UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

ȘCOALA DOCTORALĂ

REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂȚI DE REDUCERE A

ZGOMOTELOR ȘI A VIBRAȚIILOR PRODUSE DE UTILAJELE
FOLOSITE ÎN FLUXURILE TEHNOLOGICE DIN BAZINUL DE LIGNIT
DIN OLTENIA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr.ing. NAN MARIN SILVIU

DOCTORAND:
Ing. STANCI (TATARU) ANDREEA CRISTINA

PETROȘANI
2017
 EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA
DATELOR PRIVIND POLUAREA CAUZATĂ
CUPR DE
INS ZGOMOTE ȘI VIBRAȚII DIN
EXPLOATĂRILE LA ZI DIN BAZINUL DE
LIGNIT AL
INTRODUCERE ................................................... OLTENIEI ..............................................................
..................................................................................
..................................................................................
... 5
.... 2
CONCLUZII ..........................................................
CAPITOLUL
..................................................................................
I ................................................................................
.... 8
............................................................ 2
PREZENTARE GENERALĂ A BAZINULUI
DE LIGNIT DIN INTRODUCERE
OLTENIA ....................................... 2
Poluarea sonoră este o problemă de
CAPITOLUL actualitate la nivel mondial, alături de poluarea
II .............................................................................. atmosferică și gestionarea deșeurilor.
............................................................. 3 Conform unor statistici OMS, jumătate
din europeni trăiesc într-un zgomot permanent,
ACTIVITĂȚI ANTROPICE SPECIFICE
BAZINULUI DE LIGNIT DIN iar o treime suferă de insomnii din cauza
OLTENIA ...................... 3 poluării sonore.
Evoluția tehnică a adus cu ea și o sursă
CAPITOLUL importantă de poluare sonoră. Zgomotul este
III ............................................................................. considerat un "subprodus de metabolism
............................................................ 3 tehnologic", acesta reprezentând cel mai
CONSIDERAȚII PRIVIND GENERAREA ȘI important factor de disconfort pentru populație.
CARACTERISTICILE Este necesar să se cunoască efectele
VIBRAȚIILOR .................. 3 negative ale zgomotelor asupra organismului
CAPITOLUL uman și a mediului înconjurător.
IV ............................................................................. Poluarea sonoră reprezintă una din
............................................................. 4 principalele noxe ale zonelor urbane. Aceasta a
devenit o formă de poluare a mediului
STUDIUL ZGOMOTELOR DIN înconjurător mai nocivă și cu efecte mult mai
PERSPECTIVA POLUĂRII grave în comparație cu alți poluanți.
MEDIULUI ...................................... 4
CAPITOLUL I
CAPITOLUL PREZENTARE GENERALĂ A
V .............................................................................. BAZINULUI DE LIGNIT DIN OLTENIA
............................................................. 4 În capitolul I este prezentat modul de
formare a cărbunilor, caracteristicile lignitului
STUDIUL NORMELOR PRIVIND NIVELUL (cărbunele care este extras din Bazinul de
ADMISIBIL DE VIBRȚII ȘI
ZGOMOTE .............. 4 Lignit al Oteniei).
Tot aici sunt prezentate țările pe
CAPITOLUL
teritoriul cărora se găsesc zăcăminte de lignit,
VI ............................................................................. și rezerva de lignit la nivel global în anul 2014,
............................................................. 4 cantitățile de lignit exploatate, consumate,
EFECTELE POLUĂRII FONICE ȘI A importate și exportate la nivel global în anii
VIBRAȚIILOR ASUPRA COMPONENTELOR 2013 și 2014.
DE La nivelul României se exploatează
MEDIU .................................................................... anual aproximativ 26000 mii ST de lignit.
.................................................................................. Zăcămintele de lignit din România se găsesc în
... 4 bazinul carbonifer al Olteniei.
CAPITOLUL Prezența zăcământului de cărbune în
VII ........................................................................... partea de sud a României, pe teritoriul Olteniei
este cunoscută de foarte mulți ani.
