UNIVERSITATEA PETROL –GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA

SPECIALIZAREA: INGINERIA EXPLOATARII OPTIMALE A UTILAJULUI PETROLIER

Referat : Elemente de optimizare ale instalaltiilor de foraj mobile.

STUDENT: Luncasu Eugen

GRUPA: 11302
CUPRINS
I.Generalitati
II.Structura mastului si instalarea acestuia pe o platforma de
forare mobile
III.Optimizarea platformelor mobile de foraj
III.I. Metoda de forare sonică prin vibrații
III.II. Îmbunătăţiri constructive ale prăjinilor de foraj la
platformele mobile
III.III. Modelarea matematică a funcționării sistemului
hidraulic
 I.Generalitati
Analizând evoluţia şi tendinţele constructive ale instalaţiilor de foraj în
domeniul industriei extractive se constată o mutaţie pe piaţa externă care
promovează instalaţiile transportabile sau auto-transportabile, echipate modern,
pentru a satisface cerinţele noi de performanţă în activitatea de foraj.
Instalaţiile de foraj transportabile sunt acţionate Diesel cu motoare
Caterpillar sau electric, fiind echipate cu motoare de curent continuu alimentate de
la o reţea sau o centrală electrică proprie şi acţionate prin staţie de comandă cu
tiristoare. Instalaţiile sunt destinate forajului sondelor de ţiţei şi gaze la adâncimi
cuprinse între 2500 ÷ 4500 m cu prăjini de foraj de 4 1 /2 in sau 5 in în zone cu
climat temperat, tropical arid sau în zone cu temperaturi de până la -40 0C, funcţie
de cerinţele beneficiarului.
Practica industrială a ultimilor decenii a consemnat introducerea
echipamentelor de automatizare hidraulică la acţionarea diverselor utilaje din
industria petrolieră, acţionarea hidraulică impunându-se tot mai pregnant datorită
următoarelor avantaje:
- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă în
modificarea caracteristicilor acestor cicluri;
- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme hidraulice
simple şi de gabarit mic, comandă uşoară a acestor energii mari şi controlul
permanent asupra forţelor;
- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezelor mecanismului
acţionat şi posibilitatea reglării automate a vitezei în timpul funcţionării, conform
unui ciclu stabilit anterior;
- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără efecte şi solicitări dinamice mari;
- posibilitatea plasării comode a elementelor de acţionare comandă şi
control în locuri uşor accesibile, ceea ce îmbunătăţeşte calităţile de exploatare ale
utilajului;
- funcţionarea liniştită fără zgomot şi vibraţii; - posibilitatea deservirii
centralizate a unui grup de utilaje.
Toate aceste avantaje au impus ca pentru coborârea/ ridicarea principalelor
componente al instalaţiilor de foraj de pe/ pe remorcile proprii şi elevarea/
retractarea lor în/ din cadrul instalaţiilor în vederea montării/ demontării
instalaţiilor de foraj pe/ de pe locaţie, unde sunt necesare forţe şi momente mari
precum şi viteze de deplasare variabile, să fie ales sistemul de acţionare hidrostatic
(motoare hidraulice rotative şi liniare) care transformă energia hidraulică primită
de la un grup de pompare în energie mecanică necesară operaţiilor de coborâre/
ridicare elevare/ retractare şi montare/ demontare. Un exemplu semnificativ îl
constituie instalaţia de foraj transportabilă F 250 DEC-T ., Montarea/ demontarea
principalelor echipamente din cadrul instalaţiei de foraj pe/ de pe locaţie este
asigurată de motoare hidraulice liniare din cadrul instalaţiei hidrostatice,guvernate
de la pupitrul de comandă al unei centrale hidrostatice prin intermediul comenzilor
intercondiţionate ale blocuri logice modulate (blocuri cu hidrologistori, supape de
presiune, supape de reducere, supape de sens, distribuitoare manuale şi
electrodistribuitoare) şi a legături hidraulice rigide şi fixe prevăzute cu cuple
rapide.
 Instalaţie hidrostatică - instalaţia de foraj transportabile tip F 250 DEC-
T-R.: 1.- Cilindri rabatere; 2.- Amortizori mast; 3.- Cricuri orizontalizare mast; 4.-
Cricuri substructură; 5.- Divizor de debit cu roţi dinţate; 6.- Amortizori
substructură; 7.- Amortizori GAM; 8.- Legături rigide, flexibile şi plăci de
racorduri cu cuple rapide pentru cilindrii instalaţiei şi pentru dispozitivele de
mecanizare de pe podul sondei.

