilor de protectie ce pot fi distrusi la tratarea apei uzate resp. pot fi eliminat suficient.
Aceasta este garantata la agentii de protectie cu un grad DOC de eliminare de cel putin 80 %
dupa 7 zile in testul Zahn-Wellens sau intr-o etapa de testare similara. Aceasta conditie exista
in principal la agentii naturali de protectie pe baza de amidonul, de asemenea si la amidon de
carboximetil si galactomane. Cu toate acestea aceste tipuri de agenti de protectie nu pot fi
reutilizate. Acestia de obicei detin un efect mai redus la un strat mai mare de agent activ decat
agentii de protectie si nu pot fi utilizati pentru toate tipurile de fibre. Polivinilalcoolii sunt in
instalatiile active in conditii anumite (namolul active adaptat, temperature > 15C, poluarea
namolului < 0,15 kg BSB5 / kg TS x d) degradabil biologic mai mult de 90%, iar poliacrilatii
si poliesterul nu sunt degradabili usor.
Poliacrilatii hidrofobi pe baza de ester pot fi insa indepartati din apa uzata prin adsorptia in
namolul activ intr-o proportie de 90 %, aceasta neaplicandu-se pentru poliacrilatii hidrofili pe
baza de acid precum si pentru celuloza de carboximetil. Straturile de poliester se incadreaza
la mijloc referitor la gradul de eliminare. In tabelul 11 sunt cuprinse proprietatile esentiale ale
agentilor de protectie.
Pentru unele procese mai sunt inca necesare agentii de protectie, care prezinta un grad de eliminare mai redus. Aici este vorba de ex. de fabricarea tesaturilor de catifea precum si de tesaturile pe filament de viscoza pentru captuseala. Pentru acestea pot fi utilizati doar agenti de
protectie foarte solubili in apa, care garanteaza un grad optim de eliminare prin spalare (in
special poliacrilatii pe baza de acid).
25
CSB
(mg/g)
Amidon
Degradare
biologica
Adsorptie in
namolul de epurare
Precipita- Ultrafiltrare
re (FeIII) (Recycling)
ca. 1000
Galactomannan
1000 - 1150
Celuloza Carboxymethyl
800 - 1000
ca. 1700
(+) Z
1350 - 1650
+ Z
ca. 1800
Alcool polivinilic
Z:
+:
-:
(+):
n:
Pentru utilizarea in scopul spalarii si al curatarii stau la dispozitie agenti fara APEO.
Solventii halogenati pot fi utilizati in domeniul finisarii textile in scopuri de curatare. Acestia
trebuie sa corespunda specificatiilor legale de protectie impotriva imisiilor. Momentan este
permisa inca utilizarea tetracloretenei.
Colorantii pentru vopsirea si imprimarea textilelor (in special a substantelor reactive, de dispersie si de cuva) pot reprezenta o sursa esentiala pentru AOX.
Ca si metale grele pot fi continuti in vopsele in special cromul, cuprul, nichelul si in unele
cazuri si cobaltul. In vopselele directe, reactive si acide se utilizeaza de ex. ftalocianina de
cupru sau nichelca si Cromofor. Rata de fixare a vopselelor de ftalocianina este astfel mereu
mai redusa decat alti reprezentanti ai clasei de vopsele respective.
Pentru vopsirea lanii si a poliamidei pot fi utilizati agentii complecsi de crom, pentru lana si
vopselele de cromare in etapa post-cromarii.
Utilizarea vopselelor care contin metale grele sau halogeni organici ar trebui limitata neaparat
la o masura necesara.
Resturile de chimicale, vopsele si agenti textili neaplicate, neutilizate nu au voie sa fie
evacuati prin apa uzata. Dupa posibilitate, acestea se vor reutiliza sau se vor transmite valorificarii sau eliminarii conform conditiilor legale pentru deseuri.
1.4.4.2 Pretratarea
Se utilizeaza agenti de inalbire pentru a limita auto-colorarea materialului brut. Fibrele naturale (de ex. bumbacul, lana) pot fi inalbite cu hidrogen peroxid. In cazuri exceptionale se
utilizeaza si acid per-acetic. Pentru fibrele sintetice nu se obtine un efect de inalbire notificabil prin aceste mijloace. Aici este necesar partial si utilizarea clorurii de sodiu ca agent de
inalbire. La aceasta etapa rezulta in comparatie cu utilizarea hipocloritului doar aprox. 10
20% din cantitatea de AOX. Nu este necesara in general utilizarea hipocloritului ca agent de
inalbire cu un potential ridicat de AOX.
1.4.4.3 Vopsirea
Carrier sunt acceleratori de culoare, adaugati in baia de vopsire pentru a obtine o absorbtie
rapida si uniforma a vopselei asupra fibrelor de poliester resp. lana/poliester. La fibrele de
poliester pure se poate renunta la Carrier prin utilizarea unei metode de vopsire la temperatura
ridicata. La amestecurile de poliester si lana nu se poate utiliza aceasta metoda datorita sensibilitatii la temperatura a lanii. De aceea nu se poate renunta in acest caz la acceleratorii de
culoare. Cu toate acestea pot fi utilizati Carrier fara continut halogenat.
Compusii de chrom(VI) au fost utilizati inainte ca si agenti de oxidare pentru vopsirea cu
vopsele de cada si pe baza de sulf. Aceasta nu corespunde stadiului actual al tehnicii. In locul
acesteia exista metode alternative precum utilizarea hidrogen peroxidului la o valoare pH
putin acida.
Solutiile ramase de culoare rezulta ca si resturi in cuva fulardului, in conductele de alimentare
si in recipientele utilizate, in cantitati comparabil mici dupa finalizarea proceselor de vopsire,
la vopsirile continue si semi-continue dupa etapa de aplicare. Ele contin insa o cantitate mare
de compusi organici si de metale grele si AOX. Din cauza concentratiilor ridicate de vopsea
acestea contribuie la colorarea apei uzate. Astfel stadiului actual al tehnicii corespunde re28
De asemenea esentiala pentru cantitatea rezultata de apa uzata este operarea aparaturii
(pachetului) pentru fiecare etapa de vopsire. La metraje cu o rata mare de schimbare, in special in finisarea in lohn, sunt avantajoase mai multe marimi de aparate pentru fiecare proces
pentru o utilizare optima la o cantitate de apa uzata redusa.
Metodele de recuperare a vopselelor s-au dovedit de succes in baza ultrafiltrarii pentru vopsirea indigo.
Posibilitatile pentru transpunerea masurilor de prevenire, mentionate, in vopsitorie depind de
conditiile fiecarui caz, atat la etapa de absorbtie cat si la etapa de aplicare. Aceasta este valabila in special la instalatiile existente. La noi achizitionari in vederea inlocuirii instalatiilor
existente de vopsire poate fi transpus si stadiul actual al tehnicii.
1.4.4.4 Imprimarea
Pastele de imprimare sunt aplicate inainte de etapa de imprimare. Ele constau in principal din
coloranti si agenti de ingrosare precum si din alte componente ce depind de tipul pastei de
imprimare. Ele contin si agenti hidrotrofi, care permit penetrarea colorantilor aplicati in fibre
29
in timpul etapei de aburire, dupa imprimare. Pentru aceasta se utilizeaza in special uree, care
duce apoi la o cantitate considerabila de azot in apa uzata. La instalatiile corespunzatoare stadiului actual al tehnicii, materialul imprimat este umectat inainte de aburire cu o spuma fara
uree. Prin aceasta se poate renunta la uree total sau in mare parte.
Reutilizarea larga a resturilor de paste de imprimare constituie stadiul actual al tehncii. Fabricantii instalatiilor automate de vopsire ofera pentru aceasta module partial automatizate.
Din punct de vedere al tehnicii de proces se poate limita cu toate acestea capacitatea de reutilizare. Conditia este valabilitate suficienta a pastelor de imprimare. Pentru aceasta este importanta stabilitatea colorantilor. Pastele reactive alcalice nu sunt reutilizabile ca urmare a hidrolizei rapide a grupelor de reactivi ale vopselelor. De asemenea se va lua in considerare faptul
ca agentii de ingrosare pot fi distrusi microbian in pasta de imprimare si astfel pasta poate
deveni inutila ca urmare a viscozitatii reduse.
Masinile de imprimare moderne pentru imprimarea pe rotativa sunt dotate cu sistem de
impingere (pig) pentru recuperarea pastei de imprimare din sistemul de alimentare. Sistemul
de alimentare cuprinde furtunurile de transport, pompa, conducta cu racleta precum si
sablonul rotund (imaginea 7). Cu ajutorul sistemului de impingere cu bila de burete (pig) se
poate retrimite inapoi in recipient restul volumic in sistemul de alimentare, dupa finalizarea
etapei de imprimare, la intoarcerea directiei de pompare si se poate trimite reutilizarii sau
evacuarii. La masinile mai vechi, restul volumic ajunge complet in apa uzata la curatarea
vaselor de imprimare (sabloane, racleta, conducta de alimentare inclusiv pompa). Volumul
redus al sistemului in vasele de imprimare (de ex. conducte scurte) isi aduc aportul de asemenea la reducerea restului volumic.
Sablonul
de imprimare
Druckschablone
Racleta
Rakelrohr
DruckpastenRecipientul
pastelor de
imprimarebehlter
Conducta de alimentare
Zufhrungsleitung
Pompa
Pumpe
tratarea separate sunt adecvate pentru apa uzata provenita din spalarile covorului de imprimare, daca acesta contine o cantitate de poluant esentiala, provenita din procesul de imprimare. Suplimentar rezulta apa uzata la curatarea vaselor de imprimare (sabloanele, valturile,
sasiu, cuva etc.), realizata manual in afara masinii de imprimare pana la o eliminare larga a
resturilor de paste de imprimare precum si in masini speciale sau aparate de curatare definitiva. Cantitatea de apa uzata rezultata poate fi redusa prin optimizarea proceselor de curatare
(de ex. prin utilizarea curatirii la presiune ridicata, prin perieri). Apele de curatare rezultate
pot contine o cantitate considerabila de poluanti fata de cantitatile de apa reduse comparativ,
la pre-curatari neoptimizate. Prin captarea si tratarea orientate se poate reduce aceasta cantitate. Daca apa uzata dintr-o spalare a vaselor de imprimare si a covoarelor de imprimare sunt
transmise catre o tratare, atunci aceasta se va face cu scopul reutilizarii, fiind realizata prin
aceasta o alta reducere a cantitatii de poluant.
Pentru imprimarea articolelor de lana este necesara o pre-tratare speciala. La 100 % articole
de lana nu se poate renunta de obicei la Diclorisocianurat (pretratare clorurata la imprimare).
La tesaturile cu amestecuri de lana este posibila utilizarea altor agenti de oxidare fara clor (de
ex. peroxodisulfat).
1.4.4.5 Inobilarea
La inobilarea tesaturilor si tricotului are loc aplicarea solutiei de inobilare de obicei, pe fulard,
ca la colorare, dupa procesul de aplicare. In mod corespunzator sunt posibile aceleasi masuri
de reducere ca pentru resturile de solutie de la vopsire. Dupa finalizarea etapei de inobilare
rezulta cantitati relative reduse de resturi volumice, ca si resturi de solutie de inobilare.
Acestea pot contine insa o cantitate mare de compusi organici, ce nu se pot degrada usor biologic. Este posibila o reutilizare doar la anumite flote, de ex. flote ce contin exclusiv plastificatori. Nu se pot reutiliza de obicei flotele de finisare superioara si alte chimicale de fluor sau
agenti de protectie ignifuga.
Se utilizeaza agenti de conservare pentru a proteja textilele impotriva cresterii bacteriilor si a
ciupercilor resp. impotriva daunatorilor.
Utilizarea arsenului, mercurului si a compusilor sai precum si a compusilor organisi de staniu
nu corespunde stadiului tehnicii, deoarece exista prea putine alternative mai putin nocive pentru mediu.
Pentru inobilarea ignifuga sunt utilizati si compusi de fosfor, inregistrati de cele mai multe ori
conform metodei analitice uzuale, care fata de ceilalti compusi de fosfor determinabili prin
metodele analitice, nu pot fi eliminati orientat conform stadiului actual al tehnicii (de ex. precipitare). Corespunde BAT retinerea resturilor de flota foarte poluate si a apei de clatire din
inobilarea ignifuga cu compusi corespunzatori, si evacuarea apei de clatire doar putin poluate.
1.4.4.6 Acoperirea/caserarea
Pentru acoperirea textilelor se utilizeaza in general sarje cu substante superioare, comparabile.
Retinerea si reutilizarea acestor sarje are deja o importanta economica. Corespunzatoare sunt
posibilitatile tehnice de reintroducere a resturilor de sarja din unitatile de aplicare in recipientele de depozitare. Conditia consta intr-o stabilitate la depozitare suficienta a substantelor
utilizate.
Aceasta este valabila intr-un mod corespunzator si pentru caserare, atunci cand se aplica ca si
agenti adezivi, sarje pastoase in cadrul unui proces umed.
31
Dispersiile polimere utilizate in mediul apos, pentru acoperirea pe parta inferioara a covoarelor textile se produc de obicei printr-un proces de polimelizare prin emulsie si se aplica in
mediu umed. Metodele tehnice utilizate lucreaza conform BAT cu pierderi asa de putine, incat apa uzata rezulta doar la etapele de curatare si clatire. Aceasta contine apoi mai putin de 1
% din dispersiile polimere tilizate.
1.5
Cantitatea de poluanti care inca mai ajunge in apa uzata la utilizarea masurilor de prevenire se
va redue prin tratarea apei uzate conform stadiului actual al tehnicii. Posibilitatile tehnice de
proces sunt astfel variate. La aceasta se adauga faptul ca finisarea textila reprezinta un
domeniu intensiv dpdv energetic si apos, astfel incat din motive ecologice si economice se
recomanda integrarea reutilizarii apei uzate si a recuperarii energiei termice intr-un concept
de tratare a apei uzate intern fabricii.
De asemenea se va decide ce masuri de tratare vor avea loc intern, la sursa resp. inainte de
amestecarea cu apa uzata de alta provenienta, ce randament de curatare poate fi atins prin
tratarea finala (comuna) si ce resturi de sarja/flota pot fi mai bine evacuate sub forma de deseuri. La deversarile existente trebuie gasite solutii optime, luandu-se in considerare conditiile
existente tehnice si de constructie. Esentiale pentru luarea deciziei sunt datele detinute prin
intermediul cadastrului apelor uzate. In cele ce urmeaza pot fi nominalizate doar precizari si
conditii cadru generale pentru conceperea solutiei pentru cazul respectiv, care cuprinde de
obicei o combinatie de masuri de tratare diferite. Explicatiile se refera in special la finisarea
textila ca si parte relevanta pentru apa uzata din cadrul domeniului de aplicare al acestei anexe.
La fabricarea textilelor (de ex. tesatorie) rezulta doar cantitati reletiv mici la transpunerea
masurilor de prevenire mentionate anterior, de obicei apa de la spalare si curatare. Eliminarea
resturilor de amestecuri de la sarje, foarte poluate (de ex. combinatii de agenti de protectie)
trebuie sa fie reglementata in fiecare caz, luandu-se in considerare specificatiile acestei anexe
si a altor reglementari relevante (legislatia deseurilor, legislatia comunala).
1.5.1
de poluanti cu mult mai mare, fata de resturile fluxurilor. Astfel este mult mai adecvat din
punct de vedere al tehnicii apei uzate si din punct de vedere economic sa se separe aceste
fluxuri fata de celelelte fluxuri de apa uzata, mai putin poluate (de ex. apa de racire, apa de
clatire) sa se colecteze si sa fie transmise unei tratari resp. eliminari orientate, decat sa se
trateze la comun intreaga apa uzata. Nu mai este necesara o captare separata daca ca urmare a
compozitiei resturilor de amestecuri si resturilor de flota se preconizeaza o reducere echivalenta a cantitatii de poluant chiar si la o tratare comuna cu o alta apa uzata. Ca si parametru
principal pentru cantitatea de poluanti, necesar a fi eliminata, este CSB resp. TOC, la resturile
de flota de vopsea si la resturile de paste de imprimare. La resturile flotei de la vopsire cu
continut de metale grele, la resturile de flote foarte poluate si la resturile de paste este necesara o eliminare orientata a metalelor grele.
Prin intermediul cadastrului apelor uzate se poate determina, ce cantitate de apa uzata (dupa
caz dupa transpunerea masurilor de prevenire) trebuie sa fie tratata periodic din cadrul
domeniilor mentionate mai sus, ce substante si ce cantitate de poluanti, exprimate ca si CSB
sau TOC resp. vopsire, se preconizeaza. Ca si randament de curatare este posibila o reducere
de 80% pentru CSB/TOC resp. 95 % pentru vopsire conform stadiului actual al tehnicii. In
cadrul verificarii conditiilor fiecarui caz in parte se poate lua decizia daca tratarea existenta
sau planificata raportata la capacitate si la randamentul de curatire corespunde in principiu
acestor specificatii. Stabilirea valorilor concentranatiilor ce trebuie respectate mereu la
evacuarea din instalatia de tratare nu este adecvata conform stadiului tehnicii. Ca urmare a
compozitiei apei uzate deseori foarte variata, provenita din domeniile mentionate, nu se pot
obtine concentratii corespunzatoare, stabile la evacuarea din instalatia de tratare nici macar la
un randament uniform de eliminare.
Se va determina cantitatea de apa uzata preconizata pentru domeniile mentionate acolo si
participatia ocupata de metale grele, crom, cupru si nicol, in mod analog din cadastru de apa
uzata. Se va evacua un rest maxim, rezultat din concentratia apei uzate de cate 0,5 mg/l si din
apa uzata mentionata in cadastru. Daca pentru aceasta este necesara o tratare, atunci va trebui
realizat randamentul de curatire necesar (reducerea cantitatii) cu ajutorul metodei alese de
tratare. Chiar si aici, corespunzator BAT, nu este adecvata stabilirea valorilor de monitorizare de respectat la evacuarea din instalatia de tratare.
1.5.1.4 Tratarea solutiilor (flotei) de eliminare a agentilor de protectie
La eliminarea agentilor de protectie, agentii de protectie ajung in apa uzata intr-o forma solubila, prin procese de spalare, dupa caz, dupa o tratare enzimatica sau oxidativa. Procesul de
tratare cu namol activ se preteaza pentru tratarea agentilor de protectie bine degradabili biologic precum amidonul, anumite derivate de amidon, galactomananele precum si alcoolii
polivinilici (la existenta conditiilor adecvate ale sistemului). De asemenea se preteaza la
agentii de protectie bine degradabili (poliacrilatii hidrofobi), care se absorb foarte bine in
namolul activ (tabelul 11). Tratarea are loc de obicei impreuna cu restul de apa uzata al fabricii intr-o instalatie de epurare proprie sau intr-o instalatie de epurare publica.
La agentii de protectie greu eliminabili (poliacrilatii hidrofili si carboximetilceluloza), o
tratare biologica aeroba este posibila mai intai dupa o pretratare sau va fi necesara o evacuare
mai complexa. Prin metode precum ultrafiltrarea sau vaporizarea se poate realiza o solutie
foarte concentrata, cu un volum mic, ce este tratata in continuare prin oxidare umeda sau prin
ardere.
Identificarea agentilor de protectie poate fi dificila prin operatorii care lucreaza in lohn.
33
porizare si poate eliminat ca si deseuri. La existenta conditiilor de baza adecvate este posibila
si o alta tratare prin intermediul recipientelor de fermentare.
1.5.1.7 Tratarea resturilor de pasta de imprimare
Chiar si colectarea resturilor de pasta de imprimare ar trebui sa aiba loc separat, in amestecuri cu continut de metale grele si amestecuri fara continut de metale grele. Decolorarea
poate avea loc in principiu in acelasi mod, asa cum este descrisa pentru resturile de solutie de
colorare. Nu este adecvata o tratare anaeroba a pastelor de imprimare a pigmentilor, deoarece
substantele principale continute de acestea nu sunt degradabile anaerob, iar liantii pot duce la
depuneri in recipientele de fermentare.
1.5.1.8 Tratarea resturilor de solutii de inobilare
Daca pentru inobilare se utilizeaza substante greu eliminabile biologic sau aproape deloc
eliminabile, atunci se poate obtine o eliminare suficienta a CSB/TOC doar printr-o tratare
oxidativa (oxidarea umeda sau incinerarea), dupa caz, dupa marirea concentratiei resturilor de
solutii de ex. prin vaporizare. Daca se utilizeaza doar substante bine eliminabile biologic (de
ex. plastificatori pe baza de acizi grasi), se poate realiza o eliminare suficienta intr-o tratare
biologica finala.
1.5.1.9 Resturile de flota de la acoperire si caserare si din acoperirea pe partea inferioara
Resturi de flota ne reutilizabile se vor evacua mereu sub forma de deseuri.
1.5.1.10 Tratarea flotelor de spalare din pretratarea tricotului
La preparatele utilizate la prelucrarea fibrelor, anumite textile corespunzatoare ajung impreuna cu flota de spalare, in apa uzata in cadrul pre-tratarii. Daca preparatele contin lubrifianti
pe baza de hidrocarburi, atunci acestea se regasesc in apa uzata sub forma de emulsie, cu o
pondere de mai multe g/l, in cadrul prespalarilor continue (metoda impotriva curentului).
Corespunde stadiului actual al tehnicii, tratarea orientata a flotelor de spalare din pretratarea
continua a materialelor tricotate cu o participatie mare a fibrelor de sinteza, astfel incat sa fie
realizata o concentratie ramasa de 20 mg/l in flota tratata. Separarea hidrocarburilor se poate
realiza de ex. prin spargerea emulsiei si prin separarea ulterioara a substantelor usoare.
O reducere echivalenta a cantitatii poate fi atinsa dupa caz si printr-o tratare adecvata a intregii ape uzate. Aceasta este valabila in special daca se utilizeaza in preparate doar hidrocarburi bine eliminabile biologic.
Anumite preparate termostabile, ca de ex. polieterpolicarbonatii si poliesterul sunt solubile in
apa, prezinta un grad bun de degradare biologica si nu sunt captati prin parametrul hidrocarburilor. La preparatele de acest tip nu este necesara o pretratare a apei uzate din prespalarea
continua. Partial se poate renunta in baza termostabilitatii la o spalare inainte de termofixare.
1.5.2 Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta
Tratarea inainte de amestecarea cu apa uzata de alta provenienta se raporteaza la intreaga apa
uzata din fabricarea resp. finisarea textilelor. Acestea sunt importante in special la deversarea
indirecta intr-o instalatie publica pentru apa uzata. In general nu este necesara o tratare orientate a apei uzate totale pentru respectarea acestor cerinte, daca pot fi implementate metodele
mentionate mai sus de tratare interna a fluxurilor si daca apa uzata poate fi transmisa printro instalatie de omogenizare pentru echlibrarea incarcarilor cu poluanti si a maximelor de concentratii (de ex. printr-o baie tampon cu o omogenizare saptamanala). Aceasta masura este
solicitata in special de operatorii instalatiei de canalizare si epurare pentru protejarea instalatiilor de apa uzata. Aceasta este valabila si pentru o pretratare a intregii ape uzate pentru
35
eliminarea substantelor nedizolvate, prin site de scame, in vederea reglarii unei valori nenocive a pH intr-o instalatie de neutralizare, pentru reducerea concentratiilor de sulfat ridicate,
nepermise, si astfel de masuri similare.
Altfel, ar trebui de ex. la continut marit de AOX sa fie identificate sursele si sa fie determinate masurile de reducere adecvate. Pentru aceasta poate fi utilizat instrumentariul cadastrului
de apa uzata.
1.5.3 Tratarea finala a apei uzate
Inainte de deversarea intregii cantitatii de apa uzata intr-un emisar, aceasta se trateaza fie intro instalatie de epurare proprie, fie, asa cum se face la majoritatea fabricilor, se trateaza impreuna cu apele uzate de alta provenienta intr-o instalatie publica de epurare. Prin aceasta se va
reduce continutul de poluanti organici, al sulfitului ce elimina oxigenul, al nutrientilor fosfor
si azot, al poluantilor toxici pentru pesti precum si al resturilor de colorare in apa uzata, conform stadiului actual al tehnicii.
1.5.3.1 Metoda namolului activ
De obicei metoda namolului activ se utilizeaza pentru tratarea finala. Continutul de poluanti
organici din apa uzata textila este de aprox. doua trei ori mai mare decat cel din apa uzata
menajera. Totusi, in cele mai multe cazuri continutul de fosfor si azot este mult mai mic. Cu
toate acestea pot apare la imprimarea reactiva textila cantitai mari de azot. Cantitatea organica
contine suplimentar regulat o participatie semnificanta care este clar mai greu biologic degradabila in comparative cu substantele continute de apa uzata menajera. Asupra acestor conditii se va acorda atentie la alegerea si dimensionarea instalatiilor de tratare. Pentru a realiza
un grad de degradare cat mai mare, se preteaza instalatiile cu o incarcare mai redusa a
namolului, cu o durata de viata mai mare a namolului, instalatii in mai multe trepte, instalatii
cu un pat fix aerob ulterior actinonat, concepte de metode care garanteaza formarea unei biozonose adaptate si un timp suficient de mare de stationare al substantelor greu degradabile in
sistem. De asemenea se acorda atentie faptului ca aceste continuturi mari de sulfit in apa
uzata duca la un necesar ridicat de oxygen in instalatiile de tratare aerobe.
1.5.3.2 Metode suplimentare
Suplimentar tratarii aerobe pot fi utilizate de ex. urmatoarele metode de imbunatatire a randamentului de curatire:
Tratarea adsorptiva (de ex. tratarea simultata cu carbune activ si cu cocs de lignit),
Tratarea reductiva (FeII/Ca(OH)2),
Precipitare-floculare (de ex. saruri de FeIII sau Al),
dupa caz corelata unei flotatii. Metodele de acest gen provoaca o cantitate sporita de namol.
Ca si etapa finala de curatare se poate aplica o filtrare (de ex. filtru de nisip) si o tratare finala
cu carbine activ.
Daca apa uzata va fi reutilizata in fabrica, intern, poate fi necesara o etapa suplimentara de
curatare, in functie de domeniul de utilizare, in vederea separarii sarurilor neutre si a
resturilor de vopsele. De obicei se utilizeaza pentru aceasta osmoza inversa.
