Extractie Alin

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL
HIDROCARBURILOR
Extractia petrolului si gazelor asociate
-Proiect 1-
Prof. coordonator:
Conf.univ.dr.ing. Mariea Marcu Student:
Cheşcă Georgian-Răzvan
Specializarea: Inginerie
de Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20103
2017
Proiect
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. Proiectarea regimului de functionare al unei
sonde in gas-lift continuu
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului ........................................ 9

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere ............................................... 12
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie .........14
1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana ............................................. 44
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie .......................... 46
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie ..................... 47
1.7. Analiza nodala ................................................................................. 53
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu ........ 55
1.9. Amplasarea supapelor ...................................................................... 56
1.10. Calculul de alegere al supapelor ...................................................... 61
Capitolul 2. Pompajul continuu cu prajini
2.1 Instalatia de pompare cu prajini .......................................................73

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini ................................................. 76
2.3 Alegerea tevilor de extractie ........................................................... 80
ANEXE
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
2
Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” are drept scop
prezentarea metodelor de extractie a titeiului atunci cand inceteaza perioada de eruptie natura
a sondei si anume: gas-liftulul continuu (eruptie artificiala continua) si pompajul continuu cu
prajini.
Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.

Aceste gaze sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda, in scopul reducerii
greutatii specifice a acestuia. Metoda se aplica, de obicei, sondelor cu capacitate de productie
si presiune de fund relativ mari.
Calculul urmareste cateva etape in care sunt determinate elemente specifice in crearea unui
sistem de gas-lift corect, capabil de a aduce la suprafata debite insemnate de lichid.
Succesiunea etapelor de calculul se termina cu alegerea supapelor care permit trecerea
debitelor de gaze comprimate in tevi .
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se
aplică în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor
prin erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când
stratul nu suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;
− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;
− cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care transmit mişcarea de
la suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar) tubulare, acţionate de unităţi de
pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau mecanic).
Capitolul 1
Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-lift

continuu
3
Introducere in regimul de functionare “gas-lift”
Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in

acesta scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala
ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu
viteza relativ mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare,
manifesta treptat o diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai
produce cu continuitate lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte
ca sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei
necesare de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana
de extractie a unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv,
sa asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau
dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.
Consideratii generale privind eruptia artificiala continua
Eruptia artificiala continua sau gazlift-ul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei
presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:

- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;
Instalatii de eruptie artificiala continua
Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul

completarii sondei si anume:
-instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
-instalatii de duala.
4
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala,
packer (echipamentul de fund).
Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gas-lift Fig. 2. Supapele de erupţie artificială
Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :
- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se intercaleaza intre
doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii
sondei (simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe) ;
- mobile ;
5
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de
gazlift se impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).
Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate
Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru
producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale
fluidelor produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie,
adancimea punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai
importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval
de capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au
loc in zacamant de parcursul exploatarii.
Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua
Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in

eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei
de comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de
functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua curbe.
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate,
precum si de presiunea de injectie a gazelor.
Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie

artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o
serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat
constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de
gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea
debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune
stabilirea curbei de comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.
6
Fig.3. Instalatie de gas-lift cu echipamentul de suprafata automatizat
7
Date initiale de proiect
La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele date :
 Adancimea sondei, H=2800 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=13 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=840 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1100kg/m3 ;
 Densitatea relativa a gazelor, ρrg=0,7 ;
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=35∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=65∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=2∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,020∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptie, p2=5 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=30 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=70 bar ;
 Presiunea statica, pc=85 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=55 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=2800 m3N/zi ;
Debitul de injectie,35000; 40000; 45000; 50000; 55000; 600000; 65000; 70000 m3N/zi ;
In calcule, voi folosi Qinj=50 000 m3N/zi .
8
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)
Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de fund, Q=f(p d),
caracterizeaza curgerea prin zacamant, si poarta denumirea de curba de comportare a stratului.
In literatura de specialitate, ea este cunoscuta sub denumirea de curba IPR (Inflow
Performance Relationship) .
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine mai intai
presiunea de saturatie cu ajutorul relatiei lui Standing:
0,83 (0,0288+1,62 ∙10 −3 ∙ tf )
RGT 10
psat =5,272∙ ( )
δ rg
∙
10¿¿ ¿ ¿
0,83 ( −3
∙ 97 )
72,72 10 0,0288+1,62 ∙10
psat =5,272∙
0,7 ( ) ∙
10
( 1,768−1,643 ∙0,84 )
0,84
=132,35 bara ;
Unde:
- RGT-Ratia gaze-titei ;
Q g 2800 m3N
RGT = = =72,72 3 ;
Qt 38,5 m
- Qt-Debitul de titei ; Q t =Q l ∙ ( 1−i )=55 ∙ ( 1−0,30 )=38,5 m3 / zi;
- tf- Temperatura de zacamant ; t f =t s+ 0,03∙ H=13+ 0,03∙ 2800=970 C ;
- ẟrt -Densitatea relativa a titeiului;
ρt 840
δ rt = = =0,84 ;
1000 1000
Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund

si cu presiunea statica. In urma acestei comparatii pot rezulta urmatoarele situatii :
pc > psat
1. Atunci cand :
pd > p sat }
, curgerea este omogena ;
pc > psat
2. Atunci cand :
pd < p sat }
, curgerea este combinata ;
pc < psat
3. Atunci cand :
pd < p sat }
, curgerea este eterogena ;
9
Pentru cazul de fata, p sat=132,35 bar. Comparand cu pc=85 bar si cu pd=70 bar, va
p c < p sat
rezulta ca : ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica) .
pd < p sat
In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei

IPR, dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:
- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20% si Ec ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru i≠ 20 % ;
Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i= 35% ,

pentru trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Wiggins. Metoda lui Wiggins
presupune calculul debitelor de titei si de apa pentru valori date ale presiunii dinamice
de fund.
Metoda lui Wiggins
Faza titei :
Qt p p 2
Q tmax
=1−0,52 ∙ d −0,48∙ d ;
pc pc ( )
Faza apa :
Qa p p 2
Q amax
=1−0,72 ∙ d −0,28 ∙ d ;
pc pc ( )
Pentru valoarea lui “pd” corespunzatoare debitelor de titei (Qt) si de apa (Qa) din
datele initiale, se calculeaza atat debitul maxim de titei (Q tmax), cat si debitul maxim de
apa (Qamax).
Qt 38,5
Q tmax= 2
= ;
pd p 70 70 2
(1−0,52 ∙
pc ( )
−0,48∙ d
pc
) (1−0,52∙ −0,48 ∙
85 85( ))
Qtmax=156,35 m 3 / zi;
Qa 16,5
Q amax = 2
= ;
pd p 70 80 2
(1−0,72 ∙
pc ( )
−0,28 ∙ d
pc
) ( 1−0,72 ∙ −0,28 ∙
85 ( )
95
)
Qamax =75,97 m3 /zi ;
10
In continuare, se dau valori lui “p d” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se
calculeaza debitele de titei si de apa corespunzatoare. Debitul maxim de lichid se
calculeaza cu relatia :
Qmax =Q tmax +Qamax ;
Q max =156,35+75,97=232,32m 3 / zi;
Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se trec in

urmatorul tabel :
pd Qa Qt Ql
ba m3/zi m3/zi 3
m /zi
r
0 75.97 156.35 232.32
10 69.24 145.75 214.99
20 61.92 133.07 194.99
30 54.01 118.31 172.32
40 45.52 101.47 146.99
50 36.43 82.56 118.99
60 26.76 61.57 88.33
70 16.50 38.50 55.00
80 5.65 13.35 19.00
85 0.00 0.00 0.00
Tabel 1. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv de lichid, functie de presiunea dinamica de fund ;
Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de lichid, se

obtine curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca in figura de mai jos :
11
IPR
100.00
80.00
Presiunea dinamica pd, bar
60.00
40.00
20.00
0.00
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00120.00140.00160.00180.00200.00220.00240.00260.00
Debitul de lichid extras, m3/zi
Fig.4. Variatia debitului cu presiunea dinamica de fund-Curba IPR ;
1.2 Trasarea curbelor IPR de prevedere
Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate de la

etalonarea actuala a sondei.
Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :
Pentru faza titei :
Qtmaxv p p 2
Qtmax
=0,15 ∙ cv +0,84 ∙ cv ;
pc pc ( )
Pentru faza apa :
Qamaxv pcv pcv 2

Qamax
=0,59 ∙
pc
+0,36 ∙
pc
; ( )
Se considera doua valori ale presiunii statice :
pcv1=80 bar ;
12
pcv2=75 bar ;
Cu ecuatiile scrise pentru cele doua faze, se determina valoarea debitelor maxime
viitoare:
Pentru pcv1=80 bar :

2 2
p cv 1 p 80 80
(
Qtmaxv 1=Qtmax ∙ 0,15∙
pc ( ))
+0,84 ∙ cv 1
pc (
=156,35 ∙ 0,15 ∙
85
+0,84 ∙ ( ) );
85
Q tmaxv 1=138,41m 3 / zi;
2 2
pcv 1 p 80 80
(
Qamaxv 1=Qamax ∙ 0,59 ∙
pc ( ))
+ 0,36 ∙ cv 1
pc (
=75,97 ∙ 0,59∙
85
+ 0,36∙ ( ) );
85
Qamaxv 1=66,41 m3 / zi ;
Pentru pcv2=75 bar :

2 2
p p 75 75
( pc pc( ))
Qtmaxv 2 =Qtmax ∙ 0,15∙ cv 2 +0,84 ∙ cv 2 (
=156,35 ∙ 0,15 ∙ +0,84 ∙
85 85 ( ));
Qtmaxv 2 =122,94 m 3 /zi ;
2 2
p p 75 75
(
Qamaxv 2=Qamax ∙ 0,59 ∙ cv 2 + 0,36 ∙ cv 2
pc pc ( )) (
=75,97 ∙ 0,59∙ + 0,36 ∙
85 85 ( ) );
Q amaxv 1=60,84 m 3 / zi;
Folosind relatiile lui Wiggins, in care presiunea dinamica de fund, p d ia valori, pe

rand, in intervalele [0 ; pcv1] si [0 ; pcv2], se determina debitele de titei, de apa si debitul
total. Rezultatele acestor calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai contine si debitele
corespunzatoare presiunii dinamice de fund pd, situata in intervalul [0 ; pc] .
pd Qa Qt Ql Qav1 Qtv1 Qlv1 Qav2 Qtv2 Qlv2

bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0.00 75.97 156.35 232.32 66.41 138.41 204.82 60.84 122.94 183.78
10.00 69.24 145.75 214.99 60.14 128.38 188.52 54.70 113.37 168.06
20.00 61.92 133.07 194.99 53.29 116.26 169.56 47.95 101.70 149.64
30.00 54.01 118.31 172.32 45.86 102.08 147.94 40.59 87.93 128.52
40.00 45.52 101.47 146.99 37.85 85.81 123.67 32.63 72.06 104.69
50.00 36.43 82.56 118.99 29.26 67.47 96.74 24.07 54.09 78.16
60.00 26.76 61.57 88.33 20.09 47.06 67.15 14.89 34.03 48.92
70.00 16.50 38.50 55.00 10.34 24.57 34.90 5.12 11.87 16.98
75.00 11.15 26.18 37.33 5.24 12.54 17.78 0.00 0.00 0.00
80.00 5.65 13.35 19.00 0.00 0.00 0.00
85.00 0.00 0.00 0.00
13
Tabel 2. Valorile actuale si viitoare ale debitelor de apa, titei si a debitului total
Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, p d, in functie de debitul de lichid

extras, Ql, se vor obtine curbele IPR de prevedere.
IPR IPRv1 IPRv2
100.00
80.00
Presiune dinamica pd, bar
60.00
40.00
20.00
0.00
Debit de lichid extras Ql, m3/zi

Fig.5. Curbe IPR de prevedere ;
1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie
Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se

aleg trei debite de lichid, QL1, QL2, QL3, care sa apartina intevalului [Q ; Qmax] calculate
in subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .
Pentru cazul de fata, unde Qinj= 50 000 m3N, se aleg urmatoarele debite de lichid:
QL1= 45 m3/zi ;
QL2=50 m3/zi ;
QL3=55 m3/zi ;
Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGL p, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor
intiale, de la etalonarea sondei :
Q g 2800 3 3
RGL p= = =50,9 m N /m ;
Ql 55
14
Q a 16,5
Ra = = =0,43 ;
Qt 38,5
Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,

RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.
Qi nj
RGLinj = ;
QL
RGLT =RGLinj + RGL p ;
RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a ) ;
Q inj 50 000 3 3
RGLinj1 = = =1111,11 m N /m ;
Q L1 45
Qinj 50000
RGLinj2 = = =1000 m3N /m3 ;
Q L2 50
Q inj 50 000 3 3
RGLinj3 = = =909,09 m N /m ;
Q L3 55
RGLT 1 =RGL inj1 + RGL p=1111,11+ 50,91=1162,02 m3N /m3 ;
RGLT 2 =RGL inj 2 + RGL p=1000+50,91=1050,91m 3N /m 3 ;
RGLT 3 =RGLinj3 + RGL p=909,09+50,91=960 m3N /m3 ;
RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1162,02∙ ( 1+0,43 ) =1660,029m 3N /m 3 ;
RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1050,91∙ ( 1+ 0,43 )=1501,299 m3N /m3 ;
RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =960 ∙ (1+ 0,43 )=1371,429 m 3N /m 3 ;
Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea

p2 din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar . Pe fiecare interval
de presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei 10 bar apartinand intervalului
de presiune considerat.
Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar calculul

se va opri atunci cand : ΣΔ hi ≥ H .
In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de

lichid QL1, unde se vor calcula urmatorii parametrii :
Intervalul de presiune : (5.....15) bar .
 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :
15
M =ρt ∙ g+ RGT T 1 ∙ δ rg ∙ ρaer ∙ g+ R a ∙ ρa ∙ g ;
M =834 ∙9,81+1660,029 ∙ 0,7 ∙1,226 ∙ 9,81+0,43 ∙1100 ∙ 9.81 ;
M =26840,801 N /m3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
ρt + ρa ∙ R a 840+1100 ∙ 0,43 3
ρl = = =918 N /m ;
1+ Ra 1+ 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
p2 + p2 +10 5+5+10
pm = + 1= + 1=11 bara ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙2800
t m=t s + =13+ =55℃ ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙ 2800
T m=t s + +273,15=13+ +273,15=328,15 K ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
p pcr =49,37−4,67 ∙ δ rg=49,37−4,67 ∙ 0,7=46,10 bara ;
T pcr=171,5 ∙ δ rg +97=171,5∙ 0,7+ 97=217,23 K ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
pm 11
p pr= = =0,24 ;
p pcr 46,10
T m 328,15
T pr = = =1,51 ;
T pcr 217,23
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<0,3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙T 3pr −9,36 ∙ T pr + 13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ 1,513−9,36 ∙ 1,51+13 ) ∙ ( 8−0,24 ) ∙ 0,24=0,97 ;

 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
pm T0 1 11 273,15 1
ρ gm=ρaer ∙ ρrg ∙ ( )( )
p0 T m zm
=1,226 ∙ 0,7∙ ∙ ∙
1 328,15 0,97
;
ρ gm=8,07 kg /m3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
μt + μ a ∙ Ra 0,002+0,001 ∙0.54
μl= = =0,0017 Pa∙ s ;
1+ Ra 1+ 0.54
16
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
σ l +σ a ∙ R a 0,03+0,06 ∙ 0,43
σl= = =0,044 N /m;
1+ R a 1+ 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
g 9,81
N l=μ l ∙
( ) ρl ∙ σ 3l
=0,0017 ∙ ( 918 ∙ 0,0443 ) =0,0056894 ;
 Produsul CNl :
CN l=exp ¿ ¿ ¿
CN l=exp ⁡¿
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643 ∙ ρrt 1,204
r s=0,134 ∙ δ rg ∙ p m ∙ [ 10 ρ rt
10 0,0288+ 1,62∙ 10
−3
∙ tm ] ;
1,768−1,643∙ 0,84 1,204
r s=0,134 ∙ 0,7 ∙ 11∙

[ 10 0,83
100,0288+1,62 ∙10
−3
∙55 ] =4,36 m3N /m3 ;
Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :
ρt 840
ρrt = = =0,84 ;
ρapa 1000
0,5
δ
F=5,6 ∙ rg( )
ρrt
∙ r s +1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ t m ) ;
0,5
0,7
F=5,6 ∙ ( )
0,84
∙ 4,36+ 1,25∙ ( 32+1,8 ∙55 ) =186,06 ;
b t=0,972+0,000147 ∙ F1,175=0,972+ 0,000147 ∙186,061,175=1,04 ;
 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

Q L1 bt + ba ∙ R a
v sl =
86400∙ At
∙
1+ Ra ( ; )
45 1,04+1 ∙0,43
v sl = ∙ =0,169 m/s ;
86400∙ 0,003167 1+ 0,43
17
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
π π
At = ∙ d2i = ∙ 0,06352=0,003167 m3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
rs
v sg=Q L1 ∙
( RGLT 1 −
1+ Ra p0 T m
∙ ∙
)
∙z ;
86400 ∙ A t pm T 0 m
4,36
1162,02−
1+ 0,54 1 328,15
v sg=45 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,97=20,24 m/s ;
86400 ∙ 0,003167 11 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :
ρl 918
N lv =v sl ∙
√
4
g ∙ σl
=0,169∙ 4
√
9,81∙ 0,044
=1,14 ;
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

ρl 918
N gv=v sg ∙
√
4
g ∙ σl
=20,24 ∙ 4
√
9,81∙ 0,044
=137,49 ;
 Coeficientul de diamtreu, Nd :
ρl 918
N d =d ∙
√ g ∙ σl
=0,0635∙
√
9,81 ∙ 0,044
=28,72 ;
 Produsul adimensional Ф* :
0,1 0,1
N lv p CN l 1,14 11 0,002153
¿
Ф = 0,575
N gv
∙ m
p0 ( ) ( ) ∙
Nd
∙ 106=
137,49
0,575 ( )
∙
1
∙
29,76
∙ 106 ;
Ф¿ =6,45 ;
 Raportul εl /Ѱ;
εl ¿ 2 ¿ 3 ¿ 4
=exp [−3,6372+ 0,8813∙ ln Φ −0,1335 ∙( ln Φ ) + 0,018534 ∙(ln Φ ) −0,001066 ∙(ln Φ ) ] ;
¿
Ѱ
εl 2 3 4
=exp [ −3,6372+ 0,8813∙ ln ( 6,45 ) −0,1335∙ ( ln ( 6,45 ) ) + 0,018534 ∙ ( ln (6,45 ) ) −0,001066 ∙(ln ( 6,45 ) ) ]
Ѱ
 Produsul A :
18
N gv ∙ N 0,380
l 137,49 ∙0,0056890,380
A= = =0,014 ;
N 2,14 2,14
d 28,72
 Parametrul Ѱ :
2 3
Ѱ =1+exp [6,6598 ¿ + 8,8173∙ lnA +3,7693 ∙ ( lnA ) +0,5359 ∙ (lnA ) ] ; ¿
Ѱ =1+exp [ 6,6598+ 8,8173∙ ln ( 0,014 )+3,7693 ∙( ln ( 0,014 ) )2 +0,5359 ∙( ln ( 0,014 ) )3 ]=1,024 ;

 Fractia de lichid, ɛl :
εl
ε l= ∙ Ѱ =0,09 ∙ 1,024=0,098;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
Q L1 ∙ M
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ ;
d ∙ μεl ∙ μ(g1−ε )
l l
45 ∙26840,801
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ 0,098 ( 1−0,098 )
=918783,79;
0,0635∙ 1,7 ∙0,02
 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :
2
1
ʎ=
[ ε 21,25
(
1,14−2 ∙lg + 0,9
d ℜb ) ] ;
2
1
ʎ=
[ (
1,14−2 ∙lg 0,001+
21,25
918783,790,9 ) ] =0,02;
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :

ρm =ρl ∙ ε l+ ρgm ∙ ( 1−ε l ) =918 ∙ 0,098+8,07 ∙ ( 1−0,09 ) ;
ρm =96,82 kg/m 3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
Δp
Δh= ;
Q2L 1 ∙ M 2
ρm ∙ g+ ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ d 5 ∙ ρm ∙ g
19
10 ∙ 105
Δh= =780,59 m ;
45∙ 26840,8012
96,82 ∙9,81+0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙96,82 ∙ 9,81
Astfel, calculul se opreste aici pentru ca suma inaltimilor este mai mare decat
adancimea sondei .
Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul

QL1=45 m3/zi, QL2=50 m3/zi si QL3=55 m3/zi, sunt centralizate in tabelele de mai jos.
Tabel 3. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=45
m3/zi , in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi QL1=45m3/zi
calculate
(bar..bar) (5….15) (15….25) (25….35) (35…45) (45….55)
M N/m3 26840.801 26840.801 26840.801 26840.801 26840.801
ρl kg/m3 918 918 918 918 918
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 55 55 55 55 55
Tm K 328.150 328.150 328.150 328.150 328.150
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr 0.239 0.456 0.672 0.889 1.106
Tpr 1.51 1.51 1.51 1.51 1.51
Zm 0.973 0.949 0.927 0.906 0.887
ρgm kg/m3 8.079 15.806 23.888 32.314 41.069
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.044 0.044 0.044 0.044 0.044
Nl 0.0056894 0.0056894 0.0056894 0.00568939 0.00568939
CNl 0.0021532 0.0021532 0.0021532 0.00215323 0.00215323
rs m3N/m3 4.366 9.510 15.199 21.282 27.678
20
F 186.06756 212.36407 241.44793 272.543197 305.239583
bt 1.040 1.052 1.065 1.079 1.094
vsl m/s 0.1690955 0.170416 0.1719102 0.17354291 0.17529522
vsg m/s 20.246 10.317 6.803 5.010 3.927
Nlv 1.148 1.157 1.167 1.179 1.190
Ngv 137.49 70.06 46.20 34.03 26.67
Nd 28.728 28.728 28.728 28.728 28.728
Ф* 6.449 10.216 13.614 16.851 20.013
ɛl/Ѱ 0.0953 0.1214 0.1400 0.1552 0.1682
A 0.0146024 0.0074412 0.0049066 0.00361375 0.00283227
Ѱ 1.024 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.098 0.121 0.140 0.155 0.168
Reb 918783.79 826241.67 760662.4 711235.721 671124.221
ʎ 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201 0.0202
ρm kg/m3 96.824 125.356 149.100 169.741 188.596
Δh m 780.590 672.895 595.738 539.054 494.728
Δhtotal m 3083,005
Tabel 4. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=50
Marimi QL2=50 m3/zi
calculate (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
(bar..bar)
M
N/m3 25504.461 25504.461 25504.461 25504.461 25504.461
ρl kg/m 3
918 918 918 918 918
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 55 55 55 55 55
Tm K 328.150 328.150 328.150 328.150 328.150
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr 0.239 0.456 0.672 0.889 1.106
Tpr 1.51 1.51 1.51 1.51 1.51
Zm 0.973 0.949 0.927 0.906 0.887
ρgm kg/m3 8.079 15.806 23.888 32.314 41.069
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.044 0.044 0.044 0.044 0.044
Nl 0.0056894 0.0056894 0.0056894 0.005689394 0.0056894
CNl 0.0021532 0.0021532 0.0021532 0.00215323 0.0021532
rs m3N/m3 4.366 9.510 15.199 21.282 27.678
F 186.06756 212.36407 241.44793 272.543197 305.23958
21
bt 1.040 1.052 1.065 1.079 1.094
vsl m/s 0.1878839 0.1893512 0.1910113 0.192825457 0.1947725
vsg m/s 20.339 10.361 6.829 5.028 3.939
Nlv 1.276 1.286 1.297 1.309 1.323
Ngv 138.12 70.36 46.38 34.14 26.75
Nd 28.728 28.728 28.728 28.728 28.728
*
Ф 7.147 11.324 15.093 18.686 22.197
ɛl/Ѱ 0.1007 0.1279 0.1472 0.1629 0.1765
A 0.0146694 0.0074728 0.0049257 0.00362635 0.002841
Ѱ 1.025 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.103 0.128 0.147 0.163 0.177
Reb 945921.37 847655.03 777925.46 725484.2176 683001.03
ʎ 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201 0.0202
ρm kg/m 3
101.982 131.186 155.510 176.610 195.849
Δh m 740.296 641.081 569.409 516.543 475.068
Δhtotal m 2942,398
Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L3=55
Marimi QL3=55 m3/zi
calculate (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
(bar..bar)
M
N/m3 24411.0919 24411.09189 24411.09189 24411.09189 24411.09189
ρl kg/m3 918 918 918 918 918
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 55 55 55 55 55
Tm K 328.150 328.150 328.150 328.150 328.150
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr 0.239 0.456 0.672 0.889 1.106
Tpr 1.51 1.51 1.51 1.51 1.51
Zm 0.973 0.949 0.927 0.906 0.887
ρgm kg/m3 8.079 15.806 23.888 32.314 41.069
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.044 0.044 0.044 0.044 0.044
Nl 0.00568939 0.005689394 0.005689394 0.005689394 0.005689394
CNl 0.00215323 0.00215323 0.00215323 0.00215323 0.00215323
rs m3N/m3 4.366 9.510 15.199 21.282 27.678
F 186.067563 212.3640727 241.4479312 272.543197 305.2395834
bt 1.040 1.052 1.065 1.079 1.094
22
vsl m/s 0.2066723 0.20828628 0.210112475 0.212108003 0.214249708
vsg m/s 20.432 10.405 6.856 5.045 3.951
Nlv 1.404 1.414 1.427 1.440 1.455
Ngv 138.75 70.66 46.56 34.26 26.83
Nd 28.728 28.728 28.728 28.728 28.728
Ф* 7.841 12.426 16.566 20.513 24.374
ɛl/Ѱ 0.1058 0.1339 0.1539 0.1702 0.1842
A 0.01473637 0.007504515 0.004944766 0.003638956 0.002849641
Ѱ 1.025 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.109 0.134 0.154 0.170 0.184
Reb 972697.693 868830.382 795007.0236 739596.5998 694781.4569
ʎ 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201 0.0202
ρm kg/m3 106.812 136.632 161.503 183.035 202.638
Δh m 704.994 613.232 546.325 496.763 457.753
Δhtotal m 2819,067
Reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 3, 4, 5 intr-o diagrama “presiune-