............................................................. 5
 exploatare
lucrări de
Bazinul de Lignit al
transport și
Olteniei se întinde – secvențial
haldare
– pe trei județe: Mehedinți,
lucrări de
Gorj și Vâlcea (de la Dunăre –
vest, până în apropierea reamenajar
pârâului Luncavăț – est). e și redare
În present singurele în circuitul
cariere din care se mai extrage natural a
lignit se află în bazinele suprafețelor
Rovnari, Motru și Jilț. afectate.
Fluxulrile tehnologice Exploatarea în
ale Unităților Miniere Unitățile Miniere de Carieră
din Bazinul de Lignit al
de Carieră din Bazinul
Oltenie se face cu ajutorul
Carbonifer al excavatoarelor cu rotor.
Olteniei are în dotare Modelele de excavatoare
excavatoare cu rotor, maşini utilizate în aceste cariere sunt:
de haldat, transportoare cu SRs – 2000, EsRc – 1400,
bandă și maşini de depozit. SRs – 1300, EsRv – 470 și
C SRG 1065.
A Transportul cărbunelui
P și a sterilului se
realizează cu ajutorul
I produse de forțe exterioare sau
transportoarelor cu
T bandă
O de diferite capacități.
L Transportoarele cu bandă
U utilizate în cariere pot fi
staționare sau nestaţionare.
L d) vibrații autoexcitate
Haldarea materialului
I steril se realizează cu
ajutorul mașinilor de
I
haldat.
CAPITOLUL III
ACTIVITĂȚI
CONSIDERAȚII
ANTROPICE SPECIFICE
PRIVIND GENERAREA
BAZINULUI DE LIGNIT
ȘI CARACTERISTICILE
DIN OLTENIA În
VIBRAȚIILOR
capitolul II am cercetat care
studiului realizat asupra
sunt activitățile antropice vibraţiilor am constatat că
specifice Unităților Miniere de
vibrațiile sunt fenomene
Carieră din Bazinul de Lignit dinamice care pot fi întâlnite
al Olteniei, și care sunt
la toate activitățile zilnice și
utilajele folosite.. tot ceea ce ne înconjoară. Sunt
Activitățile antropice întâlnite
specific Bazinulu de vibrații la bătăile inimii,
Lignit al Olteniei sunt: activități sportive, plimbări,
lucrări de legănatul copacilor,
deschidere trepidațiile clădirilor la
și pregătire cutremure, instrumente
a muzicale, mașini și utilaje
utilizate în industrie, etc..
zăcămintelo
Vibrațiile pot
r organismului, durere, etc.
lucrări de reprezenta mișcări
nedorite care produc
zgomote sau solicitări
mecanice
mari. Vibrațiile au efecte
negative asupra mediului
înconjurător, oamenilor,
mașinilor și clădirilor.
Definim vibrația ca o
mișcare periodică a
unui corp sau a
particulelor unui
mediu,
efectuată în jurul unei poziții
de echilibru.
Vibrațiile, în funcție
de cauza care
produce sau susține
mișcarea se pot
clasifica astfel: a)
vibrații libere,
produse de un
impact sau o
deplasare inițială;
b) vibrații forțate,
excitații cinematice;
c) vibrații parametrice
– datorite variației, produse de
o cauză externă, a unui
parametru al sistemului;
– produse de un mecanism
inerent în sistem, prin
conversia unei energii obținute
de la o sursă de energie
constantă în timp.
Pentru a putea controla
nivelul vibrațiilor trebuie să se
cunoască frecvența și
amplitudinea acestora. Aceste
elemente au efecte negative
asupra bunei funcționări a
mașinilor și utilajelor afectând
gradul de uzură și precizia de
lucru.
