Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Cursul 7. COMBATEREA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

ÎN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR

8.1. Zgomotul şi vibraţiile maşinilor şi utilajelor de construcţii.

În industria construcţiilor se utilizează frecvent utilaje zgomotoase ca ciocane pneumatice,
compresoare mobile, încarcatoare mecanice, compactoare, nivelatoare, buldozere, excavatoare, sonete
pentru bătut piloţi etc. Nivelul de zgomot care caracterizează funcţionarea unora dintre aceste utilaje este
prezentat în tabelul 8.1.
Tabelul 8.1.
Niveluri de zgomot caracteristice unor utilaje

Denumirea utilajului Nr. de utilaje L, dB(A) Frecvenţele

dominante Hz
Min Max
Sonete pentru bătut piloţi 1 105 109 -
Excavatoare 1 90 98 -
Încărcătoare 25 92 103 36-225
50-245
Buldozere 22 96 116
Screpere 5 92 100 35-205

Dumpere 9 47-300
88 102
Nivelatoare 8
Compactoare 4 85 100 35-205
-
92 94
Perforatoare pneumatice 3 -
109 115

Măsurările efectuate în timpul funcţionării sonetelor pentru bătut piloţi au arătat că nivelul
zgomotului variază între 105 — 109 dB(A).
Pentru combaterea zgomotului produs de aceste instalaţii se poate utiliza una din soluţiile
prezentate în figura 8.1. [2].
Experimentările efectuate au arătat că atunci când carcasa este etanşată cu grijă, nivelul de zgomot
scade de la 105-109 dB(A) la 80 dB(A), măsurarea efectuându-se la distanţa de 7 m de sursă.
A fost de asemenea elaborat un şorţ fonoabsorbantdotat cu închidere magnetică şi având astfel o
deservire foarte uşoară. Şorţul s-a executat din foaie de cort căptuşită cu material plastic pongios.

Curs CAZV Page 1

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Utilizarea acestui dispozitiv a avut ca efect o reducere a nivelului de zgomot de la 104-106 dB (A) la 92-
94 dB (A), măsurările fiind efectuate la distanţa de 7 m.

Fig. 8.l. Diferite variante de carcase deschise fonoabsorbante

pentru combaterea zgomotului la sonete pentru bătut piloţi:
1 - carcasa simplă solidară cu berbecul;
2 - carcasa fixă susţinută prin cabluri;
3,5 - carcase fixe terminate prin câte un „şort”;
4-pânză cauciucată;5- fîşii de cort.

Zgomotul generat de sonetele Diesel (fig. 8.2), se poate combate utilizând atenuatoare care reduc
nivelul zgomotului gazelor eşapate şi a celor de impact.

Fig. 8.2. Sonetă Diesel prevăzută Fig. 8.3. Motor de acţionare a unui excavator
cu atenuator de zgomot în execuţie silenţionasă:
1-motor; 2- contragreutate; 3- platforma suprastructurii;
4 – atenuatorul e gomot de la ţeava de eşapare; 5-amortizor
de cauciuc; 6-orificii de evacuare; 7-carcasă fonoizolantă.

O altă sursă importantă de zgomot o constituie excavatoarele. În prezent în unele ţări se

construiesc excavatoare în execuţie silenţioasă, la care radiaţia fonică este redusă datorită construcţiei
judicioase a unei tobe de eşapament cu capacitate mare de atenuare a zgomotului, traseul optim ales pentru
aerul de ardere şi de răcire şi unei carcase bine executate din punct de vedere antifonic. Atenuarea
nivelului de zgomot la un asemenea excavator este de 8 dB(A), nivelul zgomotului fiind situat între 70 şi
75 dB(A), măsurarea fiind efectuată la distanţa de 7 m de la sursă.
Curs CAZV Page 2
 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Zgomotul motorului propriu-zis se poate reduce cu 3 la 5 dB(A), în funcţie de tipul motorului cu

cheltuiala suplimentară relativ redusă reprezentând 5 până la 10% din valoarea motorului.
Pentru asigurarea unei radiaţii fonice cât mai reduse s-a aplicat următorul complex de măsuri: 1)
realizarca unui traseu optim al curentului aerului de răcire la aspiraţie şi la refulare; 2) izolarea fonică a
conductelor; 3) realizarea unui atenuator de zgomot eficient la evacuarea gazelor de ardere; 4)
suprimarea deschizăturilor de la carcasa de protecţie din zona motorului; 5) prevederea carcasei de
protecţie a motorului cu uşi glisante, etanşate şi insonorizate; 6) căptuşirea fonoabsorbantă a carcasei
motorului.
În ultimul timp au început să se construiască excavatoare universale acţionate hidraulic în execuţie
silenţioasă. Pentru acţionarea acestor utilaje se utilizează motoare Diesel răcite cu aer.
Particularităţile constructive ale unui excavator silenţios sunt prezentate în figura 8.3.
Conducătorii maşinilor de încărcat şi a maşinilor grele de transportat utilizate pe şantiere sunt
expuşi în mod deosebit efectelor negative ale vibraţiilor. Apariţia vibraţiilor este favorizată şi de faptul că
ambele tipuri de vehicule sunt lipsite de sistem de suspensie.
Cercetările efectuate an urmărit să stabilească cauzele vibraţiilor în timpul deplasării acestor
vehicule. Din figura 8.4 rezultă că starea drumului, viteza, comportamentul în timpul mersului contribuie
la producerea vibraţiilor şi că natura lor este determinată de arcuirea pneurilor, de încărcare şi de
amortizare.