adancime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor Q L1, QL2, QL3 cu ratiile
gaze-lichid atribuite fiecarui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3 , numite curbe gradient de
deasupra punctului de injectie .
Tabel 6. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de
deasupra punctului de injectie;
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p
m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 5
780.590 780.590 740.296 740.296 704.994 704.994 15
672.90 1453.48 641.08 1381.38 613.23 1318.23 25
595.74 2049.22 569.41 1950.79 546.33 1864.55 35
539.05 2588.28 516.54 2467.33 496.76 2361.31 45
494.73 3083.00 475.07 2942.40 457.75 2819.07 55
23
0 2 4 6 8
0
200
400
600
800
1000
Adancimea,m
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800
Presiunea,bar
Fig.6. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie ;
1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana
Datele de intrare necesare realizarii acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafata a gazelor, psg =32 bar ;
- Adancimea sondei, H=2900 m ;
- Temperatura la suprafata, ts=15 ⁰C ;
- Densitatea relativa a gazelor, ẟrg = 0,65 ;
Se va folosi un algoritm de incercare si eroare. Intai, se va porni cu estimarea presiunii
de fund a gazelor, pfge. Dupa acest pas, se va determina presiunea medie, p m, intre presiunea de
suprafata a gazelor, psg, si presiunea de fund a gazelor, p fge, temperatura medie, Tm, in vederea
calcularii factorului de abatere, Zm si presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compara presiunea de
fund, pfge, cu cea calculata, pfgc .
24
Daca diferenta intre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci presiunea de
fund a gazelor este cea calculata. In caz contrar, cand diferenta de presiune intre cele doua
presiuni este mai mare de 0,5 bar, in locul lui presiunii de fund estimate se pune valoarea
presiunii de fund calculate, si se va relua calculul .
Algoritmul de calcul :
1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, pfge :

pfge =p sg +0,82 ∙10−4 ∙ p sg ∙ H ;
pfge =32+0,82∙ 10−4 ∙ 32 ∙2900=39,61 ¯;
2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

p fge+ p sg
pm = +1 ;
2
39,61+32
pm = + 1=36,80 ¯;
2
(t ¿¿ s +0,03 ∙ H )
T m=t s + +273,15 ; ¿
2
15+ ( 15+0,03 ∙ 2900 )
T m= +273,15=331,65 K ;
2
3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, ppcr, si temperatura pseudocritica, Tpcr :

p pcr =( 49,37−4,67∙ δ rg ) ;
p pcr =( 49,37−4,67 ∙ 0,65 )=46,33 ¯;
T pcr=( 171,5 ∙ δ rg +97 ) ;
T pcr=( 171,5 ∙ 0,65+97 ) =208,48 ;
4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, ppr, si temperatura pseudoredusa, Tpr :
pmed
p pr= ;
p pcr
36,80
p pr= =0,79 ;
46,33
T med
T pr = ;
T pcr
331,65
T pr= =1,59 ;
208,48
5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Zm :
25
Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ T 3pr −9,36 ∙ T pr +13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;
Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ 1,593−9,36 ∙ 1,59+13 ) ∙ ( 8−0,79 ) ∙ 0,79=0,93 ;
6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9,81 ∙ H ∙δ rg
287 ∙Z m ∙ T m
pfgc = psg ∙e ;
9,81 ∙ 2900∙0,65
pfgc =32∙ e 287∙ 0,93 ∙331,65 =39,41;
7. Se calculeaza diferenta de presiune intre pfge si pfgc , x :

x= p fge− pfgc =39,61−39,41=0,2 ¯¿ 0,5 ¯;
Astfel, in urma calcului a rezultat o diferenta de 0,2 bar intre presiunea de fund estimata
si cea calculata. De aici rezulta ca in urmatoarele etape , se va folosi pentru presiunea de fund
valoarea pfg =39,41 bar .
1.5 Determinarea coordonatelor punctului de injectie
In acest scop, se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, precum si

paralela la aceasta spre stanga la o diferenta de presiune, Δp=3 bar. Cele doua drepte se vor
trasa pe aceeasi diagrama in care s-au reprezentat si curbele gradient de deasupra punctului de
injectie. La intersectia dreptei paralele avand diferenta de presiune 3 bar fata de dreapta de
variatie a presiunii gazelor in coloana cu curbele gradient, se determina coordonatele
punctelor de injectie (pinj ; Hinj) .
26
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98100
0
400
800
Adancimea, m
Presiunea, bar
Fig.7. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie ;
In urma realizarii diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injectie, care vor fi

trecute in tabelul de mai jos .
Debitul de lichid, QL, m3/zi Presiunea de injectie, pinj, bar Inaltimea de injectie, Hinj, m
50 33,4 1710
55 33,2 1628
60 33 1558
Tabel 7. Valorile coordonatelor punctelor de injectie ;
1.6 Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie
In primul rand, se verifica daca presiunile din punctul de injectie sunt mai mici sau mai
mari decat presiunea de saturatie, psat. Daca presiunile de injectie sunt mai mari decat
presiunea de saturatie, rezulta ca sub punctul de injectie, curgerea prin tevi este bifazica .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se va folosi metoda
Hagedorn si Brown in urmatoarele conditii :
 Debitul de injectie, Qinj = 0 ;
27
 Ratia gaze-lichid totala = Ratia gaze-lichid proprie, RGLpropiu ;
Curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie. Pentru aplicarea

algoritmului Hagedorn si Brown se porneste de la presiunea din punctul de injectie si se
considera un numar de intervale de presiune egala, caderea de presiune pe interval fiind
Δp = 10 bar.
Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita conditia :
H inj + Ʃ ∆ hj ≥ H ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama (p ; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injectie si dreapta de variatie a presiunii
gazelor.
La intersectia curbelor gradient de sub punctul de injectie cu dreapta orizontala ce
marcheaza adancimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza urmatoarele date :
 Debitul de injectie, Qinj ;
 Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3 ;
 Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3 ;
In tabelele urmatoare vor fi trecute rezultatele calculelor obtinute in urma aplicarii

algoritmului Hagedorn-Brown. Pentru fiecare valoarea a debitului, presiunea medie a fost
calculata in functie de presiunea de injectie aferenta fiecarui debit . (Tabel 7)
Marimi QL1=50 m3/zi

calculate (33,4…43,4) (43,4…53,4) (53,4…63,4) (63,4…73,4) (73,4…83,4)
(bar..bar)
M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907
pm bara 39,4 49,4 59,4 69,4 79,4
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
28
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,85 1,07 1,28 1,50 1,71
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87
ρgm kg/m3 27,84 35,49 43,35 51,40 59,63
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,00473304 0,00473304 0,00473304 0,00473304 0,00473303
CNl 0,00211312 0,00211312 0,00211312 0,002113124 0,00211312
rs m3N/m3 19,89 26,12 32,61 39,33 46,25
F 270,21 301,07 333,24 366,54 400,83
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14
vsl m/s 0,19 0,19 0,20 0,20 0,20
vsg m/s 0,30 0,22 0,16 0,13 0,10
Nlv 1,33 1,34 1,35 1,36 1,38
Ngv 2,06 1,50 1,13 0,87 0,67
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 89,70 111,03 134,33 160,35 190,10
ɛl/Ѱ 0,32 0,35 0,38 0,41 0,44
A 0,00018944 0,00013805 0,00010402 7,98797E-05 6,18957E-05
Ѱ 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,32 0,35 0,38 0,41 0,44
Reb 198640,93 175865,97 156518,03 139479,59 124069,58
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
3
ρm kg/m 313,42 344,77 374,67 403,96 433,27
Δh m 321,15 292,57 269,63 250,38 233,66
Δhtotal m 1367,39
Tabel 8. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=50 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;
Marimi QL2=55 m3/zi

calculate (33,2…43,2) (43,2…53,2) (53,2…63,2) (63,2…73,2) (73,2…83,2)
(bar..bar)
M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907
pm bara 39,2 49,2 59,2 69,2 79,2
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
29
ppr 0,85 1,06 1,28 1,49 1,71
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87
ρgm kg/m3 27,70 35,34 43,19 51,24 59,46
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733039 0,00473304 0,00473304 0,004733039 0,004733039
CNl 0,002113124 0,00211312 0,00211312 0,002113124 0,002113124
rs m3N/m3 19,77 25,99 32,48 39,19 46,11
F 269,61 300,44 332,58 365,86 400,13
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,22 0,22
vsg m/s 0,33 0,24 0,18 0,14 0,11
Nlv 1,46 1,47 1,49 1,50 1,52
Ngv 2,27 1,66 1,25 0,96 0,75
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
*
Ф 93,36 115,16 139,37 166,41 197,29
ɛl/Ѱ 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45
A 0,000208379 0,00015276 0,00011505 8,83226E-05 6,84311E-05
Ѱ 1 1 1 1,00 1,00
ɛl 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45
Reb 213721,73 189289,33 168182,51 149645,46 132923,49
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 318,13 349,35 379,57 409,14 438,69
Δh m 315,73 288,21 265,74 246,88 230,50
Δhtotal m 1347,06
Marimi QL3=60 m3/zi

calculate (33…43) (43…53) (53…63) (63…73) (73…83) (83...93)
(bar..bar)
M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907 907
pm bara 39 49 59 69 79 89
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,84 1,06 1,27 1,49 1,70 1,92
30
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87 0,86
ρgm kg/m3 27,54 35,18 43,03 51,08 59,29 67,65
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,0021131 0,002113 0,0021131 0,002113 0,002113
rs m3N/m3 19,65 25,87 32,35 39,06 45,97 53,06
F 269,01 299,81 331,93 365,18 399,44 434,59
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14 1,16
vsl m/s 0,23 0,23 0,23 0,24 0,24 0,24
vsg m/s 0,36 0,26 0,20 0,15 0,12 0,09
Nlv 1,59 1,61 1,62 1,64 1,65 1,67
Ngv 2,51 1,83 1,37 1,05 0,82 0,63
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 96,03 119,02 144,09 172,08 204,04 241,43
ɛl/Ѱ 0,33 0,37 0,39 0,42 0,45 0,48
A 0,00023 0,0001676 0,000126 9,685E-05 7,5E-05 5,82E-05
Ѱ 1,00 1 1 1 1 1
ɛl 0,33 0,37 0,39 0,42 0,45 0,48
Reb 229487,51 202431,91 179581,1 159563,84 141550,4 124985,6
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 321,46 353,53 384,04 413,86 443,65 473,98
Δh m 311,72 284,25 262,21 243,71 227,64 213,30
Δhtotal m 1542,83
De data aceasta, reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 8, 9, 10, in

diagrama din figura 8, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor Q L1, QL2, QL3,
cu ratia gaze-lichid proprie, RGLp, numite curbe gradient de sub punctul de injectie .
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p1 p2 p3

m m m m m m bar bar bar
1710 1710 1628 1628 1558 1558 33,4 33,2 33
321,15 2031,15 315,73 1943,73 311,72 1869,7 43,4 43,2 43
2
292,57 2323,72 288,21 2231,94 284,25 2153,9 53,4 53,2 53
8
269,63 2593,35 265,74 2497,68 262,21 2416,1 63,4 63,2 63
9
250,38 2843,72 246,88 2744,56 243,71 2659,9 73,4 73,2 73
0
233,66 3077,39 230,50 2975,06 227,64 2887,5 83,4 83,2 83
4
213,30 3100,8 93
31
3
Tabel 11. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de sub
punctul de injectie;
400
800
Adancimea, m
Presiunea, bar
Fig.8. Curbele gradient de deasupra punctului de injectie, curbele gradient de sub punctul de injectie, variata
presiunii gazelor in coloana ;
Pe baza diagramei din figura 8, se citesc presiunile dinamice de fund corespunzatoare

debitelor de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, si debitului de injectie, Qinj=80 000 m3N/zi .
pd 1 =75,8 ¯;
pd 2=79,9 ¯;
pd 3 =83,5 ¯;
Presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor de injectie cu debitele de lichid
aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care il poate produce
sonda, sunt trecute in tabelul de mai jos .
Qinj QL1 QL2 QL3 pd1 pd2 pd3

m3N/zi m3/zi m3/zi m3/zi bar bar bar
80 000 50 55 60 75,8 79,9 83,5
70 000 50 55 60 72,2 77 81
32
60 000 55 60 65 74,1 78,2 82,1
50 000 45 50 55 63,1 67,9 72,4
30 000 25 30 35 38,3 45,9 52,2
25 000 25 30 35 40 47,5 53,9
Tabel 12. Presiunile dinamice de fund corespunzatoare diferitelor debite de injectie cu debitele de lichid
aferente;
Valorile debitelor cat si ale presiunilor dinamice de fund rezultate in urma aplicarii
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-
Lift Continuu (GLC) .
1.7 Analiza nodala
Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea unui

punct denumit nod intre anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia in partea
din amonte de nod si partea din aval de nod.
33
De asemenea, se traseaza curbele de performanta ale celor doua parti, dupa care se
suprapun acestea. La intersectiile celor doua tipuri de curbe de performanta se determina
coordonatele punctului de functionare ale sistemului. Daca acele curbe de performanta nu au
nicio intersectie, atunci sistemul considerat nu functioneaza.
In cazul sondei in gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :
 Zacamantul ;
 Gaura de sonda cu tevile de extractie ;
Capetele sistemului sunt :
- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de eruptie cu presiunea p2 ;
Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zacamantul,
iar performanetele curgerii prin zacamant sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentata de tevile de extractie, iar performantele
curgerii prin tevile de extractie se determina pe baza datelor rezultate de la diagramele
curbelor gradient. Perechile de valor (pd ; QL) se reprezinta grafic pe aceeasi diagrama pe care
s-au reprezentat si curbele IPR.
La intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale echipamentului se
determina coordonatele punctelor de functionare ale sistemului considerat.
Punctele de functionare ale sistemului considerat sunt trecute in tabelul de mai jos :
Qinj pdp QLp pdv1 QLv1 pdv2 QLv2

m3N/zi bar m3/zi bar m3/zi bar m3/zi
25000 70,7 48,98 62 41,4 53,9 35
30000 70 50 61,5 42,4 53,2 36
50000 69,1 51,5 61 43,2 52,9 36,7
60000 69,9 50,3 61,3 42,6 53 36,1
70000 70,8 48,6 62 41,4 54 35
80000 72,1 46 63,9 38,8 55,8 32,1
Tabel 13. Coordonatele punctelor de functionare ;
In figura 9 este reprezentata diagrama ce contine intersectia dintre curbele IPR si curbele
de performanta ale sistemului considerat .
34
100
95
90
85
80
IP
75 IPv1
70 IPv2
65 Qinj=2
Presiunea dinamica, pd, bar
60 5000
Qinj=3
55 0000
50 Qinj=5
45 0000
40 Qinj=6
0000
35
Qinj=7
30 0000
25 Qinj=8
20 0000
15
10
5
0
Debit de lichid extras QL, m3/zi

