Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR


CATEDRA FORAJ - EXTRACTIE

PROIECT LA EXTRACTIA PETROLULUI

Qg
Coordonator: conf. dr. ing. Mariea Marcu

Student: Chetan Dragos Ionut


Specializarea: IPG Foraj

1
Grupa: 4
CUPRINS

Introducere

Capitolul I - Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gaz-lift continuu

1.1. Date caracteristice ; Trasarea curbei de comportare a stratului


1.2. Trasarea curbei IPR de prevedere

1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie

1.4. Variatia presiunii in coloana

1.5. Determinarea punctelor de injectie

1.6. Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie

1.7. Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă

1.8. Determinarea curbei de comportare a sondei în gaz-lift

1.9. Amplasarea supapelor

1.10. Calculul de alegere a supapelor

Capitolul II - Pompajul continuu cu prajini

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

2
2.3 Alegere tevilor de extractie

3
INTRODUCERE

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in acesta


scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala ajung la
un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ
mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat o
diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate
lichid.

Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte ca
sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei necesare
de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a
unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure
ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată, erupţie
artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua


Eruptia artificiala continua sau gazliftul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei
presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:
- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;

Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul


completarii sondei si anume:
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:

4
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.

5
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);


- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala, packer
(echipamentul de fund).

Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gazlift Fig. 2. Supapele de erupţie


artificială

6
Supapele de gazlift sunt utilizate pentru
- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;
- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se intercaleaza intre
doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei
(simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe);
- mobile.
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de gazlift
se impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru
producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale fluidelor
produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie, adancimea
punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval de
capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au loc
in zacamant de parcursul exploatarii.

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in


eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei de
comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de
functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua curbe.

7
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate, precum
si de presiunea de injectie a gazelor.
Det. debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o
serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat
constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de
gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea
debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune
stabilirea curbei de comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.

8
Fig.2 Instalatie de gazlift cu echipamentul de suprafata automatizat

La o sondă care produce în erupţie artificială continuă se cunosc următoarele date :


 Adîncimea sondei , H = 2900m
 Diametrul interior al tubingului , di = 63,5mm
 Diametrul interior al coloanei ,
 Temperatura medie la suprafaţă ,

 Densitatea ţiţeiului ,

 Densitatea apei de zăcămînt ,

9
 Densitatea relativă gazelor ,
 Tensiunea superficială a ţiţeiului ,
 Tensiunea superficială a apei,

 Viscozitatea ţiţeiului , mt = 1,5 �


10 -3 Pa �
s

 Viscozitatea gazelor , m g = 0, 02 �
10-3 Pa �
s

 Viscozitatea apei ,
Presiunea din capul de erupţie ,

De asemenea în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date :


 Impurităţile
 Presiunea dinamică de fund ,
 Presiunea statică ,
 Debitul de lichid ,
 Debitul de gaze al sondei ,

Debitul de injectie: 20000; 30000; 40000; 50000; 60000; 70000; 75000; 80000

1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului.

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se stabilească mai întai
tipul curgerii.
Există 3 posibilităţi :

curgere omogenă prin zăcămînt

curgere eterogenă prin zăcămînt

curgere mixtă prin zăcămînt

10
Pentru aceasta se calculează presiunea de saturaţie cu relaţia :

-3
0.83 0.0288 1.62 10  tf
p sat = 5.272
RGT 10
  = 154.783
 rg  1.768 -1.643 rt

 rt
10

Qt = Ql ( 1 - i) = 42.34

Qg
RGT = = 87.388
Qt

tf = ts  0.03 H = 107

t
rt = = 0.835
1000

- se compara presiunea de saturatie cu presiunea dinamica de fund si presiunea statica si se


determina tipul curgerii;
- De asemenea, din analiza datelor de la etalonarea sondei si tinand seama de tipul curgerii se
alege o metoda de determinare a curbei IPR;
- In final se traseaza curba IPR cu ajutorul metodei Wiggins.
Qt
Qtmax = = 147.27
2
pd  pd 
1 - 0.52 - 0.48  
pc
 pc 