II.Structura mastului si instalarea acestuia pe o platforma de

forare mobile
 rezemarea masturilor este efectuată prin intermediul articulaţiilor şi
tampoanelor. Mastul alcătuit dintr-un pilon are următoarele particularităţi
constructive şi de montaj:
 pilonul este compus din două tronsoane tronsonul superior 1, introdus prin
telescopare, în vederea transportului la o nouă locaţie, în interiorul tronsonului
inferior 2;
 tronsoanele sunt confecţionate din ţevile 3 laminate şi au zăbrelajul 4; pe
trei feţe ce formează litera U;
în timpul transportului, tronsonul inferior este rabătut, în poziţie orizontală
pe remorca instalaţiei, având la interior tronsonul superior 5;
 pentru ridicarea mastului , efectuată după plasarea remorcii pe noua
locaţie, se utilizează un cric hidraulic 6, format din mat mulţi cilindri telescopici şi
fixat prin articulaţii sferice la şasiul remorcii şi la tronsonul inferior;
extragerea (introducerea) tronsonului superior din (în) tronsonul, inferior
aflat în poziţie rabătută către verticală se efectuează prin intermediul unui cablu 7
trecut peste scripetele 8. fixat la tronsonul, inferior şi prins la toba troliului şi la
baza tronsonului superior;
 stabilitatea mastului se asigură printr-un ancoraj cu cablurile 9 fixate la
coroana geamblacului, la mijlocul de transport şi la sol (la unele instalaţii de
foraj). Simbolizarea masturilor de foraj indică forma constructivă (tipul secţiunii
sau tipul mastului) şi sarcina maximă la cârlig în tone-forţă: de exemplu, MU-125
(M-—mast; U— secţiunea tronsonului telescopic, cu sarcina de 1 250 kN) sau
MA-320 (MA—mast tip A, cu sarcina de
3 200 kN).

III.Optimizarea platformelor mobile de foraj

III.I. Metoda de forare sonică prin vibrații

Un cap de foraj special emite sunete de înaltă frecvență ce poate fi controlat
de operatorul de foraj în funcție de condiții .
 Rezonanța mărește amplitudinea și obține rezultate deosebite la înaintarea
capului de forare. Domeniile de aplicabilitate sunt:
 permite investigarea în soluri contaminate și ape subterane
 conturarea acviferului pe vertical
 monitorizare eficientă a instalației în timpul forajului și mutarea acsteia la
o altă locație etc.
Principiile de bază ale forajului sonic vibratoriu sunt următoarele :
 se realizează vibrații de joasă amplitudine și frecvență ridicată,
concomitent cu rotirea garniturii  apare fenomenul de rezonanță
concomitent cu vibrațiile frecvenței prăjinilor care se transmit la sapă
 dislocuirea rocii se face concomitent cu sfărâmarea acesteia și avansarea
garniturii.
 Ca avantaje, se pot enumera:
 viteză de avansare de 2-4 ori mai mare
 siguranță în exploatare prin înșurubare și deșurubare automatizată a
elementelor garniturii
 costuri reduse și, implicit, costuri reduse de management, pe metru liniar
și timpi operaționali reduși.