Fig. 8.4. Reprezentarea schematică a cauzelor

vibraţiilor vehiculelor de şantiere.

Curs CAZV Page 3

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

O mare influenţă asupra vibraţiilor la care este supus conducătorul o exercită caracteristicile de
suspensie şi amortizare a scaunului.
Vibraţiile vehiculelor pe lânga efectul negativ asupra conducatorului, periclitează securitatea
conducerii şi solicită părţile constructive.
DACĂ SE IAU îN CONSIDERAŢIE TOŢI FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
SOLICITAREA LA VIBRAŢII A CONDUCĂTORULUI, SE CONTUREAZĂ TREI CĂI DE
REDUCERE A ACESTEI SOLICITĂRI : 1) îmbunătăţirea stării drumului; 2) perfecţionarea scaunului
conducătorului; 3) reconsiderarea vitezei şi a felului de a conduce.
Din cauza condiţiilor specifice din şantiere, numai măsurile uzuale de întreţinere a căilor de acces
nu sunt suficiente. Cercetările efectuate au arătat clar că reducerea solicitării la vibraţii a conducătorului
este posibilă numai prin perfecţionarea construcţiei scaunului.
CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UN SCAUN RAŢIONAL SUNT
CUPRINSE ÎN DIFERITE RECOMANDĂRI, CARE SUNT SINTEZA UNUI VOLUM MARE DE
CERCETĂRI. CELE MAI INPORTANTE SUNT: 1) vibraţiile scaunului să fie numai verticale; 2) să fie
posibil reglajul în funcţie de sarcini, pe înălţime şi longitudinal; 3) să existe un sistem de amortizare
eficace.
Majoritatea construcţiilor utilizează un mecanism paralelogram pentru realizarea deplasării pe
verticală a conducătorului.
Modul de conducere şi viteza sunt subiectiv influenţabile şi de aceea trebuie obiectivizate. Aceasta
se poate realiza cu ajutorul unui „aparat de control al şocului" care este etalonat la o valoare de vârf a
2
acceleraţiei de 6 m/s . Depăşirea acestei valori este semnalizată optic şi înregistrată.
Acest capitol de control al şocului, care în prezent este montat pe multe maşini grele de şantier, are
mai multe sarcini: 1) previne pe conducător cu, privire la solicilarea la vibraţii care ar putea să-i fie
dăunătoare (pâlpâirea lămpii verzi sau aprinderea celei roşii); 2) îl avertizează în cazul reglării
incorecte, respectiv defectării amortizorului scaunului; 3) face posibil un mod de condncere care exclude
orice lezare a scaunului (micşorarca vitezei pe porţiunile critice ale drumului); 4) stimulează întreţinerea
în bune condiţii a scaunului şi menajarea vehiculului; 5) face posibilă determinarea solicitării prin
vibraţii a conducătorului (număr media de şocuri pe ore de activitate).
Conducătorul are astfel posibilitatea de a asigura o continuitate a procesului de producţie, fără
riscuri pentru sănătate.
Cercetările efectuate la Institutul Naţional De Cercetări Pentru Protecţia Muncii din Nancy
(Franţa) cu privire la influenţa vibraţiilor asupra conducătorilor de vehicule de şantier au permis să se
Curs CAZV Page 4
 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

distingă, trei game de frecvenţe cu efecte specifice asupra organismului: 1) vibraţiile de frecvenţă foarte
joasă, sub 2 Hz, care provoacă greaţă şi stare de vomă (este un fenomen similar „răului de mare"); 2)
vibraţiile având frecvenţele între 2 şi 20 Hz sunt responsabile de tulburari digestive şi urinare; 3)
vibraţiile cu frecvenţele peste 20 Hz provoacă afecţiuni osteo-articulare şi tulburari neurovegetative.
Vibraţiile cu frecvenţe cuprinse între 1 şi 10 Hz sunt cele mai periculoase, deoarece în această
gamă se produce rezonanţa principalelor organe ale corpului.
Programul de cercetări a avut în principal trei etape: 1) măsurări în situ pe diverse maşini de
şantier în vederea evaluării nivelului de acceleraţii la care sunt supuşi conducătorii; 2) studii
comparative între scaunele conducatorilor de la diferile maşini şi capacitalea lor de a atenua
transmiterea vibraţiilor la om; 3) recomandarea unor soluţii de reducere a nivelului de vibraţii la care
este supus conducătorul.
Măsurările în situ s-au facut pe un şantier la o maşină de încărcat cu cupa tip Michigan 65 R.
Punctele unde au fost amplasate accelerometrele sunt reprezentate în figura 8.5. Captoarele de vibraţii
montate au permis să se măsoare vibraţiile verticale (axa Z), cele longitudinale (axa X) şi cele,
transversale (axa Y).

Fig. 8.5. Amplasarea captoarelor de vibraţii în cazul unei maşini de încărcat:

1- capul conducătoruluil; 2 - torace; 3- scaun ;
4 - pardoseală; 5- axul din faţă; 6- axul tip spate.