Ql
Qlmax = = 227.885
2
pd  pd 
1 - 0.72 - 0.28  
pc
 pc 

11
j = 1  13

P =
j

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120

  Pj  
2
 P
j
Ql = Qlmax 1 - 0.72 - 0.28
j pc  pc  

12
Ql =
j
227.885
213.769
198.767
182.878
166.103
148.442
129.895
110.461
90.141
68.935
46.843
23.865
0

  Pj  
2
 P
j
Qt = Qtmax 1 - 0.52 - 0.48
j pc  pc  

13
Qt =
j
147.27
140.397
132.543
123.706
113.888
103.089
91.307
78.544
64.799
50.072
34.363
17.672
0

Q = Qt  Ql
j j j

14
Q =
j
375.155
354.166
331.309
306.584
279.992
251.531
221.202
189.005
154.94
119.007
81.206
41.537
0

15
120

108

96

84

72

Pj 60

48

36

24

12

0
0 40 80 120 160 200 240 280 320 360 400
Qj

16
1.2. Trasarea curbei IPR de prevedere

Pe baza datelor de la etalonarea sondei la timpul prezent se traseaza curba IPR de prevedere

pentru o presiune de zacamant pcv = ( pcp - 10)bar .


Se va alege metoda de determinare a curbei IPR de prevedere in functie de metoda pe baza careia
s-a trasat curba IPR la timpul prezent.
Daca s-a folosit metoda Wiggins pentru trasarea curbei IPR prezente se va folosi metoda Wiggins
pentru trasarea curbelor IPR de prevedere.

Pcp = 120

Pcv = 110

Pdp = 95

Qlp = 58

i = 0.27

17
Qa = i Qlp = 15.66

Qt = Qlp ( 1 - i) = 42.34

Qt
Qtmaxp =
2
Pdp  Pdp 
1 - 0.52 - 0.48 
Pcp
 Pcp 

Qa
Qamaxp =
2
Pdp  Pdp 
1 - 0.72 - 0.28 
Pcp
 Pcp 

Qmaxp = Qamaxp  Qtmaxp = 208.799

  Pcv  
2
 Pcv
Qtmaxv = Qtmaxp 0.15  0.84 
 Pcp
  Pcp  

 2
 Pcv  Pcv  
Qamaxv = Qamaxp 0.59  0.36 
 Pcp
  Pcp  

Qmaxv = Qamaxv  Qtmaxv = 176.087

Qmaxv = 176.087

k = 1  13

18
19
Pp =
k

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90 Pv =
k
100
110 0
120 10
20
30
40
50
60
65
70
80
90
100
110

  Ppk  
2
Pp
 k  
Qt = Qtmaxp 1 - 0.52 - 0.48
k Pcp  Pcp  
  

20
 Pp  
2
 Pp 
k  k 
Qa = Qamaxp 1 - 0.72 - 0.28
k Pcp  Pcp  
  

Qp = Qt  Qa
k k k

Qp =
k
208.799
198.115
186.21
173.084
158.736
143.168
126.379
108.368
89.137
68.684
47.011
24.116
0

21
  Pvk  
2
Pv
 k  
Qtv = Qtmaxv 1 - 0.52 - 0.48
k Pcv  Pcv  
  

  Pvk  
2
Pv
 k  
Qav = Qamaxv 1 - 0.72 - 0.28
k Pcv  Pcv  
  

Qv = Qtv  Qav
k k k

22
Qv =
k
176.087
166.207
155.101
142.769
129.213
114.43
98.422
89.959
81.189
62.73
43.045
22.135
0

120

108

96

84

72
Pp
k
60
Pv
k
48

36

24

12

0
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250
Q p Qv
k k

23
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie.