Depășirea limitelor
maxime admisibile ale
vibrațiilor are influențe
negative asupra
sănătății umane. Ele pot duce
la reducerea productivității
muncii dar și la anumite
afecțiuni de
natură medicală precum
leziuni ale unor părți ale
 Vibrațiile care sunt
produse de mașini și utilaje în
timpul funcționării sunt
datorate mai multor cause
precum:
natura procesului
tehnologic,
principiul de
funcționare
modul de
acționare al
acesteia,
erorile de execuție
și montaj
 l a ţ
e r i
uzura etc. e e
d
CAPITOLUL e ( (
IV v f
STUDIUL b ) )
ZGOMOTEL a , ,
OR DIN z
PERSPECTI ă
VA b d
POLUĂRII a ) )
MEDIULUI l l p
De asemenea a e u e
fost realizat un n r
studiu și u g i
pentru analiza n i o
caracteristicilo d m a
r zgomotelor. e e d
Sunetele sunt l a a
vibraţii o
transmise
r d d
printr-un
e e
mediu elastic
a
sub formă de
unde. Pentru c u o
anumite valori ale u n s
s d c
intensităţii şi
t ă i
frecvenţei sunetele
i l
sunt percepute de
c ( a
urechea omenească,
e λ ţ
producând senzaţii
) i
auditive.
s , e
Sunetele pot fi u
simple sau n (
complexe. t c T
Sunetele ) )
supărătoare, f ,
indiferent de a r
) e
natura lor,
v c e
reprezintă zgomote.
i v )
Zgomotele au o
influență negativă t e p
asupra sistemului e n r
nervos, provocând o z ţ e
stare de oboseală. a a s
Carac i
t d d u
e e e n
r e
i p o a
s r s
t o c a
i p i c
c a l u
i g a s
 t t m v
i e e i
c r a b
ă i s r
, s u a
ti n ţi
c e il
f il t o
) e u r
i a l s
n l u u
t e i, n
e s t
n u b a
s n ) b
i e t s
t t ă o
a u r r
t l i b
e u a ţi
a i, s a
p u a
a r n c
c i e u
u v t s
s it u ti
t c l c
i a u ă
c f i, ș
ă e i
. n c r
o ) e
Sunetul este o m ti v
formă de energie şi e m e
este produs de n b r
vibraţia corpurilor, f r b
transmisă prin aer şi i u e
recepţionată în final z l r
de ureche. i A a
o lt ţi
P
l e a
r
o c .
i
g a Atât studiul
n
i r realizat asupra
c
c e caracteristicilor
i
, c vibraţiilor cât și a
p
s t sunetelor sunt
a
u e necesare pentru
l
n r căutarea unor soluții
e
t: i pentru reducerea
l
a s poluării produse de
e
) ti acestea.
c
î c CAPITOLUL
a
n i V
r
ă a STUDIUL
a
lţ l NORMELOR
c
i e PRIVIND
 NIVELUL POLUĂRII t
ADMISIBIL DE FONICE ȘI A e
VIBRȚII ȘI VIBRAȚIILOR r
ZGOMOTE ASUPRA i
necesar să se
COMPONENTELO a
cunoască și normele
pentru zgomote și R DE MEDIU l
vibraţii pentru a Depăşirea e
putea căuta o limitelor admise ale
soluții de reducerea a zgomotului în funcţie
poluării produsă de de perioada de 
acestea. Pentru expunere şi de a
aceasta în capitolul V caracteristicile c
au fost studiate specifice spaţiului de c
normele privind lucru asupra sănătăţii e
nivelu admisibil oamenilor, provoacă: l
pentru zgomote și afecţiuni are e
vibraţii. organismului auditiv r
Normele afecţiuni ale unor a
privind nivelul organe şi aparate ale r
admisibil de corpului
vibrații la e
reducerea a
locul de
muncă este productivităţii muncii
stabilit de reucerea p
către inteligibilităţii vorbirii u
Ministerul Sănătății și Afecţiunile l
Familiei și Ministerul unor organe şi aparate s
Muncii și Solidarității ale corpului sunt u
Sociale. Acestea se provocate de zgomote l
referă în general la care depăşesc nivelul
u
normele de protecție a de 40 dB, şi constau
i
muncii. în:
Protecţia la 
creşterea
zgomot este stipulată c
r tensiunii vasculare
ca cerinţă (exigenţă)
esenţială în Directiva e intracraniene
Consiliului Europei ş
nr. 89/106/CEE şi t
Documentele e
Interpretative. r
Limitele e
admisibile ale a
nivelurilor de
zgomot pentru t
incintele e
industriale n
s
este de 65 dB
i
iar pentru zonele
u
locuite este de 55 dB.
