Lazăr AVRAM Monica STOICA

Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Modul de învățare FORAJUL SONDELOR
CU
2 DIAMETRE MARI
Cuprins

Obiective

Competențe

Timp total de studiu

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3
3. Forajul sondelor cu diametre mari
3.1. Metodica realizării sondelor cu diametre
mari
3.2. Echiparea părţii inferioare a garniturii
de foraj

3.3. Stabilirea parametrilor regimului de

foraj
3.4. Consolidarea găurii de sondă
3.5. Manevra coloanelor cu diametre mari
3.6. Cimentarea coloanelor cu diametre
mari
Exemple
Aplicații și Rezolvării
Teste de autoevaluare
Răspunsurile testelor de autoevaluare
Lucrare de control
Bibliografie

1
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Obiective:
Prezentarea conținutului cursului. Forajul sondelor
cu diametre mari se aplică pentru realizarea unei găuri
de sondă verticală cu diametre de până la 9m şi adâncimi
de până la 1000m. Dintre variantele de realizare a unei
astfel de găuri se menţionează: forajul cu turbine
paralele; forajul ascendent prin găuri de sondă pilot;
forajul descendent în trepte; forajul descendent cu
diametrul final maxim; forajul puţurilor de mină prin
îngheţarea rocii. Indiferent de metoda de foraj, avansarea
sapei se realizează prin impactul de daltă dat de dintele
rolei asupra rocii din talpa sondei, fenomen care poartă
denumirea de penetrația sapei (viteza de avansare).
Forța rezultată din greutatea ce apasă pe sapă, turația
sapei și cuplul necesar mișcării de rotație pentru
obținerea vitezei de avansare sunt parametrii mecanici;
sistemul de circulație caracterizat prin debite, presiuni,
viteze ascensionale sunt parametrii hidraulici.
Acești parametrii, împreună cu deviația găurii de
sondă caracterizează regimul de foraj al unei sonde cu
diametrul mare, similar, în termini generali, cu cel de la
forajul convețional.

Competențe:
După parcurgerea acestui modul studentul trebuie să
aibă viziunea asupra temelor abordate în lucrare și
aplicațiile caracteristice. Se imprimă studentului
necesitatea respectării disciplinei tehnologice, precum și
rezolvarea problemelor specifice, în scopul reducerii
consumurilor de materiale, energie și combustibil,
utilizarea tehnicilor de calcul moderne și astfel, stabilirea
unor parametri ai regimului de foraje speciale, în
vederea obținerii randamentului maxim.

Timpul total de studiu

Aceast modul de învățare are un rolul introductiv

prezentând conținutul disciplinei și legătura cu materiile
studiate anterior. Se presupune o durata de studiu de 4
ore.

2
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3
3. FORAJUL SONDELOR CU DIAMETRE MARI

3.1. Metodica realizării sondelor cu diameter mari

Dezvoltarea industriei miniere în special, a determinat realizarea unor găuri de sondă

verticale cu diametre de până la 9 m şi adâncimi de până la 1000 m. Scopul lor este, de regulă, de
a permite aducerea la suprafaţă a minereurilor de substanţe utile şi a cărbunilor din galerii
orizontale.
Dintre variantele de realizare a unor astfel de găuri se menţionează:
a. forajul cu turbine paralele;
b. forajul ascendent prin găuri de sondă pilot;
c. forajul descendent în trepte;
d. forajul descendent cu diametrul final maxim;
e. forajul puţurilor de mină prin îngheţarea rocii.

a. Foraje cu diametre mari cu turbine paralele s-au realizat mai ales în Rusia (fosta
U.R.S.S.), prin asamblarea a două sau mai multe " turbine" în paralel.
La sistemul cu două turbine în paralel
(figura 3.1.) garnitura de foraj 1 este
prevăzută în partea inferioară cu o prăjină 2,
care face legătura pentru fluid la turbinele 3;
solidarizarea turbinelor cu această prăjină se
face cu două sau chiar trei perechi de
şarniere 4. Sapele de foraj se leagă la rotorii
turbinelor.
Forajul cu acest sistem poate începe
după ce, în prealabil, s-a realizat o gaură de
sondă (de regulă cu o sapă cu patru lame) cu
adâncimea de 15 ÷ 20 m şi s-a verificat, la
suprafaţă, funcţionarea turbinelor. Figura 3.1. Forajul cu turbine paralele (schemă)

3
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
În afara dificultăţilor legate de asamblarea la suprafaţă, o problemă dificilă o constituie
asigurarea debitului de fluid necesar spălării tălpii de detritus şi aducerii acestuia la suprafaţă.

b. Forajul ascendent prin găuri de sondă pilot (figura 3.2.) elimină deficienţele legate de
evacuarea detritusului. Metoda presupune existenţa unei galerii miniere 3. În primele faze (figura
3.2. a, b.) se realizează cu o sapă obişnuită şi descendent o gaură de sondă aşa-zisă "pilot" de 250
÷ 300 mm, până în acoperişul galeriei subterane. Apoi, cu o sapă cu diametru mare (figura 3.2.
c.), aflată deja în galerie, se realizează gaura de sondă cu diametru mare (instalaţia de foraj care
realizează astfel de găuri, aşa-zisa "maşină-minieră", are ca piesă principală un dispozitiv
hidraulic 1, cu ajutorul căruia se realizează atât rotirea cât şi tracţionarea garniturii de foraj 2).
După recuperarea la suprafaţă a sapei, pentru consolidare se introduce o coloană de burlane
(figura 3.2. d).

Figura 3.2. Forajul ascendent prin găuri de sondă pilot

c. În cazul forajului descendent în trepte se pleacă de la diametre de sapă uzuale (500 ÷

600 mm) şi se lărgeşte gaura de sondă până la diametrul final, folosind mai multe diametere

4
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
intermediare. Avantajul metodei îl constituie faptul că, pentru fiecare treaptă, cantitatea de
"detritus ce trebuie evacuată este mai mică" decât dacă s-ar for a de la început cu diametrul final.

d. Forajul cu sapa de diametru mare este metoda care a prins cel mai mult teren în
ultimii ani. Pentru aceasta se folosesc, în principal, următoarele tipuri de sape: cu trei sau patru
lame, cu o rolă, cu role multiple monoetajate sau multietajate.

e. Săparea puţurilor de mină prin îngheţarea rocii. Atunci când stratul util se găseşte
sub pânze freatice, forarea unor găuri verticale cu metodele obişnuite devine greoaie, uneori
chiar imposibilă, datorită prezenţei permanente a apei în talpa puţului (un caz tipic: zăcământul
de la Palazul-Mare). În aceste condiţii, în jurul zonei de lucru se creează un cilindru de rocă
îngheţată pe o rază şi adâncime prestabilite, ecran care va permite săparea şi consolidarea puţului
în bune condiţii.
Pentru îngheţare, în jurul viitorului puţ minier se sapă un şir de sonde; distanţa dintre ele
trebuie astfel aleasă încât cilindrul de gheaţă ce se va forma să fie continuu (figura 3.3).

Semnificaţiile notaţiilor din figura 3.3:

Dm reprezintă diametrul viitorului puţ
minier;
Di, De - diametrul interior, respectiv exterior
al cilindrului de rocă îngheţată;
Da- diametrul de amplasare al sondelor faţă
de diametrul puţului;
b - grosimea cilindrului de rocă îngheţată;
a, a1, a2- dimensiuni ce se citesc în funcţie
Figura 3.3. Elemente geometrice ale cilindrului de de notaţiile precedente.
gheaţă

Grosimea cilindrului de rocă îngheţată b se determină cu ajutorul relației experimentale:

(3.1)

în care:

5
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
ri reprezintă raza interioară a cilindrului;
pn - presiunea litostatică (componenta orizontală) estimată la baza cilindrului;
σa - rezistenţa la compresiune.