Fig.9. Analiza nodala ;
35
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC)
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC), se reprezinta

grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV1), (Qinj, QLV2) intr-o diagrama diagrama de coordonate (Qinj
; QL) .
De pe curbele reprezentate grafic, se citeste valoarea debitului maxim de lichid pe care

poate sa il produca sonda, QLmax si valoarea debitului de injectie corespunzatoare acestui debit
maxim .
55
50
45
40
Debitul de lichid, QL, m3/zi
35
30 Debite
prezente
25 Debite
viitoare 1
20 Debite
viitoare 2
15
10
0
20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
Debitul de injectie, Qinj ,m3N/zi
Fig.10. Curbele de comportare ale sondei in Gas-Lift Continuu ;
Din diagrama, rezulta urmatoarele valori ale debitului maxim de lichid si ale debitului de
injectie corespunzator :
Q Lmax =51,5 m3 / zi ;
Qinjm =50000m3N / zi;
Q Lmaxv 1=44 m3 / zi ;
Qinjmv 1=50000 m3N /zi ;
Q Lmaxv 2=36,8 m3 /zi ;
Qinjmv 2=50000 m3N /zi ;
36
1.9 Amplasarea supapelor
Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu burduf si

fara arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafica .
Procedeul de lucru este urmatorul :
 Pornind din presiunea “p2” din capul de eruptie, se determina curba gradient de
deasupra punctului de injectie, folosind metoda Hagedorn-Brown si debitul de injectie
Qinj si debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafata a gazelor, psg , si presiunea de fund a
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana.
Se traseaza o dreapta paralela la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana la o
diferenta de 3 bar .
 Se determina punctul de injectie la intersectia curbei gradient cu dreapta paralela
dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana. In acest punct, se amplaseaza supapa
de lucru .
 Din punctul de injectie, se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie care este
valabila pentru RGLp ;
 Se considera sonda omorata cu titei care are aceeasi densitate cu a titeiului produs de
sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare. Pentru
trasarea dreptei de variatiei a presiunii fluidului de omorare, se considera o adancime
h=700 m, pentru care se determina presiunea pflo=ρt∙g∙h si se uneste punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h) .
 Se considera un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa in dreapta
fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, un numar de drepte paralele
si echidistante. Caderea de presiune intre dreptele de presiune apartine intervalului:
1,5 ≤ Δp ≤ 2,5 ¯;
 De la intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu ultima dreapta
dintre cele paralele si echidistante, se duce catre stanga o dreapta paralela cu axa
presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie.
 Se duce o dreapta paralela cu dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare spre
dreapta pana cand interesecteaza penultima dreapta dintre dreptele paralele si
echidistante. Din acest punct, se traseaza o paralela la axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie ;
Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapa urmatorii parametrii :

 Adancimile de fixare, L ;
 Presiunea in tubind, pt ;
 Presiunea de deschidere la adancimea de fixare, pdL ;
 Presiunea de inchidere la adancimea de fixare, piL ;
 Presiunea de deschidere la suprafata, pds ;
 Presiunea de inchidere la suprafata, pis ;
37
Presiunea fluidului de omorare la adancimea h=700 m este :
pflo =ρt ∙ g ∙h=830 ∙ 9,81∙ 700 ∙10−5=57 ¯;
Debitul de lichid maxim :
Q Lmax =51,5 m3 / zi ;
Debitul de injectie corespunzator debitului maxim :
Q injm =50 000m 3N / zi ;
Ratia gaze-lichid proprie :
Q g 3500 3 3
RGL p= = =70 m N /m ;
Ql 50
Ratia de apa :
Q a 17,5
Ra = = =0,54 ;
Q t 32,5
Ratia gaze-lichid de injectie :
Q inj 50000 3 3
RGLinj = = =970,87 m N /m ;
Q Lmax 51,5
Ratia gaze-lichid totala :
RGLT =RGLinj + RGL p =970,87+70=1040,87 m3N /m 3 ;
Ratia gaze-titei totala :
RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a )=1040,87 ∙ ( 1+ 0,54 )=1601,34 m3N /m 3 ;
Utilizand algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim si debitul de

injectie corespunzator, in care ratia gaze-lichid totala este RGLt, se obtin datele trecute in
Tabelul 13, date specifice curbei gradient de deasupra punctului de injectie .
Aplicand algoritmul Hagedorn-Brown pentru acelasi debit de lichid maxim cu debitul

de lichid coresunzator, in care ratia gaze-lichid totala este de aceasta data RGLp, se obtin
datele trecute in tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub punctul de injectie .
In urma reprezentarii grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie si a
curbei de variatie a presiunii gazelor in coloana, din figura 11 au rezultat urmatoarele valori
ale coordonatelor punctului de injectie :
 Presiunea de injectie :
pinj =33,9 ¯;
 Adancimea de injectie :
H inj =1888 m;
38
Pentru reprezentarea grafica a dreptelor paralele si echidistante, s-a folosit o distanta
intre ele de ∆ p=2,5 .̄
Marimi QLmax=51,5 m3/zi

calculate (bar..bar
) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
M N/m3 26207,37 26207,37 26207,37 26207,375 26207,375

ρl kg/m 3
907 907 907 907 907
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,24 0,45 0,67 0,88 1,10
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,98 0,96 0,94 0,93 0,91
ρgm kg/m3 7,38 14,36 21,58 29,05 36,74
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,002113 0,002113 0,0021131 0,0021131
rs m3N/m3 4,28 9,33 14,91 20,87 27,14
F 192,84 217,84 245,49 275,05 306,13
bt 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09
vsl m/s 0,1934999 0,194841 0,1963561 0,1980093 0,1997814
vsg m/s 21,10 10,81 7,17 5,30 4,18
Nlv 1,34 1,35 1,36 1,37 1,38
Ngv 145,86 74,73 49,53 36,67 28,88
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 6,88 10,85 14,40 17,76 21,01
ɛl/Ѱ 0,10 0,13 0,14 0,16 0,17
A 0,01 0,00686 0,004547 0,0033661 0,0026512
Ѱ 1,01 1,000046 1 1 1
ɛl 0,10 0,13 0,14 0,16 0,17
Reb 917797,12 828965,67 768297,9 722587,54 685495,92
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
3
ρm kg/m 97,40 126,10 149,02 168,70 186,47
Δh m 731,71 642,99 577,50 528,13 488,90
Δhtotal m 2969,23
Tabel 13. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
39
Marimi QLmax=51,5 m3/zi
calculate (33,9…43,9) (43,9…53,9) (53,9…63,9) (63,9…73,9)
(bar..bar)
M N/m3 14530,61728 14530,61728 14530,61728 14530,61728

ρl kg/m 3
907 907 907 907
pm bara 39,9 49,9 59,9 69,9
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,86 1,08 1,29 1,51
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89
ρgm kg/m3 28,22 35,88 43,75 51,81
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733039 0,004733039 0,004733039 0,004733039
CNl 0,002113124 0,002113124 0,002113124 0,002113124
rs m3N/m3 20,20 26,44 32,94 39,67
F 271,72 302,65 334,88 368,23
bt 1,08 1,09 1,11 1,12
vsl m/s 0,20 0,20 0,20 0,20
vsg m/s 0,30 0,22 0,17 0,13
Nlv 1,37 1,38 1,39 1,41
Ngv 2,09 1,53 1,15 0,88
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 91,87 113,56 137,27 163,79
ɛl/Ѱ 0,33 0,36 0,39 0,42
A 0,000191841 0,000140105 0,000105702 8,12217E-05
Ѱ 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,33 0,36 0,39 0,42
Reb 201909,28 178731,70 159012,86 141632,86
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02
3
ρm kg/m 316,55 347,90 377,85 407,21
Δh m 317,82 289,81 267,27 248,30
Δhtotal m 3011,2
Tabel 14. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
40
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76
0
200
400
600
800
100
Adancimea, m
120
140
160
180
200
220
240
260
280 Presiunea, bar
Fig. 11. Amplasarea supapelor ;
41
1.10 Calculul de alegere al supapelor
In urmatorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale

supapelor, atat la adancimea de fixare a lor, cat si la suprafata, si valoarea presiunii din tubing,
citite de pe diagrama din figura 11 .
Supap L pds pis pdL piL pt

a
m bar bar bar bar bar
S1 565 44,5 42 45,98 43,4 12,6
S2 1000 42 39,5 44,6 42 19
S3 1353 39,5 37 42,98 40,4 24,7
S4 1635 37 34,5 41,25 38,8 29,4
S5 1807 34,5 32 39,15 36,7 32,35
S6 1888 32 29 36,85 33,9 33,85
Tabel 15. Valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale supapelor, atat la adacimea de fixare, cat si la
suprafata, si valoarea presiunii din tubing ;
Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea din
burduf, pbt , egala cu presiunea de inchidere de la adancimea de fixare, pinchL .
Calculul presupune determinarea catorva parametrii :
1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin :
t f −t s 15+ 102
t L 1=t s+ ∙ L1 =15+ ∙565=31,95℃ ;
H 2900
T L1 =31,95+273,15=305,10 K ;
t f −t s 15+ 102
t L 2=t s+ ∙ L2=15+ ∙1000=45 ℃ ;
H 2900
T L 2=45+273,15=318,15 K ;
t f −t s 15+102
t L 3=t s + ∙ L3=15+ ∙1353=55,59 ℃ ;
H 2900
T L3 =55,59+273,15=328,74 K ;
t f −t s 15+102
t L 4=t s + ∙ L4 =15+ ∙1635=64,05 ℃ ;
H 2900
T L 4=64,05+ 273,15=337,20 K ;
t f −t s 15+102
t L 5=t s + ∙ L5=15+ ∙1807=69,21 ℃ ;
H 2900
T L5 =69,21+273,15=342,36 K ;
42
t f −t s 15+102
t L 6=t s + ∙ L6=15+ ∙ 1888=71,64 ℃ ;
H 2900
T L 6=71,64+273,15=344,79 K ;
2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R :
p dL 1− piL 1 45,98−43,4
R c 1= = =0,08;
pdL1− p t 1 45,98−12,6
Se alege : R1=0,103;
p dL2− piL 2 44,6−42
R c 2= = =0,10 ;
pdL2− p t 2 44,6−19
Se alege : R2=0,103;
pdL3− piL 3 42,98−40,4
R c 3= = =0,14 ;
pdL3 −p t 3 42,98−24,7
Se alege : R3=0,147 ;
p dL4− piL 4 41,25−38,8
Rc 4 = = =0,21 ;
p dL4 −p t 4 41,25−29,4
Se alege : R4 =0,20 ;
pdL5− piL 5 39,15−36,7
R c 5= = =0,36 ;
pdL5 −p t 5 39,15−32,35
Se alege : R5=0,26 ;
pdL6 −p iL6 36,85−33,9
R c 6= = =0,98 ;
pdL 6− pt 6 36,85−33,85
Se alege : R6 =0,26 ;
Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor :
Φ 1=5/ 16 inch;
Φ 2=5/16 inch;
Φ 3=3/8 inch ;
Φ 4=7 /16inch ;
Φ 5=1/ 2inch ;
Φ 6=1/2inch ;
43
Tipul R
supapei Ab Φ Av R 1-R 1−R
- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700 3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
Tabel 16. Caracteristicile supapelor cu burduf conventionale Camco-Schlumberger ;
44
Tot in functie de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 16 urmatorii
parametrii :
Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria

standardiza supapei burdufului standard valvei
t al R
orificiului 1-R 1−R
supapei
R - Ab Φ Av
2
- - in in in2 - -
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
Tabel 17. Valorile diversilor parametrii calculati in functie de R ;
3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :
Factorul de corectie cu temperatura , Ct, se citeste din tabelul 18 in functie de temperatura

din dreptul supapei .
t L 1=31,95℃ ; C t 1=0,94 ; t L 4=64,05 ℃ ; C t 4 =0,841;
t L 2=45 ℃ ; C t 2=0,898 ; t L 5=69,21℃ ; C t 5=0,828 ;
t L 3=55,59 ℃ ; C t 3=0,865 ; t L 6=71,64 ℃ ; C t 6=0,82;
Deoarece la supapele cu burduf si fara arc, pbt = pil, rezulta ca presiunea in burduful se
determina cu relatia :
pb 1=C t 1 ∙ piL 1=0,94 ∙ 43,4=40,8 ¯;
pb 2=C t 2 ∙ piL 2=0,898∙ 42=37,72 ¯;
pb 3=C t 3 ∙ piL3 =0,865 ∙ 40,4=34,95 ¯;
pb 4 =C t 4 ∙ piL 4=0,841 ∙32,65=32,63 ¯;
pb 5=C t 5 ∙ piL 5 =0,828 ∙30,39=30,39 ¯;
45
pb 6=Ct 6 ∙ p iL 6=0,82 ∙27,80=27,8 ¯;
Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de