Pe timpul nopții toate n
limitele maxime i
admisibile sunt mai i
mici cu 10 dB.
CAPITOLUL VI a
EFECTELE r
 e e 0 0
s
 p z – d
s i o B
c r n 3
ă a e 0 –
d t l
e o e d z
r r B o
e . d n
a e – a
Acţiunea
a nocivă a n z e
c zgomotului i o f
u asupra v n e
r organismului e ă c
i variază în raport l t
t cu c e
ă caracteristicile d a l
ţ fizice
e r o
i (intensitate,
e r
i frecvenţă)
precum şi cu z
durata prezenţei g n p
v
în mediul o u s
i
respectiv. m i
z
Î o a h
u
n t f i
a
e c
l
l s c e
e
i u t
t n e
e t a 

r z 6
s
a d ă 0
c
t e
h
u l s –
i
r i ă
m
b a m n 9
a i ă 0
r d t t
e e a a d
a t t B
s e e
r p a –
i e a
t c s z
m i t  o
u a f 3 n
l l e 0 a
u i l
i t : – e
a f
r t  6 e
c e fi de asemenea organismului; BAZINUL DE
t c observată la fenomene LIGNIT AL
e t animale, ele subiective. OLTENIEI
l e începând să Lez Pentru a stabili
o l tremure în iunile metoda optima
r o momentul în de reducere a
se pot
care sunt expuse poluării produsă
r produc
la prea multi de zgomote și
p e dacă
decibeli. vibraţii în
s p acceler
„Multe carierele la zi am
i a aţiile
animale şi-au realizat a analiză
h t sunt a principalelor
dezvoltat un auz
i o foarte fin pentru destul surse de poluare
c l a auzi în cele de mari sonoră și am
e o mai dificile şi se efectuat
g condiţii, însă manife măsurători
ş i auzul lor devine stă pentru
i c tot mai prin: detreminarea
e ameninţat de fractu acestora.
f . zgomot”. ri ale
i Zgomotul oaselor Experimentele
z Se pare că produce , realizate după
i poluarea perturbări şi la afecţi determinarea
o fonică nu ne nivelul surselor de
uni
afectează dezvoltării poluare au
l pulmon
doar pe noi, plantelor. condus la
o are,
Plantele aflate în obținerea unei
g fiinţele leziun
zone în care soluții de
i umane, ci şi i ale
zgomotul este reducerea a
c pe animale. peretel
mai puternic se poluării sonore
e Terra a ui
dezvoltă mult din Carierele din
devenit din interior Bazinul de Lignit
mai încet decât
cauza al al Olteniei.
cele aflate în
 zgomotelor zone liniştite. intestin Evaluarea
9 un loc Vibraţiile ului, nivelului de
0 inconfortabil ce depăşesc leziun zgomot în
pentru anumite limite i ale carierele din
– animale. au o influenţă craniul Bazinul de Lignit
Pierderea negativă atât ui, al Oltenie a fost
1 auzului şi asupra sănătăţii realizată în
cardio
creşterea rapidă omului cadrul Unitatea
2 patii,
a bătăilor inimii cât şi asupra Minieră de
0 ş.a.
sunt doar două productivităţii Carieră Roșia.
dintre efectele CAPITOLUL
muncii. Unitatea
d poluării fonice VII
Vibraţiile Minieră
B asupra EVALUAREA
care acţionează de
animalelor. ȘI
asupra omului şi
– Sunetele intense INTERPRETAR Carieră
care depăşesc
şi zgomotoase EA DATELOR Roșia
limitele de
z induc frică, PRIVIND face parte
toleranţă pot
o forţând POLUAREA din
produce:
n animalele să îşi CAUZATĂ DE
jenarea bazinul
a abandoneze ZGOMOTE ȘI
activităţii fizice carbonife
habitatul. VIBRAȚII DIN
şi intelectuale; EXPLOATĂRI r din
e leziuni ale
f Anxietatea poate LE LA ZI DIN
unor părţi ale
 nord-
vestul
Olteniei. Aceasta
este administrată
de Complexul
Energetic
Oltenia, Divizia
Minieră. Cariera
este situată la
interfluviul
dintre râurile Jilţ
şi Jiu. Aceasta a
fost regularizată
şi dezvoltată pe o
treime din
suprafaţă în
lunca Jiului, iar
restul în zona
colinară.
