TEMA NR.

3
Limite ale vibrațiilor și zgomotelor la nave, recomandări pentru reducerea zgomotelor și
vibrațiilor.

1. Limite ale zgomotelor şi vibraţiilor la nave

În normele registrelor de clasificaţie se folosesc o serie de noţiuni privind echipamentele şi

instalaţiile existente în compartimentul de maşini.
Maşinile principale şi auxiliare precum şi celelalte echipamente şi instalaţii care asigură
siguranţa şi deplasarea navei trebuie să-şi menţină capacitatea de funcţionare în condiţiile specificate de
regulile registrelor de clasificaţie. Acestea sunt caracterizate de înclinarea corpului navei, temperatura
apei, temperatura aerului, nivelul de vibraţii şi zgomot.
Condiţiile de mediu extreme de vibraţii şi zgomote la care trebuie să funcţioneze echipamentele
şi instalaţiile navei sunt prezentate în tabelul 1 şi tabelul 2.
Societăţile de clasificare pot aproba şi alte condiţii de mediu dar impun o funcţionare
ireproşabilă a maşinilor şi instalaţiilor.
După unele norme, maşinile, aparatele şi celelalte dispozitive mecanice trebuie, funcţie de
masa proprie să nu depăşească în funcţionare acceleraţiile şi amplitudinile date în tabelul de mai jos,
astfel:
Tabelul 1 Nivelul vibraţiilor

În domeniul de frecvenţă menţionat se recomandă să nu apară frecvenţe de excitaţie care să

reproducă vibraţii de rezonanţă ale elemntelor de construcţie cum ar fi postamenţi, suporţi, fixări
inclusiv ale celor din interiorul aparatelor. Dacă prin mijloace constructive nu este posibil ca

1
frecvenţele proprii să fie scoase în afara domeniilor menţionate, trebuie ca vibraţiile şi şocurile să fie
amortizate satisfăcător pentru a nu depăşi valorile precizate în tabelul 1.
Nivelul de zgomot din compartimentele de lucru ale navei trebuie să corespundă normelor IMO
(Codul nivelului de zgomot la bordul navelor) şi să nu depăşească valorile prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2 Nivelul de zgomot

2. Măsurători necesare la bordul navei

2.1.Verificări şi măsurători ale motorului principal

 controlul strângerii buloanelor de la placa de bază, a elementelor de fixare a blocului motor,
armături, flanşe, conducte etc;
 controlul vizual la fiecare cap de linie a întregului ansamblu motor, părţi fixe şi mobile, ungere,
răcire, a tubulaturii instalaţiei de lansare şi a centrajului telescoapelor:
 măsurarea frângerii arborelui cotit;
 controlul alinierii marcajelor ce indică poziţia axelor fretate în coarbele manivelelor;
 controlul roţilor dinţate şi al jocurilor aferente:
 controlul întinderii lanţurilor de distribuţie;
 controlul mobilităţii tijelor şi pârghiilor la sistemul de lansare combustibil,
 verificarea funcţionării sistemului de protecţie la supraturaţie; demontarea-montarea. curăţirea,
verificarea, tuşarea şi reglarea la presiunea indicată de constructor a injectoarelor de pe motor şi
rezervă:
 decarbonizarea totală a motoarelor cu: demontarea şi montarea chiuloaselor, şlefuirea supapelor
de admisie şi evacuare, extragerea pistoanelor. decalaminarea pistoanelor, a segmenţilor,
măsurarea pistoanelor şi segmenţilor. a canalelor port-segmenţi, montarea-curăţarea cămăşii,
măsurarea cămăşii când situaţia o impune, extragerea cămăşii pentru etanşare sau înlocuirea ei;

2
 demontarea cuzineţilor de bielă, verificarea jocurilor la cuzineţi, montarea-măsurarea, când
situaţia o impune, a butonilor de manivelă şi a cuzineţilor de bielă, verificarea axului cu came;
 verificarea periodică a jocului la cuzineţii de pat şi bielă, înlocuirea celor uzaţi peste măsură, după
posibilităţi.