24
Pentru aceasta se utilizează teoria de ascensiune : Hagedon-Brown .
Se stabilesc cîteva intervale de presiune (3-4 intervale) căderea de presiune pe interval fiind
de 10 bar. Intervalele de presiune se stabilesc pornind de la , presiunea din capul de erupţie.
Se stabilesc 3 debite de lichid : de pe curba de comportare a
stratului .
Ql1 = 15
Ql 2 = 20
Ql 3 = 25

Pe baza acestor debite de lichid alese si a debitului de injectie Qinj, se determina:

 ratia gaze-lichid de injectie, RGLinj,

 ratia gaze-titei de injectie, RGTinj,

 ratia gaze-lichid totalã, RGLT

 ratia gaze-titei totala , RGTT

Ql1 = 15m3 / zi

Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr = RGLpr = 63.793
Ql

unde : 3
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei Qg = 3.7  10
Ql - debitul de lichid de la etalonarea sondei
Ql = 58

ratia gaze-lichid injectie: aer = 1.297

Qinj t
g = 9.81
RGLinj1 = rt =
QL1 1000

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:

RGLT1 = RGLinj1  RGLpr


3
RGLT1 = 1.397 10

RGTT1 = RGLT1 1  Ra 
3
RGTT1 = 1.914 10

25
3
RGLinj1 = 1.333 10

Ql 2 = 20m3 / zi

Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr = RGLpr = 63.793
Ql

unde : 3
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei Qg = 3.7  10
Ql - debitul de lichid de la etalonarea sondei
Ql = 58

ratia gaze-lichid injectie: aer = 1.297

Qinj 3 t
g = 9.81
RGLinj1 = RGLinj1 = 1  10 rt =
QL1 1000

RGLT1 = RGLinj1  RGLpr


RGTT1 = RGLT1 1  Ra 

3
RGLT1 = 1.064 10

3
RGTT1 = 1.457 10

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:

26
Ql 3 = 25m3 / zi

Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr = RGLpr = 63.793
Ql

unde : 3
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei Qg = 3.7  10
Ql - debitul de lichid de la etalonarea sondei
Ql = 58

ratia gaze-lichid injectie: aer = 1.297

Qinj RGLinj1 = 800 t


g = 9.81
RGLinj1 = rt =
QL1 1000

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:


RGLT1 = RGLinj1  RGLpr


RGTT1 = RGLT1 1  Ra  RGTT1 = 1.183 10
3

Ql1 15

delta h h cumul p
0 0 4
1495 1495 14
1086 2581 24
891.677 3472.677 34

Ql2 20 RGLT1 = 863.793

delta h h cumul p
0 0 4
1285 1285 14
952.443 2237.443 24
791.278 3028.721 34

Ql3 25

delta h h cumul p
0 0 4
1147 1147 14 27
862.031 2009.031 24
722.107 2731.138 34
567.891 3299.029 44
28
29
30
31
1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts = 20 rg = 0.7
p sg = 23

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :


-4
p fge = p sg  0.82 10  p sg  H

p fge = 28.469

2.Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :


p fge  p sg
p med = 1 p med = 26.735
2

ts  ts  0.03 H 
Tmed =  273.15 Tmed = 336.65
2

4.Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

 
p pcr = 49.37 - 4.67 rg p pcr = 46.101 bar

Tpcr =  171.5
 rg  97 Tpcr = 217.05 K

32
5.Se calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm
  0.76 Tpr - 9.36 Tpr  13  8 - p pr  p pr
 
-2 3
zm = 1 - 10 zm = 0.94328
 

6.Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :


9.81 H  rg

287 z m T med
p fgc = p sg  e
p fgc = 28.617

p fge - p fgc  0.5


x = p fge - p fgc x = 0.148

33
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injecţie

Punctele de injectie se determina la intersectia dintre curbele gradient si dreapta paralela la

dreapta trasata spre stanga la o distant de 3 bar.