Una dintre metodele de calcul ale lui σa este utilizarea relaţiei experimentale:

σa = - 0,153•t2 +11•t + c (3.2)

în care:
t reprezintă temperatura medie la suprafaţa solului (media pe un an);
c - coeficient dimensional experimental (c = 20 daN/cm2).

Din figura 3.3 se vede că

(3.3)

iar

a = (0,1 ÷ 1,5)•H/100 (3.4)

în care H reprezintă adâncimea sondelor.
Pentru sonde cu adâncimi mai mici sau egale cu 200 m se va lua a = 0,1•H/100, iar pentru
adâncimi mai mari de 200 m, a = 1,5•H/100.
Componenta orizontală a presiunii litostatice este dată de relaţia
pn = (ɣ1h1+ ɣ2h2+... + ɣnhn) An (3.5)
în care:
ɣ1, ɣ2,.., ɣn reprezintă greutăţile specifice ale rocilor corespunzătoare grosimilor de strate, h1, h2,..,hn;
An - factor ce ţine seama de influenţa componentei orizontale a presiunii litostatice şi care se poate
calcula cu ajutorul relaţiei
(3.6)

în care:
φ este unghiul de frecare internă (φ = 1° ÷ 18°).
Obişnuit, An variază între 1 ÷ 0,64.

Din figura 3.3, diametrul de amplasare

Da =Di +2a (3.7)
iar numărul de sonde necesare pentru realizarea cilindrului de gheaţă
(3.8)

l fiind distanţa dintre axele sondelor. Orientativ, se poate lua l = 0,8 ÷ 1 m pentru nisipuri
puternic acvifere şi l = 1,1 ÷ 1,5 m pentru nisipuri slab acvifere.

6
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Se rotunjeşte ns, iar verificarea constă în calculul valorii reale l'.

Volumul necesar de rocă congelată va fi dat de relaţia

(3.9)

O condiţie importantă pentrn reuşita lucrării o constituie verticalitatea sondelor. Se admit

abateri de maximum 0,25° de la verticală.
Alte cerinţe:
- diametrul coloanelor tubate să fie cât mai mare posibil, pentru ca suprafaţa de îngheţare
să fie corespunzător mare;
- burlanele să fie cu mufe din corp, pentru a putea fi detubate;
- fluidul de foraj din spatele coloanelor trebuie să asigure stabilitatea pereţilor găurilor de
sondă;
- programul de construcţie, respectiv numărul de coloane tubate trebuie să fie astfel alese
încât să se asigure izolarea acelor strate care conţin ape cu viteze mari de circulaţie sau cu
conţinut ridicat de săruri cu temperatură scăzută de îngheţare.

Aplicaţia 3.1. Să se determine elementele geometrice necesare realizării unui puţ minier
prin congelare în următoarele condiţii: H = 200 m; h1 = 100 m; ɣ1 = 2,02•104 N/m3 = 2,02
daN/dm3; h2 = 80 m; ɣ2 = 2,12•104 N/m3 =2,12 daN/dm3; h3 = 20 m; ɣ3 =2,2•104 N/m3 =
2,2daN/dm3; t = 10°C; dt= 63,5mm (diametrul exterior al ţevilor de injecţie); dit = 50,8 mm
(diametrul interior al ţevilor); c = 20 • 105 N/m2 = 20 daN/cm2; Dm. = 3 m.

Rezolvare. Cu ajutorul relaţiei (3.2) se găseşte

σa = - 0,153•t2 +11•t + c = - 0,153•100 +11•10 + 20 = 114,7 daN/cm2 = 114,7•105N/m2
Dacă se ia An = 1, atunci componenta orizontală a presiunii litostatice la baza cilindrului de
gheaţă rezultă din relaţia (3.5):
pn = (ɣ1h1+ ɣ2h2+... + ɣnhn) An = (2,02•100 + 2,12•80+ 2,2•20) An = 41,56 daN/cm2 =>
pn = 41,56•105 N/m2.

7
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Cum H = 200 m,
a = 0,1•H/100 = 0,13• 300/100 = 0,3m
Folosind relaţia (3.3) se află raza cilindrului interior
ri = 3/2 + 0,3 = 1,8m
iar cu ajutorul relaţiei (3.1) grosimea cilindrului de rocă îngheţată

Pentru a1 şi a2 se au în vedere relaţiile de dependenţă:

a1 = 0,4b, a2 = 0,6b,
deci :
a1 = 0,4•0,73 = 0,292 m,
a2 = 0,6•0,73 = 0,438 m,
Diametrul de amplasare se calculează cu ajutorul relaţiei (3.7):
Da = 2•1,8 + 2•0,292 = 4,184 m.
Diametrul exterior al cilindrului de gheaţă,
De = Di + 2b =3,6 + 2•0,73 = 5,06 m.
Pentru l = 1,3 m , numărul sondelor necesare ni-1 dă relaţia (3.8):
ns = π•5,06 / 1,3 = 12,23
Se ia n`s = 13 sonde.
Recalculându-l pe l se obţine:
l` = π•4,184 / 13 = 1,01m
(l va fi cu atât mai acoperitoare, cu cât va avea valori mai mici).
Volumul de rocă ce trebuie congelată, conform relaţiei (3.9) este
V = π/4•(5,062 – 3,62) = 9,93 m3
Ştiind d1 şi dit se poate stabili debitul de lichid de pompare astfel ca, prin cele 13 sonde,
acesta să fie vehiculat cu viteză normală. Se consideră ca fiind viteză optimă valoarea 0,05 m/s.
Din ecuaţia de continuitate Q1 = vA1 și cum A1 = π/4•dit = π/4•0,05082 = 2,027•10-3 m2,
rezultă
Q1 = 0,05•2,027•10-3 = 1,013•10-4 m3/s = 0,1013 dm3/s = 6,078 dm3/min.
iar pentru cele 13 sonde,
Q = 13•6,078 = 79,014 dm3/min = 1,317 dm3/s.

8
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
3.2. Echiparea părţii inferioare a garniturii de foraj

Varianta forajului cu sape cu role monoetajate este cea mai folosită. Ţinându-se seama de
faptul că verticalitatea găurii de sondă joacă un rol covârşitor în realizarea lucrărilor ulterioare,
echiparea parții inferioare a garniturii de foraj trebuie să ţină seama
de acest aspect.
Pentru aceasta, deasupra sapei 1 (figura 3.4) se montează un stabilizator cu role 2, apoi, în
ordine prăjinile grele 3 (două, trei sau patru) şi un al doilea stabilizator 4 (stabilizatori care au şi
rolul de a centra garnitura de foraj 5 pe axa găurii de sondă). Legătura dintre garnitura de foraj 5
şi sapa 1 se realizează prin intermediul mandrinei 6 (aceasta este prevăzută cu nişte caneluri,
astfel încât apăsarea pe sapă să nu se transmită prin intermediul garniturii de foraj).

Figura 3.4. Echiparea părţii inferioare a garniturii de foraj.

9
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Înainte de începerea forajului propriu-zis se construieşte un beci, după o geometrie bine
stabilită, care ulterior se zideşte sau se betonează. Înălţimea acestui beci va fi, desigur, mai mare
decât cea a ansamblului amintit.
Starea de tensiune din garnitura de foraj în timpul lucrului este redată în figura 3.5 (schemă
idealizată).

Figura 3.5. Starea de tensiune din garnitură în timpul lucrului

Semnificaţiile din figura 3.5:
Fg reprezintă forţa de tracţiune provenită din greutatea prăjinilor de foraj;
Fs - forţa de compresiune provenită din greutatea sapei (greutatea sapei);
Fsr – greutatea stabilizatorilor cu role;
Fgg – greutatea prăjinilor grele.