Perimetru
l de
exploatar
ea
Unității
Miniere
de
Carieră
Roșia
este
amplasat
pe
teritoriul
administrativ al
oraşului Rovinari
şi ale comunelor
Fărcăşeşti şi
Bălteni.
Unitatea
Minieră de
Carieră Roșia
este cariera cu
cele mai dificile
condiţii
hidrogeologice
din România.
 maximă Valoa ibilă
Poluarea admisibilă rea pentru
În cauzată de pentru nivelul înregistrată la zgom

vederea zgomotele de zgomot 15 m de ot în
c
stabilirii produse de este de 55 transportorul interio
metodei de a
utilajele din dB. cu bandă este rul
combatere a m carier
carierele la zi O de 75 dB.
zgomotelor i ei de
au efecte parte din Această
trebuie ținut negative atât o 65 dB
transportoarel valoare
seama de mai asupra a este
e cu bandă depășește cu
mulți factori angajaților n depăși
care mult limita
ca: sursa de cât și asupra e tă
funcționează maximă
zgomot, locuitorilor în toate
în interiorul admisibilă
mediul de din zonele cazurile lângă
Unității pentru
propagare învecinate.  utilaje.
Miniere de locuitorii din
(căile) a b Limita
Carieră Roșia satele Roșia
energiei Măsurătorile u de Jiu și maximă
sunt
acustice, au fost l Fărcășești. admisibilă
amplasate la
receptorii. realizate în este depășită
d distante mici Valori
În între 13 și 20
cardul o de zonele le
funcție de dB lângă
Unității z locuite. înregi
sistemul utilaje,
Miniere de e În
format de strate aceasta
Carieră Roșia r cazul benzilor
cele trei pentru scăzând o
elemente în din Bazinul e transportoare
T111 și excav data cu
stabilirea de Lignit al .
T106A atorul depărtarea de
metodei de Olteniei.
distanța între cu acestea.
combatere a Utilajele din Limit
cadrul prima casa rotor Zgom
zgomotului se a
carierei la din Satul lângă otul
regăsesc trei maxi
metode de care s-au Roșia de Jiu, din
mă acesta
combatere și realizat respectiv interio
admis Fărcășești este
anume: măsurători la: rul
ibilă a este de doar de
metode carier
nivelu 15 - 20m. 81,5
de ei (cu
combater excavatorul lui de Polua dB,
rea sonoră iar la excepț
ea cu rotor E11, zgom
produsă de 200 ia
zgomotul ot în
transportoar transportoarel de metri de benzil
ui la interio e cu bandă
ele cu bandă acesta este de or
sursă, rul este de 85
metode T111 și 52 dB. Valori transp
Unităț dB. Odată cu apropiate de
de T106A, ortoar
ii depărtarea de acestea au
combater mașina transportorul e
de haldat Minie fost
ea cu bandă ampla
abzeter, re de înregistrate și
zgomotul nivelul de pentru mașina sate la
ui pe căile  Carier zgomot scade perife
de haldat
de v ă datorită ria
unde valoarea
propagare e Roșia este de atenuării înregistrată carierei),
metode h 65 dB. În produse de lângă aceasta poate fi
i cazul zonelor aer. La o este de 78 atenuat prin
de
c locuite din distanță de 15 dB. folosirea de
combater vecinătatea m se obține o
u Valoa echipamente
ea Unității atenuare speciale de
l rea
zgomotul Miniere de produsă de maxi protecție.