Având în vedere că măsurările de vibraţii s-au efectuat în condiţii normale de funcţionare a

maşinii, semnalele captoarelor erau transmise la un centru fix, prin radio.
MĂSURĂRILE DE VIBRAŢII AU PERMIS SĂ SE TRAGĂ URMĂTOARELE CONCLUZII: 1)
analizele spectrale efectuate între 0 şi 250 Hz şi între 0 şi 50 Hz arată că spectrele se prezintă sub formă
de vârfuri ale frecvenţelor discrete. 2) vărful situat la 2,5 Hz corespunde cu frecvenţa proprie de tangaj a
maşinii, iar cel situat la 45 Hz poate fi atribuit vibraţiilor motorului care se transmit la pardoseala; 3)
amplitudinea maximă a acceleraţiei este de 1 g/scaun, 1,2 g/torace şi de 0,5 g/cap.
Curs CAZV Page 5
 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Fig. 8.6. Fazele succesive de funcţionare a suspensiei Hydra –Ride.

Fig. 8.7. Elementele componente ale suspensiei Michigan Hydra-Ride:

1 - cilindrii suspensiei; 2- acumulalor hidraulic; 3 - stabilizator.

În vederea micşorării oscilaţiilor de pompaj, tangaj şi de ruliu la maşinile de încărcat şi la moto

screpere, firmele americane „General-Michigan" şi „Caterpillar" au trecut la îmbunătăţirea sistemului de
suspensie adoptându-se sistemul Hydra-Ride. Diferitele faze de funcţionare a suspensiei Hydra-Ride sunt
reprezentate în figura 8.6, iar principalele elemente componente în figura 8.7.
O altă sursă importantă de zgomote pe şantierele de construcţii o constituie ciocanele pneumatice
cu acţiune percutantă utilizate pentru demolări şi pentru perforarea rocilor.
În timpul funcţionării ciocanelor pneumatice distingem un zgomot de natură aerodinamică ca
urmare a eşapării aerului din cilindru şi un zgomot de natură mecanică datorită ciocnirii pistonului
percutor de picon, vibraţiilor sculei (picon, sfredel) şi funcţionării mecanismului cu clicheţi.
Măsurările de zgomot efectuate au scos în evidenţa faptul ca zgomotul produs de eşaparea aerului
din cilindru reprezintă peste 98% din zgomotul global, restul fiind zgomote de natură mecanică. Din
aceasta cauză, principalele încercări s-au îndreptat spre combaterea acestei componente. Astfel, firma
Flottman (R.F.G.) execută ciocanul pneumatic pentru demolat CB-17 în două variante: silenţioasă (fig. 8.8
stânga) şi normală.
Pentru a combate zgomotul ciocanelor pentru demolat, firma Holman (S.U.A) utilizează un
atenuator de zgomot cu două camere (fig. 8.9). Sunt prezentate cele două faze succesive în care se face
(evacuarea aerului la cursa de lucru a pistonului): 1) în prima fază muchia pistonului deschide orificiul de

Curs CAZV Page 6

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

evacuare a aerului în camera I în care se produce o destindere; 2) în a doua fază, muchia pistonului
deschide şi al doilea orificiu de evacuare a aerului, care trece din camera I, prin cilindrii, în camera II şi
de acolo în atmosfera.

Fig. 8.8. Ciocan pneumatic CB-17 (Flottman) in executie Fig. 8.9. Ciocan pneumatic Holman silentios: 1 -
silentioasa (stanga) si in executie normala (dreapta). organul de distributeie a aerului; 2 - cilindru; 3 -
piston percutor; 4 - carcasa atenuatorului de
zgomot; 5 - camera I; 6- camera II.

Fig. 8.10. Vedere generala a unui ciocan

pneumatic silentios tip Holman.

Cu acest atenuator, s-a reuşit să se reducă nivelul de zgomot de la 101 dB(A) la 93 dB(A). Vederea
generală a unui ciocan pneumatic, prevăzut cu un asemenea atenuator este reprezentată în figura 8.10.
O altă variantă a sistemului de atenuare a zgomotului de eşapare prezentat în figura 8.9 este
reprezentată în figura 8.11, a şi b unde în figura 8.11,a este redat traseul curentului de aer la cursa de lucru
a pistonului percutor, iar în figura 8.11, b la cursa de revenire.

Curs CAZV Page 7

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Fig. 8.11. Modul de funcţionare a atenuatorului Fig. 8.12. Husa fonoabsorbantă pentru
ciocanului pneumatic Holman ciocane pneumatice.

Fig. 8.13. Ciocan pneumatic prevăzut

cu husa fonoabsorbantă.

Pentru combaterea zgomotului ciocanelor pneumatice nedotate cu atenuatoare de zgomot, firma

Holman a realizat o husă specialaă fonoabsorbantă, căptuşită cu poliuretan şi care se poate monta pe orice
tip de ciocan pneumatic. Vederea generală a unei asemenea huse fonoabsorbante este reprezentată în
figura 8.12, iar modul de montare pe ciocanul pneumatic în figura 8.13.
În cazul motoarelor pneumatice rotative (cu palete) zgomotul aerului de eşapare se poate atenua
montând în dreptul orificiilor de evacuare a aerului o camera de detenţie şi egalizare a presiunii, de unde
apoi aerul este evacuat în atmosfera printr-un material poros. Modul de desfaşurare a fenomenelor într-un

asemenea sistem este reprezentat în figura 8.14. Aerul este evacuat din motor cu viteza v 1 care variază

conform figurii 8.14, a. Presiunea p2 în camera de detenţie variază pulsatoriu conform figurii 8.14, b,
peste pulsaţia de bază fiind suprapuse o serie de armonici provocate de turbioanele care se formează şi
care sunt “tăiate" (fig. 8.14, c) prin trecerea curentului de aer prin materialul poros de la orificiul de
evacuare în atmosferă şi ca urmare zgomotul de eşapare este atenuat.