3.3. Stabilirea parametrilor regimului de foraj

Apăsarea pe sapă Gs se determină în funcţie de apăsarea specifică Gsp (exprimată în tf / in

sau tf / m din diametrul sapei):
Gs = Gsp•Ds (3.10)

10
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Pentru estimarea apăsării specifice se utilizează relaţia empirică (determinată după Morlan
[22]):
(3.11)

în care:
M reprezintă momentul de torsiune la masă, daN m;
K - coeficient de forabiliate, adimensional (tabeiul 3.1);
Ds - diametrul sapei, rn.

Avându-se în vedere relaţiile (3.10) şi (3.11), rezultă că apăsarea pe sapă Gs poate fi

determinate direct din relaţia
(3.12)

Tabelul 3.1. Valoarea coeficientului de forabilitate K

Tipul rocii Valoarea coeficientului K
foarte tari şi extratari (cuarţite, gnaise) 4•10-5
tari şi foarte tari (gnaise, gresii dure) 6•10-5
semitari şi tari (gresii, calcare, dolomite, argile) 8•10-5
moi şi semitari (calcare fisurate, dolomite, marne, argile) 10•10-5
moi (marne, argile, nisipuri presate) 12•10-5
foarte moi (nisipuri acvifere, argile, marne) 14•10-5

Aplicaţia 3.2. Să se determine apăsarea pe sapă la o sondă cu diametru mare cunoscându-

se următoarele: Ds = 4,978 m; K = 6•10-5 ... 8•10-5; Mf = 18•103 daNm.

Rezolvare. Cu ajutorul relaţiei (3.2), pentru K = 6•10-5,

Gsp1 = 15.142,413 daN / m =384,62 daN /in.

iar pentru K = 8•10-5,

Gsp2 = 12.499,787 daN / m =317,49 daN /in.

Corespunzător, apăsările pe sapă:
Gs1 = Gsp1 Ds = 15.142,413•4,978 = 75.378,87 daN

11
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Gs2 = Gsp2 Ds = 12.499,787•4,978 = 62.223,94 daN.

Turaţia n. Morlan [22] recomandă următoarele relaţii pentru determinarea turaţiei la

sondele cu diametre mari:
(3.13)

în care diametrul sapei Ds este exprimat în inch,iar turaţia rezultă în rot / min.
Rolele unei sape cu diameter mari sunt supuse la turaţii diferite care cresc pe măsura
creşterii diametrului de amplasare pe faţa sapei. Ca urmare, în presupunerea că apăsarea este
aceeaşi pe toate rolele, acestea vor fi supuse la uzuri diferite (rolele de la periferie vor fi supuse
unei uzuri mai pronunţate). Avându-se în vedere acest aspect, specialiştii firmei Hughes Tool Co
- SUA recomandă relaţia
(3.14)

în care diametrul sapei Ds se va lua în feets (1 ft = 0,305 m).

12
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.6. Diagramă pentru estimarea momentului Mt şi a puterii P

Observaţie. Pentru estimarea rapidă a parametrilor mecanici ai regimului de foraj s-au

elaborat şi diagrame [16; 22]. În figura 3.6 este prezentată diagrama pentru determinarea
valorilor momentului Mt şi a puterii P, pentru n, K, Gsp cunoscute, diagramă elaborată după
Morian.

Debitul de fluid se determină pentru circulaţia inversă (prin absorbţie sau aer lift). Se
apreciază o viteză ascensională a particulelor de detritus va = (3 ... 4) m/s, astfel că debitul de
fluid de foraj
(3.15)

dip fiind diametrul interior al prăjinilor de foraj.

13
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
3.4. Consolidarea găurii de sondă

Majoritatea sondelor cu diametre mari sau foarte mari (Ds = 4.000 ... 10.000 mm) au în
vedere, de regulă, tubarea unei singure coloane care se va cimenta pe toată lungimea. Burlanele
sunt confecţionate din tablă cu grosimea de perete t = 10 ... 50 mm.
Cum, în timpul exploatării zăcămintelor utile aceste coloane vor fi goale la interior, apariţia
presiunilor exterioare poate să conducă la turtirea acestora. Pentru evitarea deteriorării, precum şi
pentru a permite manevra de introducere, burlanele sunt prevăzute cu cintre.
La stabilirea profilului coloanelor cu diametre mari se au în vedere solicitările mai
importante la care acestea sunt supuse: presiunea exterioară (se presupune că avem coloana goală
la interior) şi tracţiune datorată greutăţii proprii a coloanei. Cum aria secţiunii transversale a
coloanei în secţiunea periculoasă (la suprafaţă) este foarte mare, efortul de tracţiune σ = Fc : Ac
este foarte mic, astfel încât se poate neglija.
Aşadar, profilul coloanei se va stabili ţinându-se seama numai de presiunea exterioară pe
(cf. figurii 3.7).
În cadrul figurii 3.7, variaţia efortului de tracţiune este prezentată simplificat (în realitate
este vorba de o variaţie în "trepte").

14
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Figura 3.7. Solicitările pe baza cărora se stabileşte profilul coloanei

Grosimea maximă de perete a burlanului tmax se calculează cu ajutorul relaţiei [16]

(3.16)

în care:
pmax reprezintă presiunea coloanei hidrostatice de fluid la şiul coloanei;
di - diametrul interior al coloanei;
σac - limita admisibilă de curgere a materialului coloanei σac = 2635 daN/cm).

Din tabele (tSTAS = 50; 45; 42; 40; 35; 32; 30; 25; 20; 15; 10 mm) se alege valoarea imediat
superioară lui tmax calculată t1.
Pentru stabilirea lungimii tronsonului de grosime t1 se determină adâncimea maximă de
tubare corespunzătoare tronsonului de grosime t2.
Mai întâi, din relaţia (3.16) pentru o grosime de perete t oarecare, la limită
(3.17)

de unde
(3.18)

În aceste condiţii, corespunzător grosimii de perete t2 ,

(3.19)

deci lungimea primului tronson este

l 1 = H – H2 (3.20)
Pentru tronsonul al doilea
l2 = H2 – H3 (3.21)
în care
(3.22)

15
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
ș.a.m.d.
Distanţa dintre două cintre consecutive lc se determină astfel încât să se asigure stabilitatea
coloanelor la presiune exterioară şi să existe posibilitatea manevrării coloanei în sondă. Se
propune relaţia [16] (în literatura de specialitate există şi alte relaţii empirice sau semiempirice
de determinare a lui lc).
(3.23)

Oricum lc ≤ 2 ... 3 m.
Bucăţile de burlane se sudează la gura sondei. După sudarea a două bucăţi consecutive, se
montează pe cintre ţevile de cimentare 2. Există mai multe tipuri constructive de cintre. În
ultimul timp s-a trecut la construcţia cintrelor chesonate 1 (goale la interior), alcătuite din două
profile U sau trei plăci sudate (figura 3.8).

Figura 3.8. Cintre chesonate

Aplicaţia 3.3. Să se stabilească profilul unei coloane cu diametru mare, cunoscându-se:

ɣf = 11.500 N/m3 =1,15 daN/dm3, di = 4 m, σac = 2.634•105 N/m2 = 2.634 daN/cm2, tSTAS = 40; 35;
30; 25; 15 mm.

Rezolvare. Presiunea la talpa sondei

pmax = H•gf = 400 • 11.500 = 46•105 N/m2.

Cu ajutorul relaţiei (3.16) se găseşte, la limită,

16
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Grosimea de perete a primului tronson va fi.deci, t1 = 40 mm.