corectie, corectie, corectie,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Tabel 18. Factorul de corectie Ct cu temperatura ;
46
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester :
pb1 40,8
pdtester 1= = =45,48 ¯;
1−R1 0,897
pb 2 37,72
pdtester 2= = =42,05 ¯;
1−R2 0,897
pb 3 34,95
pdtester 3= = =40,97 ¯;
1−R3 0,853
pb 4 32,63
pdtester 4= = =40,79 ¯;
1−R 4 0,8
pb 1 40,8
pdtester 5= = =41,06 ¯;
1−R5 0,74
pb 6 40,8
pdtester 6= = =37,56 ¯;
1−R6 0,74
5. Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :
Q g1 =0,073∙ Qinjm ∙ √ T L 1 ∙ δ rg=0,073 ∙ 50 000∙ √ 305,1∙ 0,65=51 400,89m 3N / zi ;
Q g2 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L 2 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000∙ √ 318,15 ∙0,65=52 488,66 m3N /zi ;
Q g3 =0,073 ∙Qinjm ∙ √ T L 3 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000 ∙ √ 328,74 ∙ 0,65=53 355,09 m 3N /zi ;
Q g 4=0,073 ∙ Qinjm ∙ √ T L 4 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000 ∙ √ 337,2∙ 0,65=54 037,26 m3N / zi;
Q g5 =0,073 ∙Q injm ∙ √T L 5 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000 ∙ √ 342,36 ∙ 0,65=54 449,14 m 3N /zi ;
Q g6 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L6 ∙δ rg =0,073 ∙50 000 ∙ √ 344,79 ∙ 0,65=54 642,02 m3N / zi;
6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Q g, presiunea in aval, pt, si
presiunea in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr,
din nomograma care are la baza ecuatiileThornhill-Craver .
5 11 3
Ф r 1= inch; Ф r 2= inch; Фr 3= inch;
16 32 8
13 29 31
Ф r 4= inch ; Ф r 5= inch ; Ф r 6= inch ;
32 64 64
47
Fig.12. Nomograma realizata pe baza ecuatiilor Thornhill-Craver ;
Comparand diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot

obtine trei cazuri:
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decat diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o alta supapa cu diametrul orificiului standardizat
mai mare ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decat diametrul
standard al orificiului, atunci se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre
supapa propriu-zisa si supapa de retinere .
Фr 1=Φ ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
Фr 2>Φ ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard, se
va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti parametrii :
R2=0,147 ;
1−R 2=0,853 ;
1
=0,172 ;
1−R
3
Φ= inch;
8
p 37,72
pdtester = b 2 = =44,22 ;
1−R2 0,853
48
Фr 3=Φ ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
Фr 4 <Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;
Фr 5<Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
Фr 6< Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :
Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, initial, se

uneste pe grafic presiunea din capul de eruptie, p 2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adancimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de
presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1, pt1 si presiunea din punctul rezultat
din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p’ . (Figura 13)
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76
0
400
800
Adancimea, m
Presiunea, bar
Fig.13. Verificarea la redeschidere a primei supape ;
49
Din figura 13 a rezultat:
'
p =27,2 ¯;
Diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din
punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este :
∆ p' ¿ p ' −p t 1=27,2−12,6=14,6 ¯;
∆ p=2,5 ¯;
Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre,
trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
' R1
∆p∙ <∆ p ;
1−R1
14,6 ∙ 0,115=1,679< 2,5 ;
Asadar, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin

supapa 2, este indeplinita .
50
Capitolul 2
Pompajul continuu cu Prajini
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de

exploatare a ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde,
cât şi ca debit extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea
construcţiei şi uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara noastră se
exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.
1. Instalaţia de pompare cu prăjini

O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde utilajul de
fund şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru
gaze şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie
5, curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi
conducta de amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se sprijină pe
o capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau sania 7 şi
electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul la care se
stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul de lichid (nivel
dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei(h).
51
Fig.14. Instalatia de pompare cu prajini ;
2. Modul de funcţionare al unei instalaţii de pompare cu prăjini
Pompa de adâncime reprezintă elementul principal al instalaţiei de pompare, deoarece

modul de funcţionare al acesteia depinde în cea mai mare măsură de calitatea de lichid adusă.
Pompa de adâncime (Fig. 15.) este formată dintr-un cilindru 1, având la partea
inferioară un scaun cu bilă 2, cu rol de supapă de aspiraţie, care se mai numeşte şi supapă fixă
şi un piston cilindric mobil 3, prevăzut cu un scaun cu bilă 4, cu rol de supapă de refulare,
care se mai numeşte şi supapă mobilă. Ansamblul cilindru - piston este fixat etanş la partea
inferioară a garniturii de ţevi de extracţie 6 şi scufundat în lichidul 7, aflat în coloana de
exploatare 8 a sondei.
52
a) b)
Fig.15. Pompa de adancime ;
Pistonul este acţionat de la suprafaţă prin intermediul prăjinilor de pompare 5, de la

care primeşte o mişcare alternativă. Mişcarea circulară transmisă de la motor la reductor este
transformată de sistemul bielă – manivelă în mişcare alternativă rectilinie; prin intermediul
balansierului şi al garniturii de prăjini de pompare, această mişcare este transmisă pistonului.
Pompa cu piston este, deci, o pompă în care lichidul este ridicat din sondă la suprafaţă prin
mişcare rectilinie alternativă a pistonului în cilindrul pompei. În funcţie de deplasarea
alternativă a pistonului, procesul de funcţionare al pompei cu piston este periodic. Ciclul de
pompare este format din doua faze: aspiraţie şi refulare. Fazele ciclului de funcţionare al
pompei sunt comandate de cele două supape, care deschid, respectiv închid periodic accesul
lichidului din sondă în cilindrul pompei, respectiv din cilindrul pompei în ţevile de extracţie.
Fazele principale ale ciclului de pompare sunt prezentate în fig.15.
La începutul cursei în sus a pistonului (Fig.15, a) supapa mobilă se închide, iar
greutatea lichidului din ţevi, corespunzatoare secţiunii brute a pistonului, este preluată de
prăjinile de pompare. Odată cu deplasarea ascendentă a pisonului se crează o depresiuneîn
cilindrul pompei, iar supapa fixă se deschide imediat ce presiunea de deasupra ei scade sub
valoarea presiunii din sondă, permiţậnd lichidului din coloana să intre în cilindrul pompei.
La cursa în jos a pistonului (Fig. 15, b) supapa fixă se închide, deoarece lichidul de
sub piston este comprimat, iar supapa mobilă se deschide numai cậnd presiunea lichidului de
sub piston depaş eşte presiunea coloanei de lichid din ţevile de extracţie; ca urmare, greutatea
lichidului se transferă de pe piston pe ţevile de extracţie. Pistonul se deplasează în jos prin
lichidul din cilindrul pompei.
Rezultă că pompa de extracţie este, în principiu, o pompă cu piston cu simplu
efect.Este de menţionat că de multe ori cilindrul pompei de adậncime nu este umplut complet
cu lichid în timpul cursei ascendente. O parte din volumul cilindrului este umplută cu gaze,
ceea ce conduce la un randament scăzut al pompei.
Dacă volumul de gaze aspirate este mare, la coborậrea pistonului, presiunea
ţiţeiului şi a gazelor de sub acesta nu creşte destul pentru a putea deschide supapa mobilă. La
cursa ascendentă, fluidul se destinde, dar presiunea în pompa este încă destul de mare ca să nu
permită deschiderea supapei fixe de aspiraţie. În acest caz, pompa este blocată cu gaze şi nu
produce.
53
Trebuie menţionat că fenomenul de blocare cu gaze nu este în general permanent.
În momentul producerii lui, pompa nedebitậnd, nivelul de lichid în coloană (submergenţa)
creste pậnă cậnd va învinge contrapresiunea ce menţinea închis ă supapa fixă, şi astfel o
cantitate de lichid va patrunde în pompă.
Crescậnd cantitatea de fluid incompresibil din pompă, la cursa descendentă
urmatoare, sub piston se va realiza o presiune superioară; ca urmare, supapa mobilă se
deschide şi o cantitate de gaze şi lichid trece deasupra pistonului. Pompa va funcţiona cu un
debit redus un timp oarecare, după care blocarea se va produce din nou.Astfel, pompa va
produce intermitent, în rafale, cu debit redus de lichid.
Transferul greutătii lichidului de pe piston la ţevile de extracţie şi invers
influenţează mult mişcarea pistonului în pompă, datorită alungirilor alternative ale ţevilor de
extracţie şi prăjinilor de pompare. Astfel, cursa pistonului în pompă diferă de cursa prăjinii
lustruite la suprafaţă.
2.1 Instalatia de pompare cu prajini
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date :
 Debitul de lichid, Ql :
Q l=16,67 m 3 / zi ;
 Presiunea dinima de fund :

pd =23,33 ¯;
 Procentul de impuritati :
i=60 % ;
 Debitul de titei :
Qt =Ql ∙ ( 1−i )=16,67 ∙ ( 1−0,6 )=6,67 m3 / zi;
 Debitul de apa :
Qa=Ql ∙ i=16,67 ∙ 0,6=10 m3 / zi;
 Ratia de apa :
Q 10
Ra = a = =1,5 ;
Qt 6,67
 Densitatea lichidului extras :
ρ'l =ρt ∙ ( 1−i ) + ρa ∙ i=830 ∙ (1−0,6 ) +1050 ∙ 0,6=962 kg/m3 ;
54
1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :
- Submergenta pompei, hs :
h s=100 m;
- Nivelul dinamic al pompei, hd :
p d ∙10 5 23,33 ∙105
h d= ' = =247,25 m ;
ρl ∙9,81 962∙ 9,81
Lf =H−hd +h s=2900−247,25+100=2752,75 m ;
2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase :
- Cele periculoase :
76 500 76 500
N 1=1 ; n1 = = =27,79 cd /min ;
L f ∙ N 1 2752,75 ∙1
76 500 76 500
N 2=2 ; n2 = = =13,90 cd /min ;
L f ∙ N 2 2752,75 ∙2
76 500 76 500
N 3=3 ; n3 = = =9,26 cd /min ;
L f ∙ N 3 2752,75 ∙3
76 500 76500
N 4 =4 ; n 4= = =6,95 cd /min ;
Lf ∙ N 4 2752,75 ∙ 4
76 500 76 500
N 5=5 ; n5 = = =5,56 cd /min;
L f ∙ N 5 2752,75 ∙5
Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5 .
- Cele nepericuloase :
n I = √n1 ∙ n2=√ 27,79 ∙13,90=19,65 cd / min;
n II = √ n 2 ∙ n3= √13,90 ∙ 9,26=11,35 cd /min ;
n III =√ n3 ∙ n 4=√ 9,26 ∙ 6,95=8,02 cd /min ;
n IV =√ n4 ∙ n5=√ 6,95 ∙5,56=6,21 cd /min ;
Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egala cu 6,6 a lui n .
n=8,02 cd /min ;
3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare :
Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P in functie de
adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.
Avand in vedere faptul ca adancimea de fixare a pompei este 2752,75 m, se va alege
urmatoarea pompa :
P 23/8 x 11/4
55
Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12 tf si cu caracteristicile cele mai mari ) .
Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici :
 Sarcina maxima la prajina lustruita: 12 000 kgf ;

 Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
 Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
 Numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
 Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
 Lungimea bratului anterior (a) : 5 000 mm ;
 Lungimea bratului posterior (b) : 2 500 mm ;
 Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
 Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
 Numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
 Greutatea aproximativa 26 350 kgf ;
4. Se determina cursa de suprafata :
 Diametrul pistonului, dp :
( 14 ) ∙25,4 ∙ 10
d p= 1+ −3
=0,032 m;
 Aria sectiunii pistonului, Ap :

π π
A p = ∙ d 2p= ∙ 0,032=7,917 ∙ 10−4 m 2 ;
4 4
 Randamentrul instalatiei :
α =0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
α =0,6 … . 0,8 - Pentru H < 2500 m
Avand in vedere ca adancimea sondei este H = 2900 m, se alege α=0,58 ;
 Se calculeaza produsul S∙n, punandu-se conditia ca :

S ∙ n<33 ;
Ql 16,67
S ∙ n= = =25,20 ;
1440∙ A p ∙ α 1440∙ 7,917 ∙ 10−4 ∙ 0,58
 Se calculeaza lungimea cursei, Sc :

Sn 25,20
Sc = = =3,14 m;
n 8,02
In functie de lungimea cursei calculata, Sc, se alege o lungime de cursa
standardizata, S.
S=3 000 mm=3 m;
56
 Pentru unitatea de pompare aleasa, se cunoaste, in functie de S :
 Raza manivelei : r =0,945 m;
 Lungimea bielei : l=3,77 m ;
5. Calculul factorilor dinamici :

 La cursa ascendenta :
S ∙ n2 r 3∙ 8,02 0,945
masc =
1790 ( )
∙ 1+ =
l 1790 (
∙ 1+
3,77 )
=0,13 ;
 La cursa descendenta :
S ∙ n2 r 3 ∙ 8,02 0,945
mdesc =
1790 ( )
∙ 1− =
l 1790
∙ 1−( 3,77 )
=0,08 ;
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini
Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Pentru acest lucru, se determina lungimile de tronsoane din conditia :
σ max=σ a ;
Ca punct de plecare sunt diametrele :