1.5.3.3 Decolorarea
Prin metoda namolului activ, in functie de tipul de coloranti si de conceptul metodei respective, se poate realiza o reducere a coloraturii cu un randament mediu de aprox. 55 75 %,
raportat la intreaga alimentare. Aceasta este influentata de randamentul eliminarii CSB, nu
este insa suficienta pentru a limita restul de colorare pe intreg procesul, daca s-a realizat o
pretratare suficienta interna a amestecurilor si solutiilor de culoare foarte concentrate. Daca
se va realiza o imbunatatire a decolorarii in cadrul tratarii finale a intregii ape uzate, atunci se
36
vor determina in fiecare caz metodele adecvate suplimentare (vezi mai sus) luandu-se in considerare proprietatile fizico-chimice ale colorantilor preconizati in fiecare caz. Aceasta este
valabila pentru cazul in care apa uzata totala va trebui sa fie curatata in asa fel incat sa fie
posibila (partial) o reutilizare.
1.5.3.4 Toxicitatea pentru pesti
Conform experientei, se vor respecta cu siguranta cerintele referitoare la toxicitatea pentru
pesti daca se face eliminare suficienta a poluantilor organici si la colorare.
Apa uzata la
evacuarea in emisar
38
1.6
Anexa 38 este impartita in sase sectiuni ca toate anexele ordonantei germane pentru apa
uzata.
A
B
C
Domeniul de aplicare
Se defineste pentru ce domenii industriale se aplica cerintele anexei. Acesta este valabil
apoi pentru apa uzata a carei aport de murdarie provine in principal din prelucrarea industriala si prelucrarea substantelor filate si a atelor precum si finisarea textila.
Cerintele generale
Aici sunt cuprinse masurile prin care se poate atinge o reducere a cantitatii de murdarie
in apa uzata. Se va determina printr-o verificare corespunzatoare, in baza unui cadastru
de apa uzata, care dintre ele vor fi intr-adevar utilizate in cazul individual. Aici se vor
oferi si specificatiile pentru tratarea anumitor resturi de amestecuri si resturi de flota.
Aceasta tratare poate avea loc in principal atat intern cat si extern.
Cerintele pentru apa uzata pentru punctul de deversare
In partea C se specifica ce cerinte pentru punctul de devarsare trebuie sa fie minim respectate (derversarea directa) la devarsarea apei uzate in emisar.
D
E
39
F
1.7
Necesarul chimic de oxigen (CSB) este o masura pentru substantele chimice oxidabile. CSB
a fost inclus deoarece el permite evaluarea capacitatii de degradare a instalatiei de tratare a
apei uzate, ca si suma de parametrii. Cu CSB sunt cuprinse si substantele organice greu degradabile. Acesta este un parametru relevant pentru taxele percepute pentru apa uzata.
Cu necesarul de oxigen biochimic (BSB5) suntu cuprinse si substantele existente in apa
uzata, organice, biologic degradabile. BSB5 a fost inclus deoarece el reprezinta o suma de
parametri adecvata pentru evaluarea capacitatii de curatare biologica. Acesta reprezinta o
masura de referinta pentru consumarea preconizata a oxigenului in apa de suprafata, prin
devarsare.
Fosforul total a fost inclus deoarece acesta contribuie la cresterea algelor ca si nutrient pentru
plante. Fosforul este in multe ape un factor limitator pentru eutrofiere. Acesta este un parametru relevant pentru taxa prevazuta pentru apa uzata.
Azotul, total, ca si suma de amoniu, nitrit si nitrat a fost inclus, deoarece compusii de azot
stimuleaza cresterea de alge, ca si nutrient, si pot fi factori limitatori pentru eutrofiere, pe
langa fosfor. Acesta este un parametru relevant pentru taxa de apa uzata.
Azotul amoniacal (NH4-N) a fost inclus suplimentar, pentru ca prezinta un necesar de oxigen
considerabil la nitrificarea in apele de suprafata. La o marire a valorii pH poate rezulta ammoniac, care actioneaza nociv asupra organismelor acvatice.
Sulfitul se gaseste in apa uzata din procesele de vopsire. Acest paramteru a fost inclus
deoarece este toxic pentru pesti si isi aduce aportul la CSB ca si substanta oxidabila anorganica.
Toxicitatea asupra pestilor a fost stabilita ca si marime de referinta pentru nocivitatea apei
uzate pentru pesti printr-o metoda de testare. Ea este un parametru reprezentativ pentru taxele
prevazute pentru apele uzate.
Vopseaua cuprinde ca si suma de parametrii, restul continut in vopsele in apa uzata, utilizat
intr-o diversitate mai mare, astfel incat nu este practicabila o determinare a fiecarui caz separate. Aceasta a fost inclusa pentru a limita substantele existente si poate preveni o prejudiciere
a imaginii naturale a apei receptoare de suprafata.
Halogenii organici adsorbibili (AOX) cuprind ca si suma de parametrii substantele nocive,
ce pot ajunge in apa uzata in special din procesele de inalbire, paste de imprimare si amestecuri de culoare. AOX este un parametru relevant pentru taxa pentru apa uzata.
40
Sulfidul a fost inclus, deoarece sulfidele dizolvate si hidrogenul sulfurat sunt toxice fata de
organismele acvatice.
Parametrii crom, total, cupru si nichel au fost preluati, deoarece aceste metale grele pot
ajunge in apa uzata de la vopsitorie. Acestea actioneaza toxic asupra organismelor acvatice si
sunt parametrii relevanti pentru taxa pentru apele uzate.
Compusii de crom VI au fost preluati, deoarece sunt utilizati la vopsirea cu coloranti cromati
si sunt cancerigeni, mutageni si toxici pentru reproducere.
Metalele grele zincul si staniul sunt utilizate ca si catalizatori la finisarea superioara, zincul
fiind o componenta a agentilor de colorare.
Staniul poate apare sub forma de compusi de staniu de tributil din agentii de conservare.
Aceste metale grele au fost preluate, deoarece sunt nocive pentru organismele acvatice.
Prin parametrul hidrocarburi, total sunt cuprinse substantele corespunzatoare, care ajung in
apa uzata in cadrul pretratarii continue a tricotului din fibrele preponderent sintetice in concentratii relativ ridicate. Acestea exista in principal sub forma emulata si pot prejudicia structura apei uzate din diferite puncte de vedere.
41
42
3.3.8
Emisiile gazoase de la prelucrarea, transportul, transvazarea si depozitarea
substantelor organice lichide (vezi Nr. 5.2.6 din TA Luft) .........................................................90
3.3.9
Conditiile de evacuare.................................................................................................91
3.3.10
Masuratorile continue ale emisiilor conform TA Luft ................................................92
3.3.11
Procese necuprinse in conceptul factorilor de emisie .................................................94
3.3.11.1
Parlirea
94
3.3.11.2
Caserarea cu flama 95
3.3.11.3
Instalatii de acoperire si imprimare 95
3.3.11.4
Colorarea
103
4. Protectia solului........................................................................................................................103
5. Prevenirea, valorificarea si eliminarea deseurilor ....................................................................104
5.1 Tipurile de deseuri specifice in instalatiile de finisare textila..................................................104
5.2 Deseuri nespecifice textilelor ...................................................................................................112
5.3 Fundalul....................................................................................................................................112
6. Valorificarea energetica eficienta.............................................................................................113
Anexele:
1. Ansamblul Celor mai bune tehnici disponibile in industria textila
2. Ansamblul poluantilor relevanti in aerul uzat provenit de la instalatiile de finisare a textilelor
3. Datele tipice de emisie (concentratia masica si factorii de emisie) la instalatiile de finisare
a textilelor
4. Potentialul emisiilor de la materialele vopsite cu accelerator
5. Emisiile imprimarilor cu pigmenti
6. Emisiile de la textilele curatate cu tetracloretena
7. Emisiile de la parlire
8. Bibliografia
9. Terminologia
Partea II.2:
Propuneri de modele de conditii pentru masurile de reducere a
emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor
44
1.
Introducere
Ghidul existent a fost elaborat prin colaborarea dintre Institutul Landului pentru Protectia
Mediului Baden-Wrttemberg si Agentia Landului Bavarez pentru Protectia Mediului precum si cu specialisti din asociatiile implicate din industria textile (de ex. Asociatia TVI, Asociatia TEGEWA, Asociatia Germanilor din Nord-West si Industria textila si imbracaminte
Baden-Wrttemberg si serveste operatorilor de instalatii de finisare a textilelor precum si pentru personalul din autoritatile tehnice de protectie a mediului responsabile de implementare si
conformare, ca si sursa de informatii despre cerintele sectoarelor de mediu Mentinerea Calitatii Aerului si Gestionarea Deseurilor. Acesta se bazeaza pe asa numitul concept modular al
Comitetului Landului pentru Protectia impotriva Imisiilor (LAI) din anul 1994. Deoarece
instalatiile de finisare a textilelor se deosebesc foarte mult de celelalate instalatii ce necesita o
autorizatie conform Legii Federale de Protectie impotriva Imisiilor, s-a elaborat atunci de
catre o grupa de lucru ale comitetului secundar pentru Aer/Tehnica al LAI impreuna cu asociatiile afectate conceptul modular pentru reducerea emisiilor si pentru monitorizarea emisiilor.
Firma Fa. Modern Testing Services Germany (MTS) (atunci EnviroTex GmbH (Institutul
Privat pentru siguranta Productiei si protectia mediului, http://www.envirotex.de) s-a implicat
considerabil la elaborarea conceptului modular datorita cunostintelor largi de specialitate legate de productia, compunerea si aplicarea agentilor de textile.
Ca urmare a noilor informatii primite au fost elaborate modele de propuneri de conditii pentru
masurile de reducere a emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor, in baza conceptului modular, pentru aplicarea in Bavaria de catre Agentia Landului Bavarez pentru Protectia Mediului. Prin actualizarea TA Luft in anul 2002 a fost necesar ca aceste propuneri de conditii sa fie
revizuite. Propunerile de conditii actualizate prezentate in acest ghid sunt specifice pentru
Landurile Federale Bavaria si Baden-Wrttemberg.
In conceptul de finisare a textilelor sunt cuprinse toate lucrarile de imbunatatire a imaginii, de
realizare a proprietatilor dorite precum si de marire a valorii de consum al materialelor textile.
Aplicarea numeroaselor procese de finisare a textilelor depinde de compozitia si forma materiilor prime si de utilizarea prevazuta.
Prin modificarea 4. BImSchV din 28.08.1991 (Legea federala I, Nr. 52, partea 1838) , din
01.09.1991 partile esentiale ale intreprinderilor de finisare textila se supun domeniului de
valabilitate 4. BImSchV si astfel necesita o autorizatie conform legislatiei pentru protectia
impotriva imisiilor.
45
Nr. 10.23 relevant, coloana 2 din anexa la 4. BImSchV este denumit in felul urmator:
"10.23 Instalatiile de finsare prin tivirea, termofixarea, termoizolarea, acoperirea, impregnarea, apretarea sau uscarea, instalatiile exceptate, in care sunt tratate mai putin de 500 m2 textile
pe ora."
Aceasta se bazeaza pe o Hotarare corespunzatoare a Consiliului Federal din 05.07.1991, argumentat dupa cum urmeaza:
"Exploatarea instalatiilor de finisare a textilelor in care se desfasoara procesele mai sus mentionate, duce de obicei la disturbari considerabile prin mirosuri. Astfel de instalatii de finisare
textile indeplinesc astfel criteriul 4 alin. 1 par. 1 ale Legii Federale de protectie impotriva
imisiilor si astfel se vor introduce in catalogul instalatiilor ce necesita autorizatie. Introducerea obligatiei de autorizare impune in principal aplicarea stadiului tehnicii pentru limitarea
emisiilor.
Prin introducerea cantitatii de prag, sunt exceptate de la obligatia de autorizare instalatiile in
care se finiseaza textile doar intr-un volum manufacturier, manual. La instalatiile care depasesc cantitatea de prag se va lua in considerare in mod adecvat relevanta emisiilor lor."
Conform Nr. 12 din anexa BImSchG la 3 alin. 6 din BImSchG se vor aplica informatiile
publicate in cadrul articolului 16 alin. 2 din Dir. IPPC (96/61/EG) ale Comisiei UE, ca si criteriu pentru determinarea stadiului actual al tehnicii. Este vorba de asa numitul BREF (Best
Available Techniques Reference Documents). Pentru instalatiile din Nr. 6.2 din anexa Directivei IPPC s-a elaborat un BREF al Comisiei UE (Best Available Techniques Reference Document) pentru industria textila (versiune din August 2002; preluate in 11./12.11.2002 din
Schimbul de Informatii al Forumului). In acest document sunt prezentate asa numitele cele
mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria textila. In principal este vorba de instalatiile Nr. 6.2 din anexa Directivei IPPC instalatiile de pretratare (spalarea, albirea, mercerizarea) sau pentru vopsirea fibrelor sau a textilelor, cu o capacitate de prelucare de 10 Tone sau
mai multe fibre sau textile pe zi. BREF-ul mai sus mentionat cuprinde insa nu numai pretratatea clasica a textilelor ci si procesele de finisare a textilelor (de ex. impricarea, acoperirea,
innobilarea) datorita faptului ca in cadrul lantului de productie a textilelor ar putea apare mai
tarziu problemele de mediu (de ex. eliberarea substantelor organice de la tratarea termica a
textilelor din finisarea/innobliarea textilelor). Chiar daca BREF-ul prezent se raporteaza de
fapt doar la instalatiile cu o capacitate de prelucare de 10 tone de textile sau mai mult in fieca-
46
re zi, BAT-urile acolo mentionate pot fi utilizate din punct de vedere tehnic si informativ
chiar si pentru instalatiile ce necesita autorizatie cu o capacitate de prelucrare mai mica.
Nr. 6.2 din anexa Directivei IPPC s-a transpus in legislatia germana prin articolul lege din
27.07.2001 ca si Nr. 10.10 coloana 1 din anexa 4. BImSchV.
In anexa 1 sunt enumerate cele mai bune tehnici disponibile ale BREF-ului dedicat industriei
textile.
Urmatoarele prezentari se refera in principal la instalatiile de finisare a textilelor din Nr.
10.23 ale anexei din 4. BImSchV. Se iau in considerare BAT esentiale din BREF-ul mai sus
mentionat dedicat industriei textile precum si Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft. In anexa prevazuta
in 4. BImSchV se fac precizari la instalatiile de pretratare a textilelor sau pentru vopsirea conform Nr. 10.10. Se va lua in considerare faptul ca propunerile de conditii prezentate in
partea a II au doar caracter exemplificativ si trebuie adaptate la cazurile concrete, individuale.
2.
Necesitatea autorizarii
Instalatiile de finisare textila sunt cuprinse in Nr. 10.23 coloana 2 anexa 4. BImSchV prin
urmatorul procedeu, exceptandu-se instalatiile in care sunt tratate mai putin de 500 m2 textile
pe ora:
Tuvirea:
Arderea terminatiilor fibrelor cu ajutorul unei flame pentru obtinerea unei suprafete
textile netede; in special este relevant la textilele de bumbac, insa si la fibrele chimice
si lana
Termofixarea:
Procesul de tratare termica a textilelor pentru obtinerea unei stabilitati dimensionale;
in special este relevanta la textilele din fibre sintetice, precum poliesterul, poliamida si
amestecuri; de obicei este necesara autorizarea in cazul temperaturilor din functionarea cadrului de intindere mai mare de 150 220 C . vezi H.K. Rouette (Lexicon pentru finisarea textilelor)
Precizare:
De la o temperatura a materialelor > 110C nu se mai poate vorbi despre o uscare in
sensul sau initial. Aceasta temperatura reprezinta o trecere catre termofixare.
47
Termosolare:
Procede special de vopsire, la care textilele sunt prevazute cu o solutie de culoare, apoi uscate si apoi supuse unei tratari scurte la cald pentru uscare, la temperaturi de ca.
200 220 C. Astfel vopseaua se imprastie in interiorul fibrelor si se dizolva in substrat.
Acoperirea:
Aplicarea pe o parte sau pe doua a maselor de agenti pe un suport textil.
Impregnarea:
Imersia, umectarea, umidificarea substraturilor de textile prin procedeu de aplicare
precum fulard, razuire, stropire, pulverizare. Dupa impregnare pot urma procesele de
termofixare, termoizolare si uscare.
Apretarea:
Apretarea contine toate procesele de finisare care servesc la realizarea proprietatilor
dorite ale textilelor iesite din pretratare, vopsitorie sau imprimare, precum imaginea
materialelor si perceperea tactila a lor. La conceptul Apretare" se va face diferentierea intre procese mecano-fizice si procese chimico-termice [4]. In vederea autorizarii
conform Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV sunt de importanta procesele chimicotermice, de ex. hidrofobarea, hidrofilarea, Oleofobarea, innobilarea in vederea intretinerii usoare, innobilarea ignifuga.
Utilizarea unitatii de masura m2 in Nr. 10.23 din Anexa din 4. BImSchV inseamna ca vor fi
cuprinse doar textilele masurate pe suprafata, ce sunt caracterizate de obicei printr-o unitate
de masura. Aici nu se incadreaza in general de ex. ghemotoace, ate, benzi, bobine, sfoara,
franghie si curele. Se va clarifica de la caz la caz, in baza multitudinii variantelor de proces
aparute in practica, daca de ex. benzi sau pasmanterie se vor autoriza conform nr. 10.23 din
anexa 4. BimSchV (Nr. 3.2 din protocolul celei de a 9. sedinte ale cercului de lucru "finisarea
textilelor" din 27./28.05.1997). "Baza pentru o decizie adecvata
Este pe de o parte ceea ce este raportat la o suprafata (> 500 m2/h), adica trebuie sa fie
finisate textile masurate la suprafata,
Pe de cealalata parte este relevanta emisiilor, deoarece pentru mediu este nesemnificativ
faptul daca suprafata textila va fi finisata taiata intr-o bucata sau o banda ".
48
Partile tipice ale instalatiei de finisare textila sunt dispozitivele de aplicare (de ex. fulard) si
dispozitivele de uscare aferente. Instalatiile conexe tipice sunt de ex. instalatiile de generare
energetica (de ex. instalatiile de ardere pentru generarea aburului de proces), depozitul pentru
chimicalele de innobilare precum si statiile de dozare aferente.
Producerea de flisului si paslei
Domeniul de aplicare al Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV pentru producerea de flis si pasla a
fost tratat in a 77. sedinta a subcomitetului pentru aer/tehnica din 26./28.09.1994 in Bonn. Se
va stabili ca si raspuns ca intreg procesul pana la finalul etapelor de proces de intarire servesc
49
fabricarii textilelor. Astfel la aceste instalatii nu este vorba de instalatii ce necesita autorizatie
in sensul Nr. 10.23 din anexa din 4. BImSchV.
Aspectul de mai sus apare insa doar la fabricarea de flis si pasla. Daca flisurile produse in
sensul Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV trebuie sa mai fie finisate, se va verifica daca instalatiile de flis resp. pasla trebuie cuprinse (fabricarea flisului si paslei) conform 1 (2) din 4.
BImSchV ca si instalatie conexa conf Nr. 10.23 anexa 4.BimSchV ale instalatiilor ce necesita
autorizatie pentru protectia impotriva imisiilor.
Instalatiile de solidificare pot sa se afle intr-o legatura stransa spatiala si tehnica cu partile de
instalatie ce necesita autorizatie de mediu si cu etapele de process pentru finisarea flisului (de
ex. depozit comun de chimicale, furnizarea comuna de agent termic) si sunt relevante pentru
aparitia efectelor nocive de mediu, pentru prevenirea efectelor de mediu (de ex. contributia
mai ridicata a emisiilor) sau aparitia disturbarilor considerabile (de ex. mirosul).
Daca nu se poate face separarea fara dubii in cadrul unui proces de productie si finisare sau
producerea si finisarea unui flis resp. pasle se realizeaza pe acelasi agregat sau pe aceeasi parte de instalatie, atunci aceasta instalatie necesita autorizatie, chiar daca producerea flisului
resp. paslei se desfasoara temporar.
3.
3.1
Situatia emisiilor (Imaginea de ansamblu)
Tabelul urmatoar arata o imagine de ansamblu a proceselor relevante din industria textile si
evaluarea din punct de vedere a mentinerii calitatii aerului:
Procesul
Descrierea
Tivire
Relevanta emisiilor
Observatii
Relevant pentru mirosuri; la
50
Procesul
Descrierea
Relevanta emisiilor
Observatii
Spalarea
suprafatel)
preparatelor/agentilor auxiliari si
initiale a celor colorate, prin curatarea are pot apare suplimentar emisii de solventi instalatii de adecvate pentru
textilelor (de ex. lana, amestecuri de
solventi organici.
pentru 2. BImSchV.
nu.
(Fierberea)
Indepartarea oxidativa a substantelor 1. Nein (Emissionen an org. Stoffen: ca. 0,1 Das Bleichen mit Peroxid sollte
colorate din fibre si marirea gradului
imprimare:
3. Ja. Emissionen an Chlor und Chlordioxid verordnung ist das Einleiten von
1. Inalbirea cu peroxid
2. Inalbirea cu hipoclorit
Nein.
51
Procesul
Descrierea
Relevanta emisiilor
Uscarea (<110C
temperatura mate-
apoase.
Observatii
rialelor)
Vopsirea
Inlocuirea acceleratorilor
conventionali prin compusii de
emisie optimizati (de ex. pe
baza de benzil-benzoat si Nalchilftalimida)
Colorarea bumbacului cu
coloranti pe baza de sulf precum si reducerea culorantilor
pot fi relevante pentru mirosuri.
52
Procesul
Descrierea
Relevanta emisiilor
Imprimarea2
suprafata)
Observatii
53
Procesul
Descrierea
Relevanta emisiilor
Observatii
Termofixarea
da.
Impregnarea
da.
Trger;
organice
da.
da.
apretarea mecanica:
pentru mirosuri
emisiile de pulberi
54
Per ansamblu se va cunoaste faptul ca in special urmatoarele procese sunt relevante pentru
emisii (vezi si exemplul urmator):
tivire
Emisii in aer,
in special substante organice
vopsire
Exemplu:
innobilare/ termofixare
imprimare
Proces
C-organic
pulberi1
miros
formaldehida
amoniac2
[g/kg Textile]
[g/kg Textile]
[GE/kg Textile]
[g/kg Textile]
[g/kg Textile]
Tivirea
0,2
0,3
6000
< 0,01
Fierberea alcalina
0,1
2300
Inalbire peroxidica
< 0,1
900
Uscarea (pe cadru de tensionare)
< 0,1
300
Imprimarea pigmentului (uscare)
0,2
3500
0,02
0,7
Imprimarea pigmentului (conden0,1
2000
0,03
0,4
sare)
Innobilarea (plastificator, agent
0,3
1400
0,04
pentru o intretinere usoara)
Uscare
Innobilarea
0,4
1000
0,09
Condensarea
1) Pulberile rezulta doar la tivire si de aceea au fost determinate doar acolo
2) Amoniacul a fost determinat doar la imprimarea pigmentului (datorita descompunerii ureii in pastele de imprimare)
3) Formaldehida nu a fost determinata la fierberea alcalica, la innalbirea peroxidica si la uscare.
In cele ce urmeaza vor fi abordate doar emisiile din procesele respective de finisare a textilelor; nu se iau in considerare emisiile din instalatiile de ardere ca si instalatii conexe energetice.
La un proces tipic de innobilare (de ex. apretaer, impregnare, acoperire), exceptand etapele de
fixare si tivire, se aplica pe diferite textile agentii auxiliari in vederea obtinerii efectelor de
finisare (de ex. fulardare, racletare, injectare sau pulverizare) si apoi textile se trateaza termic.
55
Aceasta etapa este responsabila in principal pentru aparitia emisiilor. La temperaturi de ca.
100 C rezulta emisii din:
Etapele de tratare precedente (de ex. preparatele la fabricarea de fibre, ate si suprafete de
textile, procese desfasurate anterior pentru vopsire si imprimare)
Substantele auxiliare utilizate in procesul de finisare (de ex. resturile de monomeri din
produsele polimere, policondensati, poliaditivi, produse de reactie din procesele cu fibre
reactive, agenti pentru formulare cu o presiune ridicata a aburilor, substante volatile in abur cu presiune scazuta a vaporilor)
Concentratia emisiilor
[mg/Nm]
5 500
5 600
0,1 60
5 400
2 10
La emisiile rezultate de aici este vorba in special de substante organice considerate poluanti
(vezi anexa 2). La unele procese de innobilare pot rezulta insa si substante organice precum
amoniacul, acidul fluorhidric, acidul clorhidric. La agregatele de uscare incalzite direct, in
gazul de ardere ale agregatelor termice de tratare se pot afla in special formaldehida, monoxid
de carbon si oxizi de azot. La procesele de fixare apar in principal aceleasi emisii mai sus
mentionate, cu exceptia emisiilor din innobilarea cu agenti auxiliari. La tivire rezulta emisiile
datorate etapelor de ardere rezultate din fibre, din solventii fibrelor ca urmare a tratarii termice si datorita agentilor aplicati in cadrul etapelor de pretratare (vezi anexa 7).
3.2
Protectia impotriva efectelor nocive de mediu (Imisiile): Verificarea obligatiei de
protectie
Conform TA Luft din 24.07.2002, Nr. 4.1 s-a stabilit pentru poluanti, pentru valorile de
imisie din numerele 4.2 - 4.5 din TA Luft, ca nu este necesara determinarea parametrilor de
imisie
a)
b)
c)
Datorita poluarii suplimentare irelevante (vezi Nr. 4.2.2 litera a, 4.3.2 literea a, 4.4.1
par.
In aceste cazuri se poate pleca de la ideea ca nu pot rezulta efecte negative de mediu prin instalatia aceasta daca nu apar si alte puncte de referinta pentru verificarea cazului deosebit conform Nr. 4.8 in ciuda debitelor masice reduse conform literei a) sau a poluarii initiale reduse
conform literei b).
57
a) Emisiile rezultate conform numarului 5.5 (debitele masice) nu depasesc debitele masice nesemnificative stabilite in tabelul 7 si
b) Emisiile care nu rezulta din numarul 5.5 (emisiile fugitive) 10% nu depasesc debitele
masice nesemnificative stabilite din tabelul 7,
daca nu rezulta altceva ca urmare a starii de amplasament deosebite sau a situatiilor deosebite.
Debitul masic conform literii a) rezulta din medierea orelor de functionare intr-o saptamana
calendaristica cu functionare conforma in conditii nefavorabile pentru mentinerea calitatii
aerului.