Curs CAZV Page 8

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Un asemenea sistem de atenuare a zgomotului este prevăzut la instalaţia de foraj montata pe

autocamionul din figura 8.15.
O măsură radicală în vederea combaterii zgomotului la ciocanele perforatoare constă în înlocuirea
energiei pneumatice cu cea hidraulică.
În acest sens pot fi citate ciocanele tip Hydroville 20 sau 40 pentru lucrările fără sursă de energie
electrică şi Hydroville 12 utilizat la lucrări de modificări în interiorul construcţiilor. Pompa hidraulică la
Hydroville 12 este acţionată electric, iar la modelele 20 şi 40 cu motoare Diesel insonorizate.
Circulaţia uleiului se asigură în circuit închis prin intermediul unei conducte speciale coaxiale cu
pereţii dubli, prin conducta centrală circulând uleiul de înaltă presiune, iar spaţiul inelar servind la
introducerea uleiului de joasă presiune. Un dispozitiv amortizor special brevetat elimină 80% din
zgomotul produs de şoc.

Fig. 8.14. Atenuarea zgomotului de esapare în cazul motoarelor pneumatice r tative:

1- admisia aerului în motor ; 2- statorul motorului; 3 - paletele rotorului;
4 - orificiul de evacuare a aerului; 5 - camera de detenţie;6 - material norod.

Fig. 8.15. Instalaţia de foraj acţionată pneumtic montată pe Fig. 8.16. Ansamblu ciocan hidraulic grup generator
un autocamion şi prevazută cu atenuator de zgomot. de impulsuri tip Hzdroville-Ets Montabert.

Curs CAZV Page 9

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Un asemenea ansamblu ciocan hidraulic pompa tip Hydroville-Ets Montabert este reprezentat în
figura 8.16.
Pentru a compara din punct de vedere al nivelului de zgomot generat instalaţia hidraulică cu cele
pneumatice, s-au efectuat următoarele măsurări: 1) grup ciocan pneumatic-compresor neinsonorizat:
ciocan pneumatic compresor la 1 m distanţă, 110 dB; compresorul singur (60 CP) la 1 m distanţă, 97 dB;
compresorul şi ciocanul la 50 m distanţă 84 dB; 2) grup A ciocan-compresor insonorizat: ciocan
pneumatic-compresor la 1m distanţă, 102 dB; compresorul singur (40 CP) la 1 m distantţă, 101 dB;
compresor şi ciocan la 50 m distanţă 82 dB; 3) grup B ciocan-compresor insonorizat: ciocan pneumatic-
compresor la 1 m distanţă 103 dB; compresorul singur (42 CP) la 1 m distanţă 89 dB; compresor şi ciocan
la 50 m distanţă 67 dB; 4) grup ciocan hidraulic-pompă: ciocan-pompă la 1 m distanţă 95 dB; pompa
singură (13 CP) la 1 m distanţă 90 dB; ciocan şi pompă la 50 m distanţă 66 dB.
Hidrosonicitatea şi-a găsit de asemenea aplicare la construirea unor ciocane silenţioase. Un
asemenea tip este Sonomotive, care foloseşte un element special de transmitere a pulsaţiilor uleiului;
generatorul de pulsaţii, care transmite 1650 impulsuri/min, este acţionat de un motor Ford Cortina,
funcţionând cu propan, astfel că se elimină formarea vaporilor toxici.
Utilajul complet, cuprinzând generatorul de impulsuri, remorcă cu cele două maşini şi sistemul de
conducte, cântăreşte 1600 livre.

8.2. Zgomotul şi vibraţiile în întreprinderile de prefabricate din beton

În întreprinderile de prefabricate din beton, cele mai puternice surse de zgomot sunt mesele
vibrante centrifugale pentru tuburile Premo. În timpul funcţionării meselor vibrante, tiparul simplu aşezat
pe platou face salturi cu o frecvenţă inferioară celei de vibrare a platoului. Şocurile dintre platou şi tipar
provoacă suprasolicitări în arborele de antrenare al vibratorului, ducând în ultima analiză la variaţii mari
ale puterii absorbite din reţea de către motorul de acţionare. Consecinţele unui asemenea regim de
funcţionare duc la apariţia unor curenţi mari în bobinajele motoarelor, distrugerea progresivă prin jocuri a
bobinajelor şi a conexiunilor, scăderea duratei de funcţionare a rulmenţilor etc.
Un alt dezavantaj al unui asemenea regim de funcţionare constă în aceea că impactul dintre platoul
masei vibrante şi tipar constituie principala sursă de zgomot la aceste utilaje. Suprafaţa laterală a tiparelor
contribuie la radiaţia în mediul înconjurator al undelor sonore.
Cu toate dezavantajele prezentate, unii constructori pledează în favoarea folosirii tiparelor libere
care ar permite o mai bună şi mai rapidă compactare a betonului.
Curs CAZV Page 10
 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