2.2. Verificări şi măsurători ale liniei axiale

 verificarea fixării pe postament a lagărelelor de sprijin;
 verificarea nivelului uleiului de ungere, a temperaturilor de lucru şi înregistrarea lor;
 verificarea funcţionării corecte a instalaţiei de răcire a tubului etambou şi a cuzineţilor, dacă
există:
 remedierea neetanşeităţilor de la instalaţia de răcire şi de ungere;
 verificarea şi completarea nivelului de ulei de la tancul gravitaţional, a sistemului de etanşare
tip SIMPLEX. CIRCUMFLEX. SUBLIME, LIPS BW etc.
 verificarea stării tehnice a sistemului de etanşare din pupa în timpul staţionării navei:
 verificarea funcţionării corecte a sistemului de semnalizare "nivel minim de ulei "în tancul
gravitaţional.

2.3. Verificări şi măsurători ale arborilor port elice

Înainte de a începe verificarea inspectorul teritorial al societăţii de clasificare, trebuie să
consulte jurnalul de bord. jurnalul de maşină şi să discute cu şeful mecanic al navei cu privire la:
 eventualele anomalii de funcţionare;
 avarii suferite la arborele port elice sau elice în perioade de funcţionare (vibraţii, jocuri între
cuple, slăbiri ale butoanelor, temperaturi locale excesive, etc).
 Inspectorul solicită:
 măsurători în vederea determinării jocurilor în lagărele tubului etambou;
 proba hidraulică în vederea determinării eventualelor defecţiuni la dispozitivele de etanşare ale
tubului etambou:
 verificare vizuală atentă a părţii accesibile a arborelui port -elice: După lansarea navei la apă se
recomandă efectuarea unor probe în funcţiune cu nava legată la cheu sau în marş.

3
 3.Recomandări pentru reducerea zgomotelor şi vibraţiilor

3.1.Combaterea zgomotelor şi vibraţiilor generate de motoarele principale şi

auxiliare

Una dintre pimele măsuri ce trebuie luate în cazul motoarelor o constituie izolarea acestora faţă
de structura de sprijin. In acest sens, în cazul navelor trebuie să se ţină cont de faptul că motoarele sunt
dispuse pe fundaţii uşoare, iar ipotezele valabile în cazul fundaţiilor rigide nu mai sunt valabile.
Postamentul motorului şi dublul fund pe care acesta se sprijină, acţionează în parte ca un suport
elastic, în parte ca un amortizor. Totuşi într-o primă aproximaţie putem considera că avem de-a face cu
o masă pură.
O altă măsură de combatere o constituie dispunerea motorului pe amortizori elastici. Ca
elemente elastice ale izolatorului de vibraţii se folosesc arcurile metalice sau cauciucul care oferă o
bună amortizare şi la trecerea prin domeniul de rezonanţă. Datorită caracteristicilor elastice şi de
amortizare, cauciucul a dobândit cea mai largă utilizare în izolarea vibraţiilor.
În cazul motoarelor navale, la care regimul de funcţionare este bine determinat, structurile de
sprijin, adică postamentul şi dublul fund, datorită proprietăţilor elastice, îndeplinesc rolul de izolatori
antivibratili.Astfel, aceste elemente preiau energia mecanică transmisă către fundaţie, reducîndu-se în
acest fel amplitudinea vibraţiilor care apar.De asemenea, în cazul regimurilor tranzitorii sau la
rezonanţă, aceste elemente se comportă ca nişte amortizori, micşorând amplitudinea vibraţiilor pânâ la
stabilizarea regimului de lucru.
O măsură des utilizată pentru atenuarea forţelor şi momentelor neechilibrate care se utilizează
destul de des de către constructorii de motoare navale este dispunerea de contragreutăţi pe piesele în
mişcare de rotaţie sau includerea în lanţurile cinematice a unor dispozitive care să asigure gradul de
echilibrare necesar.
Pentru diminuarea vibraţiilor resimţite la nivelul suprastructuri, vibraţii la a căror origine stă
funcţionarea motorului principal, au început să fie utilizaţi amortizori dinamici controlaţi de
computere, la care un traductor cuplat pe linia de arbori sesizează mărimea şi faza mişcării vibratorii
generate de motorul principal, o transmite unei unităţi de calcul care prin compararea cu anumite
valori prestabilite, comandă mişcarea absorbitorului dinamic astfel încât nivelul vibraţiilor să se
încdreze în limitele prescrise. Schema de principiu a unui astfel de sistem este prezentată în figura 8.