La determinarea debitelor masice se vor utiliza emisiile din gazele emise din instalatie; in
cazul modificarii esentiale se vor lua in considerare emisiile partilor de instalatie ce se vor
modificara si partile de instalatie asupra carora se fac modificari, aceasta daca nu prin emisiile suplimentare se depasesc debitele masice nesemnificatie prezentate in tabelul 7. Atunci se
vor lua in considerare emisiile intregii instalatii.
In tabelele urmatoare sunt prezentate debitele masice de emisie ale poluantilor mentionati in
tabelul 7 Nr. 4.6.1.1 din TA Luft, ce pot fi relevante pentru instalatiile de finisare textila.
Substanta
20
Benzen1
0,05
Tetracloretena1
2,5
0,15
0,0025
anorganice aromate)
1) Debitele masice de emisie mentionate nu sunt atinse in general la instalatiile de finisare a textilelor.
2) Emisiile de acid fluorhidric pot rezulta in legatura cu aplicarea agentilor cu continut de fluor, de ex. apar la procesele de
sinterizare si se vor aborda de la caz la caz.
3) La procesele de finisare textila nu este relevanta de obicei.
In cazul respectiv concret se va verifica daca debitele masice nesemenificative de mai sus vor
fi depasite. De asemenea se vor lua in considerare si emisiile instalatiilor conexe (de ex.
cazanele energetice). Daca debitele masice nesemnificative nu sunt depasite se va renunta la
determinarea parametrilor de imisie, daca nu exista si alte puncte de referinta suficiente
pentru o verificare a cazului special. Intr-un alt caz se va verifica conform TA Luft nr.4, daca
valorile de imisie ale tabelelor 1- 6 vor fi respectate si daca este asigurata protectia impotriva
efectelor nocive de mediu.
58
puncte suficiente de
referinta se utilizeaza pentru substantele organice raportul aprobat in a 74. sedinta din 16. 18.05.1990 in Celle de catre Comisia Landurilor pentru Protectia impotriva Imisiilor (LAI)
Evaluarea poluantilor pentru care nu sunt stabilite valori de imisie (LAI-Schrift 392/90,
1990), in analogie la TA Luft 1986.
Astfel de puncte de referinta exista, daca
In functie de tipul de proces,
De produsele utilizate, finale si secundare
De conditiile de dispersie (de ex. eliberari ridicate, momentane prin functionarea cosului de
urgenta)
sunt emise substante intr-un tip si intr-o cantitate, care duc la pericole, prejudicieri considerabile sau disturbari deosebite pe zona de influenta. In diferitele cazuri au un rol important conditiile din imprejurimi. Informatiile despre substante si instalatii trebuie sa fie correlate la
conditiile din imprejurimi.
In raportul mai sus mentionat sunt prezentate criteriile pentru punctele de referinta suficiente
pentru posibilele efecte nocive de mediu. Aici se face deosebirea in
- criterii raportate la instalatii: de ex. cantitati mari de gaz emis sau debite masice ridicate
- criterii raportate la substante: de ex. emisii de substante intens mirositoare, cancerigene
- criterii raportate la imprejurimi: de ex. bunuri protejate deosebite aflate in zona de influenta.
Pentru cazul individual respectiv se va derula o verificare raportata la acesta. De obicei nu ar
trebui sa apara punctele suficiente de referinta care sa duca la necesitatea verificarii cazului
deosebit conform Nr. 4.8 din TA Luft.
Se va proceda conform Nr. 4. 8 din TA Luft pentru verificarea daca este garantata protectia
dezavantajelor considerabile prin afectarea plantelor sensibile si a ecosistemelor prin actiunea
amoniacului,.
59
3.3
Pe piata se utilizeaza ca. 8000 agenti pentru textile (THM), care se bazeaza pe 400
600 substante diferite,
operatorii instalatiilor utilizeaza pana la mai multe 100 de retete diferite, care constau
in diferite amestecuri de agenti
Se pot modifica de mai multe ori in aceeasi zi de munca pe aceleasi agregate, tipul finisarii si astfel compunerea retetelor utilizate,
Intr-o intreprindere cu mai multe agregate termice de tratare (de ex. cadru de tensionare) pot exista intre unul si mai multe surse de emisie.
Rolul decisiv din domeniul industriei textile il joaca astfel alegerea substantelor/preparatelor
cu emisii reduse (in cadrul lanturilor textile):
Din motivele mentionate mai sus, in aceasta ramura industriala este de importanta mare in
sensul protectiei integrate de mediu ca in cadrul managementului de mediu sa se implementeze un sistem de inventariere si control pentru fluxurile masice de intrare in si iesire din proces, inclusiv a cantitatilor de material brut textil, a chimicalelor, caldurii, energiei si apei precum si a fluxurilor iesite de produse, ape uzate, emisii in aer, slamuri, deseuri solide si produse secundare. Cunoasterea fluxurilor de intrare si iesire reprezinta baza pentru identificarea
problemelor de mediu si imbunatatirea performantei de mediu a intreprinderii.
Reglementarile uzuale descrise in TA Luft pentru definirea, respectarea si monitorizarea valorilor limita precum si stabilirile asupra cerintelor limitatoare a emisiilor nu pot fi preluate
pentru instalatiile de finisare a textilelor ci trebuie sa se adapteze particularitatilor specifice
ramurii industriale.
60
In primavara 1992 s-a infiintat de catre Comitetul regional pentru Aer/Tehnica un grup de
lucru pentru determinarea stadiului actual al tehnicii pentru reducerea emisiilor pentru instalatiile de finisare a textilelor. In colaborare cu Asociatia industriei de fabricare a agentilor pentru textile, piele, tabacarie si materie prima de spalare (Asociatia TEGEWA) si Asociatia Generala a Industriei Textile Germane (asociatia TVI) sub indrumarea de specialitate a grupului
de lucru au inceput in numele Asociatiei TEGEWA cu cercetarea comportamentului emisiilor
provenite din agentii utilizati pentru textile (THM) si a emisiilor parametrilor stabiliti.
Ca urmare a rezultatelor obtinute partial s-a dezvoltat in colaborare stransa cu asociatiile de
mai sus, cu alte asociatii afectate precum si cu industria implicata un cocept de reducere a
emisiilor si de monitorizare a emisiilor in cazul partilor de instalatii relevante pentru emisii
(cu exceptia tivirii la cald), regasit in asa numitul modul (BSK) (8). Elementele esentiale ale
acestui concept, sunt:
Determinarea prin calcul a emisiilor preconizate pentru retetele utilizate, de catre operator
Prin conceptul modular ar trebui ca situatia emisiilor ambigua de pana acum in cadrul
instalatiilor textile sa devina transparenta si astfel sa se creeze posibilitatea de realizare a unui
schimb de retete cu cele cu agenti care provoaca emisii reduse. In continuare se pot verifica
cantitatile utilizate si dupa caz se pot reduce. Baza pentru aceasta este determinarea prin calcule a emisiilor preconizate in baza factorilor de emisie ai substantelor pentru fiecare componenta a preparatelor agentilor textile. Printr-un ante-calcul al emisiilor rezultate la finisare pot
fi determinate si retetele cele mai relevante pentru emisii masurate la agregatul de tratare termica.
61
Comitetul landurilor pentru protectia impotriva imisiilor a luat cunostinta in sedinta 87 din
26. - 28.10.1994 asupra modelului prin reglementarile instalatiilor de finisare a textilelor si a
argumentelor. Prin UMS din 08.11.1994, Az. 8102-775-61749, autoritatilor de reglementare
din Bavaria li s-a solicitate transpunerea conceptului modular. Cerintele stabilite in modul
trebuie sa fie stabilite legal si definitive. Aceasta se poate face prin:
le WFgr [g/kg]
intregii instalatii
62
5.2.7.1.1 clasa I
0,0010
0,15 g/h
II
0,010
1,5 g/h
III
0,020
2,5 g/h
0,80
0,80 kg C1/h
clasa I
0,40
0,10 kg/h
0,010
2,5 g/h
II
0,060
15 g/h
III
0,60
0,15 kg/h
IV
1,8 kg/h
5.2.42 clasa
1) La valorile limita de emisie bazate pe carbon total, factorii de reactie de la detectorul de ionizare
cu flama (FID) au fost luati in considerare deja si corespund cvasi echivalentului propan.
2) Stabilirile valorilor limita se vor face pentru fiecare caz in parte in functie de substantele utilizate
sau de procese.
Cerintele pentru substantele cancerigene din Nr. 5.2.7.1.1 din TA Luft se vor intelege ca si
cerinte minime. In continuare, conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft substantele din Nr.
5.2.7.1 (substantele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere) se vor inlocui
neintarziat prin substante mai putin nocive.
Daca substantele organice sau preparatele mutagene nu sunt cuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene, atunci pentru emsiile substantelor mutagente aflate in gazul emis se va
tinde spre scaderea sub debitul masic de emisie de 0,15 g/h sau al factorului de emisie raportat la material de 0,0010 g/kg Textile.
Conform Nr. 5.2.7.1.3 din TA Luft, emisiile substantelor sau a preparatelor toxice pentru reproducere, necuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene sau mutagene, se vor limita
in gazul evacuat luandu-se in considerare obligatia de reducere a emisiilor in funcrtie de actiunea substantelor. Afectate de acestea sunt si substantele precum Dimetilformamida (solventii din fibre la fibrele poliacrilice) si N,N-Dimetilacetamida (solventi in fibre la m-Aramid
si fibrele PAN), ambele substantele ale categoriei de reproducere 2 cu indicativul R 61. Avand in vedere ca se pleaca de la ideea ca este de lunga durata trecerea de la fabricarea fibrelor la cea cu solventi de fibre mai putin nociv, se vor stabili independent de obligatia substitutiei conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft, emisiile pentru cazul individual respectiv, luanduse in considerare obligatia minimizarii.
63
Factorii de emisie de mai sus se vor raporta la emisiile totale ale aparatului termic de tratare
in timpul procesului. Sistemele legate de agregatele termice de tratare pot reprezenta cazurile
individuale.
cosul
Campul unui cadru de
tensiune
64
65
Factorii de emisie ai substantelor vor fi calculati de catre producatorii de agenti textile fie in
baza unui ghid fie prin masuratori tehnice. Conform conceptului modular initial al LAI ar
trebui sa fie mentionate toate substantele din Nr. 2.3 din TA Luft 1986 (substante cancerigene) cu un continut mai mare de 10 ppm in fisele de siguranta a furnizarilor agentilor textili.
In baza amendamentului TA Luft din anul 2002, sunt prevazute valori de emisie mai restrictive in Nr. 5.2.7.1 pentru substantele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, de
ex. concentratia masica de emisie pentru substantele Nr. 2.3 din TA Luft 1986: 5 mg/m3; concentratia maisca de emisie pentru substantele Nr. 5.2.7.1.1 clasa III: 1 mg/m3. Din acest motiv
ar trebui adaptat pragul declarativ pentru continutul acestor substante, de la 10 ppm la 2 ppm.
Avand in vedere ca substantele relevante pentru finisarea textilelor precum acrilamida si ac66
rilnitrilul auf fost introduse nou in Nr. 5.2.7.1.1 clasa II (anterior Nr.2.3 clasa III) si astfel
detin valori de emisie mai restrictive, pragul declarativ pentru substantele Nr. 5.2.7.1 (substante cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere) fiind stabilit la 1ppm (mg/kg).
Daca substantele Nr. 5.2.7.1 din TA Luft sunt continute in diferitii agenti textili sau pot fi
emisi, iar acestia nu pot fi mentionati cu exactitatea < 10 mg/kg produs, atunci se va utiliza in
calcul, in cadrul prognozei emisiilor cel mai negativ caz worst case cu o rata de emisie de
10 mg/kg produs.
Factorul de emisie raportat la material in cadrul retetei poate fi calculat doar cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor diferitilor agenti textile din cadrul aceleiasi clase, a concentratiei agentilor utilizati in solutia preparata pentru innobilare si a preluarii solutiei preparate:
Agenti auxiliari
Reteta 1
Suma 1
Reteta 2
FK
[g/kg]
20
20
100
Plastificator
50
Inobilare pentru rezisten- 12
ta la inmototolire (fara
formaldehida)
Catalizator
12
FA
[kg/kg]
0,65
0,65
0,65
Substrat
CO
CO
CO
0,65
CO
T
[C]
170
170
170
fc
FK*FA*fs FK*FA*fc
[g/g]
0,0152
0,2
0,0052 0,07
0,0009 0,27 FO 0,06
WFs
[g/kg]
-
WFc
[g/kg]
-
0,0162 0,21 FO
0,21
fs
[g/g]
0,0041
FO
170 0,0165
FO
-
0,54
1
1
CO
CO
150 150 -
0,005
0,010
0,25
0,12
0,48
FO
-
CO
150 -
0,008
0,1
0,47
Suma 2
FK:
FA:
Substrat:
T:
fs:
fc:
WFs:
5.2.5 clasa I)
WFc:
SubFO:
Prin antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale poate avea loc o comparatie directa cu valorile limita de emisie si dupa caz cu masurile de optimizare de reducere a emisiilor
(de ex. utilizarea agentilor cu emisii reduse, modificarea concentratiilor solutiilor preparate,
reducerea temperaturii de uscare, reducerea absorbtiei solutiei preparate).
Calculul se va desfasura pentru retetele noi inaintea primei lor utilizari. Prognozele de emisie
se vor actualize annual si se vor trimite autoritatilor. Specific landurilor sunt posibile si alte
reglementari, ca de ex. prognozele de emisie se vor prezenta doar la solicitarea autoritatilor
competente.
Factorii de emisie ai substantelor depind nu numai de temperatura si de timpul de stationare ci si de greutatea materialului si de substantele continute (componentele foarte volatile, greu volatile) precum si in special la cei cu punct de fierbere ridicat, in functie de
cantitatea aplicata si raportul aer-material ("efectele de suprafata").
68
Pana acum au fost utilizati factorii de emisie ai substantelor pentru bumbac (ca si inlocuitor ai
fibrelor polare) si polyester (ca si inlocuitor a fibrelor nepolare) in conditiile TEGEWA pentru antecalcul si verificarea respectarii valorilor limita de emisie conform conceptului modular LAI. In cazurile posibil secundare din practica, in care se utilizeaza poliacrilnitril resp.
acetat ca si tesut pur, operatorul va trebui sa demonstreze ca in cazurile sale de proces din
practica, in special la factgorii de emisie calculati raportati la material, nu rezulta emisii ridicate la poliester si astfel factorii de emisie ai substantelor pentru poliester pot fi utilizati in
continuare la calculul valorilor de emisie raportati la materiale.
Ca urmare a dependentelor mai sus mentionate, calculul valorilor de emisie raportat la materiale cu ajutorul factorilor de emisie de substanta ai agentilor textile pot fi evaluate doar estimativ. Antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale serveste astfel pe de o parte ca
si control asupra nivelului emisiilor preconizate la utilizarea unei retete precum si la determinarea conditiilor de functionare (retete), care conduc la cele mai ridicate emisii si care se vor
lua in considerare la masuratorile emisiilor de catre serviciul metrologic conf. 26 (vezi TA
Luft Nr. 5.4.10.23.1).
69
din modelele de conditii; de ex. determianrea factorilor de emisie ai substantelor pentru retetele respective in cazul conditiilor de practica).
In continuare, producatorii de agenti textili vor trebui sa mentioneze pe cat de cuprinzator
conditiile cadru (de ex. temperature, timpul de stationare), la care s-a stability factorul de emisie al substantelor corespunzator agentilor textili.
Pentru preparate nu exista factori de emisie ai substantelor.
Pentru calculul emisiilor din retete la tesuturile mixte se va forma cu ajutorul raportului mixt
al materialelor, valoarea medie aritmetica din factorii de emisie ai substantelor. Daca nu exista factorii de emisie ai substantelor pentru PES, in special pentru agentii de imbinare, atunci
la un continut mixt apropiat > 50% de bumbac, se utilizeaza factorul de emisie al substantelor
pentru un bumbac pur, la un continut al tesutului mixt > 50% de poliester se utilizeaza factorul de emisie al substantelor pentru polyester pur pentru reducerea emisiilor.
Daca se intrevede o depasire clara a valorii limita (ca. 75% din valoarea limita de emisie),
atunci operatorul va verifica compozitia retetei respective si o va optimiza. Daca dupa optimizare inca rezulta o depasire a valorii limita, atunci acesta ar trebui sa se asigure ca valorile
limita de emisie vor fi respectate intr-adevar la tesutul mixt utilizat (de ex. determinarea factorilor de emisie ai substantelor in conditiile de functionare cu tesut mixt ca si substrat).
Im legatura cu antecalculul factorilor de emisie raportati la materiale, cu ajutorul factorilor de substanta se vor utiliza la evaluarea respectarii valorii limita de emisie si aporturile la emisie din poluarea de baza si din arderile de la agregatele cu incalzire directa precum si resturile de preparate si cele
din procesele de transport.
3.3.4
utilizate conducte incalzite pentru prelevarea de probe (ca. 180C). Problema aerosolilor reprezinta o problema generala a masuratorilor de emisii, fiind luata in considerare de catre
institutul de metrologie.
Calibrarea necesara conform alin. 2 der Nr. 5.3.2.3 din TA Luft a FID se realizeaza cu propan.
Se poate renunta la factorii de reactie pentru amestecurile de substanta complexe in cazul
instalatiilor de finisare a textilelor din urmatoarele motive:
Pentru a usura monitorizarea instalatiilor de finisare a textilelor, s-a stabilit la elaborarea
conceptului modular pentru substantele claselor II si III din Nr. 3.1.7 din fosta TA Luft 1986,
un singur factor de emisie raportat la materiale si raportat la carbon. Punctul de plecare a constat in presupunerea ca substantele din clasele II si III ar apare in aerul uzat in acelasi raport.
Aceasta a dus la o concentratie masica de emisie medie permisa de 125 mg/m3 de substante
organice (valoarea medie din 150 mg/m3 pentru substantele clasei III + 100 mg/m3 pentru
substantele clasei II). Utilizandu-se un factor de transformare de 0,33, care ia in considerare
diferitele participatii C in substanta organica si diferiti factori de reactie, au rezultat factorul
de emisie raportat la materiale de 0,8 g C/kg Textile resp. concentratiile masice de emisie de
40 mg C/m3 pentru suma de substante organice ale claselor II si III. Aceasta inseamna ca la
aceste valori de emisie, conform conceptului modular LAI, au fost luate deja in considerare
factorii de conversie ai substantei organice pentru Carbonul total si factorii de reactie la
masurarea FID. In alte cuvinte, la valorile de emisie in baza carbonului total este vorba de
valori ale carbonului total in forma de echivalent propan. Factorul de conversie a fost stabilit
atunci intr-un grup de lucru pentru finisarea textilelor a UA aer/tehnica in comun acord cu
asociatiile.
Sunt in continuare necesare o calibrare a FID utilizat pentru masurarea emisiilor pe propan si
mentionarea valorilor de carbon totatal masurate ca si echivalent propan. Factorii de emisie
masurati pot fi astfel comparati direct cu valorile limita de emisie.
La determinarea valorii totale a carbonului total cu ajutorul FID se va inregistra si metanul
nears din gazele evacuate de arzator de la agregatele de tratare direct incalzite. De aceea este
necesar sa se determine explicit participatia metanului. Pentru aceasta se vor utiliza de catre
institutul metrologic metodele validate uzuale.
Precizare:
Actualmente, determinarea participatiei de metan se realizeaza de obicei printr-o masurare cu
FID cu un filtru de carbune activ (pot fi necesare partial si trei sau mai multe filtre). De ase71
menea exista in forma nefinalizata o Directiva VDI 3481 partea 1 pentru masurarea concentratiei cu detectorul de ionizare cu flama (FID) pentru C-total si Metan-C (din Februarie
2004).
Conform raportului de cercetare al Fa. EnviroTex Emisiile din arderea directa a instalatiilor
de finisare textila, emisiile din incalzirea directa a cadrului de tensionare pot fi demonstrate
independent de emisiile celelalte de process, prin intermediul gazului lichefiat (propan/butan)
prin actionarea unui cartus de silicagel activat prin umiditate (vapori de apa, aer uza t de la
textile) cu un detector de ionizare cu flama. Se recomanda utilizarea tevilor de silica-gel ale
firmei Fa. Drger, stratul de adsorptie cel mai lung indicand spre o atmosfera totala (se va lua
in considerare insa faptul ca se poate ajunge la fisurari in conditiile gazului emis si a duratei
masuratoarei corespunzatoare).
Va avea loc determinarea emisiilor totale (emisiile din finisarea textilelor si emisiile din cadrul de tensionare) paralel la determinarea emisiilor din arderea directa a cadrului de tensionare cu ajutorul a doua detectoare de ionizare cu flama. Aici se va inregistra doar metanul si
nu si celelalte substante organice precum propanul/butanul.
Masuratori discontinue necesare conform Nr. 5.3.2.2, alin. 2, paragr. 2, din TA Luft:
ar fi necesare 4 * 6 = 24 masuratori discontinue ale emisiilor de peste 30 minute!
72
Conform Nr. 5.4.10.23.1 corelat la regula ca se vor determina prin masuratori factorii
de emisie ai substantelor de la 3 solutii:
ar fi necesare 4 * (6/2) = 12 masuratori discontinue ale emisiilor de peste 30 Minute!
Pentru a mentine efortul metrologic cat mai redus posibil, se va pastra concretizarea din TA
Luft in practica de implementare iar masuratorile emisiilor pentru controlul factorilor de emisie raportati la materiale si calculate cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor se vor
desfasura ca pana acum conform conceptului modular LAI. Aceasta inseamna:
Factorii de emisie ai substantelor componentelor de la cel putin trei retete se vor determina in conditiile de functionare reale de catre un laborator metrologic recunoscut
conform 26.
Se vor masura emisiile la fiecare agregat termic de tratatare al instalatiei, in timpul utilizarii cel putin al unei solutii. Aceasta este indeosebi necesara, deoarece modul de
functionare al agregatelor termice de tratare isi aduce aportul la emisii, de ex.
hidrocarburi nearse din arderi, evaporarea condensatilor, efecte de memorie
(functionare de baza). Se va acorda atentie faptului ca in in timpul unei masuratori la
agregatele termice se vor utiliza diferite solutii. De asemenea, conform nr. 5.3 2. alin.
din conceptul modular LAI, numarul solutiilor masurate nu are voie sa fie mai mic de
3.
Pentru fiecare solutie se vor considera suficiente de obicei doua masuratori discontinue ale emisiilor de cate 20 de minute. In cazuri exceptionale, deosebite, masuratoarea
la o solutie se poate limita la o valoare masurata de referinta. Aceasta se va argumenta
de catre laboratorul metrologic in buletinul de analiza.
Daca in instalatie au loc fixari ale materialelor prime sau termofixari, atunci se vor determina suplimentar emisiile de la procesul de fixare a materialelor prime sau de la
termofixare.
Daca emisiile mai multor agregate termice de tratare se transmit catre o instalatie de
epurare a gazelor emise, atunci aceste agregate se vor considera un singur agregat in
sensul de mai sus. Instalatiile se vor considera instalatie de epurare a gazelor emise,
doar atunci cand valoarea limita de emisie poate fi respectata in mod sigur iar instalatia de epurare a gazului emis dispune de un randament pe cat posibil de mare, raporta
la substantele organice si la carbonul total. Randamentul se va demonstra in cadrul
masuratorilor 26. In practica, instalatiile adecvate pentru epurarea gazelor emise, ce
73
constau dintr-o combinatie de scruber si filtru electric, au un randament in cazuri favorabile de ca. 70%, in medie de ca. 50%.
In cazul exemplului de mai sus ar fi necesare doar urmatoarele masuratori ale emisiilor conform conceptului LAI:
Determinarea metrologica a factorilor de emisie ai substsantelor pentru fiecare componenta (agenti textili) pentru 3 solutii, in cadrul conditiilor reale de functionare.
De asemenea, la determinarea absorbtiei solutiei pot apare inexactitati, care sa aiba efect asupra calculului factorilor de emisie raportati la materiale. Din aceste motive apar abateri intre
valorile mentionate de producator si valorile relevante pentru practica efectiva. Conform cunostintelor actuale, unicul laborator metrologic Fa. EnviroTex GmbH, Augsburg, dispune de
posibilitati tehnice de masurare pentru a determina factorii de emisie ai substantelor in conditii de functionare reale (masurarea la cadrul tehnic de tensionare). Factorii de emisie de determinat se vor stabili de catre autoritatea de reglementare in comun acord cu operatorul si
laboratorul de analiza. Se vor verifica in principal retetele cele mai relevante pentru emisii si
cele mai des utilizate. Daca in cadrul unei verificarii a factorilor de emisie ai substantelor de
catre un laborator de analiza 26 se demonstreaza de catre un operator al finisarii textile prin
confirmarea producatorului de agent textil si/sau al institutului metrologic, ca factorii de emisie ai substantelor de determinat in aceleasi conditii de exploatare pe o perioada scurta (< 2
74
ani) nu s-au facut modificari la agentii textili, prin determinari si/sau demonstrari, se vor determina si alti factori de emisie ai substantelor. Determinarile duble, corecte, vor fi evitate.
Daca determinarea altor factori de emisie ai substantelor se considera disproportionala datorita unei palete mici de substante utilizate intr-o intreprindere, atunci autoritatea de reglementare poate considera ca indeplinite conditiile pentru determinarea factorilor de emisie ai substante, cu prezentarea confirmarilor de mai sus.
Se vor utiliza factorii de emisie ai retetelor, raportati la materiale si calculati din factorii de
emisie ai substantelor in vederea determinarii starilor de functionare cu cele mai ridicate emisii pri masuratorile 26.
Daca la o instalatie de epurare a gazelor reziduale sunt conectate mai multe instalatii termice
de tratare, atunci se va determina LWV masurat in forma in care intreg debitul volumic de
gaz este impartit la intregul flux de materiale.
Factorii de emisie raportati la materiale se calculeaza din concentratiile masice masurate,
multiplicate cu raportul masurat aer-materiale.
3.3.5 Emisiile necalculate din agentii auxiliari de innobilare
3.3.5.1 Componentele fibrelor
La tratarea termica pot fi emise substante din fibre, precum monomerii fibrosi si solventii
fibrosi:
Tipul de fibre
PU (Elastan)
Solventi fibrosi
Tipul emitentilor
m-Aramid
PAN
PA 6
PES
Resturi de Monomeri
Resturi de Monomeri
Emisiile
N,N-Dimetilacetamid
N,N-Dimetilacetamid,
N-Metilpirolidon
N,N-Dimetilformamid,
N,N-Dimetilacetamid
Epsilon-Caprolactam, Oligomere
Oligomeri
In special la tratarea termica a poliamidei 6 (de ex. fibre, adezivi sub forma de pulbere) pot fi
emisi Caprolactam, substante din Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft si pot conduce la depasira valorilor limita de emisie. Datorita solubilitatii ridicate in apa a caprolactamului se pot reduce
emsiile de caprolactam prin prespalari intensive a textilelor sau prin spalari ale gazelor emise.