Corespunzător grosimii următoare de perete din STAS t2 = 35 mm, cu ajutorul relaţiei
(3.19) se găseşte

deci lungimea primului tronson este

l1 = 400 - 397 = 3 m.
Pentru tronsonul al doilea,

deci lungimea celui de-al doilea tronson este

l2 = 397 - 341 = 56 m
ș.a.m.d.
Analog se calculează şi lungimile celorlalte tronsoane (tabelul 3.2 ).
Tabelul 3.2. Funcția li = f(ti)
tSTAS Hi Di li
mm m m m
40 400 4,08 3
35 397 4,07 56
30 341 4,06 57
25 284 4,05 113
15 171 4,03 171

Pentru determinarea greutăţii coloanei se calculează, mai întâi, un diametru mediu, ca

medie ponderată cu lungimile li:

Greutatea coloanei

iar efortul unitar de tracţiune în secţiunea periculoasă (la suprafaţă)

17
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Coeficientul de siguranţă cs = σac : σt = 5,47 confirmă supoziţia anterioară, precum că

efortul de tracţiune poate fi neglijat.

3.5. Manevra coloanelor cu diametre mari

Există, în principal, două metode de introducere a coloanelor cu diametre mari: "prin

plutire", şi cu ajutorul sistemului hidraulic.

a. Introducerea "prin plutire"( figura 3.9 )

Această metodă presupune utilizarea sistemului de manevră convenţional (troliu, sistemul
macara - geamblac, cârlig ş.a. ).
Se determină, mai întâi, lungimea de golire lg pentrn echilibrul coloanei în lichid
punându-se condiţia
Fc + FI = FA (3.24)
în care:
Fc reprezintă forța provenită din greutatea coloanei (inclusiv cindre, sudură, țevi de cimentare);
FI - forța provenită din greutatea fluidului din interiorul coloanei;
FA - forța de plutire (forța lui Arhimede).

18
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.9. Introducerea coloanelor cu diametre mari "prin plutire (schemă)

Se are în vedere că:

(3.25)

(3.26)

(3.27)

în care:
D, d prezință diametrele exterior, respectiv interior ale coloanei;
ɣ0, ɣf - greutățile specifice ale materialului din care sunt confecţionate burlanele, respectiv
fluidului de foraj din gaura de sondă;

19
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
L - lungimea coloanei;
lg - lungimea de golire pentru plutire.

În cadrul relaţiei (3.25) nu s-a ţinut seama de existenţa cintrelor, sudurii şi a ţevilor de
cimentare.
Un calcul exact presupune că la greutatea propriu-zisă a coloanei Fc să se adauge greutatea
cintrelor Gct, a sudurii Gs şi a ţevilor de cimentare Gtc.
Astfel
Gct = Vct•ɣ0, (3.28)

Gs = Vs•ɣ0 (3.29)

Gțc = j•lțc• qtc (3.30)

în care:
Vct reprezintă volumul cintrelor;
Vs - volumul sudurii;
j - numărul şirurilor de ţevi de cimentare;
ltc - lungimea unui şir de ţevi de cimentare;
qtc - greutatea pe metru liniar a ţevilor de cimentare.

Ţinându-se seama de expresiile forţelor FC, FI, şi FA din (3.25), (3.26) şi (3.27), relaţia (3.24) devine:

(D2 - d2)•L•ɣ0 + d2(L - lg)•ɣf = D2•L•ɣf (3.31)

de unde

(3.32)

Pentru introducerea coloanei se adaugă fluid pe lungimea ∆lg (cf. figurii 3.9).
Pentru siguranţă se impune ca

F∆lg ≤ Fad (3.33)

în care :
F∆lg reprezintă forţa datorată greutăţii lichidului aflat pe lungimea ∆lg;
Fad - forţa admisibilă la cârligul instalaţiei (Fad = FM:cs ; cs = 1,5 ... 2 –coeficient de siguranță).

Cum

20
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
(3.34)

relația (3.33) devine

(3.35)

de unde
(3.36)

Aşadar, lungimea de golire pentru introducerea coloanei

l`g = lg - ∆lg (3.37)
Introducerea coloanei în condiţii de deplină siguranţă presupune, totodată, construirea la
scară (figura 3.10) a graficelor lg = f(L) şi l'g = f(L).

Figura 3.10. Variația lg = f(L) şi l'g = f(L).

Pe de altă parte, trebuie dimensionată valva de la şiul coloanei, astfel ca aceasta să reziste
la acţiunea forţei FA (figura 3.11).

21
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.11. Valva de la şiul coloanei (schemă)

Se pune condiția:
(3.38)

în care
(3.39)

unde:
σcmin reprezintă limita minima de curgere a materialului din care este constituită valva;
cs - coeficient de siguranţă (cs = 1,5 ... 2);
Dv - diametrul maxim ai valvei;
dt- diametrul "tijei" de la valvă (cf. figurii 3.11).

Aşadar, la limită,
(3.40)

de unde rezultă Dv.

Aplicaţia 3.4. Să se stabilească elementele necesare introducerii "prin plutire" a unei

coloane cu diametru mare, prevăzută cu cintre "pline", pentru condiţiile următoare:
 diagrama de tubare:
I : 500-398 = 102 m; t1= 45 mm; D1 = 4,09 m;
II : 398 - 285 = 113 m; t2 = 35 mm; D2 = 4,07 m;
III : 285-171= 114 m; t3 = 25 mm; D3 = 4,05 m;
IV : 1 7 1 - 0 = 171 m: t4 = 15 mm; D4=4,03,m.
 alte date:

22
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
di. = 4 m; ɣf = 11.500 N / m =1,15 daN / dm3; i = 500 cintre (i1 = 102; i2 = 113; i3 = 114; i4 =
3

171); hc = 720 mm (înălţimea unei cintre); hs =10 mm (grosimea sudurii); j = 6 (numărul ţevilor
de cimentare); qic = 40 N/m=4 daN/m. Manevra se va realiza cu o instalaţie clasică F–32D
(cs=1,5). Oţelul din care este constituită valva are limita minimă decurgere σcmin=5100•103 N/m2
= 5100 daN/cm2 (cs = 1,5); diametrul tijei valvei este dt=20mm.

Rezolvare. Cu ajutorul relaţiei (3.25) se determină greutatea coloanei propriu-zise:

Diametrul peste cintre Dc = D + 2tc. Corespunzător celor patru tronsoane:

Dc1 = 4090 + 2•60 = 4210 mm = 4,21 m;
Dc2 = 4070 + 2•60 = 4190 mm = 4,19 m;
Dc3 = 4050 + 2•60 = 4170 mm = 4,17 m;
Dc4 = 4050 +2•60 = 4150 mm = 4,15 m.
Greutatea cintrelor (se ţine seama și de factorul de flotabilitate) se deduce din relaţia (3.28)

Greutatea ţevilor de cimentare se calculează utilizându-se relaţia (3.30):

Gțc = 6•500•40 (1— 1,15/7,85) = 10,242•104N = 10,242•103daN.
Pentru determinarea greutăţii sudurii, admiţându-se ipoteza că forma acesteia este aceea a
unui triunghi dreptunghic isoscel (figura 3.12), se va utiliza relaţia (în care Dsi = Di + 2hs):

23
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.12. Sudarea cintrelor de coloană (schemă)

Din relaţia (3.27) se deduce forţa lui Arhimede corespunzătoare coloanei propriu-zise:

Cu ajutorul relaţiei (3.26), greutatea lichidului din interiorul coloanei

Valorile astfel obţinute şi introduse în relaţia (3.24) conduc la

1388,31•103 + 311,88•103 + 10,242•103 + 4,279•103 + 14,45•103 (500 - lg ) = 7429,046•103
de unde lg = 104,55 m.
Avându-se în vedere că, pentru manevra de introducere "prin plutire", se foloseşte o
instalaţie clasică F - 320 care, se ştie, are sarcina maximă la cârlig de 320 tf, cu ajutorul relaţiei
(3.36) se determină, la limită, înălţimea pe care poate fi umplută coloana cu lichid astfel încât
greutatea acestuia să nu depăşească sarcina de la cârlig:

iar lungimea de golire pentru introducerea coloanei (3.37),

l`g = 104,55 – 14,76 = 89,79m
Graficul din figura 3.13 redă variaţiile lg = f(L), şi l`g = f(L) pentru-condiţiile acestui
exemplu.