În realitate, nici din punct de vedere al compactării betoanelor, utilizarea tiparelor simplu aşezate
nu este recomandabilă din următoarele motive: 1) în cazul obişnuit când raportul dintre greutatea
tiparului şi a platoului este destul de mică şi forţa centrifugă este destul de slabă, tiparul saltă pe masă la
intervale de timp aproape regulate, dar cu o frecvenţă aproximativ egală cu jumatatea frecvenţei
vibratorului. Beneficiarul care crede că dispune de frecvenţe cuprinse între 3 000 şi 6 000 p/min, nu obţine
de fapt decât frecvenţe de 1 500 sau 3 000 p/min; 2) o succesiune de şocuri poate provoca alternativ
compactarea sau decompactarea agregatelor betonului; 3) pentru o forţă centrifugă normală, şi egală cu
de mai multe ori forţa gravitatională, o creştere prea mare a greutăţii tiparului în raport cu cea a mesei
da naştere la mişcări dezordonate, tiparul nu mai poate fi ţinut pe masă, drişcuirea finală devine dificilă;
4) şocurile sunt distructive, mai ales la frecvenţe înalte şi provoacă deplasarea continuă a tiparelor, din
care rezultă un timp apreciabil pierdut cu manevre de centrare.
Toate dezavantajele aşezării libere a tiparelor semnalate mai înainte se pot înlătura prin fixarea
tiparelor cu ajutorul unor legături eficace, solide şi cu funcţionare rapidă.
Alte surse de zgomot sunt motoarele electrice de acţionare şi generatoarele de vibraţii
(vibratoarele). Acestea produc zgomote: 1) de natură mecanică, ca urmare a apariţiei forţelor de ciocniri
şi de frecare; 2) de natură aerodinamică, ca urmare a formării de turbioane în piesele în mişcare de
înaltă turaţie; 3) de natură electromagnetică, ca urmare a apariţiei forţelor magnetice alternative.
Zgomotul mecanic este cauzat de dezechilibrarea pieselor în mişcare de rotaţie ale motorului
electric şi mecanismului vibrator şi de rulmenţi.
Zgomotul de natură aerodinamică provine de la ventilatorul motorului electric şi de la rotirea
mesei excentrice a vibratorului. Zgomotul produs are un caracter armonic, frecvenţa componentei
fundamentale fiind egală cu produsul dintre turaţia rotorului în rot/min şi numărul creştăturilor acestuia.
Zgomotul electromagnetic se datoreşte pulsaţiei câmpului electromagnetic în întrefierul maşinii
electrice care determină vibraţia elementelor componente ale maşinii respective. Frecvenţa unghiulară a
acestor vibraţii este egală cu dublul frecvenţei unghiulare a câmpului magnetic.
Nivelul de zgomot generat de ansamblul motor electric-vibrator create cu mărirea puterii
motorului şi a turaţiei sale.
Problema combaterii zgomotului la mese şi grinzi vibrante este cercetată cu atenţie în diferite ţări
cu industrie dezvoltată. Astfel, încă din anul 1966, în cadrul Institutului Ghiprostroimas a fost efectuată
lucrarea cu privire la determinarea parametrilor vibraţiilor dăunătoare şi a nivelului de zgomot la locurile
de muncă în apropierea meselor vibrante.

Curs CAZV Page 11

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Măsurarea vibraţiilor în apropierea meselor vibrante a permis să se stabilească existenţa unor

niveluri de vibraţii care depăşesc de 4-14 ori nivelurile admise de normele în vigoare. Amplitudinea
vibraţiilor pardoselii în apropierea meselor pentru executarea grinzilor de planşee a atins valori de 0,03-
0,06 mm, iar la cele pentru executarea rampelor de scara valori de 0,08-0,1 mm la frecvenţa până la 50Hz.
Măsurările de zgomot efectuate au arătat că nivelul existent depăşeşte de asemenea limitele admise
de norme.
În ansamblu, cercetările efectuate au pus în evidenţă necesitatea de a se adopta unele soluţii
constructive în vederea prevenirii transmiterii vibraţiilor la pardoseală şi atenuarea nivelului de zgomot la
toate mesele vibrante existente.
Pentru rezolvarea acestei probleme s-a prevăzut utilizarea unor amortizoare de tip special cu arcuri
cu amortizare reglabilă, amortizoarele fiind executate din cauciuc şi metal.
Amortizorul cu arcuri (fig. 8.17) este calculat pentru sarcina de 900 şi 1300 daN la săgeata statică
de 25 mm.
La o sarcină de 1300 daN suspensia este formată din 6 arcuri, iar în cazul sarcinii de 900 daN din 4
arcuri.
Amortizorul fiind prevăzut cu plăci de cauciuc presat prin şuruburi şi cu garnituri de cauciuc la
baza arcurilor, se înlătură apariţia vibraţiilor puternice la trecerea prin faza de rezonanţă la pornirea şi
oprirea meselor vibrante, de asemenea se evită vibraţiile de înaltă frecvenţă la pardoseala.

Fig. 8.17 Amortizor utilizat la mese vibrante:

1- arcuri cilindrice; 2 - placa de bază;
3 - placă de reazem ;4 - şurub de reglare;
5 - placa de cauciuc pentru vibroizolare; 6 - placă;
7 - calup dc cauciuc;8- şurub de reglare.