Daca rezulta depasiri ale valorii limita de emisie datorate caprolactamului, atunci caprolactamul se va determina separat. In aceste cazuri se vor lua urmatoarele masuri:
Verificarea, daca cantitatea de PA 6 se poate reduce (de ex. prin utilizarea PA 6.6 sau
a altor fibre sintetice)
76
Verificarea daca este posibila o optimizare resp. instalarea scruberelor (scruber de aer
uzat resp. scruber textil).
3.3.5.2
Resturile de preparate
Conceptul de "Preparate" este foarte complex. Prin preparate se inteleg toti agentii textili
necesari pentru fabricarea si prelucrarea atat a fibrelor/atelor sintetice cat si a celor naturale
resp. pentru tesaturi mixte (cresterea sensatiei de moale si neted). Se va face diferenta intre
asa numitele preparate primare, ce trebui aplicate pentru fabricarea firelor/atelor (cantitatea
aplicata ca. 0,3 0,6 greutate%), si preparatele secundare, necesare pentru fabricarea firelor/atelor (cantitatea aplicata: in general ca. 2 5 greutate%).
In lantul de prelucrare a textilelor apar intr-un final problemele ecologice in cadrul intreprinderii de finsiare a textilelor:
Intreprinderii de finisare a textilelor ii sunt necunoscute atat tipul ca si cantitatea acestor agenti auxiliari textili.
La etapele de finisare pot apare resturi de preparate care sa actioneze negativ asupra
calitatii.
In cadrul proiectului de cercetare desfasurat Protectia de mediu integrata in industria de finisare textila a Fa. EnviroTex, in cadrul unei intreprinderi au fost de ex. finsiate in principal
materiale sintetice si s-au realizat colorari cu acceleranti in baza unor componente ale substratului (PES si amestestecuri PES), fiind bilantate urmatoarele cantitati de emisie in gazul emis:
32% acceleratori
10% innobilare
Pentru prevenriea emisiilor suplimentare prin resturile de preparate de la tratarea termica, sunt
posibile urmatoarele masuri:
Inainte de o tratare termica se vor elimina prin spalari cu apa agentii textili/preparatele, in special si de la procesele de tratare desfasurate anterior, precum colorarea.
77
Instalarea unei instalatii de epurare a gazelor emise; in general nu este permisa o fixare a materiei prime pentru textilele innobilate cu preparate uzuale fara o epurare a gazelor emise!
Alternativ la preparatele uzuale se pot utiliza asa numitele preparate termostabile (=cu emisii
reduse) in vederea reducerii emisiilor la fabricarea atelor si firelor.
Definirea preparatelor termostabile (cu emisii reduse):
Preparatele sunt descrise ca fiind termostabile, daca acestea conduc la incarcarea aerului uzat
cu doar maxim 0,80g C/kg Textil prin aplicarea necesara in conditii de termofixare la un cadru de tensionare (190C, 1,5 min).
Urmatoarele avantaje ecologice sunt corelate la aceasta:
Se reduce poluarea apei uzate prin cantitatea redusa aplicata preparatelor uzuale precum si prin descompunerea /eliminarea ridicata biologica.
Uleiuri minerale
10 16
500 800
25
100 - 250
12
50 100
Poliolester
0,4 4
20 200
Poliester-/Polieterpolicarbonat
0,2 1
10 - 50
Produse uzuale
Produse optimizate
78
Cantitatea preparata: 2%; raport aer/material: 20 m3/kg; temperatura de fixare: 190 C; timp de statioanre: 1,5
Minute
Aplicatii sporite
3.3.5.3
Alegerea materii prime textile Componenta masurilor primare de reducere a emisiilor
Asa cum reiese din prezentarile anterioare, alegerea materiei prime textile joaca un rol de
baza, deoarece emisiile nu se pot ante-calcula, in comparatie cu agentii textili din retetele de
innobilare iar prin materia prima textila este posibil un aport ridicat considerabil. Problematic
este aici insa si faptul ca emisiile din substante pot fi emise si din etape de prelucrare anterioare (ca de ex. fabricarea suprafetelor) la tratarea termica din finsiarea textilelor, ca si ultima
etapa a lantului textil.
Fluxul textil
Producator de fire/ate
Fabricarea suprafetelor
(tesatorie, tricotaj, impletire)
Finisare
Conform cap. 5 din BREF se prezinta ca fiind cea mai buna tehnica disponibila:
3.3.5.4
3.3.5.4.1
Utilizarea fibrelor de poliester, care se pot colora si fara acceleratori (daca permite situatia economica a pietei)
Colorarea in conditii de temperaturi ridicate (HT) fara utilizarea acceleratorilor in sistem inchis
Pentru respectarea valorilor limita de emisie se poate invoca necesitatea unei instalatii de
epurare a gazelor emise.
3.3.5.4.2
Din motive energetice si procedurale se utilizeaza doua etape de finisare. La unele intreprinderi se realizeaza intr-o etapa de ex. fixarea pentru imprimarea pigmentilor impreuna cu etapa
de finisare; se renunta la o spalare actionata anterior etapei de innobilare. In functie de gradul
de acoperire a pigmentilor si de procesul de impregnare a pigmentilor organici si a ingrosatorilor utilizati sunt emise cantitati suplimentare de emisii (amoniacul, formaldehida, metanolul
si alti alcooli, esterul, hidrocarburile alifatice, monomerii, precum acrilatii, vinilacetatul, stirenul, acrilnitrilul etc.) (vezi anexa 5).
81
3.3.5.4.3
La agregatele de tratare termica incalzite direct pot rezulta dioxine si furani halogenati la utilizarea compusilor halogenati.
Este interzisa tratarea termica (de ex. uscarea, termosolarea, termofixarea) cu agregate de tratare incalzite direct (Nrn 1.1 si 1.2 din conceptul modular LAI) la materialele vopsite cu acceleratori de culoare cu continut de clor si la textilele curatate cu tetracloretena.
In cadrul proiectului de cercetare, s-a cercetat la trei instalatii de finisare textila continutul de
Per si dioxine in aer uzat al cadrului de tensionare, la utilizarea materialului curatat cu Per la
cadrul de tensionare incalzit direct. Ca rezultat s-a constatat ca aportul de dioxine in aerul
uzat se afla cu mult sub valoarea limita de emisie de 20 ng/kg Textile (valorile de emisie
0,2 ng/kg Textile). Nu s-a putut constata influenta continutului de Per din textile asupra formarii dioxinelor. La doi parteneri din proiect au aparut insa depasiri considerable pentru Per
(substantele Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft) in momentul utilizarii materialelor curatate cu Per
pe cadrul de tensionare incalzit direct. Se va mentine abordarea interzicerii mai sus mentionate conform Nr. 1.2 a conceptului modular LAI. La solicitarea argumentata a operatorului poate fi aprobata o derogare ca urmare a informatiilor primite prin raportul final, daca operatorul
aduce dovada ca valoarea limita de emisie pentru Per este respectata si ca sunt comparabile
conditiile cu cele din proiectul de cercetare.
3.3.5.4.4
82
De ex. la innobilarea cu emisii reduse pot fi emisi poluantii innobilarilor anterioare/condensari pline de emisii si astfel situatia emisiilor este eronata exact la procesul cercetat.
In unele cazuri aceasta poluare de baza poate fi de ca. 40% din emisiile totale! De aceea este
necesara o curatare periodica a agregatelor de tratare termica inclusiv a sistemului de evacuare a aerului uzat.
3.3.5.4.5
La cadrele noi de tensionare cu o ardere optimizata apar de obicei intr-o functionare normala
doar concentratii masice reduse ale emisiilor de combustibil nears (2 10 mg C/m3; in functie
de uscare). Valoarea limita de emisie pentru substantele organice cuprinde astfel emisiile din
combustibilii organici nearsi de la agregatele termice si emisiile de la innobilare.
emisii nu pot fi reduse prin masuri primare, atunci se va stabili o limita a emisiilor specifica
fiecarui caz. Aceasta este conforma conceptului modular LAI pentru instalatiile textile, in
care in argumentatia la punctul 2 se relateaza ca cerinta inlocuirii arzatorului in vederea respectarii valorii (specificatie: valoarea de emisie de metan nears) depaseste in general principiul proportionalitatii. La determinarea respectarii limitei emisiilor pentru substantele organice ale Nr. 5.2.5 din TA Luft poate fi neluata in considerare doar participatia de metan emisa
in mod real de catre agregatul termic de tratare (cantitatea de emisie resp. debitul masic de
emisie) (este necesara argumentarea de catre serviciul metrologic 26).
Observatie:
La instalatiile cu un continut ridicat de metan sau de gaz lichefiat in gazul emis se reduce exactitatea masuratorii pentru emisiile substantelor Nr. 5.2.5 din cauza formarii diferentei dintre emisiile totale si emisiile de metan resp. de gaz lichefiat; adica masuratorile pentru substantele Nr. 5.2.5 sunt realizate cu o marja de eroare relative ridicata in comparatie cu alte
metode metrologice.
Indicatie:
Reglementarea instalatiilor mentionata mai sus pentru substantele nearse nu poate fi utilizata
pentru instalatiile de acoperire care se supun 31. BImSchV. La instalatiile de acoperire, care
nu se supun 31. BimSchV si pentru care se aplica Nr. 5.2.5 derogand de la conditia specifica
instalatiilor de la Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft pentru substante organice, poate fi luata in considerare regula de mai sus pentru instalatiile vechi.
De obicei in practica apar doar emisii reduse de oxizi de azot (ca. 10 mg/m3 (raportul cercetarii Fa. EnviroTex, emisiile din arderea directa din instalatiile de finisare a textilelor). Se poate
astfel renunta de obicei la o limitare a emisiilor in cadrul autorizatiei.
3.3.5.5 Aporturi suplimentare la emisii, tolerabile pentru resturile de preparate si resturile transferate
Suplimentar valorii de emisie mentionate in Nr. 5.4.10.23.1 pentru substantele organice din
Nr. 5.2.5 der TA Luft se aplica:
a) la preparatele ce contin resturi transferate si alte resturi nu are voie sa se depaseasca o concentartie masica de emisie de 20 mg/m3 . Prin resturi transferate se inteleg emisiile care rezul84
ta din procese anterioare de prelucrare, precum colorarea, impregnarea si care sunt emise la
tratarea termica impreuna cu emisiile din etapa de finisare textila. La preparate este vorba de
asa numitele preparatele primare si secundare, care au fost aplicate in functie de procesul de
fabricare.
b) daca din motive tehnice de proces se desfasoara una sau mai multe etape de finisare cuprinse la Nr. 10.23 din anexa 4. BImSchV concomitent cu o etapa de finisare necuprinsa in
aceasta, in cadrul unui agregat de tratare, atunci se va tinde printr-o optimizare a procesului la
o concentratie masica de emisie de 40 mg C/m3 pentru emisia de substante organice in gazul
emis. Daca instalatiile care trebuie sa indeplineasca cerintele 31. BimSchV, in versiunea valabila, fac concomitent operatii de acoperire si imprimare, atunci corespunzator acestei ordonante, emisiile de substante organice nu au voie sa depaseasca in gazul emis concentratia
masica a emisiilor de 40 mg C/m3.
Chiar si daca se aplica conditiile literelor a) - b), emisiile totale de substante organice nu au
voie sa depaseasca 80 mg C/m3 in gazul emis; daca instalatiile, care trebuie sa indeplineasca
cerintele de la 31. BimSchV, fac operatii concomitente de 31. BimSchV emisiile de substante organice in gazul emis nu au voie sa depaseasca in total concentratia masica a emisiilor
de 60 mg C/m3 (vezi aici si anexa IV Nr. 5; la instalatiile de la 31. BimSchV, suplimentar
emisiilor din operatiile de acoperire si imprimare de 40 mg C/m3 , aportul emisiilor din resturile transferate si din resturile continute poate fi in preparate de maximum 20 mg C/m3 .)
Pentru operatia de fixare a materialelor brute si termofxiare se va respecta pentru substantele
organice de la Nr. 5.2.5 din TA Luft o valoare a emisiilor de 0,80 g C/kg Textile; nu este
permisa o aplicare suplimentara a contributiei la emisie conform literei a).
Exemplu 1: Instalatia de finisare a textilelor, care nu intra sub incidenta 31. BImSchV si la
care apar emisii legate de procesul de finisare textila, la tratarea termica, provenite
din innobilare, din resturile de preparate si dintr-un proces de tratare anterior, de
ex. colorare:
+
Emisii din resturile preparatelor:
0,40 g C/kg Textile
85
+
Emisii din resturi transferate:
0,40 g C/kg
Exemplu 2: Instalatia de finisare textila, la care se desfasoara din motive energetice sau tehnice de proces, unul sau mai multe etape de finisare cuprinse in Nr. 10.23 din anexa
4. BImSchV, concomitant cu o etapa de finisare necuprinsa in acesta si care nu se
supun 31. BimSchV. Rezulta emisii din procesul real de innobilare (Nr. 10.23 din
anexa a 4. BImSchV) precum si dintr-un proces de prelucrare desfasurat concomitent, de ex. fixarea prin imprimare a pigmentilor:
+
Daca dupa o optimizare a procesului
nu se respecta emisiile totale de 0,80
g C/kg Textile:
Emisii din resturi transferate in cel
de-al doilea proces derulat concomitent:
0,40 g C/kg
+
Emisii din resturi de preparate:
0,40 g C/kg Textile
Indicatie:
In principal se va respecta valoarea de emisie pentru substantele organice din Nr. 5.2.5 din
TA Luft de 0,80 g C/kg Textile. Doar in urma conditiilor deosebite de la finisarea textila se
pot accepta aporturile maxime suplimentare ale emisiilor mentionate mai sus. Daca aporturile
suplimentare la emisii mai sus mentionate pot fi tolerate de catre autoritate, atunci la masurarea emisiilor se va oferi o informatie credibila de catre institutul metrologic asupra motivului
86
si cantitatii emisiilor suplimentare. Acestea vor putea fi luate in considerare doar in cazuri
motivate. Utilizarea pausala a valorii de emisie maxim posibile de 1,60 g C/kg Textile resp.
nu va fi admisa o compensatie a diferitelor aporturi de emisie, una prin cealalalta!
Exemplu:
Emisiile din innobilare:
Emisiile din preparate:
Emisiile din resturile transferate, de ex. colorare:
Suma emisiilor:
Desi se realizeaza o valoare cu mult sub valoarea de emisie de 0,80 g C/kg Textile pentru
innobilare iar emisiile totale respecta valoarea maxima de 1,60 g C/kg Textile, deoarece emisiile suplimentare maxim posibile de la preparate si emisiile din resturile transferate sunt depasite aici. Se vor desfasura de catre operator masuri de reducere a emisiilor de ex. optimizarea/intensificarea spalarilor de textile inainte de procesul de innobilare, utilizarea textilelor cu
preparate termostabile in lanturile textile.
3.3.6 Emisiile prin miros
Chiar si la respectarea valorilor limita de emisie stabilite, nu pot fi excluse mereu poluarile
considerabile prin miros. Astfel trebuie verificate si alte masuri si, dupa caz, implementate.
Aceasta se va face de obicei in baza unei expertize. Cifra conditiei 2.5.1, partea II din acest
text, completeaza Nr. 5.2.8 din TA Luft.
In urmatorul tabel se prezinta in mod exemplar cauzele si posibilitatile de prevenire pentru
emisiile prin miros (2):
Substantele mirositoare
-Caprolactam
Procesele
Termofixarea textilelor cu PA 6 si amestecurile PA 6; acoperirea cu paste si
pulbere cu PA 6 si copolimeri PA 6
Termofixarea materialelor brute si a
textilelor spalate insuficient
Imprimarea cu benzina
Masurile ajutatoare
Scrubere gaze emise
Reducerea continutului de resturi de
monomeri
Preparatele termostabile
Optimizarea pre-curatarii
Reducerea stratului de preparat
Epurarea gazului emis
Trecerea la un proces de imprimare
fara emisii
Reducerea resp. substituirea purtatorilor de mirosuri
87
Colorarea cu accelerator
Amine
Ftalati
n-Butilacetat
Amoniacul
Reducerea temperaturii
Epurarea gazului emis
Reducerea
Epurarea gazelor emise
Reducerea resp. Substitutia
In general ar trebui prevenita prin masuri primare utilizarea substantelor intense ca si miros.
Aici se aplica in special
Fixarea materialelor brute fara o epurare a gazelor emise a textilelor, innobilate cu preparate
uzuale inseamna ca fara o epurare a gazelor emise rezulta regulat mirosuri considerabile
(pana albastra de gaz evacuat ).
Masurile ajutatoare sunt aici instalarea unei epurari adecvate a gazelor emise sau utilizarea
textilelor cu preparate termostabile (vezi si capitolul fixarea bruta a materialelor). De asemenea apar deseori plangeri ca urmare a mirosurilor din procesele de termofixare si uscare cu
emisii transferate (de ex. vopsirea cu accelerator).
88
La momentul plangerilor cauzate de mirosuri se vor determina cauzele, se vor identifica substantele mirositoare impreuna cu producatorii de agenti textili resp. fabricanti de fire si se vor
reduce resp. substitui.
Daca aparitia gazelor emise cu miros intens nu poate fi evitata prin masuri primare, atunci
acestea se vor transmite unei instalatii de epurare a gazelor reziduale resp. daca valorile
limita sunt respectate cosurile vor fi inaltate corespunzator.
Condensarea:
Poluantii vor condensa prin racirea fluxului de gaz emis cu ajutorul schimbatorului de
caldura. Ca si instalatie de epurare a gazelor emise, aceasta tehnica detine un randament scazut si in special poluantii volatili nu pot fi indepartati din gazul emis. In practica pot apare probleme cu depunerile/crusta formata pe corpul de schimb. La acest
proces este prioritara recuperarea energiei iar condensarea se utilizeaza in general impreuna cu procesul de epurare a gazului emis (de ex. spalator).
Electro-filtrul:
Electrofiltrele servesc in principal separarii pulberilor si aerosolilor. Substantele gazoase nu pot fi eliminate prin aceasta metoda. Din acest motiv, un singur electrofiltru
detine singur doar un randament redus pentru reducerea emisiilor provenite de la instalatiile de finisare a textilelor.
Procesul oxidativ:
Procesele oxidative, precum post-arderea termica regenerativa catalitica ar constitui
instalatiile ideale pentru epurarea gazelor emise pentru instalatiile de finisare a tex89
tilelor, ca urmare a randamentului ridicat (> 99%) in principal prin aspectul reducerii
mirosurilor. Ca urmare a incarcarcaturii reduse cu poluanti de obicei existente in
fluxurile volumice de gaz emis din instalatiile de finisare textila, domeniul autoterm
nu se realizeaza fiind necesare cantitati proportionale, ridicate de combustibil suplimentar, astfel incat din punctul de vedere ecologic acest proces are o implicare redusa
(consum energetic primar mai ridicat cu emisii secundare, precum oxizii de azot,
monoxidul de carbon si dioxidul de carbon). De asemenea la arderea altor hidrocarburi, precum substantele halogenate, cu continut de sulf, azot, siliciu, care apar
frecvent in agentii textili, pot rezulta emisii suplimentare de poluanti critici, precum
hidrogenul halogenat, oxizii de sulf resp. oxizii de azot si pulberile in forma de dioxid
de siliciu si dioxinele/furanii halogenati.
Rezumat:
Pentru ca o instalatie de epurare a gazului evacuat sa poata fi recunoscuta in sensul conceptului modular (Nr. 5.3) trebuie ca ea sa detina un randament cat de ridicat posibil conform stadiului tehnic. Cu exceptia procesului oxidativ, metodele mentionate mai sus nu realizeaza
singure acest randament. In practica s-a dovedit de succes combinatia din scrubere pentru gaz
evacuat si electrofiltrul montat ulterior, dupa caz, cu montajul intr-o etapa anterioara a unei
unitati de condensare. In unele cazuri rare, aerul uzat poate fi transmis catre un cazan ca si aer
de ardere in vederea generarii de energie. Aici insa se vor lua in considerare problemele de
mai sus la procesul oxidativ pentru altele decat hidrocarburile (de ex. formarea dioxinelor
/furanilor).
3.3.8 Emisiile gazoase de la prelucrarea, transportul, transvazarea si depozitarea substantelor organice lichide (vezi Nr. 5.2.6 din TA Luft)
Pentru prevenirea emisiilor fugitive pot fi necesare in cazuri individuale urmatoarele masuri:
Valoarea S
Pentru comparatie:
Debitul masic nesemnificant [kg/h]
0,80 kg C/h2
0,10
0,0025
Valoarea emisiilor1
Debitul volumic
de gaz [m3n,tr./h]
0,1
0,05
0,005
Debitul masic al
emisiilor la Q/S >10
[kg/h]
1 kg C/h
0,5
0,05
5.2.5
5.2.5 I
5.2.7.1.1 III (de ex.
Benzen, 1,3-Butadien)
5.2.7.1.1 II (de ex.
Acrilamida, Acrilnitril)
5.2.4 III (compusi gazosi
anorganici, exprimati ca
HCl)
Monoxidul de carbon
40 mg C2/m3
20 mg/m3
1 mg/m3
25.000
25.000
50.000
0,0005
0,005
0,0015
0,5 mg/m3
10.000
0,1
0,15
30 mg/m3
33.333
7,5
75
Daca nu se poate aplica nomograma conform Nr. 5.3.3 din TA Luft modificata, atunci sunt
relevante cerintele minime conform Nr. 5.5.2 din TA Luft modificata (vezi mai sus). Se poate
utiliza si Directiva VDI 2280 E (din 12.2003) pentru evaluarea conditiilor de evacuare a sub-
91
Cuprinderea mai multor surse individuale intr-una mai mare, insa cu conditii de evacuare mai bune
2,5 kg/h.
92
sau prin conditiile de proces, se poate constata cu siguranta ca limitele emisiilor se pot respecta.
Emisiile retetelor utilizate vor fi ante-calculate in baza factorilor de emisie ai substantelor si
astfel se va asigura o monitorizare comparabila pentru substantele organice ale Nr. 5.2.5 si
Nr. 5.2.5 clasa I. Aceasta se aplica in principal si altor substante precum acidul clorhidric, sau
altor substante din Nr. 5.2.7, deoarece aceste emisii provenite din innobilare pot fi calculate
de asemenea cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor. Aportul la emisii prin
Resturile de preparate
nu vor fi luate in considerare aici. Din cauza conditiilor de functionare variabile (de ex. utilizarea materialelor de diferita origine si tratarea in prealabil) se poate face doar foarte greu o
prognoza a emisiilor suplimentare.
Prin instalarea unui dispozitiv de masurare continua, de ex. detectorul de ionizare cu flama
(FID), in practica apar urmatoarele probleme pentru substantele organice:
defectarea (formarea condensatului, efecte de oprire brusca etc.), este necesara intretinerea periodica
In functie de evacuarea gazului emis ar fi necesare mai multe FID (exista partial pentru un agregat termic de tratare mai multe cosuri de evacuare a gazului emis; ar fi necesar cel putin un FID pentru fiecare agregat de tratare termica fara un cos de evacuare
comun)
Luandu-se in considerare faptul ca emisiile din reteta sunt ante-calculate cu ajutorul factorilor
de emisie ai substantelor, prin problemele mentionate mai sus ce apar prin instalarea dispozi93
tivelor de masurare continua se poate renunta la desfasurarea masuratorilor continue ale emisiilor de obicei pentru substante organice Nr. 5.2.5 si 5.2.5 clasa I precum si pentru substante
anorganice gazoase ale Nr. 5.2.4 din TA Luft, din motive de neproportionalitate.
Precizare:
Detaliile de mai sus nu se aplica pentru instalatiile de finisare textila, care reprezinta o exceptie conform Nr. 5.4.10.23.1, substante organice, ultimul aliniat, de ex. la acoperiri si la textilele tehnice; adica nu pentru acele cazuri, pentru care nu rezulta nici o referinta a valorilor de
emisie pentru raportul aer-materiale. La aceste instalatii se va verifica conform Nr. 5.3.3 din
TA Luft, daca este necesaraq instalarea dispozitivelor de masurare continua.
Deseori, orele de functionare ale etapelor de parlire ocupa o mica parte dintr-un an. Se va
verifica astfel de la caz la caz, daca pentru functionarea parlirii, in special din punctul de vedere al principiului proportionalitatii, sunt necesare conditii in autorizatie pentru calitatea
aerului (de ex. inaltimea cosului conform Nr. 5.5 din TA Luft, masuratorile emisiilor, unice si
repetabile, pentru pulberi, Ctotal, formaldehida).
Se va verifica pentru fiecare caz individual daca sunt necesare conditiile in autorizatie pentru
calitatea aerului (de ex. inaltimea cosului conform Nr. 5.5 din TA Luft, masuratori ale emisiilor unice sau repetabile, la pulberi, C-total, formaldehida), pentru functionarea parlirii in
special din punctul de vedere al principiului proportionalitatii. Este nterzisa utilizarea
textilelor prespalate cu tetracloretan resp. a materialelor colorate cu acceleratori de culoare cu
continut de clor. Pentru reducerea emisiilor, masina de parlire ar trebui curatita si revizuita
cel putin anual.
Producatorul de utilaje ofera pentru parlire o unitate catalitica pentru epurarea gazului emis.
3.3.11.2
Caserarea cu flama
Prin caserare se intelege in general fabricarea stofelor textile de lagatura prin lipirea diferitor
straturi. La caserarea cu flama, lipirea se face prin incalzirea straturilor aderente direct cu
flama. Gazele sunt exhaustate si transmise in exterior. Conceptul modular LAI nu este
aplicabil, de obicei, in acest caz. Se vor stabili conditii in fiecare caz, putand fi extrase din
cerintele TA Luft (de ex. Nr. 5.5 inaltimea cosului, Nr. 5.2.5 substante organice, Nr. 5.2.4
substante anorganice gazoase, Nr. 5.2.7 si Nr. 5.2.1 pulberi). De asemenea nu este permisa
utilizarea textilelor pre-curatate cu tetracloretena resp a acceleratorilor de culoare cu continut
de clor.