III.II. Îmbunătăţiri constructive ale prăjinilor de foraj la

platformele mobile
Adâncimile din ce în ce mai mari la care se sapa în căutarea petrolului şi gazelor au
dus la găsirea de noi soluţii constructive pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru
ale garniturii, pentru reducerea pericolului de rupere, pentru evitarea uzării
premature, pentru reducerea căderilor de presiune în sistemul de circulaţie şi
reducerea greutăţii acestora.
Reducerea pericolului de rupere.
Din analiza făcută asupra ruperilor de prăjini s-a constatat că, la forajul rotativ cu
masa, majoritatea ruperilor au loc la cepul normal al prăjinilor (care au racordurile
speciale înfiletate), chiar în dreptul ultimului filet mărunt angajat în racord.
Fenomenul de oboseală care apare în această zonă se datoreşte încovoierilor
repetate din timpul rotirii garniturii (cepul prăjinii oscilează în racordul special). La
aceasta se adaugă şi efectul de crestătură şi acţiunea fluidului de foraj. Pentru a
preveni şi reduce numărul de ruperi s-au găsit două soluţii constructive şi anume:
 eliminarea filetului mărunt normal al cepului prăjinii şi sudarea cap la cap a
racordurilor de prăjină. În prezent se utilizează pe scară foarte largă acest tip de
îmbinare a racordului cu prăjina;
 rigidizarea cepului prăjinii în racordul special, care poate fi realizată fie prin
sudarea marginilor racordurilor speciale după înfiletarea lor la prăjini, fie prin
construirea unor îmbinări speciale cu dublu şi triplu blocaj.
Micşorarea căderilor de presiune.
Se ştie că o dată cu creşterea adâncimilor de lucru cresc şi căderile de presiune.
Pentru ca aceste căderi de presiune să fie pe cât posibil reduse se fabrica prăjini cu
îngroşare exterioară, calibrate la interior şi echipate cu racorduri speciale perfect
calibrate la interior, realizându-se, în felul acesta, o secţiune de curgere constantă
de-a lungul întregii garnituri. Pentru că se uzinează mai greu sunt şi mai scumpe.
Reducerea greutăţii garniturilor de foraj. Datorită greutăţii proprii a garniturii,
valoarea efortului unitar de întindere în partea superioară a acesteia capătă valori
deosebit de mari în special la forajul de mare adâncime. Pentru a reduce valoarea
acestui efort şi deci pentru a mări adâncimea de lucru a prăjinilor s-au adoptat
următoarele soluţii:
 confecţionarea de prăjini de foraj din aliaje uşoare, pe bază de aluminiu, care au
greutăţi specifice mai mici decât 30 N/dm3 ;
 utilizarea de garnituri combinate, în partea superioară prăjini cu diametru mai

III.III. Modelarea matematică a funcționării sistemului

hidraulic
Industria minieră modernă folosește pe scară largă sistemele hidraulice ca motor
principal al forajului mobil Modelarea matematică a funcționării sistemului
hidraulic permite identifică punctele slabe și evaluează procesele de tranziție în
etapă de proiectare
 Schema a instalației de foraj

În modelarea matematică, s-au făcut presupuneri, datorită complexității

comportamentului de curgere a fluidului
forțe vâscoase de frecare în îmbinările mobile proporțional cu viteza;

• scurgerile sunt mici și pot fi limitate de un factor;

• fluid de lucru comprimabil, picurat și în canale există aer nedizolvat;
• deplasarea bobinei supapei (control impact) ;
• procesele de undă nu sunt luate în considerare;
• coeficienții de consum sunt constanți;
• volumul de lucru al pompei hidraulice este constant;
• viteza de rotație a arborelui pompei hidraulice este constantă.
Model matematic al unei acționări hidraulice

1) Ecuațiile de mișcare ale arborelui motorului hidraulic

2)Ecuația de mișcare a bobinei supapei hidraulice

3) Presiunea la ieșirea pompei hidraulice

4) Presiunea la intrarea motorului hidraulic

5) Presiunea la iesire din motorului hidraulic

 Concluzii
Folosind rezultatele modelării matematice, puteți evaluează procesele care
apar în elementele echipamentelor hidraulice. Schimbare parametrii sistemului
permit efectuarea unui experiment de calcul în diferite variații, confirmând
caracterul rezonabil al unității la proiectare