Curs CAZV Page 12

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Fig. 8.17. Amortizor utilizat la mese vibrante:

1- arcuri cilindrice, 2-placă de baza;3-placă de razem;
4- şurub;5-placă de cauciuc, 6-placă;7-calup de cauciuc

Particularitatea amortizoarelor descrise constă în faptul ca frecvenţa vibraţiilor proprii ale

utilajului instalat pe ele nu depinde prea mult de sarcina ce acţionează asupra reazemelor.
Aceste amortizoare asigură o bună eficienţă a vibroizolaţiei într-un domeniu larg de variaţie a
sarcinei, ceea ce nu se poate realiza prin utilizarea a altor tipuri de suspensii cu cauciuc şi care sunt
calculate pentru o sarcina bine determinată.
În figura 8.18, a este prezentată schematic forma pentru executarea grinzilor şi a rampelor de
scară, iar în figura 8.18, b modul de aşezare a rampei pe amortizoarele cu arcuri.
Drept sursă de vibraţii în cazul executării grinzilor s-au utilizat 12 vibratoare de tip S-414, iar în
cazul executării rampelor de scara 4-6 vibratoare de acelasi tip.
Masa formei pentru grinzi împreună cu betonul a reprezentat 12 t, iar pentru rampele de scară 8 t.
Dacă înainte de instalarea amortizoarelor amplitudinea vibraţiilor bazei în apropierea formei în
cazul grinzilor era de 0,06 mm la frecvenţa de 50 Hz, după instalarea acestora valoarea amplitudinii a
scăzut până la valoarea normală. Acelaşi lucru s-a observat şi la forma pentru fabricarea rampelor de
scară.
În ceea ce priveşte nivelul de zgomot, după cum rezultă din figura 8.19, acesta a scăzut pe întregul
spectru de frecvenţe între 30-200 Hz cu 5-10 dB, iar în restul spectrului cu 10-25 dB.

Curs CAZV Page 13

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Fig. 8.19. Spectrul zgomotului:

1- produs de instalaţia fără amortizoare în cazul executării
rampelor de scară; 2 - idem. în cazul utilizării unor amortizoare
dc cauciuc tip 0V-31; 3 - idem, în cazul executării grinzilor în
două pante, fără utilizarea amortizoarelor; 4 - idem, în cazul
utilizării amortizoarelor cu arcuri; 5 - curba nivelului de zgomot
admis.

După instalarea pe amortizoare a meselor vibrante, amplitudinea de lucru a vibraţiilor în diferite

puncte de la marginile formelor a crescut de la 0,2 la 0,3-0,4 mm, ccea ce a contribuit la sporirea
intensităţii de prelucrare prin vibraţii a amestecurilor mai rigide.
Pe baza rezultatelor obţinute, se poate trage concluzia că utilizarea amortizoarelor la bancurile de
fabricate ale diferitelor prefabricate permite să se reducă nivelul de zgomot şi vibraţii la locul de muncă şi
să se asigure simultan accelerarea procesului de compactare a betonului şi la îmbunătăţirea calităţii
produselor respective.
În cazul meselor vibrante, în funcţie de modul de instalare a tiparelor se pot obţine două regimuri
de prelucrare a amestecului de beton: un regim armonic în cazul fixării rigide şi un regim armonic în cazul
aşezării libere.
În general este răspândită părerea că în cazul aşezării libere a tiparelor pe masa vibrantă, se asigură
o mai rapidă şi mai bună compactare a betonului. După cum am mai arătat, această parere este combătută
de specialiştii în domeniul vibrării betoanelor.
Un mare dezavantaj al compactării betoanelor în regim armonic constă în aceea că în timpul
funcţionării mesei vibrante se produc percuţii între rama mesei şi tipar, ceea ce generează un zgomot
puternic.
Experienţele efectuate la Întreprinderea de prefabricate din beton din Sevastopol au arătat că la
masa vibrantă standard SN-476 A, cu un tipar aşezat simplu, rama mesei vibrante are o amplitudine a
vibraţiilor de 0,67 mm, iar tiparul 0,62-0,75 mm, nivelul de zgomot atingând 120 dB.

Curs CAZV Page 14

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Pentru reducerea nivelului de zgomot la mesele vibrante tip SN-476 A în ipoteza păstrării
regimului de funcţionare armonic s-a încercat aplicarea pe suprafeţele de contact dintre tipar şi rama a
unor garnituri de cauciuc ca în figura 8.20.

Fig. 8.20. Insonorizarea meselor vibrante SM-476 A:

1-strat de cauciuc; 2 - şurub de fixare; 3- traversa
platformei vibratoare; 4 - vibroizolarea colţarului
limitator.

Dimensiunile necesare ale stratului de cauciuc s-au calculat în condiţiile asigurării unui regim de
funcţionare vibropercutantă.
După instalarea garniturilor vibroizolante, amplitudinea ramei de susţinere a mesei vibrante a fost
de 0,52—0,6 mm, iar aceea a tiparelor de 0,5 — 0,7 mm.
Nivelul zgomotului în zona de deservire a mesei vibrante s-a redus de la 120 la 101dB, iar în
atelierul învecinat de la 95 la 85 dB.

Fig. S.21. Zonele de egal nivel de presiune acustică în

vecinătatea mesei vibrante SM-580 S(1), a maşinlor
de turnat beton PKB-68 (2) şi 507 A (3 ), a mesei
vibrante SM-476 A (4) şi a instalaţiei de producere a
vidului ( 5 ) .