La caserarea cu flama a spumelor de poliuretan, in special a spumei poliuretanice ignifuga,
pot apare emisii de acid cianhidric, acrilnitril, alti nitrili, isocianati, aldehide, hidrocarburi
halogenate precum si de benzen si 1,2-dicloretan (din agentii ignifugi).
Se face observatie asupra faptului ca momentan exista in dezvoltare procese (de ex. la Fa.
Cognis), care au ca scop inlocuirea caserarii cu flama cu procese ecologice (de ex. utilizarea
adezivilor cu solventi redusi).
3.3.11.3
95
Prin acoperire se intelege aplicarea pe o parte sau pe ambele parti a unei paste sau a unei folii
pe tesatura, pe tricot, pe flis sau ate cu ajutorul unor masini de aplicare (4; vezi si 31.
BImSchV, anexa II, Nr. 0.2). Acoperirea ofera textilelor proprietati noi, de ex. ca si piele sintetica, imbracaminte impermeabila, material pentru cort, materiale pentru legarea cartilor,
articole tehnice si mochete tesute, de calitate superioara. Instalatiile de acoperire sau imprimare a textilelor sau tesaturilor sunt cuprinse in 31. BImSchV incepand de la un consum de solventi de 5 t/a (Nr. 10.1 din anexa I si anexa II). Cerintele din 31. BImSchV sunt prioritare
celor din Nrn. 5.1 5.4 din TA Luft (vezi Nr. 1, alin. 4 din TA Luft).
Este valabil definitia solventilor din 31. BImSchV. Conform Nr. 25 din 2 prin acestia se
intelege compusul organic volatil, care, fara sa se modifice tehnic, singur sau in combinatie
cu alte substante, dizolva materii prime, produse sau resturi de materiale sau este utilizat ca si
agent de curatare, agent de dispersie, agent de conservare, plastificator sau alt agent de reglare
a viscozitatii sau a tensiunii suprafetelor. Un compus organic volatil conform Nr. 11 din 2
din ordonanta reprezinta un compus organic, care prezinta o volatilitate corespunzatoare la
293,15 K la o presiune a aburului de 0,01 kPa sau mai mult si in conditiile respective de prelucrare. Pentru determinarea consumului de solventi se vor utiliza solventii pentru curatarea
aparatelor si a agregatelor.
Independent de cerintele speciale ale 4 din 31. BImSchV se vor respecta de catre instalatie
cerintele generale ale 3 din 31. BImSchV, de ex.:
Substituierea substantelor organice CMR in timpul cat mai scurt posibil, daca este posibil. Emisiile acestor substante nu au voie sa depaseasca un debit masic de 2,5 g/h
sau in gazul emis captat, o concentratie masica de emisie de 1 mg/m3 .
Emisiile de substante organice cu R 40 resp. substantele Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft
nu au voie sa depaseasca un debit masic de emisie de 100 g/h sau in gazul emis captat,
o concentratie masica de emisie de 20 mg/m3.
Conform 3 din ordonanta se vor respecta valorile limita de emisie stabilite in anexa III pentru instalatiile de acoperire si imprimare a textilelor si tesaturilor (Nr. 10.1 din anexa I din 31.
BImSchV):
Consumul de solventi [t/a]
> 5 15
> 15
Observatii
96
1001 mg/m3
501 mg/m3
201, 2 mg/m3
753 mg/m3
154
104
Alternativ se poate utiliza pentru aceste instalatii un plan de reducere conform anexei IV sectiunea B sau o dovada simplificata conform sectiunii C Nr. 5. In cazul unei dovezi simplificate se considera ca si respectate emisiile tinta conform sectiunii B, daca nu sunt depasiti factorii de emisie
a) pentru acoperire si pentru imprimare 0,8 g C/kg Textile
b) din resturile transferate si resturile ramase din preparate 0,4 g C/kg Textile.
+
Emisiile din resturile de preparate si
din resturile transferate, in total:
0,40 g C/kg Textile
Conform Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft, cerintele mentionate acolo reprezinta pentru substantele organice o concretizare si o completare a dovezii simplificate. Pentru practica aceasta inseamna ca daca un operator al unei instalatii de acoperire sau imprimare a textilelor sau tesaturilor conform din Nr. 10.1 din anexa I a ordonantei, se decide pentru o dovada simplificata conform sectiunii C Nr. 5 din 31. BImSchV, acesta va trebui sa indeplineasca conditiile specifice
instalatiei de finisare textile (conceptual modular).
Pentru celelalte instalatii ale Nr. 10.1 din Anexa I din 31. BImSchV se vor respecta cerintele
conform anexei III sau planul de reducere conform sectiunii B.
97
In rest se face precizarea ca instalatiile de acoperire, care se supun 31. BimSchV, trebuie sa
elaboreze cel putin anual un bilant de solventi conform anexei V din ordonanta ca si dovada a
cerintelor relevante. Chiar si cand operatorul se va decide pentru o dovada simplificata conform sectiunii C din anexa IV a 31. BImSchV, se va realiza un bilant al emisiilor in sensul
conceptului factorilor de emisie ai substantelor (vezi Nr. 3.3.3).
De asemenea pentru instalatiile de acoperie, care nu se supun 31. BimSchV sunt relevante si
cerintele de la Nr. 5.4.10.23.1 din TA Luft. In cazurile argumentate, exceptionale, ca la acoperiri si textilele tehnice, se poate renunta la raportul aer-material de 20 m3/kg si astfel se
poate aplica nemodificat si numarul din TA Luft pentru alte materiale. Independent de greutatea suprafetei de material textil, se aplica deseori aceeasi cantitate de masa de acoperire, fapt
care conduce, in cazul aplicarii unui factor de emisie raportat la materiale, la respectarea factorului de emisie la tesaturile grele si la nerespectarea sa la tesaturile usoare, chiar daca emisiile reale sunt aceleasi. In afara de aceasta, deseori prin calcularea factorului de emisie raportat la materiale cu ajutorul factorilor de emisie ai substantelor se prognosticheaza emisii mai
ridicate fata de cele reale determinate prin masuratori , cauzate de efectul de suprapunere
(formarea straturilor de la suprafata).
Pe de alta parte se va acorda atentie faptului ca:
Nu este permisa considerarea unui aport suplimentar la emisii, provenit din resturile
de preparate resp. din procesele de transferare a resturilor
Este permissa emisia doar a maximum 50 mg C/m3 pentru substantele organice din
Nr. 5.2.5 din TA Luft ca si concentratie masica de emisie (chiar si la desfasurarea
concomitenta a diferitelor procese)
Pot fi necesare, dupa caz, masuratorile continue de emisie conform Nr. 5.3.3 din TA
Luft
da
da
99
Imprimarea
Uscarea
Fixarea cu abur si/sau aer fierbinte
Spalarea (nu se aplica la imprimarea pigmentilor)
Uscarea (nu se aplica la imprimarea pigmentilor)
La imprimarea pigmentilor: Dupa imprimare se face o tratare cu aer fierbinte (fixare).
Tesutul imprimat se realizeaza direct, adica fara spalare la innobilare (deseori si un
proces combinat intr-o etapa, fixare prin imprimare si innobilare)
1,34
0,01
1.700
3.500
100
Mansarda de imprimare
Condensarea
Vat dye imprimarea
in cuva in 2 faze
Fixare
Uscarea la imprimarea
coroziva in cuva
Aburire
0,16
0,12
0,55
3.500
2.000
5.700
1,28
0,28
17.000
4.600
0,97
0,71 NH3
0,36 NH3
0,02
0,03
0,36
-
Din raportul cercetarii Fa. EnviroTex Ghidul pentru Managementul de Calitate pentru Mediu
in industria de finisare a textilelor, 1998
Cerintele pentru imprimarea textilelor
In principal se va verifica pentru cazul respectiv, daca imprimarea se supune Nr. 10.1 anexa II
din 31. BImSchV. Daca pragul consumului de solventi de 5 t/a este depasit, atunci instalatia
va trebui sa respecte cerintele 31. BImSchV; a se vedea explicatiile de la acoperire.
In general, procesele de imprimare textila nu necesita autorizare ca urmare a consumului de
solventi. La procesul de imprimare pur (adica fara o derulare concomitenta a altor procese
de finisare textile care necesita autorizare, de ex. termofixarea, apretarea) nu este vorba de o
instalatie conexa a instalatiei de finisare textile ce necesita autorizatie. Pentru partea instalatiei de finissare a textilelor ce necesita autorizatie ar trebui solicitat ca inainte de innobilare/finisare sa aiba loc o spalare intensive a textilelor imprimate (exceptie: imprimarea pigmentului), astfel incat aportul emisiilor sa fie redus printr-un proces de imprimare anterior
actionat.
In principiu este posibil un transfer al resturilor de agenti de imprimare in procesul de finisare. In acest caz ar trebui analizat procesul de imprimare si optimizata reteta imprimatului
(substituirea componentelor relevante pentru emisii).
Datorita relevantei emisiilor prezentate mai sus ar trebui prezentate in functie de cazul individual, si pentru instalatiile de imprimare a textilelor care nu intra sub 31. BimSchV, cerintele
pentru mentinerea calitatii aerului in sensul TA Aer, cap. 5; dupa caz poate fi aplicat conceptual factorilor de emisie.
Imprimarea pigmentilor
Imprimarea pigmentilor cu benzina uzuala de trecut, nu mai corespunde stadiului tehnicii si
nu ar mai trebui utilizata. In BREF-ul Industria Textila se prezinta ca si Cele mai bune tehnici
disponibile:
Utilizarea ingrosatorilor fara solventi sau cu emisii reduse cu continut redus de substante organice volatile
101
Prin pastele de imprimare disponibile astazi, optimizate pentru emisii, se poate reduce cantitatea de emisii transferate in finisarea textila:
In tabelul urmator este dat un exemplu pentru imprimarea pigmentilor cu emisii reduse:
reteta I [g C/kgTextil]
uscare
2,33
0,46
0,30
fixare
0,04
0,73
0,06
suma
2,37
1,19
0,36
In cadrul fixarii si innobilara intr-o singura etapa poate fi permis un aport suplimentar de
0,40 g C/kg Textile din imprimarea pigmentilor daca limitarea emisiilor pentru innobilare
poate fi respectata si daca nu este posibila o optimizare in continuare.
3.3.11.4
Innalbirea
Conform BREF Industria textila, cea mai buna tehnica disponibila reprezinta la inalbire utilizarea hidrogenului peroxid ca si agent de inalbire favorizat (cap. 4.5.6 din BREF) corelat la
tehnicile de reducere a stabilizatorilor hidrogenului peroxid sau la complexii ce se descompun
biologic /eliminabili biologic (cap. 4.3.4 din BREF). Daca inalbirea nu se poate face cu apa
oxigenata, atunci se vor respecta urmatoarele valori de emisie la utilizarea clorurii:
Clor:
Concentratia masica a emisiei de 3 mg/m3
sau
Debitul masic de emisie (raportat la intreaga instalatie) de 15 g/h
Compusii clorurati anorganici gazosi (in afara de clor):
Concentratia masica de emisie de 30 mg/m3
sau
Debitul masic de emisie (raportat la intreaga instalatie) de 0,15 kg/h
102
3.3.11.4
Colorarea
La uscare si fixare, dupa vopsire, pot fi emis in principal compusi organici. Dupa procesul de
vopsire ar trebui ca textilele sa fie spalate uniform astfel incat san nu mai apara emisii relevante la procesele ulterioare de uscare si finisare (prevenirea emisiilor transferate).
De obicei, emisiile de la vopsire resp. de la uscarea post-instalata sunt de relevanta mai scazuta ca urmare a presiunii reduse a aburului la agentii utilizati si a temperaturilor de uscare reduse proportional. Aceasta este valabila in special pentru anumite procese, precum procesul
de termosolare la acest proces de vopsire se va utilize conceptual factorilor de emisie
precum si la uscarea textilelor olorate cu accelerator. Pentru ambele procese mentionate spre
sfarsit se face trimitere la explicatiile conceptului factorilor de emisie.
Asa cum reiese din diferite rapoarte de emisie si din raportul cercetarii Fa. EnviroTex
substante continute cu miros intens al agentilor textili si transferul lor, sunt posibile
transferuri ale resturilor de agenti auxiliari de vopsire, de ex. ftalati, spre procesul de finisare,
fiind cauzatorii mirosurilor considerabile din timpul tratarii termice.
In astfel de cazuri trebuie analizat si procesul de vopsire anterior, suplimentar procesului de
finisare si trebuie substituiti agentii de colorare ce cauzeaza emisii. Problematica este
in
Protectia solului
Corespunzator Nr. 4.5.1 din TA Luft se asigura protectia impotriva efectelor asupra mediului
prin depunerea substantelor ce polueaza aerul, inclusiv protectia impotriva modificarilor nocive ale solului,
a) Poluarea totala determinata conform Nr. 4.7 nu depaseste la nici un punct de evaluare
valorile de imisie descrise in tabelul 6 si
b) nu exista puncte de referinta suficiente care sa indice faptul ca la un punct de evaluare
sunt depasite valorile de verificare si masurile relevante datorita poluarii aerului conform
anexei 2 a Ordonantei Federale pentru Protectia Solului si pentru Deseurile Istorice din 12
iulie 1999 (BBodSchV).
103
Substantele mentionate in tabelul 6 cap. 4.5.1 din TA Luft nu se regasesc de obicei in cadrul
substantelor initiale nici in cantitati relevante si nici nu pot rezulta in urma reactiilor. In acest
caz nu ar trebui sa existe puncte de referinta suficiente care sa indice depasirea valorilor relevante pentru verificare si masuri din anexa 2 BBodSchV (de ex. pentru Arsen, DDT, fenoli,
Benzen, hidrocarburi minerale) ca urmare a poluarii atmosferice. In cazuri individuale poate
fi necesara o verificare detaliata referitoare la protectia impotriva impactului nociv de mediu
cauzat de depunerile substantelor poluante, in cazul utilizarii substantelor relevante a) si b).
Utilizarea carpelor,
Fibrele sintetice sortate pot fi topite eventual ca si material in vederea productiei noi
de fibre de calitate mai redusa sau pot fi reciclate intr-un alt mod.
104
Textilele mixte pot fi impartite in componentele lor initiale prin comportomantul lor diferit,
de ex. solubilitatea lor diferita in acizi sau solventi, si apoi se pot transmite catre diferitele cai
de reciclare.
Utilizarea energetica/termica reprezinta un timp de valorificare imaginabil pentru textile. Exact pentru resturile de materiale din diferitele textile si alte materiale (de ex. spuma) poate fi
problematica gasirea unei cai de valorificare a materialelor.
Daca deseurile textile vor fi valorificate energetic la fata locului, ele pot oferi un aport la alimentarea cu energie a proceselor respective. De asemenea se va verifica si utilizarea ca si
combustibil suplimentar de ex. pentru industria cimentului.
Urmatorul tabel indica o selectie a tipurilor de deseuri posibile si clasificarea lor in functie de
AVV resp. BestVAbfV:
Codul
deseurior
-Grupa
-Denumirea
Conform Ordonantei Catalogul deseurilor (1)
(Codul deseurilor prevazut cu o steluta (*) indica un deseu deosebit ce necesita monitorizare)
04 02 21
04 02 22
04 02 09
04 02 10
04 02 Deseurile din
industria textila
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri (Ordonanta deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
Daca resturile de cantitati se vor elimina resp. se vor transporta ca si deseu, se va acorda atentie faptului ca acestea pot fi deseuri speciale ce necesita monitorizare, de ex.:
Resturile de pasta de imprimare provenite din imprimarea cu benzina (nu se mai desfasoara in mod obisnuit)
Resturile de solutii de innobilare din aplicarea agentilor de protectie impotriva distrugerii de catre diferite vietati
Resturile de solutii din acoperirea fetei dorsale a textilelor si a altor suprafete realizate, in vederea eliminarii CSB/TOC
106
Aparitia deseurilor poate fi redusa, daca resturile de cantitati pot fi transmise catre o tratare de
apa uzata conforma. Conditia esentiala pentru aceasta este alegerea orientata a substantelor
introduse in solutiile de finisare, ce au o capacitate de eliminare suficienta. Si reutilizarea
resturilor de cantitati contribuie la reducerea deseurilor. Aceasta insa este posibila in principiu
doar la substantele chimice, stabile, ce pot fi depozitate.
Urmatorul tabel indica o selectie a tipurilor posibile de resturi de cantitati si clasificarea lor
conform AVV resp. BestVAbfV:
Codul
deseurilor
-Grupa
-Denumirea
Conform Ordonantei AVV (1)
(Codul deseurilor prevazute cu o steluta (*) reprezinta un deseu ce neceista monitorizare speciala)
(3)
04 02 14*
04 02 15(3)
04 02 16 *(3)
04 02 17(2) (3)
08 03 08(2)
04 02 Deseuri din
industria textila
08 03 Deseuri din
HZVA de vopsele de
imprimare
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( Ordonanta Catalogul Deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
(2) Clasificarea ca si deseu ce necesita monitorizare in vederea valorificarii conform ordonantei de stabilire a deseurilor ce necesita monitorizare pentru valorificare (Ordonanta de stabilire a deseurilor ce necesita monitorzare dedicate valorificarii BestVAbfV) din
10.09.1996, gendert am 10.12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserarile oglinda versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Wrttemberg a fost publicata in baza versiunii de implementare temporara din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69).
fiind posibila incepand cu anul 2005 din cauza valorilor atribuite in Ordonanta pentru depozitare permanenta (AbfAblV).
Namolul de epurare cu reziduuri specifice textilelor nu ar mai trebui revalorificat agricol din
motive de prevenire. Incinerarea reziduurilor conform stadiului actual al tehnicii ( de ex. Intro instalatie de incinerare a deseurilor speciale) duce la mineralizarea lor completa si astfel se
evita transferul substantelor organice problematice in alte medii.
Pentru anumite reziduuri pot apare cai de reciclare precum utilizarea la fabricarea tiglelor.
Cantitatea de deseuri de eliminat poate fi redusa printr-o deshidratare suficienta resp. prin
utilizarea agentilor de floculare selectiva, care permite o dozare mica.
Prin montajul unui filtru fin se poate separa participatia aflata in suspensie, in general aceasta
constand in fibre textile. Acestea pot fi transmise catre o eliminare separata (de multe ori mult
mai simpla).
In general resturile foarte poluate transmise catre o revalorificare si alegerea substantelor de
proces sarace in substante poluante pot duce la o prevenire a deseurilor nocive.
Urmatorul tabel arata o selectie a tipurilor de deseuri posibile si clasificarea lor conform AVV
resp. BestVAbfV:
Codul
deseului
-Grupa
-Denumirea
Conform ordonantei Catalogului de Deseuri AVV
(1)
(Codurile deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu ce necesita monitorizare speciala)
(3)
04 02 19*
04 02 20(3)
Namolurile din tratarea apei uzate proprie fabricii, cu exceptia celor care
se incadreaza la 04 02 19
07 03 01*
07 03 Deseurile din
HZVA de vopsele organice si pigmenti (fara
06 11)
19 08 01(2)
19 08 Deseurile din
instalatiile de tratare a
apei uzate a.n.g.
(3)
19 08 09
19 08 10*(3)
19 08 11*(3)
Namoluri din tratarea biologica a apelor uzate industriale, ce contin substante periculoase
19 08 12(2) (3)
19 08 13*(3)
19 08 14(2) (3)
04 02 Deseuri din
industria textila
108
Codul
deseului
-Grupa
-Denumirea
Conform ordonantei Catalogului de Deseuri AVV
(1)
(Codurile deseurilor prevazute cu o steluta (*) indica un deseu ce necesita monitorizare speciala)
(1) Ordonanta pentru Catalogul European de Deseuri ( AVV Abfallverzeichnis-Verordnung ) din 10. 12.2001
(2) Clasificarea ca si deseurile ce necesita monitorizare pentru valorificarea conform Ordonantei de stabilire a deseurilor ce necesita
monitorizare pentru valorificare (Ordonanta de stabilire a deseurilor ce necesita monitorizare in vederea valorificarii - BestVAbfV) din
10.09.1996, modificata la 10.12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserarile oglinda versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Wrttemberg a fost publicata in baza versiunii de implementare temporara din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69)..
-Denumirea
-Grupa
109
Codul
deseului
-Grupa
-Denumirea
Conform Ordonantei Catalogului de Deseuri
(1)
13 05 06*
13 05 continuturile
separatoarelor de
ulei/apa
13 08 02
13 08 Deseurie de
ulei a.n.g.
13 08 99*
Deseuri a. n. g.
(de ex.: condensatul uleiso din epurarea aerului uzat)
(1) Ordonanta despre Catalogul European al Deseurilor ( AVV Abfallverzeichnis-Verordnung ) vom 10. 12.2001
-Grupa
-Denumirea
08 01 11*
Deseurile din vopsele si lacuri, ce contin deseuri organice si alte substante periculoase
08 01 12(3)
08 04 09*(3)
08 04 10(3)
08 04 11*(3)
08 04 12(3)
16 03 03*(3)
(3)
16 03 04
16 03 05*(3)
(3)
16 03 06
08 01 Deseuri din
HZVA si eliminarea
vopselelor si lacurilor
08 04 Deseurile din
HZVA de adezivi si
mase izolante (inclusiv
materialele impermeabile)
16 03 sarje defecte si
produse neutilizate
110
Codul
deseurilor
-Grupa
-Denumirea
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserarile oglinda versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Wrttemberg a fost publicata in baza versiunii de implementare temporara din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69)..
-Grupa
-Denumirea
16 05 07*
16 05 08*(3)
(3)
16 05 09
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( Ordonanta Catalogul Deseurilor AVV ) din 10. 12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri, pentru care eixsta asa numitele inserari oglinda, se elaboreaza ca si sprijinirea atribuirii, de
catre Comitetul pentru tehnica in deseuri LAGA un ghid pentru atribuirea deseurilor la tipurile de deseuri din inserarile oglinda versiunea temporara dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat in Bavaria cu UMS din 25.07.2002
in vederea aplicarii; in Baden-Wrttemberg a fost publicata in baza versiunii de implementare temporara din
28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69.
Posibilitatile de prevenire sunt: sistemele pentur mai multe utilizari, se va acorda atentie reducerii cantitatilor, se vor utiliza materialele ecologice sau se vor evida amestecurile de materiale.
-Grupa
-Denumirea
(1)
(Codurile prevazute cu steluta (*) indica un deseu ce necesita sa fie monitorizate special)
15 01 10*
15 01 - ambalaje
(1) Ordonanta pentru Catalogul European pentru Deseuri ( AVV Abfallverzeichnis-Verordnung ) vom 10. 12.2001
112
Pentru a planifica evacuarea deseurilor poate face sens implementarea unui concept de gestionare a deseurilor. Organizarea si efectivitatea masurilor de gestionare a deseurilor pot fi
sprijinite printr-un concept de colectare in vederea evacuarii reziduurilor rezultate, mentionandu-se tipul de deseuri, codul deseurilor conform AVV, locul de aparitie, depozitarea temporara: procesele de evacuare-valorificare sau eliminare si mentionarea argumentelor.
Intreprinderile in care rezulta anual mai mult de 2 t de deseuri ce necesita monitorizarea speciala sau mai mult de 2000 t ce necesita monitorizare pentru fiecare tip de deseu, sunt obligate prin lege la elaborarea unui concept (Ordonanta despre conceptele de gestionare a deseurilor si bilantul deseurilor AbfKoBiV).
113
Verificarea proceselor desfasurate, pentru a se vedea daca sunt posibile economisiri ale
energiei prin combinarea proceselor sau renuntarea la unele dintre ele (de ex. se poate renunta la prespalarea materialelor prin utilizarea preparatelor termostabile).
Utilizarea tehnicii moderne de masurare si reglare pentru temperatura, debit de aer, umiditatea aerului (aer uzat) si umidtatea materialelor (temperatura materialelor) pentru reglarea
timpilor de stationare a materialelor si utilizarea temperaturilor de proces diferentiate la
tratarea termica.
Umiditatea finala a materialelor cat de mare posibila, atat cat permit cerintele de calitate.
Recuperarea caldurii din aerul uzat prin schimbatori de caldura (de ex. schimbator de caldura aer / aer pentru incalzirea aerului proaspat, schimbator de caldura aer/apa pentru incalzirea apei de proces).
Daca este necesara apa de racire a procesului, se va face mai intai o racire cu preincalzire
concomitenta, si apoi se va verifica posibilitatea de racire cu apa normala si racirea ei prin
turnurile de racire. Se va face racirea cu masini frigorifice doar in cazuri exceptionale.
Utilizarea iluminarii cu consum redus de energie, de ex. corpuri de iluminat cu grilaj tip
oglinda, dispozitive electrice de aprindere si reglare in functie de necesar
115
Observatie:
Pentru reducerea emisiilor la instalatiile de finisare a textilelor s-a elaborat de catre un grup
de lucru al subcomitetului Aer/Tehnica al Comitetului Landului pentru Protectia impotriva
Imisiilor, asa numitul concept modular pentru instalatiile de finisare a textilelor Nr. 10.23 din
anexa 4. BImSchV (exceptie facand parlirea), aprobat de LAI in cea de a 87-a sedinta din
26./28.10.1994. Prin scrisoarea Ministerului Statului Bavarez pentru Dezvoltarea Landului si
Probleme de Mediu datata din 08.11.1994, Az. 8102-775-61749, a fost introdus conceptul
modular LAI pentru implementarea in Bavaria si a fost actualizat resp. completat prin
documentul din 02.12.1997, Az. 7/73-8721.26-1997/9, und 03.11.1998, Az. 7/73-8721.261997/9. Conceptul modular a fost actualizat ca urmare a evolutiilor actuale in domeniul
mediului (TA Luft 2002, 31. BImSchV, BREF Industria Textila) precum si a noilor
cunostinte obtinute prin cercetarile desfasurate pe probleme de mediu, mandatate de
Ministerul Bavarez pentru Dezvoltarea Landului.
Conditiile se aplica instalatiilor pentru finisarea textila prin termofixare, termoizolare, acoperire, impregnare sau apretare conform Nr. 10.23 din Anexa 4. BImSchV. Conditiile si diferitele masuri se vor adapta cazului individual, in cazuri argumentate, dupa o verificare,
in special din punctul de vedere al proportionalitatii. Cifrele mentionate in parantezele
drepte din urmatorul text fac trimitere asupra observatiilor prezentate in anexa, spre orientare.
1.
Subiectul autorizatiei:
In aceasta decizie/dispozitie vor fi preluate datele esentiale ale instalatiei si ale exploatarii:
Activitatea exploatarii
Procesele desfasurate
re
116
Materialul utilizat
mida 6, lana
2.