24
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.13. Variaţiile: / = f(L), ls = f (L) pentru condiţiile din aplicaţia 3.4.
Pentru ca valva să reziste la acţiunea forţei FA, în ipoteza distribuţiei uniforme a acesteia pe
suprafaţa utilă Av trebuie respectată condiţia impusă de relaţia (3.38); cu alte cuvinte, la limită,

respectiv

b. Introducerea cu ajutorul sistemului hidraulic (figura 3.14)

Sistemul propriu-zis de manevră conţine patru cilindri înclinaţi 1, ale căror bacuri se –
plasează sub cintrele fixate pe coloană;
Pe un pod de lucru plasat deasupra beciului se montează patru cilindri orizontali 3, ale
căror pistoane sunt în legătură cu bacurile 4.
Să urmărim coborârea coloanei pe distanţa dintre două cintre consecutive. Se fixează
bacurile 2 sub cintrele C1; toată greutatea coloanei este preluată de acestea. În acest moment este
posibilă retragerea bacurilor 4 de sub cintrele C3. Prin introducerea controlată a unei presiuni p

25
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
deasupra pistoanelor cilindrilor înclinaţi (sau prin scurgerea presiunii din faţa pistonului), acestea
se vor deplasa conform săgeţilor din figura 3.14; odată cu ele, coloana coboară până într-o astfel
de poziţie, încât să se poată fixa bacurile cilindrilor orizontali sub cintrele corespunzătoare
ş.a.m.d.

Figura 3.14. Schema introducerii coloanelor cu ajutorul sistemului hidraulic

Pentru a nu se produce strivirea pe suprafaţa de contact dintre cintre şi bacurile orizontale
trebuie ca
(3.41)

sau, la limită,
(3.42)

în. care:
Fc este forţa provenită din greutatea coloanei (relaţia 3.25);
Ac – aria sectiunii de contact dintre bacurile orizontale și cintră; se acceptă
(3.43)

σstr- rezistenţa la strivire a materialului cintrelor sau bacurilor (în ipoteza că acestea sunt diferite, se ia
valoarea cea mai mică);
Dec - diametrul exterior peste cintre;
D - diametrul exterior al coloanei;
φ - coeficient de reducere a ariei secţiunii de contact dintre bac şi cintră (ţine seama de grosimea sudurii,
ţevi de cimentare ş.a.).

26
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

3.6. Cimentarea coloanelor cu diametre mari

Există mai multe variante de cimentare a coloanelor cu diametre mari. Trei sunt cele asupra
cărora s-a oprit atenţia specialiştilor în ultima vreme:
a. prin ţevi simple;
b. prin ţevi duble;
c. prin ţevi montate în interiorul coloanei (pentru prima tranşă de cimentare).
*
* *
Datorită cantităţilor mari de pastă de ciment, cimentarea coloanelor cu diametre mari se
realizează în tranşe.
Prima tranşă se cimentează la echilibru. Este recomandabil ca cimentarea acesteia, să se
facă combinat: prin ţevi exterioare simple sau duble şi prin ţevi montate în interiorul coloanei
(figura 3.15), sau numai prin ţevi montate în interiorul coloanei. Aceasta, pentru o dezlocuire cât
mai bună a noroiului de către pasta de ciment. Să presupunem, aşadar, că cimentarea primei
tranşe se face combinat: prin ţevile simple exterioare 1 şi ţevile interioare 2.
Ţevile montate în interiorul coloanei (garnitură de prăjini cu diametre nominale de 8... 10
inch) sunt în legătură, la partea inferioară, practic la şiu, cu o reducţie 3 prevăzută în coloană.

27
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.15. Cimentarea coloanelor cu diametre mari (schemă)

Pentru ca cimentarea primei tranşe să se facă în condiţii de deplină siguranţă, trebuie ca

pasta de ciment să ajungă la destinaţie într-un timp mai mic decât timpul admisibil de început de
priză taîp.
Cunoscându-se debitul agregatelor Qa, şi cum
(3.44)

rezultă
(3.45)

Dacă se acceptă
(3.46)

28
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
în care hc1 este înălţimea de cimentare a primei tranşe (pentru calcule exacte trebuie să se ia în
considerare volumul coloanei, al cintrelor, sudurii, reducţiei 3 ş.a., în sensul reducerii volumului
VI cu aportul elementelor amintite), relaţia (3.45) devine
(3.47)

de unde
(3.48)

Dacă cimentarea se efectuează numai prin ţevile interioare, atunci şiul ţevilor exterioare se
va monta deasupra lui hc1.
Cimentarea tranşelor următoare se efectuează cu ajutorul ţeviior exterioare.
Înălţimea de cimentare pentru tranşa a II-a rezultă din
(3.49)

(3.50)

de unde
(3.51)

(şi aici s-a neglijat volumul cintrelor, sudurii ş.a.).

După pomparea întregii cantităţi de pastă de ciment corespunzătoare tranşei a II-a, ţevile de
cimentare se ridică cu şiul deasupra înălţimii hc2; se efectuează spălarea acestora, cu apă, după
care se aşteaptă priza; apoi, operaţia continuă analog până la suprafaţă.
Cimentarea prin ţevi duble are multe elemente comune cu cimentarea prin ţevi simple.
Ţevile exterioare, perforate, sunt fixe iar cele interioare mobile.

Aplicaţia 3.5. Să se determine adâncimile de cimentare pentru o sondă cu diametru mare,

cunoscându-se următoarele: H = 393 m; Ds = 5 m; di = 4 m , im = 35 mm (grosimea medie de

29
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
-3 3
perete a coloanei); Qa =20•10 m /s; taip = 2 ore = 7200 s. Se neglijează volumele ocupate de
cintre, sudură, ţevi de cimentare.

Rezolvare. Conform relaţiei (3.48). înălţimea de cimentare a primei tranşe

Avându-se în vedere diametrul exterior mediu al coloanei

Dm = di + 2tm = 4 + 2•0,035 = 4,07m
cu ajutorul relației (3.51) se găsește

Acceptându-se un diametru exterior mediu Dm, înseamnă că h2 = h3 =... = hn, iar numărul
tranşelor de cimentare, în acest caz, este

În presupunerea că înălţimile tranşelor de cimentare sunt date ale problemei, atunci un

calcul al cimentării presupune estimarea următoarelor elemente: volumele de pastă de ciment
corespunzătoare tranşelor; cantităţile de materiale necesare preparării pastei de ciment; alegerea
agregatelor de cimentare; presiunile de refulare la agregate; durata cimentării.
Volumul total de pastă de ciment
V1 = V2 + V3+V4 (3.52)
în care : V2, V3, V4 reprezintă volumele spaţiului inelar, interiorului coloanei pe o înălţime H2,
respectiv al găurii de sondă pe înălţimea H1 ( înălţimea "sacului").
Apoi
V2 = V5 - (V6 + V7) (3.53)
în care V5, V6, V7 reprezintă volumele: spaţiului inelar fără adaosuri, cintrelor de sprijin, respectiv
al cintrelor propriu-zise (figura 3.16); se are în vedere un caz real de cimentare la o sondă de la
Baraolt:
(3.54)

30
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
(3.55)

(3.56)

(3.57)

(3.58)

relaţii în care :
H + H1 reprezintă adâncimea reală a sondei;
H2 - adâncimea de cimentare din interiorul coloanei;
l - numărul de cintre;
t1, t, h, h1, h2 - au semnificaţiile din figura 3.16.
D' - diametrul mediu peste cintra de sprijin.