e
ui la Carieră Roșia aer de 10 dB. mă Zgom
,
receptor. limita admis otul produs
de permis reducerea
transportoare identificarea performantel
le cu bandă nivelul or acestora.
poate fi poluării
atenuat prin sonore dar și
folosirea amplitudinea
unor panouri vibrației
fonoizolante produsă de
și structurile
fonoabsorban metalice ale
te. O altă transportoarel
soluţie pentru or cu bandă.
reducerea Aparatul
poluării pentru
sonore masurarea
produs de vibrațiilor a
transportoare fost amplasat
le cu bandă o pe structura
constituie metalică a
transportoarel
intervențiile
or cu bandă.
tehnice
Pentru o mai
asupra
buna
acestora.
interpretare a
Pentru
rezultatelor
a
deter obținute s-au
mina efectuat
modul măsurători
de atăt cu
influe transportorul
nță a cu bandă
vibrați încărcată cât
ilor și descărcată.
produ Din
se de măsuratorile
transp realizate se
ortoar poate observa
ele cu că vibrațiile
bandă produse de
asupra transportoare
panourilor le cu bandă
fonoizolante se pot
am realizat transmite
măsurători cu panourilor
ajutorul fonoizolante
instrumentulu și
i fonoabsorban
multiparamet te. Această
ru MSR145. transmitere a
Măsur vibrațiilor
ătorile au fost către
efectuate în panourile
același timp fonoizolante
cu cele de și
zgomote. fonoabsorban
Acest lucru a te pot duce la
 e de rea poli i ace distantă de
vibr niv car eași 0,5 m de
În ațiil elul bon structura
acest caz e ui at. d ban
metalică a
este tran de În e dă transportoa
necesară spo zgo vederea de relor cu
găsirea rtoa mot determinări 3 frec bandă.
unor soluții relo din i , ven A
de r cu cad comportam 2 ţă. doua
reducerea a ban rul entului
dă Uni m La metodă de
vibrațiilor plăcilor de
este tății . real amplasare
gerenate de policarbon
nec lor izar a panoului
transportoa at la ea
esar Miniere de curbat este
rele cu diminuarea Ecr ecra
ă Carieră din poziționare
bandă. anu nul
folosirea Bazinul de zgomotelor a acestuia
Sunt ui
unor Lignit al am realizat l la
necesare cur
materiale Olteniei un tunel cur înăltimea
metode de bat
care să nu este având bat de 0,5m de
reducere și și
permită realizarea următoarel sol direct
a gradului folo tun
transmitere unor e pe
de sit elul
a ecrane dimensiuni structura
transmitere la ui
vibrațiilor curbate sau : metalică a
a acestora au
de la sursă a  real transportoa
către la fost
unor î izar relor cu
panourile panourile utili
tuneluri n ea bandă.
fonoizolant zat
fonoizolant fonoizolant Această
e și ă măs plac
e. e și înălțime a
fonoabsorb l urăt i de
Reducerea fonoabsorb fost aleasă
ante ț oril poli
gradului de ante. pentru a
folosite i car
transmitere or bon putea fi
pentru Pentru m
a are at ecranate
reducerea realizarea e
vibrațiilor o de toate
poluării ecranelor
se poate înăl 2 părțile în
sonore. curbate d
realiza prin mm mișcare ale
Prin putem e ţim
utiliza . transportoa
neutilizarea folosi placi e de
materialelo relor cu
metodelor fonoabsorb 2,5
r izolatoare 2 Pentru bandă.
de atenuare ante și
precum , m. reducerea În
a fonoizolant
cauciuc, 5 Pen poluarii urma
vibrațiilor e din oțel,
plută, m tru sonore măsurătoril
structura aluminiu și
sisteme de produsă de or efectuate
panourilor fibre exp
prindere transportoa folosind
ar trebui minerale,  eri
antivibrato rele cu ecranul
recalculată sau se pot l me
are, etc.. bandă curbat şi
pentru utiliza ă nt
Ca propun tunelul de
surse de plăci de ț
și am două policarbon
zgomot policarbon
met i utili metode de at de 2 mm
mai mari. at.