2.1
I
apretare
Modelul masinii
II
apretare
Modelul masinii
III
termofixare
Modelul masinii
6
18 m
6
18 m
9
27 m
- max. 2.200 mm
Incalzit direct cu
gaz metan
12.000
Condensarea prin
Condensarea
schimbator de caldura prin schimbatorii
de caldura
117
2.2
2.2.1
2.2.2
2.2.3
Pentru fluxurile masice de intrare/iesire ale procesului, inclusiv intrarea de material textile brut, de chimicale, energie termica, energie electrica si apa precum si
iesirea de produs, apa uzata, emisii de aer, namoluri, deseuri solide si produse secundare, se va implementa un system de inregistrare si control.
2.2.4
2.2.5
La alegerea materialului brut textil se va acorda atentie mentinerii cat mai reduse
a poluarii initiale (de ex. preparate, finisori, pesticide). Pentru aceasta se va derula
un schimb de informatie adecvat cu furnizorii (de ex. prin intermediul unui aviz
de insotire a marfii, printr-o fisa de securitate) asupra tipului si cantitatii de agent,
utilizat la etapele de proces ale textileo respective.
2.2.6
2.2.8
2.2.9
2.2.10
2.2.11
Scruberele pentru aer uzat precum si aparatele aferente se vor exploata si revizui periodic confrom instructiunilor producatorului. Se va acorda atentie directivei VDI 2264 (punere in functiune, exploatare si intretinere a instalatiilor de
separare pentru separarea materiilor gazoase si de particule din fluxurile de gaz
evacuat). Se vor elabora instructiuni de lucru si intretinere pentru dispozitivele
de epurare a gazului, luandu-se in considerare VDI 2264. Instructiunile de lucru
vor contine urmatoarele puncte:
2.2.12
Electrofiltrele precum si aparatele aferente se vor exploata corespunzator informatiilor producatorului si se vor verifica periodic. Aici se va lua in considerare
in special Directiva VDI 3678, partea 1 (electrofiltrul), in special cap. 7, precum
si VDI 2264 (punerea in functiune, exploatarea si intretinerea instalatiilor de
separare a substantelor gazoase si sub forma de particule din fluxurile de gaz).
120
Se vor elabora instructiuni de lucru pentru exploatarea si intretinerea dispozitivelor de epurare a gazelor, luandu-se in considerare VDI 3678, pareta 1, si
VDI 2264. Se vor verifica periodic si curata in special capsulele cu filtre, in
special izolatorii si dispozitivele de ionizare (de ex. cu ultra-sunete).
Se vor documenta tipul si continutul controalelor, lucrarilor de service si reparatiilor [6].
2.2.13
2.3
Reducerea emisiilor gazoase la prelucrarea, transportul si transferul substantelor organice lichide
La prelucrarea, transportul, transferul sau depozitarea substantelor lichide organce care
a) la o temperatura de 293,15 K au o presiune a vaporilor de 1,3 kPa sau mai
mult,
b) contin un procentaj masic mai mare de 1 la suta substante conform Nr. 5.2.5
clasa I, Nr. 5.2.7.1.1 Kl. II sau III sau Nr. 5.2.7.1.3,
c) contin un procentaj masic mai mare de 10 mg pro kg de substante conform
Nr. 5.2.7.1.1 clasa I sau Nr. 5.2.7.1.2 sau
d) contin substante conform Nr. 5.2.7.2
se vor aplica masurile mentionate in conditiile urmatoare in vederea prevenirii
si reducerii emisiilor.
(Observatie: clasele de substante conform TA Luft 2002)
2.3.1
Legaturile cu flanse se vor utiliza doar daca este necesar din punct de vedere
tehnic si de proces, pentru tehnica de siguranta sau pentru intretinere. Pentru
acest caz se vor utilize imbinarile cu flanse tehnic etanse corespunzator
directivei VDI 2440 (editia Noiembrie 2000)
Pentru alegerea etansarii si proiectarea legaturilor cu flansa se vor lua ca baza
valorile de etansare conform DIN 28090-1 (editia septembrie 1995) sau DIN V
ENV 1591-2 (editia octombrie 2001).
Se va demonstra respectarea ratei de curgere specifica de 10-5 kPa*l/(s*m)
121
2.3.3
2.3.4
La transvazare se vor lua masuri prioritare de prevenire a emisiilor, de ex. transferul tur-retur gaz corelat la alimentarea prin partea inferioara sau alimentarea
pe sub nivelul lichidului. Sistemele de tur-retur gaz se vor exploata in asa fel incat curgerea substantelor organice sa aiba loc doar la conectarea sistemului de
tur-retur gaz iar sistemul de tur-retur gaz si dispozitivele conectate sa nu elibereze gaze in atmosfera in timpul transferului de gaze, exceptand eliberarile deliberate, tehnice de siguranta.
2.3.5
La etansarea malaxoarelor se vor utiliza etansarile cu pierderi reduse prin scurgere, asa cum sunt garniturile cu lagar de alunecare. La utilizarea unei garnituri
cu lagar de alunecare si actiune dubla se va monitoriza etanseitatea sistemului de
inchidere a mediului prin masuri adecvate precum utilizarea unui manometru.
2.3.6
Pentru depozitarea substantelor organice lichide se vor utiliza rezervoarele cu capac fix, conectate la o conducta de tur-retur gaz sau conectate la un dispozitiv de
epurare a gazelor reziduale. De asemenea se poate renunta la o conectare a rezervorului la o conducta de colectare a gazului sau la conectarea la un dispozitiv de
122
2.3.7
2.3.8
2.4
2.4.1
timpul unui proces. Debitul masic de emisie se raporteaza la emisiile evacuate din
intreaga instalatie. Termenul de instalatie totala se refera la toate instalatiile de pe
amplasament, ce necesita autorizatie conform Nr. 10.23, coloana 2 din anexa 4.
BImSchV inclusive partile de instalatie aferente si instalatiile conexe (vezi 1.).
2.4.2
Debitul masic de 0,15 g/h sau factorul de emisie raportat la emisie de 0,001 g/kg
clasa II
Debitul masic de 1,5 g/h sau factorul de emisie raportat la materiale 0,01 g/kg
clasa III
Debitul masic de 2,5 g/h sau factorul de emisie raportat la materiale de 0,02 g/kg
Daca substantele mutagene sau preparatele din Nr. 5.2.7.1.2 TA Luft nu sunt
cuprinse in cerintele pentru substantele cancerigene, atunci se va tinde pentru
emisiile substantelor mutagene in gazul emis spre o scadere sub debitul masic de
0,15 g/h sau al factorului de emisie raportat la materiale de 0,001 g/kg Textile.
124
2.4.3
Substantele organice conform Nr. 5.2.5 din TA Luft nu au voie sa depaseasca urmatorii factori de emisie raportati la materiale sau debitele masice de emisie din gazul residual, chiar si la existenta mai multor substante din aceeasi clasa [8]:
2.4.4
Limita emisiei mentionate la Nr. 2.4.3 de 0,80 g C/kg material (la un debit masic de
0,80 kg C/h sau mai mult) pentru substantele organice ale Nr. 5.2.5 din TA Luft se
aplica si pentru fixarea materialului brut precum si pentru termofixare resp. etapele de
uscare ale materialului dupa spalarea la o temperatura de functionare reglata la cel putin 110C, care reprezinta trecerea la termofixare. In cazuri bine argumentate, se poate
face o derogare la ultimele etape de uscare mentionate, daca este adusa dovada de
operator asupra existentei unei temperaturi reduse pe suprafata materialelor (de ex.
prin hartie termica).
Daca in instalatie are loc o fixare a materialului brut, atunci se va instala o instalatie de epurare a gazelor adecvata. In acest sens, instalatiile pot fi recunoscute ca si
instalatii de epurare a gazului daca valoarea limita de emisie poate fi respectata cu
siguranta iar epurarea gazelor emise va aea un randament cat de ridicat posibil,
conform stadiului tehnicii, raportat la substantele organice si carbonul total. Randamentul se va demonstra in cadrul masuratorilor de catre un serviciu metrologic
autorizat conform 26 BimSchG. Se vor utiliza, alternativ, doar textile ce au fost
tratate cu preparate termostabile [9].
2.4.5
Suplimentar emisiilor permise de 0,80 g C/kg materiale pentru substantele organice de la Nr. 5.2.5 din TA Luft, ce rezulta din agenti textili, este permisa eliberarea unei cantitati suplimentare de emisie de maxim 0,40 g C/kg material, in tim125
2.4.6
Pe langa emisiile permise de 0,80 g C/kg material pentru substante organice ale
Nr. 5.2.5 din TA Luft, care rezulta din agentii textili de la finisarea textilelor
conform Nr. 10.23 din anexa I din 4. BImSchV, poate fi emis o cantitate de
emisie suplimentara din transferal nedeliberat al resturilor de substante organice
din Nr. 5.2.5 de maxim 0,40 g C/kg material, daca aceasta rezulta din transferul
dovedit al resturilor iar alte masuri de optimizare au fost optimizate.
Daca instalatiile, ce trebuie sa indeplineasca cerintele de la 31. BImSchV, in versiunea respectiva valabila, concomitent executa operatii de acoperire si imprima126
re, atunci corespunzator acestei reglementari emisiile in gazul evacuat nu are voie
sa depaseasca factorul de emisie raportat la materiale de in total 0,80 g C/kg.
2.4.7
Chiar si daca sunt indeplinite premizele conditiilor 2.4.5 si 2.4.6, emisiile totale nu au
voie sa depaseasca substantele organice in gazele emise de 1,60 g C/kg in total.
Daca instalatia indeplineste cerintele 31. BImSchV si executa operatii de acoperire si
imprimare concomitent, atunci derogandu-se de la paragraful anterior si corespunzator
31. BImSchV, atunci emisiile de substante organice in gazule evacuate nu vor depasi
in total un factor de emisie raportat la materiale de 1,20 g C/kg.
2.5
Mirosul [11]
2.5.1
2.6
Autocontrolul operatorului
2.6.1
Anual se vor introduce intr-un tabel pentru fiecare solutie utilizata, reteta, concentratia solutiei (FK), absorbtia solutiei (FA), temperatura maxima si substratul de
finisat. De asemenea pentru fiecare produs al retetei se vor mentiona fiecare factor
de emisie ai substantelor (fS) pentru substantele canceringene, mutagene sau toxice pentru reproducere Nr. 5.2.7.1 din TA Luft, substantele cancerigene si alte substante ale clasei I din Nr. 5.2.5 din TA Luft precum si factorul de emisie pentru
carbon total (fc) pentru substsantele organice. La factorii de emisie ai substantelor
se cor declara conditiile limitatoare pentru aplicarea lor conforma. Emisiile produselor rezulta din fS resp. fc prin multiplicarea cu FK si FA. Emisiile totale ale
solutiei, raportate la fluxul de material, se obtin prin adunarea cu emisiile produsului din aceeasi clasa.
Operatorul se va asigura asupra faptului (de ex. prin prezentaera unei confirmari
primite din partea furnizorilor agentilor textili), ca
5.2.7.1.3 din TA Luft incepand cu 1 ppm (mg/kg) [21], toate substantele conform Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft incepand cu 500 ppm (mg/kg) se afla pe
fisele tehnice de securitate sau pe un astfel de material informational similar
Daca diferitii agentii textili contin sau pot elibera conform informatiei furnizorilor, substante ale Nr. 5.2.7.1 din TA Luft, iar acestea nu pot fi exprimate cu o
exactitate de < 10 mg/kg produs, atunci la prognoza emisiilor se va utilize o rata
de emisie pentru cazul cel mai negative, de 10 mg/kg produs ca si baza de calcul.
2.6.2
2.6.3
2.7
Monitorizarea
2.7.1
In cazurile in care tabelele trimise pentru fiecare solutie preparata prezinta sau indica o depasire a valorilor limita de emisie mentionate la 2.4, operatorul va prezenta prin ce masuri va fi garantata respectarae valorilor limita. Ca urmare a dependentei factorilor de emisie ai substantelor fata de parametrii de proces, , pentru cazurile in care in practica conditiile de exploatare se abat de la cele mentionate de producatorul agentilor textile pentru factorul de emisie respective (de ex.
timp de stationare, temperature, substrat (de ex. tipul, greutatea)), operatorul va
asigura o valoare calculata de 75% din valoarea limita de emisie astfel incat valorile limita de emisie sa fie respectate in conditiile sale din practica (vezi si conditia 2.12.2; de ex. determinarea metrological a factorilor de emisie ai substantelor
pentru retetele respective, luand in considerare conditiile din practica).
129
2.8
2.8.1
Masurarea emisiilor
Dupa realizarea unei functionari nedisturbate, insa cel devreme la 3 luni si cel
tarziu la 6 luni dupa punerea in functiune a instalatiei construite/modificate si apoi la fiecare 3 ani, se va demonstra prin masurarea realizata de catre un serviciu
autorizat conform 26 BimSchG ca limitele stabilite la 2.4 nu sunt depasite.
2.9
Locurile de masurare
2.9.1
2.9.2
131
2.10
Daca emisiile mai multor agregate de tratare termica sunt transmise catre o instalatie de epurare a gazelor emise, atunci aceste agregate se vor considera un agregat in sensul par. 1. Ca si instalatie de epurare a gazelor emise pot fi recunoscute
in acest sens doar instalatiile care asigura respectarea sigura a valorilor limita de
emisie si care permit o epurare a gazelor emise cu un randament cat de posibil de
ridicat, corespunzator BAT, raportat la substantele organice si la carbonul total.
Randamentul se va demonstra in cadrul masuratorilor printr-un serviciu metrologic conform 26 BImSchG (conditia 2.8.1) [15, 16].
2.11
Daca se determina pentru prima data factorii de emisie ai substantelor unui produs, atunci operatorul va trebui sa verifice si sa dovedeasca in fata autoritatii de
reglementare garantarea respectarii valorilor limita la utilizarea acestor produse.
2.12.2
Daca verificarea metrologica a unui factor de emisie a substantelor prezinta depasiri clare ale factorilor declarati ai emisiilor de substanta (> 20%), atunci operatorul va trebui sa-si constate amploarea emisiilor sale reale, sa clarifice discrepanta
si sa informeze imediat autoritatea de reglementare [17].
2.12.3
2.12.4
2.13
2.13.1
Supapele de reglare si organele de inchdiere, precum supapele si clapetele, precum si pompele se vor verifica periodic asupra etanseitatii. Conectarile cu flansa
se vor verifica periodic asupra etanseitatii. Se vor face inregistrari in timpul functionarii asupra activitatilor de verificare si revizie. Se vor documenta in scris deficitele constatate si solutionarea lor.
133
2.13.2
Se va asigura prin masuri adecvate, ca de ex. exploatarea manometrului de presiune diferentiala, control visual regulat, o garantare continua a capacitatii de
functionare a separatoarelor filtrante. La aparitia disturbarilor, acestea vor fi anuntate atat optic cat si acustic, prin alarmarea la nivel de statie de comanda.
2.13.3
Prin masuri adecvate, ca de ex. controlul temperaturii mediului de racire la intrarea si iesirea din condensatori, fluxul agentilor de racire, astfel incat sa se asigure
o eficienta suficienta a.. aflat in condensatorii mentionati pentru gazelle evacuate. Gradul de eficienta al condensarii se va documenta si controla periodic.
2.13.4
2.13.5
Prin masuri adecvate, ca de ex. controlul tensiunii electrice si contorizarea curentului electric (verificarea capacitatii de ionizare, constatarea ratei de murdarire,
respectarea tensiunii de functionare), verificarea capacitatii de functionare a organelor de evacuare si a dispozitivelor de ciocanire si miscare, se va asigura faptul ca este garantata o eficienta suficienta a electrofiltrului mentioant la 1. Gradul
respectiv al eficientei electrofiltrului trebuie sa fie controlat periodic si documentat. In cazul disturbarilor, acestea se vor anunta statiei de comanda prin alarma
optica si acustica.
2.13.6
Inregistrarile din cadrul functionarii se vor pastra conform conditiilor ... cel putin
3 ani si se vor prezenta autoritatii de reglementare, la solicitare.
3.
Gestionarea deseurilor
3.1
meaza (in mod exemplar sunt mentioante aici tipurile de deseuri prezentate la pct.
3.3):
Deseuri ce necesita
monitorizare desebita, destinate
eliminarii resp.
valorificarii
Deseurile ce
necesita
monitorizare
in vederea
eliminarii
Deseurile ce
necesita
monitorizare
in vederea
valorificarii
Deseurile ce
nu necesita
monitorizare
in vederea
valorificarii
04 02 21
04 02 21
04 02 22
04 02 22
04 02 09
04 02 09
04 02 10
04 02 10
04 02 15(3)
04 02 15(3)
04 02 14*(3)
04 02 16 *(3)
04 02 17(3)
04 02 17(3)
08 03 08
08 03 08
04 02 20(3)
04 02 20(3)
19 08 01
19 08 01
04 02 19*(3)
07 03 01*
Rezidurii de la strecurare
(3)
19 08 10*(3)
19 08 11*(3)
19 08 12 (3)
19 08 14 (3)
19 08 14 (3)
13 05 06*
19 08 12 (3)
19 08 13*(3)
19 08 09(3)
19 08 09
13 08 02
13 08 02
13 08 99*
135
Deseuri ce necesita
monitorizare desebita, destinate
eliminarii resp.
valorificarii
08 04 10(3)
08 04 10(3)
08 04 12(3)
08 04 12(3)
16 03 04(3)
16 03 04(3)
16 03 06(3)
16 03 06(3)
16 05 09(3)
16 05 09(3)
16 03 05*(3)
16 05 07*(3)
16 05 08*(3)
08 01 12(3)
16 03 03*(3)
08 01 12(3)
08 04 11*(3)
Deseurile ce
nu necesita
monitorizare
in vederea
valorificarii
08 04 09*(3)
Deseurile ce
necesita
monitorizare
in vederea
valorificarii
08 01 11*(3)
Deseurile ce
necesita
monitorizare
in vederea
eliminarii
15 01 10*
(1) Ordonanta asupra Catalogului European de Deseuri ( AVV Ordonanta asupra Catalogului de Deseuri ) din 10. 12.2001
(2) Ordonanta pentru stabilirea deseurilor ce necesita monitorizare speciala in vederea valorificarii (Ordonanta asupra deseurilor
ce necesita monitorizare speciala in vederea valorificarii BestbAbfV) din 10.09.1996, modificata la 10.12.2001
(3) Pentru tipurile de deseuri pentru care exista asa numitele inregistrari in oglinda, se va lua in considerare clasificarea realizata
de catre comisia tehnica pentru deseuri a LAGA Ghid pentru Clasificarea deseurilor la tipurile de deseuri din inregistrari
erarbeitet versiuena actuala dateaza din 04.12.2001. Acesta a fost recomandat pentru aplciare cu UMS in 25.07.2002; in Baden-Wrttemberg au fost publicate in baza versiunii Precizari actuale de implementare din 28.10.2002 (Reihe Abfallheft 69).
3.2
Generalitati
Deseurile vor fi prevenite pe cat posibil prin utilizarea substantelor sarace in poluanti, tehnicile de proces cu deseuri reduse si optimizarea etapelor de proces.
Fiecare deseu se va colecta separat, adica se va separa in functie de locul aparitiei. Aceasta se aplica si atunci cand deseurile care apar in diferite locuri ale instalatiei detin acelasi cod de deseuri. Doar deseurile pentru care exista o cale
comuna de evacuare, au voie sa fie amestecate si evacuate la comun, conform
136
Deseurile inevitabile se vor transmite cat de mult posibil spre o valorificare interna sau externa a materialelor sau spre o valorificare energetica.
Precizare:
La valorificarea si eliminarea deseurilor se vor lua in considerare reglementarile
pentru deseuri existente la nivel federal si cele valabile la nivel de land, in versiunea valabila la momentul respectiv.
3.3
Evacuarea
Deseurile rezultate se vor transmite pe cat posibil une valorificari materiale sau
energetice. Aici se vor lua in considerare specificatiile relevante pentru deseuri.
Deseurile, a caror aparitie nu oate fi prevenita si nu pot fi valorificate in mod argumentat, se vor elimina corespunzator specificatiilor Legii pentru deseuri si economie dezvoltata in circuit (KrW-/AbfG) si ordonantele legale emise la aceasta
asupra instalatiilor de eliminare a deseurilor.
Se vor lua in considerare obligatiile aplicabile prin cesiune (pentru Bavaria, varianta actuala: eliminarea exclusiva prin GSB mbH).
La clasificarea deseurilor mentionate mai sus catre o clasa de depozitare permanenta, anumita, conform sau dupa caz. conform DepV resp. pe o alta cale de eliminare, sunt relevante rezultatele conform specificatiilor administrative rezultate
in cercetarile derulate.
137
3.4
Calea de evacuare pentru deseurile ce necesita monitorizare speciala si sunt dedicate eliminarii resp. valorificarii se vor clarifica in cadrul avizelor necesare pentru
evacuare conform celei de a doua parti a ordonantei pentru dovedire (justificarea
adusa asupra evacuarii deseurilor ce necesita monitorizare speciala), printre altele
dovada evacuarii cu confirmarea din partea autoritatii si avizul de insotire.
4.1
Generalitati
Energia se va utiliza cu economie si eficient. Aici se vor lua in considerare urmatoarele masuri:
Verificarea proceselor desfasurate, daca este posibila economisirea energiei
prin unirea diferitor procese resp. prin renuntarea ei (de ex. se poate renunta
la utilizarea preparatelor termostabile dupa caz. la o prespalare a materialelor).
La utilizarea aerului comprimat: controlul periodic al sistemului de aer comprimat asupra scurgerilor (regula utilizata: max. 10% pierderi prin scurgeri);
Optimizarea nivelului de presiune, a alimentarii cu aer si a timpilor de functionare a instalatiilor; service-ul periodic (in special al filtrelor) si utilizarea
pe cat posibil a caldurii cedate de la compresoare (de ex. pentru incalzirea
aerului, apa de proces).
138
Desfasurarea proceselor termice de tratare la un raport cat mai redus de aermaterial precum si reducerea temperaturilor de tratare termica si a timpilor
de stationare.
Reducerea umiditatii materialelor la intrare, inainte de etapa de tratare termica, printr-o metoda mecanica (de ex. valturi de strivire, grinzi de absorbtie
montate dupa fulard).
Utilizarea tehnicii moderne de masurare si reglare pentru temperatura, flux
de aer, umiditate in aer (aer uzat) si umiditatea materialelor (temperatura materialelor) pentru reglarea timpului de stationare al materialelor precum si utilizarea temperaturilor de proces diferentiate la o tratare termica.
Utilizarea cogenerarii de energie termica si electrica, dupa cercetarea cu atentie a situatiei energiei actuale si viitoare.
Umiditatea finala a materialelor cat de ridicata posibil, atat cat permit cerintele legate de calitate.
Sistemele optimizate pentru curgerea aerului si distributie in agregatul termic
de tratare.
Recuperarea caldurii din aerul uzat prin schimbatoare de caldura (de ex.
schimbatori de caldura aer/ aer pentru incalzirea aerului proaspat, schimbator
de caldura aer/apa pentru incalzirea apei).
Izolarea termica optimizata a conductelor, supapelor, rezervoarelor si aparatelor, de ex. al carcasei sistemului cardanic, pentru prevenirea pierderilor
prin radiere.
Instalarea arzatoarelor cu pierderi reduse de gaz si valori de emisie in gazul
emis si revizie regulata.
Utilizarea instalatiilor de recuperare a caldurii pentru apa uzata.
Service-ul regulat si curatarea schimbatoarelor de caldura.
Utilizarea motoarelor electrice cu clasa de eficienta energetica 1 (eff 1) si
motoare reglate la un numar de rotatii, optimizate pe cazul respectiv de
aplicatie (de ex. la transportul materialelor) raportat la putere si necesar
energetic.
Instalarea dispozitivelor de monitorizare a consumului energetic in special la
partile de instalatie cu un consum energetic ridicat si inregistrarea consumului energetic.
139
La un necesar de apa rece de proces se va face mai intai racirea cu o preincalzire concomitenta a apei proaspete, apoi se va verifica posibilitatea racirii
cu apa si se va si racirea cu turnurile de racire si doar in cazuri exceptionale
se va raci cu masini de racire.
Utilizarea apei fierbinti in locul aburilor ca si mediu termic.
Aspirarea poluantilor, orietata si dimensionata corect, la locul aparitiei, corelata la o alimentare cu aer adecvata energetic, utilizandu-se posibilitatile recuperarii de caldura.
Utilizarea iluminarii cu consum energetic redus, de ex. prin iluminatoare cu
grilaj tip oglinda, dispozitive electronice presetate si reglarea in functie de
necessari
La locul imisie, zgomotele instalatiei nu au voie sa aiba un ton sustinut si sa nu fie de o frecventa joasa.
Daca masuratoarea conform 3.4.6 are ca rezultat o depasire a valorilor limita conform Nr.
3.4.3, atunci se vor lua masuri adecvate pentru protectie fonica in punctele relevante pentru
zgomot.
Cel drevreme la 3 luni dupa atingerea exploatarii neperturbate si cel tarziu la 12 luni dupa
punerea in functiune a instalatiilor, se va solicita verificarea respectarii valorilor de zgomot
stabilite la cifra 3.4.3 printr-o masuratoare a nivelului intensitatii fonice de catre un serviciu
metrologic acreditat conform Art. 26 BimSchG.
Masurarea nivelului de intensitate fonica se poate limita la cea pe timp de noapte.
Masurarea nivelului de intensitate fonica se va realiza si evalua conform Directivelor TA
Zgomot.
Rezultatele metrologice se vor prezenta fara solicitare Agentiei Landului.
La oprirea din functionare a instalatiei sau a unei parti de instalatie se va asigura corespunzator 5 alin. 3 din BImSchG, faptul ca
1.
2.
deseurile existente vor fi valorificate conform si fara impact sau vor fi eliminate fara o prejudiciere a binelui general si
3.
6.2
141
Observatii:
1.
[1]
[2]
[3]
Daca materialul textil va fi supus unei spalari de catre operator inainte de aplicarea finisarilor textile, se mai poate completa cu: Materialul textil se va supune
unei spalari intense inainte de tratarea termica.
[4]
[5]
Se aplica doar cand se utilizeaza separatoare filtrante; daca nu, atunci se va elimina.
[6]
Doar daca se utilizeaza scrubere pentru aerul uzat res. Electro-filtru; altfel se va
elimina.