Q
Ql1 = 15m3 23.9 bar 2000 m
Ql 2 = 20m3 24.4 bar 2280 m
Ql 3 = 25m3 2425.25 bar 2700 m

34
1.5 Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai intâi tipul
curgeri pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de
saturatie rezultã cã sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogenã.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu
observatia cã în locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia gaze-lichid de la etalonare
pentru toate curbele gradient.
Cãderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din
punctele de injectie.
Dupã trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile
dinamice de fund pf1, p f2, pf3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheazã
Rezultatul final va fi perechile de valori : Pf1 Ql1 , Pf2 Ql2 , Pf3 Ql3
adâncimea sondei.
Qg
RGLpr = RGLpr = 63.793
Ql


RGTt = RGLpr  1  Ra  RGTt = 87.388

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn - Brown.


Pentru fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10 bar.

Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare RGLt.
Algoritmul se repeta pana cand h=H.

Ql1 15 Ql2 20 Ql3 25

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p


0 0 4 0 0 4 0 0 4
1495 1495 14 1285 1285 14 1147 1147 14
1086 2581 24 952.443 2237.443 24 862.031 2009.031 24
891.677 3472.677 34 791.278 3028.721 34 722.107 2731.138 34
567.891 3299.029 44

35
1.7Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă .

Analiza nodală presupune izolarea unui punct numit nod în sistemul format din zăcămînt şi
gaura de sondă . De obicei acest nod se alege la nivelul perforaturilor sau în capul de erupţie .
În cazul nostru , nodul se va alege la nivelul perforaturilor . Pentru stabilirea corelaţiei de
funcţionare strat-sondă este necesar să se scrie ecuaţiile de curgere din amonte şi din aval de nod.
.
Aceste ecuaţii formează un sistem pentru care trebuie să se gasească soluţia . Soluţia acestor
ecuaţii se determină pe cale grafică , procedînduse în felul următor :
 Se trasează curba de comportare a stratului , care exprimă curgerea prin zăcămînt.

36
 Pe aceiaşi diagram p=f(Q) pe care sa trasat curba de comportare a stratuluise va trasa şi
curbele de comportare a echipamentului . Aceasta reprezentînd curgerea prin
echipament .Curbele de comportare a echipamentului se trasează pe baza datelor
rezultate din diagrama cu curbele gradient .

Aceste date sunt :


Intersecţia dintre curbele de comportare a echipamentului şi curba de comportare a stratului ,
reprezintă punctele de corelaţie de funcţionare strat-sondă , pentru debitele de injecţie

considerate , vor rezulta următoarele date :


Citind intersecţiile dintre curbele gradient de sub punctele de injecţie şi adîncimea sondei
obţinem următoarele valori :
Qinj = 20000

37
Qinj = 70000
j = 1  6

P1 = Q1 =
j j

30 15
39.5 20
49.5 25
68.25 35.386
83.625 45.742
97.875 57.825

38
Qinj = 30000

l = 1  6

P2 =
l

37.5
45.5
50.5
63
75.75
88.875

Qinj = 70000

m = 1  5

P3 = Q3 =
m m

78.3 58.4
80 60
86.375 65.3
90 70
93.3 73.3

Qinj = 40000

P4 = Q4 =
n n

35 25
40 30
45 35
50 40
75.375 76.5
86.6 90

39
40
120

108

Pp 96
k
84
Pv
k
72
P1j
60
P2l

P3m 48

P4n 36

24

12

0
0 25 50 75 100 125 150 175 200
Qp Qv Q1j Q2l Q3m Q4n
k k

41
1.7 Determinarea curbei de comportare a sondei în gaz-lift .
Curba de comportare a sondei în gaz-lift se trasează pe baza datelor rezultate la
capitolul 1.6
Aceată curbă se trasează pe o diagram :

Q.v Pdv Qinj Q.p Pdp Qinj


48.9 87 20000 55.8 95.6 20000
63.2 79.8 30000 73.9 87.3 30000
74.2 73.5 40000 84.6 82.1 40000
60.9 81 70000 69.6 90 70000

42
1.8 Amplasarea supapelor .