Cantităţile de materiale necesare preparării unei unităţi de volum de pastă de ciment se vor
calcula cu ajutorul relaţiilor (1.119) şi (1.120); s-a admis ipoteza că pasta se prepară din
amestecul cimentului praf cu apă. Cantitățile totale de ciment praf, respectiv de apă se calculează
cu ajutorul relaţiilor:
Gc = K1 gc V1 (3.59)

Va = K1 va V1 (3.60)
în care :
gc şi va reprezintă cantităţile de ciment, respectiv de apă, necesare preparării unei unităţi de volum
de pastă de ciment;
Gc, Va - cantităţile totale de ciment, respectiv de apă;
K1 - coeficient al pierderilor ce au loc la prepararea pastei (K 1 = 1,05).

Pentru pornirea circulaţiei cu fluid de foraj, presiunea de refulare la agregat (agregate)

pr = pθ + pc + pis (3.61)
în care :
pθ reprezintă presiunea necesară învingerii rezistenţelor de gel;
pc - presiunea necesară învingerii frecărilor din sistemul de circulaţie aferent găurii de sondă;
pis - căderea de presiune din instalaţia de suprafaţă.

Presiunea necesară învingerii rezistenţelor de gel se calculează cu ajutorul relaţiei

31
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
(3.62)

în care :
θ reprezintă tensiunea static de forfecare a fluidului;
lț - lungimea ţevilor de cimentare;
dițc - diametrul interior al ţevilor de cimentare.

Pentru determinarea componentei pc se au în vedere relaţiile (1.75) ... (1.78) de la §1,

adaptate cazului de faţă.
Pe măsura umplerii interiorului ţevilor de cimentare cu pasta-de ciment.

pr = pc + pis - pd (3.63)

în care presiunea diferenţială

pd = ld (ρpc – ρf) (3.64)

unde:
ld reprezintă lungimea pe care se repartizează pasta de ciment în interiorul ţevilor de cimentare.

Aplicaţia 3.6. Să se efectueze calculul cimentării unei coloane cu diametru mare în

condiţiile următoare; H = 393 m; H1 = 3m; H2 = 7 m; hc1 = 10 m ; l = 280 cintre (s-a considerat
distanța dintre cintre de 1,4m), Ds = 4978mm, d = 3950mm.
 diagrama de tubare :
I : 390 - 289,2 = 100,8 m ; D1 = 4,05 m;
II : 289,2 - 205,2 = 84 m ; D2 = 4,04 m;
III : 205,2 - 154,8 = 50,4 m ; D3 =4,03 m;
IV : 154,8 - 104,4 = 50,4 m ; D4 = 4,02 m;
V : 104,4 - (-4,8) = 109,2 m ; D5 =4,01 m;
 se vor utiliza şase şiruri de ţevi de cimentare din seria NQ, cu diametrul nominal dtc =
69,85 mm şi diametrul interior dițc = 60,3 mm , plasate la exteriorul coloanei;
 caracteristicile fluidului de foraj (cu g = 10 m/s2):
ɣf = 1,2•104 N/m3; ɳp = 15•10-3 Ns/m2 ; τ0 =2 N/m2 ; θ = 1,5 N/m2;
 caracteristicile pastei de ciment:
ɣpc = 1,9•104N/m3; ɳpc = 45•10-3 Ns/m2; τ0pc = 13 N/m2 ; talp = 3 ore;

32
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
 căderea de presiune în instalaţia de suprafaţă:
pis =2,5•105 N/m2 = 2,5 daN/cm2.

Rezolvare
a. Diametrul exterior mediu al coloanei

în care :
D1 ,..., D5 reprezintă diametrele nominale conforme cu programul de tubare;
l1 ,..., l5 - lungimile corespunzătoare diametrelor D1 ,..., D5,

adică

Conform relației (3.56) volumul spațiului inelar fără adaosuri, va fi:

(coeficientul de neuniformitate al găurii de sondă K = 1,05).

b. Volumul cintrelor de sprijin (figura 3.16) este dat de relaţia (3.57):

V6 = π•4,0307•0,2•0,075•280 = 53,2 m2

33
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.16. Dimensiuni constructive ale unei cintre: h1=0,2m; t1=0,075m; h2=t2=0,025m; h=0,15m; t=0,2m.

c. Cum
D'= D + 2t1 = 403,07 + 2•7,5 = 418,07 cm,

volumul cintrelor propriu-zise va fi conform relaţiei ( 3.58),

V7 = [π• 4,1807 (0,2 - 0,075)0,15- π•4,1807- (0,2 - 0,075 - 0,025)(0,150 - 2•0,025)]•280 =

= 32,178 m3

d. Volumul spaţiului inelar, conform relația (3.53):

V2 = 2993,51 - (53,2+ 32,178) = 2908,1 m3

e. Volumul găurii de sondă pe înălţimea H = 3 m, conform relaţiei (3.55):

f. Volumul interiorului coloanei pe înălţimea H2 este dat de relaţia (3.54)

34
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
g. Volumul total de pastă de ciment, conform relaţiei (3.52)

V1 = 2908,1 + 58,387 + 85,779 = 3052,266 m3.

Pentru determinarea cantităţilor de materiale necesare preparării pastei de ciment se au în

vedere relaţiile (1.119), (1.120), (3.59) şi (3.60), de unde:

iar cantitătile totale :

Gc = 1,05•1,318•3052,266 = 4224,03 tf,

Va = 1,05 • 0,581•3052,266 = 1862,03 m3.

Cum s-a mai amintit, datorită cantităţilor mari de ciment necesare, cimentarea coloanelor la
sondele cu diametre mari se face în tranşe.

A. Cimentarea primei tranşe

În figura 3.17 se redau, schematic, câteva elemente corespunzătoare cimentării primei
tranşe.

Figura 3.17. Elemente aferente cimentării primei tranşe (schemă).

35
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Pentru determinarea volumului de pastă de ciment corespunzător cimentării primei tranşe
se utilizează relaţiile (3.52) ... (3.58):
V1I = V2I + V3 +V4;
 volumul cintrelor de sprijin (i1 = 5 cintre):
V6I = π•4,05•0,2•0,075•5 = 0,957 m3
 volumul cintrelor propriu zise pentru:
D`1 = D1 + 2t1 = 405 + 2•7,5 = 420 cm
Vsi = π•4,2•(0,125•0,15 – 0,1•0,1)•5 = 0,577 m3
 volumul spaţiului inelar fără adaosuri:
Vsi = π/4•(1,05•4.9782 – 4.052)•7 = 52,87 m3
 volumul spaţiului inelar ţinându-se seama de existenţa cintrelor:
V2I = 52,87 - (0,957 + 0,577) = 51,336 m3
iar volumul corespunzător primei tranşe.
V1I = 51,336 + 85,779 + 58,387 = 195,502m3.
Se propune agregatul de cimentare AC - 500 A. Câteva caracteristici ale acestuia sunt
redate în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3 Caracteristici ale agregatului de cimentare AC - 500 A ( ɳv = 1)
Viteze pmax, dan/cm2 Qt, dm3/min
I 500 273
II 275 443
III 170 717

Corespunzător vitezei a III-a pentru un randament volumetric ɳv = 0,9, debitul real al

agregatului este
Qa = 0,9•717 = 645,3 dm3/min = 10,7 dm3/s.
Timpul cât ar dura pomparea cu un singur agregat
T = V1I / Qa = 195,502•103 / 10,7 = 18271,214 s = 5,075 ore
Cum timpul admisibil de început de priză taip = 3 ore rezultă că, în ipoteza plasării ţevilor
de cimentare la 390 m, trebuie să se utilizeze două agresate AC - 500 A la pmax = 170 daN/cm2,
Qa = 10,7 dm3/s: dacă ţevile de cimentare se pot retrage după un timp intermediar, respectiv după
pomparea volumului Qa taip.= 115,56 m3 rezultă că se poate folosi un singur agregat, care poate
lucra neîntrerupt trei ore (sau sub această valoare limită maximă).