[7]
[8]
Dupa caz se vor face completari aici. In special se vor prevedea si limitari pentru
pulberi (substante organice sub forma de pulberi), amoniac, acizi anorganici, oxizi de azot si sulf ca urmare a substantelor si proceselor utilizate. De ex.
Urmatoarele substante anorganice gazoase conform Nr. 5.2.4 din TA Luft nu au
voie sa depaseasca urmatorii factori de emisie raportati la materiale WFGr in gazul evacuat sau debitele masice de emisie ale intregii instalatii:
Nr. TA Luft
materiale WF
instalatie
0,060
15 g/h
142
[9]
0,60
0,15 kg/h
IV (SOx, NOx)
1,8 kg/h
[10]
[11]
[12]
[13]
Conform raportului de proiect al Fa. EnviroTex GmbH Analiza substantelor conform nr. 2.3 si 3.1.7 clasa I TA Luft in finisarea textilelor se recomanda metoda
acetil-acetonei pentru stabilirea formaldehidei.
143
[14]
Nu s-a prevazut in cadrul elaborarii conceptului modular LAI, o masurare a emisiilor la fixarea materialelor brute resp. termofixare. Termofixarea nu a fost prevazuta la elaborarea conceptului LAI. Deoarece in general la fixarea materialelor
brute resp. termofixare este vorba in special de emisii din textile (preparate si fibre), nu pot fi calculate prin BSK. Astfel o verificare a respectarii la fixarea materialelor resp. la termofixare este de aceea posibila doar prin masuratori ale emisiilor.
[15]
Sistemele compozite ale agregatelor termice de tratare pot reprezenta cazuri unice.
Acest paragraf din conditie se va solicita doar daca emisiile mai multor agregate
termice de tratare se transmit unei singure instalatii de epurare a gazelor reziduale.
Insa va trebui sa se completeze la conditia 4.2.8.1, al par. 8:
Daca mai multe instalatii de tratare termica sunt conectate la o instalatie de epurare a gazelor reziduale, atunci raportul cantarit aer-material se va determina astfel incat intregul flux volumic de aer uzat va fi divizat prin intreg fluxul de material. La verificarea de catre serviciul metrologic 26 trebuie sa se desfasoare
procesele relevante pentru emisie la toate sistemele de cardare (utilizari de solutii
diferite).
[16]
Daca se utilizeaza instaltii de epurare a gezelor emise, atnci se vor stabili cerinte
pentru monitorizare la 4.2.2 Cerintele pentru exploatare:
[17]
[18]
[19]
[21]
145
[22]
2.
Cazuri deosebite:
2. Parlirea
146
In gazul evacuat de la parlire (sursa de emisie Nr. ...) nu are voie sa fie depasita o
concentratie masica de emisie la pulberi de von 20 mg/m3, (pulberi totale, inclusiv pulberi fine conform Nr. 5.2.1 din TA Luft) raportat la gaz evacuat uscat in
stare normala.
Substantele organice in gazul evacuat al parlirii (sursa de emisie Nr. ...), exceptand substantele organice sub forma de pulberi, nu vor depasi concentratia masica
de emisie de 50 mg total carbon/m3.
147
In cadrul concentratiei masice de mai sus pentru total carbon, substantele organice impartite in clasele I sau II ale 5.2.5 din TA Luft, chiar si la existenta mai multor substente din aceeasi clasa, nu au voie sa depaseasca in ansamblu urmatoarele
concentratii masice sau debite masice (adica debitele masice de emisie ale instalatiei conform conditiei 10.23 din anexa 4. BImSchV) in gazul evacuat, fiecare
exprimat ca masa de substante organice:
Daca se parlesc si tesaturi mixte resp. tesaturi sintetice (de ex. tesaturi tehnice
precum m-aramida), se va verifica daca se pot emite si substante cancerigene (de
ex. la parlirea poliacrilnitrilului) si se va prelua si conditia urmatoare.
148
Acrilamida,
0,5 mg/m3
Acrilnitril)
Clasa III (de ex.
clorura de vinil)
1 mg/m3
Masuratorile emisiilor la sursa de emisie a masinii de parlire se vor desfasura derogandu-se de la regulile Nr. 5.3.2.2 din TA Luft.
Inalbirea textilelor:
Inalbirea se face fara clor si pe baza de apa oxigenata.
149
Daca este relevant pentru instalatie (ca urmare a transferului de emisie la instalatia de finisare, Nr. 10.23 anexa din 4. BImSchV), se va include la conditia 2.2:
Vopsirea amestecurilor de PES si PES cu vopsele de dispersie:
Utilizarea acceleratorilor cloro-organici relevanti pentru emisii se va evita prin
masurile urmatoare (in ordinea prioritara):
Vopsirea la temperatura ridicata in conditii (HT) fara o verificare a acceleratorilor in sistem inchis
5. Imprimarea
In functie de conditiile de proces pot fi emise la uscare si fixare/vaporizare compusi organici volatili.
Daca este relevant pentru instalatie, se va prelua la conditia 2.2 (ca urmare a
transferului emisiilor la instalatia de finisare de la Nr. 10.23 din anexa 4.
BImSchV):
La imprimarea cu pigmenti se vor utiliza pastele de imprimare cu emisii reduse:
Ingrosatori cu emisii reduse si cu un continut redus de compusi organici volatili (sau care nu contin solventi organici) si lianti fara formaldehida. Aportul la
emisii din procesul de imprimare: <0,4 g C/kg Textile (raportate la raportul
aer materiale de 20 m3/kg Textile)
Alte conditii, de ex. pentru limitarea emisiilor, se pot impune in functie daca instalatia
se supune de ex. 31. BImSchV.
150
Anexa 1
Imagine de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) in industria textila
Nota:
Datele despre capitole mentionate in paranteze se refera la capitolul aferent celui din BREF-ul
industriei textilelor. Confectiile de bumbac (cap. 5.2.1) nu au fost luate in considerare in prezentare.
1. BAT generale (pentru intreaga industrie textila)
Metode de management
Dozarea si transportul
chimicalelor (cu exceptia
colorantilor) cap. 4.1.3
Alegerea si utilizarea
chimicalelor
151
Alegerea materialelor
textile utilizate
Managementul apei si a
energiei
Managementul deseurilor
152
Dezmembrare
Inalbirea
Mercerisarea
2.2. Colorarea
Dozarea si transportul
solutiilor de culoare
153
Amestecurile de PES si
PES, colorate cu
coloranti de dispersie
Colorarea cu coloranti de
sulf (cap. 4.6.6)
154
Procesul de stationare pe
tampon (pad-batch dyeing) cu coloranti reactivi
Colorarea lanii
2.3. Imprimarea
Generalitati
Imprimarea reactiva:
Prevenirea utilizarii ureii
Imprimarea pigmentata:
Utilizarea pastei de
imprimare optimizate fara
emisii (cap. 4.7.3)
155
2.4. Finisarea
Generalitati proces
Innobilarea pentru o
intretinere usoara
Tratarea impotriva moliilor
Innobilarea cu plastificatori
2.5. Spalarea
Inlocuirea spalarii la supraplin cu metode de intrare si iesire sau tehnici inteligente de
clatire (cap. 4.9.1)
Reducerea consumului de apa si energie la procese continue:
- Instalarea masinilor de spalare eficiente (cap. 4.9.2; randamente realizabile pentru fibrele
de celuloza si sintetice in Tab. 4.38)
- Utilizarea instalatiilor de recuperare de caldura
Daca nu este evitabila o curatire cu solventi organici halogenati (de ex. Textile puternic
incarcate, ce nu pot fi eliminate cu apa): utilizarea unei instalatii de spalare complet
inchise pe exterior cu recirculare (cap. 4.9.3).
3. Tratarea emisiilor si eliminarea deseurilor
3.1 Tratarea apei uzate
Sunt posibile teri strategii diferite:
156
Anumite reziduuri de proces (de ex. paste reziduale, solutii preparate rezidualen) nu ar trebui
sa ajunga in apa uzata, acolo unde este posibil. Aceste reziduuri ar trebui eliminate pe cai
adecvate, de ex. prin ardere termica.
Iintr-un caz specific apei uzate, care contine pasta de imprimare a pigmentilor sau latex de la
acoperirea mochetelor, precipitarea si flocularea si arderea namolului rezultat reprezinta o
posibila alternative la oxidarea chimica (cap. 4.10.5).
Pentru culorile Azo, poate fi efectiva pentru decolorare o tratare anaeroba a solutiilor
preparate de culoare si a pastelor de imprimare, inaintea tratarii aerobe (cap. 4.10.6).
Daca fluxurile de apa uzata nu pot fi tratate separat cu compusi nedegradabili biologic, atunci
sunt necesare alte tratari suplimentare fizico-chimice:
Tratarile tertiare dupa tratarea biologica a apei uzate (de ex. instalatia 6 in Kap. 4.10.1)
Combinarea tratarilor biologice, fizice si chemice impreuna cu alimentarea carbunilor
activ si a sarii de fier pentru sistemul de namol activ cu reactivare a namolului in exces
prin oxidare umeda sau peroxidare la umed (cap. 4.10.3)
Tratarea cu ozon a compusilor rezistenti (instalatia 3 in cap. 4.10.3)
3.2 Eliminarea deseurilor
Namolul din tratarea apei
uzate provenit din apa
uzata a spalarilor de lana
157
Anexa 2
Imaginea de ansamblu asupra poluantilor relevanti pentru emisii
in aerul uzat de la instalatiile de finsiare a textilelor1
In aerul uzat provenit de la instalatiile de finisare a textileleor pot fi continute o multitudine
de substante diferite. In cazul emisiilor este vorba de substante din agentii auxiliari pentru
textile, impuritati si produse secundare ale formulelor precum si de produse de reactie ale
finisarii. Urmatoarele tabele ofera o imagine de ansamblu asupra substantelor celor mai
importante, ce pot fi demonstrate in timpul proceselor de innobilare, imprimare si acoperire.
Tabelul 1:
Substantele
Hidrocarburi alifatice (C1-C40)
Hidrocarburi aromate
Ketone
Alcooli (molecular inferior)
Ester (molecular inferior)
Siloxane
Acizi de carbon (de ex. acid acetic)
Acizi grasi
Alcooli grasi
Ester de acizi grasi
Fettamine
Aminoalkohole
Diole, Polyole
Glykolether
Eter alifatici aromatici
Tabelul 2:
Sursele posibile
preparate, lianti, paste de imprimare
Carrier, detergenti de masini
Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Diferiti agenti auxiliari pentru textile
Plastificatori
Reglarea pH
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Produse secundare in Tenside
Diveriti agenti auxiliari
Substantele
acetaldehida
Acroleina
Acrilati (Metil-, Etil-, Butil-)
Acizi acrilici
Amine alifatice
Amoniac
2- Aminoetanol
Benzilalcool
Bifenil
Bis (2-aminoethyl)-1,2-ethandiamin, N, N
Sursele posibile
Polyvinylacetat, Essigsure
Zersetzung von Glycerin
Agenti de acoperire si agenti de legare
pentru materiale de tip Flis
Polimeri, ingrosatori
Polimeri (in special Poliuretane)
spumanti, ingrosatori
lianti, plastificatori
Carrier
Carrier
Plastificatori
din "cele mai bune tehnici disponibile din industria textila, Dr. Schnberger, Dr. Schfer, Agentia
Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
158
Substantele
2-Butanonoxim
Butin-1,4 diol
epsilon-Caprolactam
Clormetan (Clorura de metilen)
Hidrocarburi clorurate aromate
Cloretanol
Cloroparafina
Dicloretena
Diclormetan
Dietilentriamina
Di(etilhexil)ftalat
Diglicidilether
Toluen diisocianat, 2,4Toluen diisocianat, 2,6N,N-Dimetilacetamid
Dioxan, 1,4Difenilmetan-2,4 diisocianat
Difenilmetan-4,4' diisocianat
Dipropilentriamin
Acid acetic-(2-ethoxyethyl)-ester
Etoxiethanol
Etandialdehida (Glyoxal)
Etilendiamina
Fluororganika, molecular inferior
Formaldehida
Acid formic
Hexametilendiamina
Hexametilendiisocianat
Hexanon, 2Acid clorhidric
Isocianatmetil-3,5,5-trimetilciclohexilisocyanat,3
N-Metilpirrolidon
N-Alkilmorfolin
Acid oxalic
Tetracloretena
Tio-uree
Trietilamina
Trikresilfosfat
Trimetilfosfat
Derivate de staniu, organic, anorganic
Acetat de vinil
Sursele posibile
Rasini de fluorcarbon, poliuretani
Rasini de fluorcarbon
Poliamida 6 Pulbere/Textile
Compusi de amoniu cuaternari
Carrier
Descompunerea agentilor protectie ignifuga
(P-Esterclorurarati)
Agenti protectie ignifuga
Clorura Poliviniliden
Curatirea solventilor
Plastificatori
Coloranti/Dispersie polimera
Rasina epoxidica
Rasini carboflorurate (Extender), poliuretani
Rasini carboflorurate (Extender), poliueratani
Solventi fibrosi (m-Aramide)
Tenside (Ethoxylate)
Extender, Poliuretani
Extender, Poliuretani
Plastificatori
Plastificatori/Rasini carboflorurate
Plastificatori/Rasini carboflorurate
Lianti
Plastificatori
Rasini carbofluorurate
Lianti, agenti de conservare, gazul de la
cadrul de intindere
Diferiti agenti pentru textile
Produsi policondensati
Rasini carbofluorurate, Poluretani
Rasini carbofluorurate
Catalizatori
Rasini carbofluorurate, poliuretani
Solventi fibrosi (m-Aramide),
Detergenti pentru masini
Agenti de acoperire pentru materiale de tip
flis
Agenti auxiliar de inalbire
Curatierea chimica
Agenti de colorare
Lianti speciali
Agenti ignifugi
Agenti ignifugi
Rasini carbofluorurate,
Agenti de Hidrofobare, biocide
Acetat de polivinil
159
Tabelul 3:
Substantele
Clasa conf.
Surse posibile
TA Luft 2002
Nr. 5.2.7.1.1
I
Agenti protectie ignifuga
Trioxid de arseniu/Trioxid de
antimoniu
Sulfat dimetil
Etilenimina
Acrilnitril
1,3-Butadiena
2-Vinlciclohexena
Epiclorhidrian
1,2-Epoxipropan (Propilenoxid)
2,3-Epoxy-1-propanol
Etilenoxid
Clorura de vinil
Acrilamida
III1
III1
II
III
III1
III1
III
III1
II
III
II
Pentaclorfenol
Propilenimina
III1
III1
Pesticide
Agenti protectie ignifuga si lianti
poliuretani
1
N-Vinilpirrolidon
III
Dispersii polivinilpirolidon
1) Clasificare momentana; nu exista inca o evaluare completa in functie de
intensitatea de actionare.
Precizare:
Informatii actuale despre proprietatile substantelor si despre caracteristicile periculozitatii
sunt accesibile gratis prin baza de data excelenta despre substante GESTIS:
www.hvbg.de/d/bia/fac/zesp/zesp.htm
160
Anexa 3
Datele tipice de emisie (Concentratiile masice si factorii de emisie) ale instalatiilor de
finisare a textilelor2
In urmatorul tabel se regasesc datele de emisie specifice proceselor (concentratiile masice,
factorii de emisie si debitele masice) pentru diferite instalatii de finisare a textilelor. Daca
sunt instalate sisteme de epurare a gazelor uzate, atunci toate valorile din table se raporteaza
la gazul epurat. In cazul cadrului de intindere direct incalzit, aportul de carbon organic
provenit din procesul de ardere este mentionat separate si nu este cuprins in datele prezentate
ale valorilor de C organic (factorul de emisie, debitul masic si concentratia).
Au fost luate in considerare urmatoarele precese resp. retete (in unele cazuri au fost realizate
printr-un singur proces mai multe efecte diferite de innobilare, in care a fost utilizata o
combinatie a diferitor agenti auxiliari pentru textile):
-
Termofixarea unui material brut poate duce la o poluare semnificanta a aerului uzat. La
termofixarea PA 6 sunt emise cantitati mari de caprolactam (vezi procesele 1.1 si 13.3).
In cazul fixarii brute a textilelor care contin preprarate cu continut redus de emisii se pot
observa clar emisii mult mai reduse (vezi exploatarea textile 15).
Tratarea termica a textilelor pe un cadru de intindere pot fi influentate de procese de
innobilare anterioare (tranferul de Carrier de la vopsire in procesul 4.4 si transferal de
percloretilena din curatarea chimica anterioara in procesele 12.1 si 12.2).
Exceptand procesele de fixare bruta (daca se utilizeaza preparate conventionale) se poate
realiza un factor de emisie de 0,8 g C organic pro kg Textile in aproape toate procesele ale
finisarii textilelor. (totusi sunt mentionate in tabel valorile de emisie pentru gazul epurat
in cazul instalatiilor dotate cu epurare de gaze emise).
Emisiile de C organic prin gaz nears se afla in intervalul 0,1 g/kg Textile pana la > 5 g/kg
Textile a arzatoare defectuos intretinute.
Emisiile de formaldehida pot rezulta atat din agentii auxiliar de textile resp. din produsele
lor de reactie cat si din cadrul de intindere.
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile industriei textile, Dr. Schnberger, Dr. Schfer,
Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
161
Concentratia
[mg Org.C/Nm]
Debitul masic
[g Org-C/h]
Emisiile din
incalzirea
cadrului de
intindere
[g Org.-C/kg
Textil]
Observatii
12
3,5
82
21
359
101
5,4
7,7
150
170
0,7
0,9
33
52
148
506
0,1
-
CO
145
0,3
19
155
0,2
PES
190
0,6
24
277
0,5
PES/PAC
180
0,7
92
1260
0,1
Termofixarea materialului
prespalat
PES/PAC
180
0,9
77
1055
0,2
Plastificatori
PES/WO
130
0,6
187
529
PES/WO
130
0,3
15
188
Reteta
Substrat
PA 6
PA 6
185
150
PA 6.6
CO/EL
Tehnologia de
intindere pe
cadru,
epurarea
gazelor emise
Temperatura Factorul de
procesului
emisie
[C]
dependent de
proces sau
[g Org.C/kg
Textil]
1.1
1.2
incalzit direct
incalzit direct
1.3
2.1
incalzit direct
inincalzit direct
3.1
4.1
incalzit direct
Schimbator de caldura
incalzit direct
Schimbator de caldura
incalzit direct
Schimbator de caldura
Electrofiltru
incalzit direct
Schimbator de caldura
Electrofiltru
inincalzit direct
4.2
inincalzit direct
Agenti rezistenti
4.3
incalzit direct
Termofixarea
PES/WO/EL
165
0,2
14
130
1,6
4.4
incalzit direct
PES/WO/EL
165
6,5
460
4269
1,4
3.2
3.3
3.4
0,05 g/kg
Formaldehida
0,01 g/kg
Formaldehida
0,08 g/kg
Formaldehida
0,08 g/kg
Formaldehida
162
Instalatii de
textile, Procese
Reteta
Tehnologia de
intindere pe
cadru,
epurarea
gazelor emise
Substrat
Temperatura Factorul de
procesului
emisie
[C]
dependent de
proces sau
[g Org.C/kg
Textil]
Concentratia
[mg Org.C/Nm]
Debitul masic
[g Org-C/h]
Emisiile din
incalzirea
cadrului de
intindere
[g Org.-C/kg
Textil]
5.1
incalzit direct
apretare, Plastificatori
PES
170
0,4
123
0,2
5.2
incalzit direct
Plastificatori
PES
170
0,5
10
149
0,2
6.1
incalzit direct
Schimbator de caldura
inincalzit direct
Schimbator de caldura
acoperire (Polyvinylacetat)
CV/PP
110
0,6
68
689
1,4
Acoperirea (Polivinilacetat),
Plastificatori, ingrosator, Acid
acetic
Acoperirea/Acrilate, lianti, Spumanti
Lianti, Contra petelor
CV/CO
120
0,08
36
CV
150
0,35
16
142
0,1
CV/CO/
PES/WO
PES/CV/
CO
PES/CO
165
0,5
22
255
0,4
150
0,3
17
200
0,3
130
0,2
10
121
0,1
CO/EL
150
0,2
43
56
CO/CV/
EL
150
0,3
53
69
PA/EL
135
0,4
12
138
0,1
PA 6.6/EL
190
1,5
38
427
0,1
6.2
7.1
9.1
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos
inincalzit direct
9.2
inincalzit direct
10.1
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos
8.1
8.2
8.3
10.2
Plastificatori, Spumanti
PU-Acoperire
Usor de intretinut, Plastificatori,
Lianti, Acid acetic
Usor de intretinut, Plastificatori,
Lianti, Acid acetic, Apretare,
hidrofobare
Uscarea dupa vopsire
Termofixarea
Observatii
0,03 g/kg
Formaldehida
0,04 g/kg
Formaldehida
0,06 g/kg
Formaldehida
0,14 g/kg
Formaldehida
0,03 g/kg
Formaldehida
0,05 g/kg
Formaldehida
163
Instalatii de
textile, Procese
Tehnologia de
intindere pe
cadru,
epurarea
gazelor emise
10.3
12.1
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos
incalzit direct
scrubar apos, Electrofiltru
incalzit direct
scrubar apos, Electrofiltru
incalzit direct
12.2
incalzit direct
13.1
incalzit direct
condensare
Electrofiltru
incalzit direct
Schimbator de caldura
incalzit direct
condensare
Electrofiltru
incalzit direct
incalzit direct
incalzit direct
incalzit direct
incalzit direct
10.4
11.1
11.2
13.2
13.3
14.1
14.2
14.3
14.4
14.5
Reteta
Termofixarea materialelor
prespalate
Termofixarea
Substrat
Temperatura Factorul de
procesului
emisie
[C]
dependent de
proces sau
[g Org.C/kg
Textil]
Concentratia
[mg Org.C/Nm]
Debitul masic
[g Org-C/h]
Emisiile din
incalzirea
cadrului de
intindere
[g Org.-C/kg
Textil]
PA 6/EL
190
2,2
84
945
0,2
PA/EL
190
2,6
71
1052
1,4
Termofixarea
PES
150
1,2
24
507
0,5
Termofixarea materialelor
prespalate
Protectia bumbacului
(Poliuretan, Poliacrilati), Lianti
hidrofobare, Lianti, Acid acetic
PES
150
0,8
19
394
0,4
PES/WO/EL
190
1,3
60
542
0,3
PES/WO/EL
190
0,9
41
370
0,4
Termofixarea
PES
205
3,2
36
820
1,2
Termofixarea
PES/PAC
180
2,2
59
1350
0,5
Termofixarea
PA 6
185
1,9
18
410
0,5
CO/PES
PAC/PES
CO/PES
PAC
CO/PS
200
180
160
160
170
1,1
0,5
0,5
0,7
1,5
95
18
34
19
50
697
238
439
245
764
0,1
1,3
0,7
1,8
0,6
Termofixarea
hidrofobare
Plastificatori
Agenti rezistenti la stoarcere
Usor de intretinut
Observatii
0,06 g/kg
Formaldehida
164
Instalatii de
textile, Procese
15.1
15.2
Tehnologia de
intindere pe
cadru,
epurarea
gazelor emise
incalzit direct
spalare apoasa
incalzit direct
scruber apos
Reteta
Substrat
Temperatura Factorul de
procesului
emisie
[C]
dependent de
proces sau
[g Org.C/kg
Textil]
Concentratia
[mg Org.C/Nm]
Debitul masic
[g Org-C/h]
Emisiile din
incalzirea
cadrului de
intindere
[g Org.-C/kg
Textil]
Observatii
Termofixarea
PES
190
0,8
65
689
0,2
Termofixarea
PES/CO
90
0,6
39
421
0..2
165
Anexa 4
Potentialul de emisie la acceleratori-materiale vopsite3
Accelerator sunt utilizati in principal la vopsirea amestecurilor de PES si PES. Deoarece
Accelerator sunt absorbiti partial in material in timpul procesului de colorare (in unele cazuri
pana la 50% sau mai mult), pot apare in timpul uscarii sau fixarii materialelor colorate cu
Accelerator emisii cauzate de Accelerator. Cantitatea de Accelerator absorbita de material
depinde in principal de urmatorii parametrii:
Raportul de solutie preparata
Cantitatea absoluta de Accelerator aplicat
Procesul de colorare (in special caracteristica de timp /temperatura)
Substratul textil
Conditiile de proces in timpul spalarii
Potentialul de emisie din materialul colorat cu accelerator este cuprins in tabelul urmator.
Datele se bazeaza pe material colorat cu accelerator insa neuscat, provenit din instalatiile de
textile; uscarea materialului (150 C) si determinarea emisiilor in aer s-au desfasurat pe un
cadru de intindere din laborator.
Tabelul 1: Datele caracteristice ale emisiilor de aer uzat din materialele colorate cu
accelerator
Componentele active de Accelerator
benzilbenzonat; Ester acid
ftalatic
Bifenil; Dimetilfthalat
Alkilftalimid
Factorul de emisie
[g C organic/kg Textile]
9
8
6
Tabelul 2 arata o selectie reprezentativa a valorilor de emisie masurate in aerul uzat provenit
de la uscarea / fixarea materialului colorat cu accelerator la patru instalatii de textile.
Intreprindere
textila
1
materialul A
materialul B
2
materialul A
materialul B
Randamentul
de epurare a
gazului emis
[%]
15
Factorul de emisie
[g Org.-C/kg Textil]
Concentratia
[mg Org-C/Nm]
Debitul masic
[kg Org.-C/h]
Solventii aromatici
24
2000-4500
28
25
Fara o
epurare a
gazelor emise
Fara o
epurare a
gazelor emise
30-40
Solventi aromatici
Ftalimid,
Dimeilftfalat
7,6
0,77
200-1000
66
8
0,4
Bifenil, Dimetilfthalat
1,2
84
1,1
Benzoat,
0,8-0,9
22-25
0,2
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile din industria textila, Dr. Schnberger, Dr. Schfer, Umweltbundesamt Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
166
materialul A
materialul B
4
10-25
Fara o
epurare a
gazelor emise
Fthalat
Benzoat,
Fthalat
Acizi de benzo
esterr,compusi aromatici
2,0-2,2
50-60
0,6
6,5
400
4,3
167
Anexa 5
Emisiile la imprimarea pigmentilor4
Pastele de imprimare contin substante cu un potential ridicat de emisii. In special urmatoarele
substante pot rezulta la uscarea/fixarea materialelor imprimate:
Amoniac (prin reactia de descompunere din uree)
Metanol (din agenti de fixare)
Formaldehida (din agenti de fixare)
Hidrocarburi alifatice (C10-C20) (din lianti)
Alcool, Glicol (din emulgatori)
N-Metilpirrolidon (din emulgatori)
Monomeri precum Acrilati, Acrilnitril, Acrilamid, 1,3-Butadiena, Vinilciclohexen,
fenilciclohexen (din ingrosatori si lianti).