4
 Figura 1. Sistem de combatere a vibraţiilor cu absorbitor dinamic

Pentru reducerea vibraţiilor de răsturnare şi şerpuire ale motorului, se utilizează sprijinirea

laterală a cadrului cu ajutorul unor amortizori hidraulici.(Fig. 1)

Figura 2. Sprijinirea laterală a cadrului motorului

Pentru reducerea zgomotului radiat de motor se foloseşte din ce în ce mai mult carcasarea şi
modulizarea. Pentru carcasare se folosesc diverse materiale fonoabsorbante sau pereţii dubli cu strat de
aer. Structura unui perete fonoabsorbant poate fi constituită la faţa interioară dintr-un strat de vată
minerală afânată cu grosimea de 35 - 45 mm, prins cu ajutorul unei plase de sârmă care nu trebuie să
apese prea tare vata minerală pentru a nu-i modifica

5
 elasticitatea. Pentru protejarea stratului fonoabsorbant împotriva impregnărilor cu ulei,
acesta se acoperă cu o folie protectoare de circa 20 μm grosime. Stratul poros se poate acoperi şi
cu tablă metalică subţire găurită pe o suprafaţă care să reprezinte aproximativ un sfert din
suprafaţa totală a tablei.
Prin carcasare se poate obţine o reducere a nivelului general de zgomot cu 10 - 12 dB, la
frecvenţe înalte reducerea fiind mai semnificativă. Un exemplu de carcasare a unui motor este
prezentat în figura 3.

Figura 3. Carcasarea fonoizolantă a unui motor

1 - motor principal; 2 - canal de ventilaţie; 3 - amortizoare de vibraţii;
4 - legătură elastică; 5 - atenuator le evacuarea gazelor; 6 - cuplaj elastic

De asemenea, legăturile elasice folosite la cuplarea diferitelor componente ale

instalaţiilor auxiliare ale motorului, folosirea atenuatoarelor de zgomot la evacuarea gazelor arse,
constituie măsuri care conduc la reducerea nivelului de zgomote şi vibraţii generate de motorul
principal.

6
 3.2. Combaterea zgomotelor şi vibraţiilor generate de sistemul de propulsie şi
acţiunea mării

În urma experimentărilor efectuate cu modele pentru determinarea câmpului de siaj, s-au

tras concluzii privind cele mai avantajoase forme ale zonei pupa a navei pentru obţinerea unei
curgeri cât mai uniforme.
Recomandările referitoare la acest aspect ţin cont de variaţiile amplitudinilor câmpului
axial de siaj în partea superioară a discului propulsorului şi de riscul de apariţie a cavitaţiei.
În acest sens se recomandă funcţionarea elicelor în duză, alegerea unui anumit număr de
pale pentru elice, dimensionarea corespunzătoare a elementelor constructive ale elicei.
De fapt de multe ori studiul vibraţiilor elicelor se face separat pe modele de elice,
deoarece datorită vibraţiilor pot apărea ruperi ale palelor, zgomote foarte puternice datorate
scurgerii turbulente a apei pe palele elicei, fenomenele de fluturare şi desprindere a vârtejurilor.
Pentru combaterea acestora se acţionează în sensul subţierii vârfurilor şi muchiilor palelor şi
marirea adâncimii de imersiune a elicei.
O bună echilibrare a arborilor portelice, alinierea acestora, micşorarea jocurilor în lagăre,
şi rigidizarea postamenţilor lagărelor constituie de asemenea căi de acţiune pentru reducerea
vibraţiilor navei.
Pentru reducerea nivelului de vibraţii în zona pupa se poate merge până la schimbarea
elicei, acţionând în sensul schimbării numărului de pale, a micşorării discului elicei în
detrimentul randamentului, a modificării unghiului de înclinare al palei.
În ce priveşte zgomotele şi vibraţiile determinate de acţiunea mării asupra navei, ele
depind ca amplitudine şi frecvenţă de viteza navei, forma şi dimensiunile acesteia,
deplasamentul şi poziţia centrului de greutate precum şi de forma, înălţimea, lungimea, frecvenţa
şi regularitatea valurilor care acţionează asupra corpului navei. Ele pot fi combătute prin
modificarea poziţiei navei faţă de direcţia de propagare a valurilor precum şi prin modificarea
vitezei acesteia, evitarea virajelor bruşte şi a manevrelor rapide cum ar fi schimbarea sensului de
marş. Aceste regimuri tranzitorii induc în corpul navei vibraţii suplimentare foarte mari.