36
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Dacă se va folosi drept fluid de foraj apa sau un altul, care să nu afecteze proprietăţile
pastei de ciment, atunci se poate folosi un singur agregat de cimentare AC - 500 A, cu ţevile de
cimentare plasate la 383 m.
În cele ce urmează este prezentată varianta cu două agregate AC - 500 A, care lucrează în
parallel.
Timpul cât ar dura prepararea pastei de ciment,
tI = V1I / 2Qa = 195,502•103 / 2•10,7 = 9135,607 s = 2,537 ore
Viteza lichidului prin interiorul țevilor de cimentare,

iar numărul Reynolds generalizat, conform, relaţiei (1.75)

deci regimul de curgere este laminar.

Calculul căderilor de presiune în diferite etape ale procesului de cimentare vizează, în
primul rând, posibilitatea efectuării unui control sigur al circuitului fluid de foraj-pastă de
ciment. Trebuie ca legăturile de la ţevile de cimentare S (figura3.18) să fie prevăzute cu
manometer sensibile; totodată, fiecare cap de cimentare trebuie prevăzut cu un ventil (sau o
cana) care să permită manevra rapidă de introducere sau de scoatere a unui şir de ţevi din circuit.

Figura 3.18. Schema cimentării prin șase șirui de țevi exterioare

(S1,…, S6 –șiruri de țevi; M1,, M8 - manometre; C-colector)

37
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Tabelele sau graficele cu căderile de presiune vor permite, în orice moment, să se precizeze
felul cum decurge operaţia (obturarea ţevilor de cimentare va fi imediat observată; verificarea
corectei functionări presupune închiderea ventilelor de la 5 şiruri de ţevi şi refularea printr-o
singură ţeavă de cimentare; în acest fel există posibilitatea controlului anticipat al presiunilor de
refulare precum şi al calculului propriu-zis).

Se impune, totodată ca gaura de sondă

să fie perfect verticală: într-o gaură de sondă
care nu este perfect verticală, volumul de
pasta de ciment va fi mai mic, dezlocuirea
fluidului din sondă în anumite zone
(fig.3.19) facându-se incomplet, efect ce se
va reflecta în calitatea cimentării.

Figura 3.19. Gaura de sondă nu este perfect

verticală: dezlocuirea noroiului de către pastă se
face incomplet

a. Presiunea de refulare la pornirea circulaţiei

Mai întâi se caută diametrul nominal mediu al burlanelor, ţinându-se seama de existent
cintrelor.
Volumul cintrelor este de 85,4 m3. Corespunzător unei lungimi de 393 m, rezultă o arie
transversală "uniformă" a cintrelor,
Ac = 85,4 / 393 = 0,217 m2
Fără cintre, diametrul exterior mediu al coloanei este D = 403,07 cm: corespunzător
acestui diametru, aria secţiunii transversale a burlanelor "pline" este

Ținându-se seama de plusul de arie transversal datorat cintrelor, aria secțiunii transversal a
burlanelor "pline" devine
Ab = 12,76 + 0,217 = 12,977 m2

38
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Corespunzător, rezultă diametrul exterior mediu al coloanei ce ţine cont de existent
cintrelor:

Conform relaţiei (3.62) presiunea necesară învingerii rezistenţelor de gel (s-a considerat un
singur şir de ţevi de cimentare)

Valoarea corespunzătoare presiunii necesare învingerii rezistenţelor de gel din spatiul

inelar este neglijabilă, aşa încât se poate considera
pθ = 6 • pθ1 = 6 • 0,411 = 2,466daN / cm2 = 2,466•105 N/m2.
Viteza lichidului în spaţiul inelar este

La aceste viteze mici este de presupus ca regimul de curgere este laminar, iar presiunea
necesară învingerii frecărilor din sistemul de circulaţie este dată de relaţia (1.76):

de unde se vede că termenul corespunzător pentru spaţiul inelar poate fi neglijat.

Pentru cele şase şiruri de ţevi de cimentare,
pc = 6•pc1 = 6 • 1,19 • 105 =7,14• 105 N/m2.
Căderea de presiune în instalaţia de suprafaţă pis se va măsura cu precizie utilizându-se
două manometre: la intrare, respectiv la ieşirea din sistem.
Deci,
pr = (2,466 + 7,14 + 2,5)•105 = 12,106•105 N/m2.

39
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Pentru generalizarea metodologiei de stabilire a presiunii de refulare la pornirea circulaţie
se construieşte graficul pr1 = f(H) făcându-se aproximația H = lic , la valoarea critică pe diagramă
se mai adaugă căderea de presiune în instalaţia de suprafaţă.
Pentru un singur şir de ţevi de cimentare:

Tabelul 3.4 şi graficul din figura 3.20 redau variaţia presiunii de refulare la pornirea
circulaţiei. în funcţie de adâncimea găurii de sondă, pentru un singur şir de ţevi de cimentare.
Tabelul 3.4. Funcția pr1 = f(H)

H, m pr1, bar
100 0,411
200 0,822
300 1,233
400 1,644
500 2,055

Figura 3.20. Variaţia pr1 = f(H).

40
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
b. Când pasta de ciment a ajuns la şiul ţevilor de cimentare,
pr = pis + pc – pdmax
Numărul Reynolds generalizat, corespunzător curgerii pastei de ciment prin interiorul
ţevilor de cimentare, conform relaţiei (1.75)

deci regimul de curgere este laminar, iar

Pentru cele şase şiruri de ţevi,

pc = 6•pc1 = 6 • 5,32 • 105 = 31,92•105 N/m2
Conform relaţiei (3.64), presiunea diferenţială maximă
pdmax = (1,9 -1,2) 104 • 390 = 27,3 • 105 N/m2,
deci presiunea de refulare, în aceste condiţii, este
pr =(31,92 + 2,5-27,3)•105 = 7,12 • 105 N/m2.
Tabelul 3.5 şi graficul din figura 3.21 redau variaţia presiunii necesare învingeri; frecărilor
din sistemul de circulaţie ( pentru un şir de ţevi de cimentare) cu adâncimea, iar tabelul 3.6 şi
graficul din figura 3.22 variaţia presiunii diferenţiale cu adâncimea (pasta de ciment a ajuns la
şiul ţevilor de cimentare).
Tabelul 3.5. Funcția pc1 = f(H): pasta a ajuns la şiul ţevilor de cimentare
H, m pr1, bar
100 1,36
200 2,72
300 4,08
400 5,44
500 6,80

41
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Figura 3.21. Variaţia pc1 = f(H): pasta a ajuns la şiul ţevilor de cimentare

Tabelul 3.6. Funcția pd = f(H)

H, m pr1, bar
100 7
200 14
300 21
400 28
500 35

Figura 3.22. Variaţia pd = f(H)

c. Presiunea de refulare la sfârşitul operaţiei de cimentare:

42
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
pr = pis + pc+pd
Avându-se în vedere valoarea neglijabilă a presiunii necesare învingerii frecărilor din
spaţiul inelar, rămâne
pc = 1,19 • 105 N/m2 = 1,19 daN/cm2,
adică valoarea determinată la punctul a, iar
pc = 6•pc1 = 7,14•105 = 7,14 daN/cm2
Tabelul 3.7 şi graficul din figura 3.23 redau variaţia presiunii necesare învingerii frecărilor
din sistemul de circulaţie cu adâncimea, la sfârşitul operaţiei de cimentare (pentru un singur şir
de ţevi de cimentare).
În această fază, în ipoteza că se face cimentarea la echilibru (cea mai indicată dealtfel)
presiunea diferențială pd = 0.
Tabelul 3.7. Funcția pc1 = f(H), la sfârșitul operației de cimentare
H, m pr1, bar
100 0,305
200 0,61
300 0,915
400 1,22
500 1,526