3
d p 1= ∙ 25,4 ∙10−3=0,019 m ;
4
7
d p 2= ∙ 25,4 ∙ 10−3 =0,022m ;
8
d p 3=1 ∙ 25,4 ∙10−3=0,0254 m ;
Otelul ales este 35Mn16 cu rezistenta admisibila , σ a=2 025 ∙105 N /m2 .
1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :

 Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :
π π
a p1 = ∙ d 2p 1= ∙ 0,0192=2,9 ∙10−4 m 2 ;
4 4
q p 1=24,3 N /m;
π π
a p2 = ∙ d 2p 2= ∙ 0,0222=3,9 ∙10−4 m 2 ;
4 4
57
q p 2=32,8 N /m;
π π
a p3 = ∙ d 2p 3= ∙ 0,02542=5∙ 10−4 m2 ;
4 4
q p 3=41,7 N /m;
 Densitatea otelului :
ρo =7850 kg/m3 ;
 Factorul de flotabilitate :
ρ'l 962
b=1− =1− =0,88 ;
ρo 7850
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :
Pl= ρ'l ∙ 9,81∙ Lf ∙ A p=962∙ 9,81 ∙2752,75=20 567,83 N ;
 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :
σ a ∙ a p 1−Pl 2025 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙10−4
l p 1= = =1510,12 m;
q p 1 ∙(b+masc ) 24,3 ∙(0,88+ 0,13)
 Lungimea celui de-al doilea tronson :
σ a ∙(a p 2 −a p 1 ) 2 025 ∙105 ∙(3,9−2,9)∙10−4

l p 2= = =627,68 m ;
q p 2 ∙( b+masc ) 32,8 ∙(0,88+0,13)
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
σ a ∙(a p3 −a p 2 ) 2 025 ∙10 5 ∙(5−3,9)∙ 10−4

l p 3= = =569,67 m ;
q p 3 ∙(b+masc ) 41,7 ∙(0,88+0,13)
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3
∑ l pi=l p 1 +l p 2+ l p 3=1510,12+ 627,68+569,67=2707,47 m;

i=1
In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mica decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, pentru calcularea lungimii celor trei tronsoane, se
va folosi otelul 20MoNi35, cu rezistenta adimisibila σ a=2 385∙ 105 N /m 2 .
 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :
σ a ∙ a p 1−Pl 2385 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙10−4
l p 1= = =1927,23 m;
q p 1 ∙(b+m asc ) 24,3 ∙(0,88+ 0,13)
58
σ a ∙(a p 2 −a p 1 ) 2 385∙ 105 ∙(3,9−2,9) ∙10−4
l p 2= = =739,27 m;
q p 2 ∙( b+masc ) 32,8 ∙(0,88+0,13)
σ a ∙(a p3 −a p 2 ) 2 385 ∙105 ∙(5−3,9)∙10−4

l p 3= = =670,95 m ;
q p 3 ∙(b+masc ) 41,7 ∙( 0,88+0,13)
3
∑ l pi=l p 1 +l p 2+ l p 3=1927,23+739,27+670,95=3337,45 m ;
i=1
In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mare decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, metrii de tronson aflati in plus, se vor redistribui .
 Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si adancimea de

fixare a pompei, Δlp :
3
∆ l p =∑ l pi −Lf =3337,45−2752,75=584,7 m;
i=1
 Lungimea recalculata a primului tronson :
∆l p 584,7
( )
( )
l 'p 1=l p 1 ∙ 1− 3
∑ lpi
i=1
=1 927∙ 1−
3337,45
=1589,59 m
∆ lp 584,7
( )
( )
l 'p 2=l p 2 ∙ 1− 3
∑ l pi
i=1
=739,27 ∙ 1−
3337,45
=609,76 m;
∆ lp 584,7
( )
( )
l 'p 3=l p 3 ∙ 1− 3
∑ l pi
i=1
=670,95 ∙ 1−
3337,45
=553,40m ;

3
∑ l pi=l p 1 +l p 2+ l p 3=1589,59+609,76+553,40=2752,72m ;
i=1
In urma calcului de verificare, rezulta ca suma lungimilor celor trei tronsoane este egala cu
adancimea de fixare a pompei.
59
 Variatia eforturilor in garnitura de prajini :
 Tensiunea minima in tronsonul 1 :

Pl 20 567,83 7 2
σ 1 min ¿ = =7,22∙ 10 N /m ;
a p 1 2,9∙ 10 −4
 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :
Pl+ l 'p1 ∙ q p 1 ∙(b+masc ) 20 567,83+1589,59 ∙ 24,3∙( 0,88+0,13)

σ 1 max = = ;
ap1 2,9 ∙ 10−4
σ 1 max =2,09 ∙10 8 N /m 2 ;

σ 1 max ∙ a p 1 2,09∙ 108 ∙2,9 ∙ 10−4
σ 2min ¿ = −4
=1,54 ∙108 N /m2 ;
ap2 3,9∙ 10
Pl + ( b+ masc ) ∙ ( l 'p 1 ∙q p 1+ l 'p 2 ∙ q p 2 )

σ 2max ¿ ;
ap2
20 567,83+ ( 0,88+0,13 ) ∙ ( 1589,59 ∙ 24,3+609,76 ∙32,8 )

σ 2max = ;
3,9∙ 10−4
σ 2max =2,06 ∙ 108 N /m2 ;

σ 2max ∙ a p 2 2,06 ∙10 8 ∙ 3,9∙ 10−4 8 2
σ 3 min ¿ = =1,58 ∙10 N /m ;
ap3 5 ∙10−4
Pl + ( b+ m asc ) ∙ ( l 'p 1 ∙ q p 1 +l 'p 2 ∙ q p 2 +l 'p 3 ∙ q p 3 )

σ 3 max ¿ ;
ap3
60
20 567,83+ ( 0,88+0,13 ) ∙ (1589,59 ∙ 24,3+609,76 ∙32,8+553,40 ∙ 41,7 )
σ 3 max = ;
5 ∙10−4
σ 3 max =2,04 ∙ 108 N /m2 ;
In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini, realizata in
urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele trei tronsoane de prajini .
0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2

0
500
Adancimea, m
Variatia
eforturilo
r in
garnitura
de prajini
cu
adancime
a
Efortul, σ ∙108 N/m2

Fig.16. Variatia eforturilor in garnitura de prajini ;
2.3 Alegerea tevilor de extractie
Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca .
 Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul
de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la
prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru,
se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m .
61
 Al doilea tronson de tevi
 Lungimea tronsonului:
l t 2=1000 m ;
 Diametrul exterior :
7
[( )
d ext 2= 2+
8 ]
∙ 25,4 ∙10−3 =0,073 m ;
 Diametrul interior :
1
[( )
d∫ 2 = 2+
2 ]
∙ 25,4 ∙10−3 =0,0635 m ;
 Greutatea pe metru liniar :
q t 2=96 N /m2 ;
 Primul tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:
l t 1=L f −l t 2=2752,75−1000=1752,75 m;
 Diametrul exterior :
([ 38 ) ∙ 25,4 ∙10
d ext 1= 2+ −3
]
=0,0603 m ;
 Diametrul interior :
d∫ 1 =(2 ∙25,4 ∙10−3)=0,051m ;
 Greutatea pe metru liniar :
q t 1=70 N /m2 ;
- Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :
ɣ 'l= ρ'l ∙ 9,81=962∙ 9,81=9 437,22 N /m3 ;
- Aria tronsonului 1 :
π π
a t 1= ∙ ( d 2ext 1−d 2∫ 1)= ∙ ( 0,06032−0,0512) =0,83 ∙10−3 m2 ;
4 4
- Aria tronsonului 2 :
62
π π
a t 2= ∙ ( d 2ext 2−d2∫ 2) = ∙ ( 0,0732 −0,06352 )=1,021 ∙10−3 m 2 ;
4 4
- Greutatea prajinilor :
P p=l 'p 1 ∙ q p 1 +l 'p 2 ∙ q p 2 +l 'p 3 ∙ q p 3 ;

P p=1589,59 ∙ 24,3+609,76 ∙32,8+553,4 ∙ 41,7=81 704 , 02 N ;
- Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :
Pl=ɣ 'l ∙ Lf ∙ A p=9 437,22 ∙ 2752,75∙ 7,917 ∙10−4=20567,83 N ;
- Aria interioara a tronsonului 1 :

π π
At 1= ∙ d∫2 1 = ∙ 0,0512=0,002 m 2 ;
4 4
- Aria interioara a tronsonului 2 :
π 2 π 2 2
At 2= ∙ d∫ 2= ∙ 0,0635 =0,00317 m ;
4 4
 Variatia eforturilor in tevile de extractie

 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ 'l ∙ Lf +1,1 ∙ P p ∙ b

σ 1 min ¿ ;
at 1
20 567,83+ ( 0,002−7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2752,75+ 1,1∙ 81704 , 02∙ 0,88

σ 1 min = ;
0,83∙ 10−3
σ 1 min =1,582 ∙10 8 N /m 2 ;
 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :
Pl + ( At 1 −A p ) ∙ γ 'l ∙ L f +l t 1 ∙q t 1 +1,1∙ P p ∙b
σ 1 max ¿ ;
at 1
20 567,83+ ( 0,002−7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙2752,75+ 1752,75∙ 70+1,1∙ 81 704 , 02∙ 0,88
σ 1 max = ;
0,83 ∙10−3
σ 1 max =2,919 ∙10 8 N /m 2 ;
 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ 'l ∙ Lf +(A t 2− A t 1) ∙ γ 'l ∙ l t 2+ l t 1 ∙ q t 1+ 1,1∙ P p ∙ b

σ 2min ¿ ;
at 2
20 567 , 83+ ( 0,002−7,917 ∙ 10− 4 ) ∙ 9 437,22∙ 2752,75+ ( 0,00317−0,002 ) ∙ 9 437,22 ∙1000

σ 2min = +¿
1,021∙ 10−3
63
+ 1752,75∙ 70+1,1 ∙81 704 , 02 ∙0,88
;
1,021 ∙10−3
σ 2min =2,594 ∙ 108 N /m 2 ;
 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ 'l ∙ L f + ( At 2− At 1) ∙ γ 'l ∙ l t 2 +l t 1 ∙ q t 1 +l t 2 ∙ q t 2 +1,1∙ Pb ∙b

σ 2max ¿ ;
at 2
20 567,83+ ( 0,002−7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2572,75+ ( 0,00317−0,002 ) ∙ 9 437,22 ∙1000

σ 2max = +¿
1,021∙ 10−3
+ 1572,75∙ 70+1000 ∙ 96+1,1∙ 81 704 , 02∙ 0,88
;
1,021∙ 10−3
σ 2max =3,534 ∙ 108 N /m 2 ;
In figura urmatoare (Fig.17), este prezentata variatia eforturilor in tevile de extractie,

realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele doua tronsoane de tevi
de extractie .
1 1.5 2 2.5 3 3.5 4

0
500
Adancimea, m
Variatia
efortului in
tevile de
extractie cu
adancimea
Fig.17. Variatia eforturilor in tevile de extractie ;
64
Pentru tevile de extractie se alege otelul P-105 cu urmatoarele caracteristici :
 Limita de curgere, σ c =7 380∙ 105 N /m2 ;
 Tensiunea admisibila :
σ c 7 380 ∙ 105 5 2
σ a= = ¿ 4 920 ∙10 N /m ;
cs 1,5
Din calculele efectuate mai sus, se obtine tensiunea maxima exercitata asupra tevilor de
extractie :
σ =max ⁡¿
Rezulta ca tensiunea admisibla a otelului este mai mare decat tensiunea maxima
exercitata asupra tevilor de extractie .
σ a> σ ;
 Cursa reala a pistonului

- Modulul de elasticitate al lui Young, E :
E=2,1∙ 1011 N /m2 ;
- Alungirile prajinilor :
Pl l 'p1 l 'p 2 l 'p 3 20 567,83 1589,59 609,76 553,4

ʎ p= ∙ + (
E ap1 ap2 ap3
+ =
2,1∙ 10)11
∙
2,9 ∙10 −4
+
(
3,9 ∙ 10−4
+
5 ∙10−4
;
)
ʎ p=0,81 m ;
- Alungirile tevilor :
Pl l t 1 l t 2 20 567,83 1752,75 1000

ʎ t= ∙( +
E at 1 at 2
= )
2,1 ∙ 10 11
∙
0,83 ∙10 (
−3
+
1,021∙ 10−3
=0,30 m;
)
In cazul in care dorim sa marim cursa pistonului, ancoram tevile (ʎt = 0) .
- Alungirea totala :
ʎ =ʎ p + ʎ t =0,81+0,30=1,11 m;
- Cursa reala a pistonului :
1+2,65 ∙ ( L f ∙n )2 2
Sr =S ∙ [ 1010 ] −ʎ =3 ∙
[ 1+2,65 ∙ ( 2752,75∙ 8,02 )
1010 ]
−1,11 ;
65
Sr =2,28 m;
- Debitul teoretic, Qt :
Q t =1440 ∙ A p ∙ S r ∙n=1440 ∙7,917 ∙ 10−4 ∙ 2,28 ∙8,02=20,84 m 3 / zi;
- Debitul instalatiei, Qinst :

o Randamentul volumic : η v =0,9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camasi si piston : η s=0,9 ;
Q inst =Q t ∙ ηv ∙η s=16,88 ∙ 0,9∙ 0,9=16,88m 3 / zi ;
- Diferenta de debite :
Qinst −Ql=16,88−16,67=0,21m3 / zi≤ 1 ;
Pentru cazul in care modulul diferentei debitelor este mai mare decat 1, se schimba cursa
pistonului, se schimba diametrul pistonului sau se schimba atat cursa cat si diametrul
pistonului .
 Sarcina maxima si minina in prajina lustruita

- Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :
P l+ P p ∙(b+ m asc) 20 567,83+81 704,02∙(0,88+ 0,13) 3

Pmax = = =10,53 ∙ 10 daN ;
9,81 9,81
- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :
P p ∙( b−m desc ) 81704,02 ∙(0,88−0,08) 3

Pmin = = =6 , 635∙ 10 daN ;
9,81 9,81
Sarcina maxima in prajina lustruita a Unitatii de Pompare este Pmax =10,53 ∙103 daN , mult
mai mica decat sarcina maxima in prajina lustruita standardiaza, Pmaxs=12 ∙ 103 daN, astfel ca
unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat cea calculata .
 Cuplul maxima la reductor

- Lungimea bratului anterior :
a=5 000 mm ;
- Lungimea bratului posterior :
b=2 500mm ;
66
- Raportul lungimilor celor doua brate :
a 5 000
k= = =2;
b 2500
- Greutatea medie in prajina lustruita :
k ∙ ( Pmax + Pmin ) 2∙(10,53+ 6,635) ∙10 3 3

G= = =17,165 ∙ 10 daN ;
2 2
- Cuplul maxim :
S 3
C max=( k ∙ Pmax −G ) ∙ =( 2 ∙10,53 ∙ 103−17,165 ∙103 ) ∙ =2920 daN ∙ m;
2∙k 2∙2
Cuplul maxim standardizat al Unitatii de Pompare este C maxs=7 500 daN ∙ mcare este mult
mai mare decat cuplul maxim rezultat din calcule , C max=2920 daN ∙ m .
 Puterea nominala a motorului electric
N n=0,1205∙ Q t ∙ 10−3 ∙ L1,13 −3 1,13

f =0,1250 ∙ 20,84 ∙10 ∙ 2752,75
N n=19,35 kW ;
 Echilibrarea Unitatii de Pompare
- Contragreutatile sunt montate pe manivela :
r =0,945 m;
- Greutatea contragreutatilor :
G m =4 ∙ 2150=86 ∙ 103 daN ;
- Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :
G ∙r 17,165 ∙103 ∙ 0,945

R 1= = =0,19 m;
Gm 86 ∙103
67
AnexA
Problema 1
La o sonda s-au efectuat doua etalonari succesive in urma carora s-au obtinut urmatoarele :
- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma primei etalonari, pd1 :
pd 1 =70 ¯;
- Debitul de lichid obtinut in urma primei etalonari, Qt1 :
Q t 1 =22m 3 / zi;
- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma celei de-a doua etalonari, pd2 :
pd 2=42 ¯;
- Debitul de lichid obtinut in urma celei de-a doua etalonari, Qt2 :
Q t 2 =26 m3 /zi ;
- Presiunea de saturatie, psat :
psat =200 ¯;
Se cere :
 Tipul curgerii prin zacamant ;

68
 Debitul maxim si presiunea statica de zacamant ;
 Indicii de productivitate ;
 Curba IPR ;
Calculele se bazeaza pe ecuatiile lui Vogel :
2
Qt 1 p p
{ Qtmax
Qt 2
Qtmax
=1−0,2∙ d 1 −0,8 ∙ d 1
p
pc
p
pc
=1−0,2∙ d 2 −0,8 ∙ d 2
pc pc
( )
( )
2
Qt 1
Qtmax= 2
;
p p
1−0,2∙ d 1 −0,8 ∙ d 1
pc pc ( )
2
pd 1 pd 1
1−0,2∙
pc
−0,8∙
pc ( ) pd 2 p 2
Qt 2 ∙
Qt 1
=1−0,2 ∙
pc ( )
−0,8 ∙ d 2 ;
pc
Aducand la acelasi numitor si adunand sau scazand termenii de acelasi fel, se obtine :
26 ∙ p 2c −364 ∙ p c −101 920=22 ∙ p2c −184,8∙ pc −31 046,4 ;
4 ∙ p2c −179,2∙ p c −70873,6=0;
∆=179,22−4 ∙ 4 ∙ (−70 873,6 ) ;
∆=32 112,64+1 133 977,6 ;
∆=1 166 090,24 ;
179,2+ √1 166 090,24

pc = =157,38 ¯;
8
22
Qtmax= 2
=29,22 m3 / zi;
70 70
1−0,2∙
157,38
−0,8∙ (
157,38 )
Avand in vedere faptul ca presiunea de saturatie este mai mare decat presiunea
dinamica de fund si decat presiunea statica, curgerea prin zacamant este eterogena .
p sat =200 ¯¿ pc =157,38 ¯;
{ psat =200 ¯¿ pd 1=70 ¯;

p sat =200 ¯¿ p d 2=42 ¯;
69
Indicii de productivitate :
Qt 1 22
IP1= = =0,25 ;
pc − p d 1 157,38−70
Qt 2 26
IP2 = = =0,23 ;
pc − p d 2 157,38−42
Reprezentand grafic presiunile dinamice de fund, functie de debitul de lichid produs, se

obtine curba de comportare a stratului sau curba IPR .
Curba de comportare a stratului, IPR

180
160
140
Presiunea dinamica pd,bar
120
100
80 IP
60
40
20
0
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00
Debit titei, Qt, m3/zi
Fig.1. Curba de comportare a stratului, IPR ;
Problema 2
In urma unei testari , au rezultat urmatoarele date :
- Presiune dinamica de fund, pd :
pd =56 ¯;
- Debitul de lichid obtinut, Ql

3
Q t =35 m /zi ;
- Presiune statica, pc :
pc =70 ¯;
- Eficienta curgerii, Ec :
Ec =0,7 ;
Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele eficiente ale curgerii :
Ec 1=0,7 ;
70
Ec 2=0,8 ;
Ec 3=1 ;
Ec 4 =1,2;
Ec 5=1,5 ;
Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatia lui Standing :
Qt p p
Qtmax (
=Ec 1− d ∙ 1,8−0,8 ∙ E c ∙ 1− d ;
pc pc )[ ( )]
Aplicand relatia lui Standing pentru cele cinci eficiente ale curgerii, se obtin datele din
urmatorul tabel :
pd Qt1 (Ec1) Qt2 (Ec2) Qt3 (Ec3) Qt4 (Ec4) Qt5 (Ec5)
bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 128,5545 137,4408 148,1043 149,2891 133,2938
10 117,2986 127,0916 141,4547 148,8539 146,8953
20 103,673 113,6474 129,969 141,4547 149,6155
30 87,67773 97,10804 113,6474 127,0916 141,4547
40 69,3128 77,47364 92,4896 105,7646 122,4127
50 48,5782 54,74417 66,49579 77,47364 92,4896
60 25,47393 28,91962 35,66593 42,21878 51,68537
70 0 0 0 0 0
Tabel 1. Valorile debitului pentru diferite valori ale eficientii curgerii
Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele cinci valori ale eficientei curgerii
functie de presiune, se obtin cinci curbe de comportare a stratului, ca in figura 2 .
Influenta eficientei curgerii

80
70
60
50 Ec=0.7
Ec=0.8
40 Ec=1
Ec=1.2
30
Ec=1.5
20
10
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Debit titei Qt, m3/zi
Fig.2. Curbele de comportare corespunzatoare fiecarei valoari a eficientei curgerii ;
71
Problema 3
De la etalonarea unei sonde au rezultat urmatoarele date :
- Presiune dinamica de fund, pd :
pd =50 ¯;
- Debitul de lichid obtinut, Ql
Q t =35 m3 /zi ;
- Presiune statica, pc :
pc =65 ¯;
- Procentul de impuritati, i :
i=25 % ;
Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele procente de impuritati :
i 1=25 % ;
i 2=50 % ;
i 3=75 % ;
Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatiile lui Wiggins:
Pentru faza titei :
Qt pd pd 2
Q tmax
=1−0,52 ∙ −0,48∙
pc pc
; ( )
Pentru faza apa :
Qa pd pd 2
Q amax
=1−0,72 ∙ −0,28 ∙
pc pc
;( )
Unde :
- Debitul de titei, Qt este :
Qt =Ql ∙ ( 1−i ) ;
- Debitul de apa, Qa este :
72
Q a=Ql ∙ i;
Aplicand relatiile lui Wiggins pentru fiecare debitul de titei, respectiv de apa obtinut cu
procentele de impuritati date, se obtin datele din tabelul 2 .
pd Qa1 Qt1 Ql1 Qa2 Qt2 Ql2 Qa3 Qt3 Ql3

bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 31,20 83,08 114,27 62,39 55,38 117,78 93,59 27,69 121,28
10 27,53 75,49 103,02 55,07 50,32 105,39 82,60 25,16 107,77
20 23,46 66,01 89,47 46,92 44,01 90,92 70,38 22,00 92,38
30 18,97 54,64 73,61 37,94 36,43 74,37 56,91 18,21 75,12
40 14,07 41,39 55,46 28,13 27,59 55,73 42,20 13,80 56,00
50 8,75 26,25 35,00 17,50 17,50 35,00 26,25 8,75 35,00
60 3,02 9,22 12,24 6,04 6,15 12,19 9,06 3,07 12,13
65 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Tabel 2. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv total, corespunzatoare fiecarui procent de impuritati ;
Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele trei procente diferite de
impuritati functie de presiune, se obtin trei curbe de comportare a stratului,Fig.3.
70
60
50
40
i=0.25
30 i=0.5
i=0.75
20
10
0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00
Debit de lichid, Ql,m3/zi
Fig.3. Curba de comportare a stratului pentru diferite valori ale procentului de impuritati ;
Problema 4
La o sonda se cunosc urmatoarele date :
 Adancimea sondei, H=2400 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
73
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=20 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=845 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1075 kg/m3 ;
 Densitatea relative a gazelor, ẟrg=0,7 ;
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=1,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,022∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptive, p2=4 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=35 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=65 bar ;
 Presiunea statica, pc=80 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=45 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=2000 m3N/zi ;
 Debitul de injectie, Qinj=80 000 m3N/zi ;
Se cere :
a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown ;

b) Sa se studieze influneta impuritatilor asupra curbelo gradient considerand urmatoarele
procente de impuritati : i1 = 40% ; i2 = 45% ; i3=50% ; i4 = 55% ; i5 = 60 % ;
c) Sa se studieze influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient
considerand urmtoarele valori pentru diametru : d1 =2 inch ; d2 = 2,5 inch ; d3 = 3 inch;
d4 = 3,5 inch ;
d) Sa se studieze influenta debitului de injectie asupra curbelor de injectie,considerand
urmatoarele valori ale debitului de injectie:Qinj1 = 80 000 m3N/zi; Qinj2 = 70 000 m3N/zi;
Qinj3 = 60 000 m3N/zi ; Qinj4 = 50 000 m3N/zi ; Qinj5 = 40 000 m3N/zi .
a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown :
Pentru trasarea curbelor gradient, se vor folosit trei debite de lichid pe care sonda le
produce.
Q L1=50 m3 / zi;
Q L2=55 m 3 / zi;
Q L3=60 m3 / zi;
74
Debitul de titei, Qt :
Qt =Ql ∙ ( 1−i )=45 ∙ ( 1−0,35 )=29,25 m3 / zi;
Debitul de apa, Qa :
Qa=Ql ∙ i=45 ∙ 0,35=15,75 m3 / zi;
Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGL p, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor
intiale, de la etalonarea sondei :
Q g 2000 3 3
RGL p= = =44,44 m N /m ;
Ql 45
Qa 15,75
Ra = = =0,54 ;
Qt 29,25
Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,

RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.
Qinj 80 000
RGLinj1 = = =1600 m3N /m3 ;
Q L1 50
Q inj 80 000 3 3
RGLinj2 = = =1454,55 m N /m ;
Q L2 55
Qinj 80 000
RGLinj3 = = =1333,33 m3N /m3 ;
Q L3 60
RGLT 1 =RGL inj 1 + RGL p=1600+ 44,44=1644,44 m 3N /m3 ;
RGLT 2 =RGL inj2 + RGL p=1454,55+ 44,44=1498,99m3N /m3 ;
RGLT 3 =RGLinj 3 + RGL p=1333,33+ 44,44=1377,78 m3N /m 3 ;
75
RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1644,44 ∙ ( 1+0,54 )=2529,915 m 3N /m3 ;
RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1498,99∙ ( 1+0,54 )=2306,138 m3N /m3 ;
RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =1377,78 ∙ ( 1+0,54 )=2119,658 m 3N /m 3 ;
Aplicand algortimul Hagedorn-Brown pentru cele trei debite de lichid, se obtin

valorile parametrilor trecute in cele trei tabele de mai jos .
Marimi QL1=50 m3/zi

calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
(bar..bar)
M
N/m3 35267,13 35267,13 35267,13 35267,13 35267,13
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
76
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004709 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs m3N/m3 3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19
vsg m/s 35,27 17,18 11,17 8,17 6,38
Nlv 1,30 1,31 1,32 1,33 1,34
Ngv 245,01 119,36 77,58 56,77 44,36
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
*
Ф 4,87 7,95 10,69 13,27 15,78
ɛl/Ѱ 0,08 0,11 0,12 0,14 0,15
A 0,02 0,01 0,01 0,01 0,0039775
Ѱ 1,15 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,09 0,11 0,12 0,14 0,15
Reb 1281372,78 1213434,63 1130477,02 1067016,77 1015485,74
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 93,28 112,32 135,07 154,98 173,15
Δh m 608,29 585,59 546,65 510,13 477,86
Δhtotal m 2728,51
Tabel 3 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL1=50 m3/zi ;
Marimi QL2=55 m3/zi

calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
(bar..bar)
M
N/m3 33383,18 33383,18 33383,18 33383,18 33383,18
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
77
Nl 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs m3N/m3 3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,21 0,21
vsg m/s 35,36 17,22 11,19 8,19 6,40
Nlv 1,43 1,44 1,45 1,47 1,48
Ngv 245,64 119,64 77,75 56,88 44,43
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
Ф* 5,35 8,73 11,74 14,58 17,34
ɛl/Ѱ 0,09 0,11 0,13 0,14 0,16
A 0,0220268 0,01 0,01 0,01 0,0039842
Ѱ 1,1531751 1,0030657 1,0000554 1,00 1,00
ɛl 0,10 0,11 0,13 0,14 0,16
Reb 1305491,53 1235780,97 1148551,90 1081909,49 1027871,71
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 98,15 117,25 140,48 160,78 179,26
Δh m 583,53 562,04 525,31 490,95 460,59
Δhtotal m 2622,42
Marimi QL3=60 m3/zi

calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
(bar..bar)
M
N/m3 31813,21 31813,21 31813,21 31813,21 31813,21
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
78
Nl 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs m3N/m3 3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,22 0,23 0,23 0,23 0,23
vsg m/s 35,45 17,26 11,22 8,20 6,41
Nlv 1,56 1,57 1,59 1,60 1,61
Ngv 246,27 119,93 77,92 56,99 44,51
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
Ф* 5,83 9,51 12,79 15,89 18,90
ɛl/Ѱ 0,09 0,12 0,14 0,15 0,16
A 0,0220831 0,0107539 0,0069868 0,0051106 0,003991
Ѱ 1,15 1,0031219 1,0000567 1,0000012 1
ɛl 0,10 0,12 0,14 0,15 0,16
Reb 1329554,91 1258197,22 1166762,90 1096985,63 1040480,29
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 102,77 121,88 145,56 166,23 185,02
Δh m 560,86 540,69 506,06 473,69 445,04
Δhtotal m 2526,33
Reprezentand grafic datele din tabelul 6, se vor obtine curbele gradient pentru cele trei
debite de lichid .
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p

m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 4
608,29 608,29 583,53 583,53 560,86 560,86 14
585,59 1193,88 562,04 1145,57 540,69 1101,55 24
546,65 1740,52 525,31 1670,88 506,06 1607,61 34
510,13 2250,65 490,95 2161,83 473,69 2081,29 44
477,86 2728,51 460,59 2622,42 445,04 2526,33 54
Tabel 6. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii ;
79
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56
0
400
800
Adancimea, m
QL1=5
0
QL2=5
5
QL3=6
0
Presiunea, bar
Fig.4. Curbele gradient ;
b) Studiul influentei impuritatilor asupra curbelor gradient :
In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru cele cinci valori ale precentului
de impuritati, s-au obtinut urmatoarele date :
- Pentru procentul de impuritati, i = 40 % :
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
562,17 562,177 14
7
548,34 1110,53 24
9
518,10 1628,63 34
3
487,42 2116,06 44
9
459,30 2575,36 54
1
Tabel 7. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 40 % ;
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
513,249 513,249 14
507,932 1021,18 24
80
486,565 1507,75 34
462,08 1969,83 44
438,431 2408,26 54
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
461,371 461,371 14
463,97 925,341 24
451,478 1376,82 34
433,472 1810,29 44
414,648 2224,94 54
396,414 2621,35 64
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
406,589 406,589 14
416,184 822,774 24
412,27 1235,04 34
400,905 1635,95 44
387,213 2023,16 54
373,02 2396,18 64
359,074 2755,26 74
Δhi ΣΔhi p
0 0 4
349,229 349,229 14
364,483 713,712 24
368,417 1082,13 34
81
363,619 1445,75 44
355,253 1801 54
345,399 2146,4 64
335,021 2481,42 74
Reprezentand grafic valorile obtinute in cele cinci tabele, plus datele obtinute la punctul
“a”, intr-o diagrama “adancime-presiune”, se va obtine grafic influenta procentului de
impuritati asupra curbei gradient.
2 4 6 8 10121416182022242628303234363840424446485052545658606264666870727476
0
400
800 I=0.35
i=0.4
Adancimea, m
i=0.45
i=0.5
i=0.55
i=0.6
Presiunea, bar
Fig.5. Influenta procentului de impuritati asupra curbelor gradient ;
c) Studiul influentei diametrelor tevilor de extractie asupra curbelor gradient :
In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale diametrului

tevilor de extractie, s-au obtinut urmatoarele valori :
- Pentru diametrul tevilor de extractie, d1 = 2 inch = 0,0508 m :
82
Δhi ΣΔhi p
0 0 4
345,161 345,161 14
346,5 691,661 24
346,562 1038,22 34
341,014 1379,24 44
332,229 1711,47 54
322,26 2033,73 64
312,086 2345,81 74
302,108 2647,92
pentru d1 = 2 inch ;
- Pentru diametrul tevilor de extractie, d2 = 2,5 inch = 0,0635 m :
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
pentru d2 = 2,5 inch ;
- Pentru diametrul tevilor de extractie, d3 = 3 inch = 0,0762 m :
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
933,998 933,998 14
816,209 1750,21 24
723,125 2473,33 34
pentru d3 = 3 inch ;
- Pentru diametrul tevilor de extractie, d4 = 3,5 inch = 0, 0889 m :
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
1270,61 1270,61 14
1030,48 2301,09 24
83
878,614 3179,71 34
pentru d4= 3,5 inch ;
Reprezentand grafic valorile obtinute in cele patru tabele, intr-o diagrama “adancime-
presiune”, se va obtine grafic influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbei gradient .
Influenta diametrului
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0
500
d1=2 inch
Adancime, m
1000 d2=2,5 inch

d3=3 inch
d4=3,5 inch
1500
2000
Presiune, bar
Fig.6. Influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient ;
d) Studiul influentei debitului de injectie asupra curbelor gradient :
In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale debitului de

injectie, s-au obtinut urmatoarele valori :
- Pentru debitul de injectie, Qinj1 = 80 000 m3N/zi :
84
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
pentru Qinj1=80 000 m3N/zi ;
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
691,748 691,748 14
627,07 1318,82 24
567,738 1886,56 34
520,598 2407,15 44
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
729,409 729,409 14
638,156 1367,57 24
85
570,077 1937,64 34
518,886 2456,53 44
Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
755,462 755,462 14
639,568 1395,03 24
564,736 1959,77 34
510,857 2470,62 44
Reprezentand grafic valorile obtinute in cele cinci tabele, intr-o diagrama “adancime-
presiune”, se va obtine grafic influenta debitului de injectie asupra curbei gradient .
Influenta debitului de injectie
0 10 20 30 40 50 60
0
500
Qinj1
Qinj2
Oinj3
Adancime, m
Qinj4
Qinj5
Presiune, bar
Fig.7.
Influenta debitului de injectie asupra curbelor gradient ;
Problema 5
Sa se reprezinte grafic viteza superficiala a lichidului, vsl, si a gazului, vsg, si fractia de

lichid, ɛl, in functie de presiunea medie .
86
Utilizand datele initiale de la problema 4, precum si valorile calculate ale vitezei
superficiale a lichidului, vsl, ale vitezei superficiale a gazului, vsg, si ale fractiei de lichid, ɛl, cu
ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown (Tabelele 3, 4, 5), se obtine urmatorul tabel :
Debitul, QL vsl vsg ɛl pm
m3/zi m/s m/s - bar
0,18747 35,27 0,09 10
0,18875 17,18 0,11 20
0,19022 11,17 0,12 30
50 0,19182 8,17 0,14 40
0,19354 6,38 0,15 50
0,19536 5,20 0,16 60
0,20621 35,36 0,10 10
0,20763 17,22 0,11 20
0,20924 11,19 0,13 30
55 0,211 8,19 0,14 40
0,21289 6,40 0,16 50
0,2149 5,21 0,17 60
0,22496 35,45 0,10 10
0,2265 17,26 0,12 20
0,22826 11,22 0,14 30
60 0,23018 8,20 0,15 40
0,23224 6,41 0,16 50
0,23443 5,22 0,18 60
Tabel 21. Valorile vitezei superficiale a lichidului, a vitezei superificiale a gazului
si a fractiei de lichid, pentru fiecare debit de lichid;
Reprezentand grafic cele trei marimi in functie de presiunea medie, pentru fiecare debit de
lichid, se vor obtine diagramele din figurile de mai jos .
Variatia vitezei superficiale a lichidului
0.25
Viteza superficiala a lichidului,vsl, m/s
0.2
0.15 vsl1
vsl2
0.1 vsl3
0.05
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm , bar
Fig.8. Variatia vitezei superficiale a lichidului cu presiunea medie ;
87
Variatia vitezei superficiale a gazului
37
Viteza superficiala a gazului, vsg, m/s
33
29
25
vsg1
21 vsg2
vsg3
17
13
5
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm, bar
Fig.9. Variatia vitezei superficiale a gazului cu presiunea medie ;
Variatia fractiei de lichid

0.20
0.18
0.16
0.14 Fractia de
lichid 1
Fractia de lichid
0.12
0.10 Fractia de
lichid 2
0.08
Fractia de
0.06
lichid 3
0.04
0.02
0.00
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm , bar
Fig.10. Variatia fractiei de lichid cu presiunea medie ;
88
Concluzii
Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” este unul dintre cele
mai importate proiecte realizate de viitorii absolventi ai Facultatii de Ingineria Petrolului si
Gazelor. Prin intermediul acestui proiect, sunt parcurse atat cunostinte importante referitoare
la modalitatile de exploatare a petrolului atunci cand eruptia naturala inceteaza, cat si
algoritmul de calcul pentru alegerea unui sistem de gas-lift cat mai optim pentru conditiile
sondelor ce sunt exploatate, dar si a unei instalatii de pompare care sa aduca la suprafata
cantitatile de lichid ce pot face in continuare rentabila exploatarea.
Acest proiect joaca un rol hotarator in formarea viitorului inginer, punand la punct
informatiile dobandite la cursul de “Extractia Petrolului”, curs esential pentru orice viitor
inginer petrolist.
Importanta acestui proiect reiese si din faptul ca propune metode de alegere a sistemelor de
extractie ce se intalnesc si in practica de zi cu zi de santier, etapele parcurse in redactarea lui,
presupunand trasarea curbelor de comportare a stratului, a curbelor de prevedere si cel mai
important, a curbei de comportare a sondei in gas-lift, dar si cativa algoritmi de alegere a
supapelor, si de alegere a instalatiei de pompare.
In concluzie pot spune ca proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate”

are un impact semnificativ asupra formarii studentului Facultatii de Ingineria Petrolului si
Gazelor ca viitor inginer, avand un rol de necontestat in fundamentarea aptitudinilor viitorilor
ingineri.
“Cine va avea petrolul va avea stapanirea”
Henry Berenger
89
Bibliografie
1. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 1, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;
2. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 2, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;
3. Marcu, M. , Marcu, I.G. – Cercetarea sondelor, Editura Universitatii Petrol-Gaze din

Ploiesti, Ploiesti, 2016 ;
90

Extractie Alin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extractie Alin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

Extractia petrolului si gazelor asociate

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului ........................................ 9

Capitolul 2. Pompajul continuu cu prajini

2.1 Instalatia de pompare cu prajini .......................................................73

Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.

Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-lift

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua

Gazele pot fi injectate prin:

Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in

Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie

La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele date :

 Adancimea sondei, H=2800 m ;

In calcule, voi folosi Qinj=50 000 m3N/zi .

Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund

In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei

- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i= 35% ,

Metoda lui Wiggins

Qamax =75,97 m3 /zi ;

Qmax =Q tmax +Qamax ;

Q max =156,35+75,97=232,32m 3 / zi;

Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se trec in

Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de lichid, se

1.2 Trasarea curbelor IPR de prevedere

Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate de la

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :

Pentru faza titei :

Qamaxv pcv pcv 2

Pentru pcv1=80 bar :

Q tmaxv 1=138,41m 3 / zi;

Pentru pcv2=75 bar :

Folosind relatiile lui Wiggins, in care presiunea dinamica de fund, p d ia valori, pe

pd Qa Qt Ql Qav1 Qtv1 Qlv1 Qav2 Qtv2 Qlv2

Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, p d, in functie de debitul de lichid

IPR IPRv1 IPRv2

Debit de lichid extras Ql, m3/zi

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie

Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se

Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,

RGLT =RGLinj + RGL p ;

RGLT 1 =RGL inj1 + RGL p=1111,11+ 50,91=1162,02 m3N /m3 ;

RGLT 2 =RGL inj 2 + RGL p=1000+50,91=1050,91m 3N /m 3 ;

RGLT 3 =RGLinj3 + RGL p=909,09+50,91=960 m3N /m3 ;

RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1162,02∙ ( 1+0,43 ) =1660,029m 3N /m 3 ;

RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1050,91∙ ( 1+ 0,43 )=1501,299 m3N /m3 ;

RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =960 ∙ (1+ 0,43 )=1371,429 m 3N /m 3 ;

Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea

Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar calculul

In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de

Intervalul de presiune : (5.....15) bar .