În figura 8.21 sunt prezentate zonele de egal nivel de presiune acustică în vecinătatea mesei
vibrante SN-580 S (1,) a maşinii de turnat beton PKB68 (2), a maşinii de turnat beton 567 A (3), a mesei
vibrante SM-476 A (4) şi a instalaţiei de producere a vidului (5).

Curs CAZV Page 15

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Cifrele din paranteze indică nivelurile de zgomot după montarea garniturilor de cauciuc.
Experienţa exploatării vibroizolaţiei de cauciuc din banda de transportor, aplicată la masa vibrantă
SM-476 A, a demonstrat că la o intensitate deosebită a compactării (50 de formări în 24 h) nu se
înregistrează schimbări însemnate în structura cauciucului şi nici degradări într-o perioadă de 2,5 luni.
În consecinţă, aplicarea garniturilor de cauciuc vibroizolante a permis să se reducă nivelul de
zgomot şi în acelaşi timp să se menţină parametrii efectivi ai procesului de formare (alcătuire, constituire).
Şi la întreprinderea de prefabricate din beton „Sibakadenstroi" din Novosibirsk s-au efectuat
încercări de a se reduce nivelul de zgomot şi vibraţii la mesele vibrante tip SM-476 si SM-615.
Pentru a se împiedica transmiterea vibraţiilor la pardoseală, la mesele SM-476 s-a aplicat un sistem
de vibroizolare a instalaţiei (fig. 8.22). Experimentările efectuate au scos în evidenţă eficacitatea măsurilor
în ce ceea priveşte reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii. O sursă importantă de zgomot o constituie
generatoarele de vibraţii. În cazul unei mese vibrante ce funcţionează după schema de prinipiu
reprezentată în figura 8.23, a, nivelul de zgomot poate fi diminuat amplasând masa vibrantă sub nivelul
pardoselii halei.

Fig. 8.22. Vibroizolarea maselor vibrante SM-476:

1 – traversele vibratorului; 2 – tipar; 3 – corniere; 4 –
garnituri de cauciuc; 5 – placă de fixare; 6 – placă de
bază; 7 – traversă; 8 – arcuri.

Fig. 8.23. Procedee de insonorizare a maselor

vibrante; a - constructie normala; b - amplasarea
mesei vibrante sub nivelul pardoselii; c - carcasarea
fonoizolanta a masinii; d - carcasarea fonoizolanta a
generatoarelor de vibratii; l - generator de vibratii; 2
- batiul masinii; 3 - arcuri; 4 - placa de bază; 5,6 -
carcase fonoizolante.
Curs CAZV Page 16
 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

În caz că această soluţie nu se poate aplica, masa vibrantă poate fi prevăzută lateral cu pereţi
fonoizolanţi (fig. 8.23, c), sau vibratoarelor propriu-zise li se pot ataşa carcase fonoizolante (fig. 8.23, d).
O soluţie eficientă pentru combaterea zgomotului de impact constă în utilizarea dispozitivelor de fixare a
tiparelor pe mesele vibrante, asigurându-se astfel funcţionarea în regim armonic.
În vederea experimentării unora din soluţiile prezentate s-au efectuat măsurări de zgomot şi vibraţii la
I. P. B. Progresul-Bucureşti şi la masa vibrantă experimentală a Centrului de cercetări din cadrul
C.P.B.-Bucureşti [64].
Atenuarea nivelului de zgomot realizată prin interpunerea unui covor de cauciuc cu grosimea de 8
mm, între tipar şi grindă, rezultă din figura 8.24, unde curba 1 reprezintă spectrul zgomotului generat de
masa vibrantă fără covor de cauciuc, iar curba 2 cu covor de cauciuc. Se constată astfel ca atenuarea
maximă este de 10 dB la frecvenţa de 250 Hz.
Ţinând seama de acţiunea intermitentă a zgomotului se obţine spectrul corectat (curba 3), de unde
rezultă că curba Cz 85 este depăşită într-o bandă mai îngustă de frecvenţe.
Experimentările efectuate pe masa vibrantă experimentală a Centrului de cercetări din cadrul
C.P.B.-Bucureşti s-au efectuat în următoarele condiţii: 1) cu tiparul rezemat pe un covor de cauciuc şi
fixat de masa vibrantă cu un dispozitiv cu şuruburi; 2) cu tiparul rezemat pe un covor de cauciuc şi fixat
de masa vibrantă cu un dispozitiv acţionat pneumatic; 3) cu tiparul rezemat liber pe covorul de cauciuc.

Fig. 8.24. Atenuarea nivelului de zgomot realizată prin

interpunerea unui covor de cauciuc:
1 - spectrul zgomotului măsurat fără covor de cauciuc;
2 -idem, în prezenţa covorului de cauciuc;
3- spectrul corectat.

Curs CAZV Page 17

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Fig. 8.25. Atenuarea nivelului de zgomot în cazul utilizării

covorului de cauciuc şi dispozitivelor de fixare cu şuruburi:
1 - curba măsurată; 2 - curba corectată.