Imprimare cu pigment,
Simulare
Cadru de intindere in
laborator
Etapa de proces
Substrat
uscare
CV
vaporizare
uscare
CV
fixare
uscare
PES
fixare
uscare
condensare
innobilare
PES
CO
CO
CO
Temperatura de
proces [C];
Timpul de stationare
[min]
Factorul de emisie
[g C/kg Textil]
0,3
102; 13
1,0
0,6
135; 1
1,3
1,3
175; 5
150
160; 5
175; 1,5
0,01
0,2
0,1
0,6
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiiel din industria textila Dr. Schnberger, Dr. Schfer,
Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
168
Anexa 6
Emisiile de tetracloretena (Per) din textilele curatate5
Curatarea chimica are loc in Germania in urmatoarele scopuri
Curatarea materialului brut (de ex. a amestecurilor de elastan, deoarece deseori spalarile
conventionale nu sunt suficiente in cazul perparatelor din silicon)
Post-tratatea materialului din lana/elastan sau din lana/PES pentru imbunatatirea culorii in
special la culorile inchise
Corecturile calitative (indepartarea petelor)
Pe langa curatarea chimica din interiorul intreprinderilor, in Germania se innobileaza
suplimentar o cantitate mare de material importat, care poate fi pretratat cu tetracloretena, fara
sa existe informatii despre acest aspect la cei care finiseaza. In mod normal, curatarea chimica
are loc la cel care finiseaza; partial se implica si intreprinderi terte de curatare (de ex. pentru
corectarea calitativa a partilor mai mici).
In urmatorul tabel este prezentat comportamentul emisiilor din diferite textile, care au fost
curatate cu tetracloretena in 5 firme separate de finisare a textilelor. Masuratorile emisiilor sau desfasurate pe un cadru de intindere intr-un laborator la o temperatura de process de 150
resp. 160 C. Valorile de emisie pentru materialul curatat cu tetracloretena la uscare/fixare se
afla intr-un interval de
0,1 0,8 g tetracloretena/kg textile la curatarea chimica din cadrul firmei de finisare a
textilelor
Factor de emisie
Concentratia
Debitul masic
Factorul de emisie
1.1*
1.2*
[mg Org.-C/Nm]
28,1
32,6
[g Org.-C/h]
3,77
4,28
[g PER/kg Textil]
0,27
1,17
2.1*
2.2*
2.3*
2.4*
2.5*
2.6**
2.7**
3.1**
3.2**
3.3**
4.1**
4.2**
4.3**
5.1**
5.2**
5.3**
0,19
0,26
0,14
0,13
0,85
0,29
0,11
0,27
0,18
0,30
1,23
0,86
0,80
0,09
0,12
0,15
16,1
21,7
11,7
6,1
70,8
21,1
8,0
19,3
12,9
20,1
94,9
65,9
53,1
6,6
4,0
6,4
1,88
2,71
1,68
0,82
9,27
2,59
0,99
2,37
1,58
2,47
11,95
8,11
6,53
0,80
0,50
0,81
0,95
0,66
0,63
0,47
1,65
0,67
0,51
0,09
0,19
0,13
0,79
0,65
0,54
0,46
0,67
0,82
Din "Cele mai bune tehnici disponible din instalatiile de industrie textila, Dr. Schnberger, Dr. Schfer, Agentia Federala din Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002
169
Anexa 7
Imaginea de ansamblu a emisiilor la parlire6
Din "Cele mai bune tehnici disponibile in instalatiile din industria textila, Dr. Schnberger, Dr. Schfer, Agentia Federala de Mediu Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar
2002
170
Firma de textile
Locul de masurare
Epurarea instalata a
aerului uzat
Ante-periere + sectie
arzatoare
Ante-periere + sectie
arzatoare
Sectie post-periere
Ante-periere + sectie
ardere il
D
(proces 1)
D
(proces 2)
D
(proces 2)
E
Sectie arzatoare
Ante-periere + arzatoare:
scruber apos;
Post-periere: Aer recirculare;
Filtru cu saci
Ante-periere + Arzatoare:
scruber apos
Post-periere: scruber apos
Ante-periere + Arzatoare:
scruber apos
Post-periere: scruber apos
Ante-periere + Arzatoare:
scruber apos;
Post-periere: Aer recirculare;
Filtru cu saci
Post-periere:
scruber apos
Post-periere:
scruber apos
Post-periere:
scruber apos
Post-periere:
scruber apos
Sectie arzatoare
Sectie post periere
Sectie arzatoare
Post-periere:
scruber apos
Substrat
Concentratia de C
organic
Concentratia de
Formaldehida
Pulberi
[mg HCHO/Nm]
nu s-a masurat
[mg/Nm]
1,8-3,7
Debitul de TemperaViteza
tura gazu- procesului
gaz
evacuat lui evacuat
[m/min]
[Nm/h]
[C]
5900
28
60-100
CO
[mg C/Nm]
99
Concentratia de C
organic (fara
Metan)
[mg C/Nm]
22
PES/CO
82
<1
nu s-a masurat
0,3-0,4
3800
34
120
PES/CO
nu s-a masurat
nu s-a masurat
nu s-a masurat
0,1
5670
24
120
CO
74
nu s-a masurat
nu s-a masurat
6,2
8200
32
100-120
CO
nu s-a masurat
nu s-a masurat
0,9
< 0,1
4410
83
PES/CO
nu s-a masurat
nu s-a masurat
1,9
< 0,1
4410
83
PES/CO
nu s-a masurat
nu s-a masurat
nu s-a masurat
< 0,1
4410
27
PES/EL
42,4
26,3
3.2
nu s-a
masurat
3190
118
PES/EL
nu s-a masurat
nu s-a masurat
nu s-a masurat
6,6
2760
27
2160
kgTextil/h
1620
kgTextil/h
1620
kgTextil/h
60
1746
kg Textil/h
60
1746
kg Textil/h
171
Anexa 8
Literatura
1.
Toate rapoartele listate in cele ce urmeaza au fost editate in numele Minsterului Bavariei
pentru Dezvoltarea Landului si Probleme de Mediu de catre Fa. EnviroTex GmbH,
Provinostr. 52, 86153 Augsburg si pot fi imprumutate de la biblioteca Agentiei de Mediu a
Landului Bavaria.
Titlul raportului
Data
Rezultatul
1. Cercetarea formarii dioxinei in cazul existentei acidului clorhidric la cadrul de intindere
incalzit direct:
Masurarea dioxinei in aerul uzat 2 instalatii de finisare a textilelor in cazul retetelor de
finisare superioara cu MgCl2 ca si catalizator
Rezultatul: PCDD/F: 0,023 resp. 0,011 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG
2. Cercetarea formarii dioxinei la fixarea termica a textilelor precuratate cu percloretilena
pe cadru de intindere incalzit indirect:
Masurarea emisiilor de dioxine, C-total, si percloretilena in aerul uzat la fermo-fixarea
textilelor precuratate cu percloretilena la 2 instalatii de finisare a textilelor
Rezultatul: PCDD/F: 0,0009 bzw. 0,003 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG; Percloretilena: 0,73 bzw. 1,06 g Per/kg textile -> Depasirea valorii limita!
3. Cercetarea formarii dioxinei la ardere resp. Termocracarea agentilor de protectie
ignifuga pe cadrul de intindere direct incalzit:
Masurarea dioxinelor in aerul uzat pe un cadru incalzit direct in timpul procesului de
innobiliare precum si dupa curatarea cadrului de intindere la un proces fara protectie
ignifuga precum si la fixarea termica la un cadru de intindere incalzit indirect, in care
se utilizeaza procese de protectie ignifuga (potential resturi de dioxina)
Rezultat: fara cantitati relevante de dioxine (fara posibilitatea ramanerii resturilor prin
depunerile din masina)
4. Cercetarea formarii dioxinelor prin eliberarea si arderea derivatelor de clor precum
PCP si lindan (Pesticide) la aprindere
Masurarea dioxinelor, C-total, Aldehida totala in gazul brut la aprindere in timpul
finisarii materialelor textile
Rezultatul: PCDD/F: 0,005 ng/m3 ITE (NATO/CCMS) incl. NWG, aldehida: 0,131
mg/m3n, C-total: 13,6 mg/m3n; valorile aldehidei indentificate in prealabil si C-total
foarte redus!
172
Titlul raportului
Data
Rezultatul
Emisiile la tratarea
08.12.1994
Rezultat:
termica a bumbacului
12.12.1994
173
Titlul raportului
Data
Rezultatul
20.10.1995
1.
finisare a textilelor
2.
174
Titlul raportului
Data
Rezultatul
29.02.1996
parate
Rezultatul:
Emisiile cele mai ridicate la preparate (pe baza de ulei mineral) la 190 C si 1 min
timp de stationare
Eficienta la spalare depinde foarte mult de greutatea textilelor, grosmiea atei, tipul de
legatura resp. densitatea materialului
Stabilirea continutului restului de preparat nu este posibil simplu sau rapid nici printro extractie si nici prin gravimetrie
Wirk/proiectul textilelor
August 1996
realizate cu ochiuri
Factorii de emisie la textilele care nu au fost precuratate: 0,1- 12 g C/kg Textil, ca. 70
% factorii de emisie > 2,4 g C/kg Textile; valoarea limita conf. BSK la termofixare este de cele mai multe ori depasita
Precuratarea inainte de termofixare fie prin spalari cu solutie sau spalari apoase
175
Titlul raportului
Data
Rezultatul
Tesut mixt
Septmbrie
1996
Rezultatul:
Emisiile la fixarea textilelor brute provenite din tesut mixt: 0,09 - 0,66g C/kg Textil
(exceptie: Cordware si bumbac/PES/EL cu 0,79 bzw. 1,3 g C/kg Textil)
Pentru determinarea emisiei totale de miros pot fi tratate aditiv debitele masice de
miros ale fiecarei sursa
Martie 1997
preparatelor termostabile
Nici o problema cauzata de aplicarea unui nou sistem de preparat prin diferite tipuri
de aplicari (ulei de clatire sau Avivage) in prelucrarea ulterioara a structurii suprafetei
(tesatura, tricotare)
Reducerea incarcarii aerului uzat la fixarea textilelor in forma bruta la valori < 1 g
C/kg Textil
Analiza Caprolactam
Analiza Formaldehide
in inobilarea textila
Juni 1997
176
Titlul raportului
Data
Rezultatul
04.12.1997
produselor toxice de
descompunere la
utilizarea compusilor
Rezultatul:
fluor-organici in industria
de finisare a textilelor
Emisiile de alti compusi de fluor organic se afla la un proces de sinterizare PTFE la <
0,1 g F/kg Textil, la o inobilare de Fluorcarbon la > 0,4 g F/kg Textil (la alte conditii
de proces pot apare emisii mai mari).
legate de protectia
impotriva imisiilor in
cadrul exploatarii
industria textila.
instalatiilor de finisare a
textilelor:
iunie 2000
1. Substante
continute cu miros
intens provenit de la
agentii auxiliari
Sept. 2000
pentru textile si
iunie 2000
resturile ramase
2. Imprimarea pigmentilor
3. Uscarea si fixarea
materialelor colorate
177
Titlul raportului
Data
Rezultatul
Emisiile din
arderea
directa a
instalatiilor
de finisare a
textilelor
30.11.1998
Prelucrarea materia-
lelor curatate cu
reduse.
percloretilena
Comportamentul
emisiilor rezultate la
cadrul de intindere
incalzite direct
Potentilaul de reducere a
decembrie
2000
rationala a energiei in
industria de finisare a
masuratori si bilantari ale debitelor energetice cele mai relevante. Ghidul energetic se
textilelor
Juni 2002
Continutul de dioxine in aerul uzat provenit de la cadrul de intindere direct incalzit este cu
si furanelor policlorurate
mult mai mic decat valoarea limita de emisie permisa de 20 ng/kg Textil (valorile de emisie
in timpul procesului de
0,2 ng/Textila). Nu s-a putut constata daca formarea dioxinelor depinde de continutul de
finisare cu PER a
PER. S-au putut insa constata depasiri considerabile ale valorilor limita pentru PER
textilelor pretratate
(substanta Nr. 5.2.5 clasa I din TA Luft) la utilizarea materialelor curatate cu PER pe cadru
(tetracloretena)
178
Titlul raportului
Data
Problematici speciale la
noiembrie
Factorii de emisie ai substantelor din agentii auxiliar pentru textile resp. ai preparatelor
determinarea factorilor
2002
depind de foarte multi parametri. Acestia sunt in special substratul, temperatura, timpii de
de emisie
Rezultatul
2. Literatura de specialitate
(1)
(2)
Cele mai bune tehnici disponibile in industria textila, Dr. Schnberger, Dr. Schfer,
Umweltbundesamt Berlin F+E-Nr. 2000 94 329, Februar 2002.
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
179
(8)
3. Internet-Links
Euratex: www.euratex.org
Deutsches Textilforschungszentrum Nord-West eV (DTNW) Institut an der GerhardMercator-Universitt Duisburg Gesamthochschule: www.uniduisburg.de/Institute/DTNW/home.html
180
Deutsches Wollforschungsinstitut an der Rheinisch-Westflischen Technischen Hochschule Aachen (DWI) e.V.: www.dwi.rwth-aachen.de
Institut fr textile Bau- und Umwelttechnik GmbH (tBU), Institut an der Fachhochschule Mnster: www.tbu-gmbh.de
Reference Document on Best Available Techniques for the Textiles Industry, draft
August 2002, Europische Kommission, Integrated Pollution Prevention and Control
(IPPC): http://eippcb.jrc.es
Forschungsinstitut, Sachverstndigengutachter und 26-Messstelle, Fa. MTS (ehemals EnviroTex), Provinostr. 52, 86153 Augsburg: www.envirotex.de
181
Anexa 9
Terminologie
Innobilarea antistatica
Aplicarea agentilor speciali pentru textile, in special pe articolelele cu fibre chimice, pentru a actiona
contra incarcarii electrostatice.
Cantitatea aplicata [%]
Cantitatea aplicata reprezinta cantitatea procentuala de agent auxiliar raportat la textila. Aplicarea [%] =
(concentratia solutiei preparate. [g agent aux./kg solutie prep.] * Absorbtia solutiei [kg solutia/kg Textila] *
1/10
Avivarea
Avivarile sunt substante naturale si sintetice. Acestea sunt utilizate pentru prelucrarea fara probleme a
fibrelor/atelor pe masinile de textile. Fibrele/atele sunt avivate pentru a oferi materialelor o rezistenta
avantajoasa si pentru a garanta prelucrarea in continuare. Deseori avivarile sunt aplicate in ultima baie
de spalare a culorilor (tipul prepararii ulterioare)
Materialele colorate
Materiale care nu se coloreaza in instalatie (in principal materiale din ata colorata) si la care se
deruleaza doar pretratarea si innobilarea.
Carrier
Substanta chimica pentru marirea vitezei de colorare si a capacitatii de colorare pentru fibrele sintetice
Aburire
Tratatea produselor colorate si/sau imprimate cu abur saturat
Eliminarea intaritorilor
Eliminarea resturilor de protectie pentru intarire din materialele brute inainte de inalbire sau colorare
Innobilarea fara filt
Procedeu pentru evitarea filtului din textilele din lana prin descompunerea stratului pufos sau mascarea
suprafetei
Calandare a paslei
Uscarea substantelor apretate intre cilindrii incalziti si postavul de filt
Innobilarea ignifuga
Aplicarea agentilor auxiliar speciali pe textile inflamabile pentru prevenirea inflamarii
Solutia preparata
Lichidul, in care se tratateaza textilele la inalbire, colorare, finisare si spalare
Absorbtia solutiei prepa- Absorbtia solutiei preparate reprezinta raportul dintre cantitatea absorbita de solutie si greutatea
rate FA [%]
textilelor fara solutie in ele. Solutia preparata este preluata de foulard prin textila, restul de solutie fiind
separate cu ajutorul unui valt. Capacitatea de preluare a solutiei preparate depinde in special de
substrat, insa si de conditiile tehnice ale proceselor.
FA [kg solutia preparata/kg textila ce va fi finisata] =
(greutatea pe suprafata a textilelor inclusiv solutia absorbita [kg/m] greutatea pe suprafata a textilelor
finisate [kg/m]) / Greutatea pe suprafata a textilelor finisate [kg/m]
resp.
FA [%] =
((Greutatea textilelor inclusiv solutia absorbita [kg/m] greutatea textilelor finisate [kg/m]) / greutatea
textilelor finisate [kg/m]) * 100
Aplicarea Foulard
Cauciucarea
Finisarea superioara
Vopsirea la temperature
inalte
Hidrofobarea
Impregnarea
Jet
Jigger
Aplicarea produselor solubile in apa sau a produselor emulgate din solutia preparata printr-un system
Foulard.
Imersarea materialelor in emulsii de cauciuc
Substantele auxiliare aplicate trec intr-o stare rezistenta la spalare printr-o reactie chimica cu ele insele
resp. cu firele
Vopsirea la o temperatura inalta pana la o temperatura de 130 C intr-un aparat inchis de imprimare, in
special pentru PES si tesaturile mixte PES/lana
Denumirea generala pentru innobilarea de impermeabilitate aplicarea agentilor special, care actioneaza formarea unor perle in momentul contactului cu apa
Aplicarea solutiilor de apretare prin imersare si strivire, de ex. impregnarea prin imersare-strivire
(Foulards), Impregnarea prin pulverizare/injectare, impregnarea cu spumant, impregnarea prin aplicare
directa cu strat mai gros.
Masina de vopsire, in care bunul de vopsit se misca cu ajutorul unui flux puternic de solutie prin solutia
de vopsire
Masina de innalbire, vopsire si spalare discontinua intr-o gama larga
182
Calandare
Tratarea tesuturilor (exceptand lana), articole tip banda pentru influentarea inchiderii materialului
densitatea porilor, suprafata neteda, caracterul mat-lucios, apucare etc. pe agregate cu valturi multiple
(calandare)
Caserare
Producerea substantelor textile lipite prin lipirea diferitelor straturi
Condensarea
Prin condensare se intelege tratarea termica la innobilarea textilelor cu agenti auxiliari in special la
procesele de umectare aparute prin utilizarea agentilor de finisare superioara.
Innobilare prin contractie Tensionarea materialelor pe dispozitive mecanice de contractie sau tratare cu agenti speciali, pentru a
preveni scurtarea materialelor la spalare
Raport aer/material
Raportul debitului volumic de gaz evacuat [m/h] la inputul de textile [kg/h].
Matizare
Tratarea articolelor din fibre chimice, in special pe cele celulozice, cu chimicale speciale pentru realizarea unei suprafete mate
Mercerizare
Finisarea produselor din bumbac pentru marirea luciului, a capacitatii de preluare a culorii, a rezistentei,
intinderii si elasticitatii prin tratarea cu hidroxid de sodiu 20 30% ka prin tensionare/intindere
Moiriere
Realizarea suprafetelor lucioase cu modele speciale prin presarea valturilor fierbinti pe calendar Moire
sau prin presarea a doua tesaturi suprapuse
Innobilarea pentru proAplicarea chimicalelor speciale pe articole din lana si/sau par, pentru a indeparta larvele moliilor precum
tectie anti molie
si ale unor anumite specii de gandaci
Olefobare
Aplicarea anumitor agenti specifici, pentru a finisa textilele impotriva murdaririi si a murdaririi cu ulei
Preparatele
Toti agentii pentru textile, care sunt necesari pentru realizarea si pregatirea fibrelor/atelor sintetice si
naturale resp. pentru tesaturi mixte (ridicarea capacitatii de maleabilitatii si de alunecare). Aici se va face
diferentierea intre asa numitele preparate primare (preparate pentru filature), care trebuie sa se aplice
pentru fabricarea fibrelor/atelor, si preparate secundare, necesare pentru fibre/ate.
Apretare cu razuire
Aplicarea pe o parte a apretorilor cu ajutorul unui dispoztiv de aplicare (Racleta)
Flausare
Flausarea unei suprafete de material u o masina de scamosare sau flausare pentru obtinerea unei
senzatii de moale la atingere si pentru obtinerea unor anumite efecte precum flanelul
Materialul brut
Materialul asa cum este el livrat de la tesatorie, tricotaj, impletire sau productia de flis. El contine inca
toate impuritatile si substantele ramase (agentii de preparare, de netezire) si trebuie sa fie pretratat in
prealabil.
Sanforizare
Metoda mecanica de innobilare
Apretarea cu spuma
Aplicarea apretului din sisteme spumante
Taiere
Taierea terminatiilor fibrelor, mai ales la tesuturile flausate, impletire sau tricotare pe masini de taiere
pentru a obtine o patura uniforma sau o suprafata plana
Incleierea
Tratatea resp. incleierea unui tesut, pentru a obtine un randament mai bun in tesatorie. Substantele au
sarcina de a imbunatati proprietatile mecanice ale atei, fara a reduce elasticitatea.
Uleierea
Tratatea materialelor fibroase cu subst. uleioase (uleiuri, emulsii, acizi grasi), pentru a le face mai moi la
toarcere.
Lustruire
Tratatea cu o masina de smirgheluire pentru eliminarea partilor nenetede, ca de ex. nodurile, etc.
Innobilarea pentru
Aplicarea agentilor speciali, pentru a putea elimina mai usor murdaria
protectia impotriva
murdaririi
Prese de tensionare
Presarea materialului asezat intre cartoane netede (spanuri de presare) cu actionarea placilor de
incalzire pe o presa de intindere
Stropirea/Pulverizarea
Aplicarea apretului prin stropire/pulverizare
Factorul emisiei de
Factorul specific produsului sau raportat la produs [g C/kg Produs] Debitul masic al substantelor emise
subst. [g C/kg Produkt]
(exprimate ca si g C (carbon total)/h) pro debit masic de produs utilizat /agent pentru textile (exprimat ca
kg Produs/h).
Substrat
TEGEWA Conditii de
baza
183
Rulajul de textile este cantitatea textilelor de finisat, rezultate din reglajele tehnice ale proceselor (latime,
viteza de parcurgere agregat de uscare) si proprietatea substratului (greutatea suprafetei). Rulajul
textilelor [g/h] = latimea [m] * greutatea suprafetei [g/m] * viteza de rulare. [m/min]*60
Termofixare
Tratarea termica a imprimeurilor de pe suprafetele textile, pentru a realize reducerea contractiilor,
stabilitatea dimensiunii, mototolire si rularea cantului prin uniformizarea structurii si detensionare.
Termoizolarea
Etapa de tratare termica in cadrul unui proces de vopsire speciala continua (vopsele si agenti de
deschidere optica a culorii) pentru fibrele sintetice. Pentru tipul acesta de proces, rola textila este
impregnata cu solutie colorata resp. cu agent de deschidere optica a culorii, si apoi se usuca si se
supune unei tratari scurte prin uscare (200 220 C). Astfel vopsea difuzeaza in crapaturile dintre fibre
si se dizolva in substrat. Uscarea are loc intr-un flux termic fierbinte, intr-un cadru de tensionare, intr-o
masina de strecurare cu tambur sau intr-o masina adecvata acestui scop, ca si componenta a instalatiei
termice.
Preparatele termostabi- Preparatele sunt termostabile, daca acestea au un aport doar de max. 0,80 g C/kg Textila la incarcarea
le
aerului evacuat la stratul necesar pentru aplicatia respectiva in conditii de termofixare pe un cadru de
tensionare (190 C, 1,5 min).
Aplicarea prin picurare
Aplicarea directa a produselor (nediluat, prin picurare) pe materialul textil.
Liantii
Substante, care trec lanturi moleculare lineare a substantelor macromoleculare cu centre reactionare
prin formarea trecerilor intermoleculare in retelele structurii tridemensionale.
Pre-vaporizare
Emisia de substante foarte volatile (de ex. Metanol) intre Foulard si intrarea in cadrul de tensionare
Factorul de emisie al
Debitul masic al substantelor emitente (exprimate in g C (carbon total)/h) pro debit masic de subrafata
materialului WFgr [g C/kg textila (exprimata ca si kg Textil/h).
Textil]
Tesatura textila
Subrafata textila de tesatura din ate imbinate in cruce provenite din cel putin doua sisteme de ate
Agenti pentru ca
Acesti agenti servesc la marirea finetii si astfel la obtinerea un anumit caracter la pipaire prin innobilarea
materialul sa devina
finala a atelor, tesaturilor, tricotajelor (sunt incluse aici si avivarile).
moale
Tricotul
Suprafata care formeaza concomintent un sistem de ate prin tricotare, adica cu toate masinile la rand in
directie longitudinala si care constituie un tricotaj. Se face diferenta intre tricot si urzeala
184
Anexa 10
Fibrele
Fibrele naturale
Fibrele chimice
Fibrele animale
(albumina)
Fibre policondensate
Poliester
Lana de oaie
Viscoza
Poliamida
Lana de lamela
Cupro
Poliester-Eter
Lana de camila
Acetat
Fibra de liberiana
Par de iepure
Triacetat
Fibre polimerisare
In
Modal
Polyethylen
Canepa
Par de capra
Bumbac
Kapok
Akon
Ramie
Iuta
Sunn
Kenaf
Fibre tari
Manila
Alfagras
Cocos
Par de capra
Par de vita
Par de cal
Polypropylen
Polyacryl
Hartie filata
Modacryl
Celulon
Polyvinylchlorid
Vinal
Fibre cauciuc
Polystyrol
Polychlorid
Multipolymerisat
Elastodien
Cauciuc
Matase
Sisal
Fibre de hartie
Matase de dud
Tussah
zeina
Ardeina
Fibre poliaditive
Elastan
Poliuretan
cazeina
CO
Mohair
WM
Viscoza
CV
In/Panza
LI
Par de vita
HR
Modal
CMD
Iuta
JU
Matase
SE
Acetat
CA
Ramie
RA
Matase de
tussah
ST
Triacetat
CTA
Sisal
SI
Canepa
HA
Poliester
PES
Cocos
CC
Poliamid
PA
Lana
WO
Vata de sticla
GF
Polietilen
PE
Lana de la oaie
WV
Carbon
CF
Polipropilen
PP
Alpaca
WP
Metal
MTF
Poliacril
PAN
Modacril
MAC
Clorura de Polivinil
CLF
Elastan
EL
185
186