ode m zat amplasare a rezultat
Pen Tun
pro e a ecranelor că ele pot
tru elul o
a pus curbate. produce o
poa a surs
dim e de atenuare a
min te fi ă de zgomotului
inu real Prima
e b zgo datorată
a izat metodă
efec pen a mot constă în plăcii de
tru din
tele z avâ amplasarea aproximati
red plăc
pro i de e ecranului v 7 dB.
uce nd
dus curbat la o
Diferenţa panou timpul arelor cu
atenuării fonoizolant zilei. În bandă din
zgomotului și cazul vecinătatea
folosind fonoabsorb panourilor zonelor
tunelul şi and cu o din oțel, locuite
ecranul lungime de aluminiu și funcționea
curbat este 5m, aceasta fibre ză doar
mică. fiind minerale ziua.
Avantajul lungimea această Prin
folosirii dintre doi valoare va amplasarea
ecranului stâlpi de fi redusă panourilor
curbat este sustinere a sub limita direct pe
de natura benzilor maximă structura
tehnologică transportoa admisibilă. metalică a
şi re transportoa
economic. Prin Costurile relor cu
utilizarea aferente bandă
Folosirea panourile panourilor costurile
plăcilor din oțel, din sunt mai
stratificate aluminiu și policarbon scazute
de fibre at sunt datorită
policarbon minerale se mult mai dimensiuni
at duce la poate mici lor mai
creşterea obține o comparativ reduse a
izolării atenuare a cu cele panourilor
fonice a nivelului pentru și lipsei
surselor de de zgomot panourile structurii
zgomot. de până la din oțel, de la
Această 40 dB. O aluminiu și
izolare placă de fibre
poate policrabon minerale.
ajunge at de 16 În
chiar până mm are o cazul
la 30 dB. atenuare a benzilor
Pen zgomotului transportoa
tru a alege de până la re T111 și
metoda 21 dB. T106A din
ideală atât În Unitatea
din punct cazul Minieră de
de vedere amplasării Carieră
economic panourilor Roșia,
cât și al de nivelul de
nivelului policarbon atenuare
de atenuare at, nivelul produs de
a zgotului de zgomot plăcile de
în va fi redus policarbon
continuare la valoarea at este
voi de 55 dB. suficient.
prezenta un Această Criterile de
studiu valoare reducere a
comparativ este limita nivelului
al maximă de poluare
costurilor admisă a sonoră este
aferente nivelului atins doar
realizării de zgomot pe timpul
unui în zonele zile.
tronson de locuite pe Transporto
 transport
Variația orl cu Lucrarea
baza umidității bandă este
panoului. în T111. finalizată
Acestea perioada prin
au și monitoriz Pentru formulare
avantajul ării a fost zilele cu a unor
că pot fi cuprinsă temperat concluzii,
amplasat între ure prezentar
e oriunde 58,5% și ridicate ea
pe 63,5%. atenuarea contriuțiil
structura Aceasta este mai or
metalică duce la o mare, ea personale
a atenuare ajungând și a unor
benzilor a la valori direcții
transport zgomotul de de
oare, ui 20,9dB la cercetare
indiferent cuprinsă o distanță în
de între 0,59 de 9 m domeniul
denivelăr dB și față de studiat.
ile 0,55 dB. sursă
prezentat A
e de sol. tenuarea La
P datorită alegerea
entru a variației materiale
studia de lor
modul în temperat folosite
care ure este pentru
mediul semnific construcți
de ativă, a
propagar având panourilo
e a valori de r
zgomotel 7,74 dB fonoizola
or poate la nte și
influența temperat fonoabso
atenuarea ura de rbante
acestora 17,2 ºC. trebuie
am Atenuare ținut cont
realizat a datorită de
măsurato variației condițiile
ri în de de mediu.
perioade temperat C
diferite ure de O
ale zilei. 19,7dB a N
Măsurăto fost
rile au obținută C
fost pentru L
realizate temperat U
la ura de Z
temperat 8,5 ºC și I
ă și o distanță
umiditate de 10m I
diferite. față de