Rezulatele măsurărilor de zgomot efectuate sunt prezentate în figura 8.25, 8.26 şi 8.27, unde 1 sunt
curbele măsurate şi 2 curbele corectate ca urmare a acţiunii intermitente a zgomotului.
Din figura 8.25 rezultă că în cazul rezemării tiparului pe covorul de cauciuc şi fixării sale în cele 4
colţuri cu dispozitive cu şuruburi spectrul corectat al zgomotulni nu depăşeste decât foarte puţin (cu 1 dB
la frecvenţa de 2000 Hz) curba Cz 85. Rezultă deci o concluzie foarte importantă şi anume ca spectrul
corectat al zgomotului la o masă vibrantă poate fi coborât sub curba Cz 85, dacă tiparul este rezemat pe un
covor de cauciuc şi este fixat cu un dispozitiv de prindere.
Din figura 8.26 rezultă că în cazul rezemării tiparului pe covor de cauciuc şi fixarea lui cu
dispozitivul de prindere acţionat pneumatic, spectrul corectat al zgomotului depăşeste curba Cz 85 în
gama de frecvenţe situate între 250 şi 8000 Hz, valoarea maximă a depăşirii fiind de 5 dB la frecvenţă de
2000 Hz. Nivelul de zgomot este mai ridicat în acest caz, deoarece dispozitivul de fixare acţionând numai
la mijlocul tiparului, cele doua capete ale sale au ramas libere şi executau salturi pe grinzile vibrante
respective.
Pentru a se înlatura această deficienţă, este necesar ca în loc de două ghiare de fixare, să se
prevadă patru ghiare, câte două la capetele tiparului.
În cazul rezemării libere a tiparului pe covorul de cauciuc (fig. 8.27), se constată că spectrul
corectat al zgomotului depăşeste curba Cz 85 într-o gamă mai largă de frecvenţe decât în cazul precedent
(125—8 000 Hz), însă valoarea maximă a depăşirii este de numai 4 dB la frecvenţa de 2000 Hz.
Măsurările de vibraţii efectuate pe grinda vibrantă şi pe tipar au arătat că transmiterea vibraţiilor de
la grinda la tipar se face în cele mai bune condiţii în cazul rezemării tiparului pe covor de cauciuc şi fixării
lui de grinda în cele 4 colţuri.

Curs CAZV Page 18

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

Instalaţia de ridicare şi transport cea mai răspindită la întreprinderile de prefabricate din beton
armat este macaraua turn. Aproximativ 30% din timpul total de lucru, macaraua este ocupată cu aducerea
de mortar de beton la forme.

Fig. 8.26. Atenuarea nivelului de zgomot Fig. 8.27. Atenuarca nivelului de zgomot
în cazul utilizării covorului de cauciuc şi îu cazul rezemării libere pe covorul de
a dispozitivului de fixare pneumatic: cauciuc:
1- curba masurată; 2 - curba corectată. 1 - curba masurată; 2 - curba corectată.

La poligonul de la Întreprinderea de prefabricate din beton armat “Inkerman”-Sevastopol, pentru

aducerea mortarului de beton se foloseşte macaraua KB-100 cu o capacitate de ridicare de 5tf. De cârligul
3
macaralei se suspendă un buncăr cu vibrator având o capacitate de 1,00-1,50 m şi o greutate totală
încărcată de 3500 kg de buncăr se fixează vibratorul C(S) 413 cu o greutate de 4 kg, având o turaţie a
rotorului de 2800 rot/min.
Oscilaţiile buncărului cu vibrator se transmit prin cabină la locul de muncă al macaragiului.
Conform măsurărilor efectuate, amplitudinea oscilaţiilor în cabina macaragiului depăşesc de trei ori
valoarea admisibilă, creându-se condiţii de muncă anormale macaragiului.

Fig. 8.28. Vedere de ansamblu a amortizorului:

1- corp; 2, 3- bucla sudată; 4 - rondela de sprijin;
5- piuliţa; 6- rondele de cauciuc.

În afară de aceasta, vibraţia construcţiei macaralei provoacă o uzură mărită a articulaţiilor.

Curs CAZV Page 19

 Liviu – Constantin STAN - Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în industria construcţiilor

În scopul reducerii nivelului de vibraţii în cabina macaragiului, s-a executat un amortizor amplasat
între cârligul macaralei şi ochiurile de cablu ale buncărului cu vibrator. Amortizorul este format din corpul
1, bucla sudată 2 în care se introduce cârligul macaralei (fig. 8.28). Corpul este format din doi cilindri în
care s-au introdus inele de cauciuc. Prin inele trece o a doua buclă 3, de care se fixează ochiurile de cablu
ale buncărului cu vibrator. De capetele buclei inferioare sunt fixate rondelele de sprijin 4, fixate cu
piuliţele 5, care sunt impănate.
Transmiterea efortului de la bucla inferioară 3 la bucla superioară 2 se face prin intermediul
inelelor de cauciuc 6, care absorb cea mai mare parte a oscilaţiilor. În figura 8.29 este reprezentată schema
de amplasare a amortizorului pe macara.
Măsurările efectuate după montarea amortizorului au arătat ca amplitudinea vibraţiilor în cabina
macaragiului au scăzut de la 0,025 mm la 0,006 mm, deci sub valoarea limită admisă de norme care este
de 0,007 mm.
Amortizorul s-a exploatat în decurs de 1,5 ani, cu înlocuirea periodica a inelelor de cauciuc.

Fig. 8.29. Inslalarea amortizorului pe macaraua turn:

l - amortizor; 2 - buncăr cu vibrator

Curs CAZV Page 20