Figura 3.22. Variaţia pc1 = f(H), la sfârșitul operației de cimentare

43
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
Aşadar, în ipoteza aplicării acestei variante, cimentarea ar dura 2,5 ore. iar pentru
retragerea ţevilor de cimentare în vederea executării cimentării următoarei tranșe rămân 30
minute (în vederea asigurării unui timp corespunzător pentru manevra de extragere a ţevilor de
cimentare se vor adăuga pastei de ciment, după necesităţi, întârzietori de priză).
Observaţie. Graficele din figurile 3.20 ... 3.23 au valabilitate pentru toate sondele cu
diameter mari la care pa şi pc din spaţiul inelar sunt neglijabile, iar diametrul interior al ţevilor de
cimentare este de 60,3 mm (caracteristicile fluidului de foraj şi ale pastei de ciment sunt, în cazul
de fată, date ale problemei).

B. Cimentarea tranşei a 2-a

Volumul de pastă de ciment ce poate fi pompată în 2,5 ore
V1II = 2Qa•t = 2•10,7•10-3•2,5•3600 = 192,6m3.
Cunoscându-se şi diametrul exterior mediu ce ţine seama de existenţa cintrelor (Dm = 4,065m), se
determină înălţimea de cimentare pentru tranşa a doua (şi, în această ipoteză, pentru toate
celelalte tranşe):

a. Începutul cimentării
H = 383 m;
ltc = 382,5 m (de regulă, ţevile de cimentare se retrag la circa 0,5 m de oglinda cimentului
tranşei anterioare).
Din graficul 3.20 se citeşte presiunea de refulare la pornirea circulaţiei pentru un şir de ţevi
de cimentare:
pr1 = 1,6 daN/cm2, deci
pr = 6•pr1 + pis = (6•1,6 + 2,5)•105 = 12,1•105 N/m2

b. Când pasta de ciment a ajuns la şiul ţevilor de cimentare, din graficele 3.21 şi 3.22
se citesc :
pc1 = 5,15 bar, pd = 25,5 bar,
deci
pc = 6•pc1 = 6•5,15 = 30,90 bar
iar

44
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
pr = 30,90 + 2,5 – 25,5 = 7,9 bar

c. La sfârşitul operaţiei de cimentare, presiunea necesară învingerii frecărilor din

sistemul de circulaţie pentru un şir de ţevi de cimentare se citeşte din graficul 3.23:

pc1 = 1,16 bar,

pc = 6•pc1 = 6•1,16 = 6,96 bar
pr = 6,96 + 2,5 = 9,46 bar

Intervalul cimentat în tranşa a II-a este :

383 - 353 = 30 m.
Intervalele de cimentare pentru tranşele următoare ar fi :
III: 383-353 = 30 m; IX: 173-143 m;
IV: 323-293 m; X: 143-113 m;
V: 293-263 m; XI: 113-83m;
VI: 263 - 233 m; XII: 83 - 53 m;
VII : 233 -203 m; XIII: 53 - 23 m ;
VIII: 203-173 m; XIV: 23- 0m.

Pentru fiecare din aceste tranşe, căderile de presiune se citesc din graficele 3.20 ... 3.23.
În această variantă, durata totală a operaţiei se compune din:
CIMENTAREA PROPRIU-ZISĂ: 2,15•14 = 35 ore.
MANEVRA ŢEVILOR DE CIMENTARE: 0,5•14 = 7 ore.
TOTAL: 42 ore.
Observaţii:
1. Desigur, durata reală de cimentare este cu mult mai mare dacă se au în vedere şi pauzele
vizând întărirea pastei de ciment, dintre tranşe;
2. Cum căderile de presiune sunt mici, cimentarea se poate efectua cu agregate cu
capacităţi mai reduse (de exemplu, agregatul AC - 350 A sau AC - 400: caracteristicile
lor principale sunt redate în tabelul 3.8).

Tabelul 3.8. Caracteristici principale ale agregatelor AC - 400 şi AC - 350 ( ɳv = 1)

Tipul Viteza Presiunea maximă Debitul teoretic
agregatului pmax Qt

45
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale
- - bar dm3/s
1 400 4,05
AC - 400 2 215 7,40
3 130 11,95
1 350 3,80
AC - 350 2 185 7,13
3 100 12,90

Sau, o altă soluţie ar fi aceea a utilizării agregatelor de cimentare doar pentru prepararea
pastei de ciment, iar pentru vehiculare se pot folosi grupuri motopompă: 3 PN-40; 2 PN-35; 2
PN-20; 3 PN-15 (tabelul 3.9).

Tabelul 3.9 Caracicristici ale unor pompe de noroi utilizate curent la instalaţiile de sondeze
Pompa Debitul teoretic Presiunea
- dm3/s bar
7,50 34
3 PN-40 4,25 60
1,92 70
6,70 33,5
2 PN-35 5,37 47,5
3,60 60
8,37 15,2
2 PN-20 6,35 20,1
3 PN-15 2,97 35
3 PN-7,5 2,00 25

46
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Teste de autoevaluare
1. Componenta orizontală a presiunii litostatice este dată de relaţia:
a) pn = (ɣ1h1 - ɣ2h2 -... - ɣnhn) An b) pn = (ɣ1h1+ ɣ2h2 +... + ɣnhn) An
c) pn = (ɣ1h1 : ɣ2h2 : ... : ɣnhn) An d) pn = (ɣ1h1 • ɣ2h2 • ... • ɣnhn) An
2. Presiunea la talpa sondei este dată de relaţia:
a) pmax = H + gf b) pmax = H•gf c) pmax = H - gf
3. Forța provenită din greutatea coloanei are expresia :
a) Fc = FA - FI b) Fc = FI + FA c) Fc = FI / FA
4. Cantitatea totală de ciment praf calculează cu relaţia:
a) Gc = K1 gc V1 b) Gc = K1 gc +V1 c) Gc = K1 - gc V1
5. Cantitatea totală de apă se calculează cu relaţia:
a) Va = K1 va V1 b) Va = K1 va / V1 c) Va = K1 / va -V1
6. Presiunea de refulare la sfârşitul operaţiei de cimentare este dată de relaţia:
a) pr = pis - pc - pd b) pr = pis • pc • pd c) pr = pis + pc+pd

Răspunsurile testelor de autoevaluare

1-b, 2-b, 3-a, 4-a, 5-a, 6-c.

47
Lazăr AVRAM Monica STOICA
Valentin TUDORACHE
Foraje speciale

Lucrare de control

1. Enumerați variantele realizării sondelor cu diametere mari – 1p.

2. Care este expresia rezistenţei la compresiune (σa) -1p.
3. Definiți semnificaţiile notațiilor din schema idealizată (starea de tensiune din garnitura de
foraj în timpul lucrului) – 1p.
4. Enumerați parametrii regimului de foraj al sondelor cu diametere mari – 1p.
5. Care este expresia relaţiei empirice pentru estimarea apăsării specifice – 1p.
6. Reprezentați schema variaţie efortului de tracţiune (în "trepte") – 1p.
7. Care sunt cele două metode de introducere a coloanelor cu diametre mari – 1p.
8. Care sunt principalele variante de cimentare a coloanelor cu diametre mari – 1p.
9. Prezentați schema cimentării coloanelor cu diametre mari– 1p.
10. Din oficiu – 1p.

48