Supapele folosite sunt de tip CAMCO cu burduf şi fară arc , de asemenea ele sunt
neechilibrate ( ).
Aceste supape sunt actionate de presiunea gazului injectat prin spatiul inelar.
Amplasarea supapelor se va face pe cale grafică după următorul procedeu :
 Pe o diagramă se trasează curba gradient de deasupra punctului de
injecţie pe baza . Pentru trasarea acestei curbe se foloseşte tot
algoritmul Hagedon-Brown , pornind de la presiunea din capul de erupţie şi
considerînd intervale de presiune egale , căderea de presiune pe interval fiind de
10 bar .
 Se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana(2) precum si paralela
la aceasta spre stanga la 3 bar.
 Se determina coordonatele punctului de injectie Hinj, Pinj la intersectia dintre curba
gradient (1) si dreapta punctata. In acest loc se amplaseaza supapa de lucru.
 Se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie deasemeni cu algoritmul
Hagedon-Brown daca presiunea in punctul de injectie este mai mica decat
presiunea de saturatie. Pentru trasarea acestei curbe se considera Qinj=0, iar in
locul valorii lui P2 se introduce valoarea Pinj (curba 3).
 Se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare. Se considera
sonda omorata cu titei. Deasemeni se considera o cota oarecare H=700m pentru
care se calculeaza P=densitatea*g*H. Unind punctul de coordonate (0;0) cu
punctul de coordonate (P;H) se obtine dreapta de variatie a presiunii fluidului de
omorare (4).
 Se considera un numar „n” de supape de pornire si se traseaza un numar „n” de
drepte paralele si echidistante, spre dreapta, la dreapta (2). Caderea de presiune
intre dreptele paralele poate fi cuprins intre 1,5-2,5 bar.

43
 Pentru amplasarea supapelor se duce o dreapta paralela cu axa presiunilor din
punctul de intersectie al dreptei (4) cu dreapta 2(4) pana cand intersecteaza curba
gradient(1). Din acest punct se duce o dreapta paralela la axa presiunilor pana
cand intersecteaza curba gradient (1). Procedeul se repeta pana cand se ajunge in
punctul de injectie. Dupa finalizarea diagramei se vor citi parametrii:

Adîncimile de fixare a supapelor :


Presiunile :

44
Se considera ca numarul supapelor necesare pornirii sondei si cea de lucru este n, prin urmare
se vor trasa n-1 drepte paralele la dreapta psg-pfg spre partea dreapta.

Caderea de presiune intre dreptele paralele este: p = 1.5 - 2.5

- se alege: p = 1.5

De la intersectia dreptei de omorare a sondei cu ultima paralela la dreapta de variatie a


presiunii gazelor in coloana se duce orizontala pana intersecteaza curba gradient de deasupra
punctului de injectie. Din acest punct se duce paralela la dreapta de omorare a sondei pana la
intersectia cu penultima dreapta paralelea la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana.

Procedeul se va repeta pana la supapa de lucru, iar din diagrama vor rezulta parametrii:

Adancimile de fixare ale supapelor:


45
L1 = 390 L4 = 965

L2 = 640 L5 = 1065

L3 = 820 L6 = 1130

Presiunile in tubing in dreptul supapelor:

p t1 = 9.6 p t4 = 18.9

p t2 = 13.3 p t5 = 20.7

p t3 = 16.2 p t6 = 22

Presiunile de deschidere la adancimea Li, i [1;7] :

p dL1 = 31.3 p dL4 = 28

p dL2 = 30.5 p dL5 = 26.7

p dL3 = 29.3 p dL6 = 25.1

46
Presiunile de inchidere la adancimea Li, i [1;7] :

p iL1 = 30 p iL4 = 26.4

p iL2 = 29 p iL5 = 25

p iL3 = 27.9 p iL6 = 22

47
Calculul de alegere al supapelor

H = 2900
Se calculeaza urmatorii parametrii : t = 20 Tf = 0.03 2900  20 = 107
s

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:

Tf - t s
tL1 = ts   L1 tL1 = 31.7 C TL1 = tL1  273.15
H TL1 = 304.85

Tf - t s
tL2 = ts   L2 tL2 = 39.2 C TL2 = tL2  273.15
H TL2 = 312.35

Tf - t s
tL3 = ts   L3 tL3 = 44.6 C TL3 = tL3  273.15
H TL3 = 317.75

Tf - t s
tL4 = ts   L4 tL4 = 48.95 C TL4 = tL4  273.15
H TL4 = 322.1

Tf - t s
tL5 = ts   L5 tL5 = 51.95 C TL5 = tL5  273.15
H TL5 = 325.1

Tf - t s
tL6 = ts   L6 tL6 = 53.9 C TL6 = tL6  273.15
H TL6 = 327.05

48
2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:

p dL1 - p iL1
Rc1 = Rc1 = 0.06 - se alege: R1 = 0.066
p dL1 - p t1

p dL2 - p iL2
Rc2 = Rc2 = 0.087 - se alege: R2 = 0.103
p dL2 - p t2

p dL3 - p iL3
Rc3 = Rc3 = 0.107 - se alege: R3 = 0.103
p dL3 - p t3

p dL4 - p iL4
Rc4 = Rc4 = 0.176 - se alege: R4 = 0.103
p dL4 - p t4

p dL5 - p iL5
Rc5 = Rc5 = 0.283 - se alege: R5 = 0.147
p dL5 - p t5

p dL6 - p iL6
Rc6 = Rc6 = 1 - se alege: R6 = 0.2
p dL6 - p t6

49
In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:

Diametrul
Param
Aria standard
etrul Tipul Aria
burduf al
standa supapei valvei 1-R R/1-R Pa
ului orificiului
rdizat
supapei
R Ab  Av
- - in2 in in2 - - bar
0,066 CP-2 1/4 0,0511 0,934 0,071
0,103 CP-2 5/16 0,0792 0,897 0,115
fara
0,103 CP-2 0,7700 5/16 0,0792 0,897 0,115
arc
0,103 CP-2 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 CP-2 3/8 0,1134 0,853 0,172

1 5 5
 1 =  3 =  5 = in
4 16 16

5 5 3
 2 =  4 =  6 = in
16 16 8

3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:

- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul
supapei.

50
tL1 = 31.7 C Ct1 = 0.94 tL5 = 51.95 C Ct5 = 0.876

tL2 = 39.2 C Ct2 = 0.917 tL6 = 53.9 C Ct6 = 0.87

tL3 = 44.6 C Ct3 = 0.8995

tL4 = 48.95 C Ct4 = 0.885

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:

p b1 = Ct1 p iL1
p b1 = 28.2 bar

p b2 = Ct2 p iL2
p b2 = 26.593 bar

p b3 = Ct3 p iL3
p b3 = 25.096 bar

p b4 = Ct4 p iL4
p b4 = 23.364 bar

p b5 = Ct5 p iL5
p b5 = 21.9 bar

p b6 = Ct6 p iL6
p b6 = 19.14 bar

51
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:
p b1
p dtester1 = p dtester1 = 30.193
1 - R1

p b2
p dtester2 = p dtester2 = 29.647
1 - R2

p b3
p dtester3 = p dtester3 = 27.978
1 - R3

p b4
p dtester4 = p dtester4 = 26.047
1 - R4

p b5
p dtester5 = p dtester5 = 25.674
1 - R5

p b6
p dtester6 = p dtester6 = 23.925
1 - R6

52
5. Se determjna debitul de gaze care trece prin supapa:
Qinjo = 40000
rg = 0.7
3
Qg1 = 0.073Q
 injo TL1 rg 4 m
Qg1 = 4.266 10
zi

3
Qg2 = 0.073Q
 injo TL2 rg 4 m
Qg2 = 4.318 10
zi

3
Qg3 = 0.073Q
 injo TL3 rg 4 m
Qg3 = 4.355 10
zi

3
Qg4 = 0.073Q
 injo TL4 rg 4 m
Qg4 = 4.385 10
zi

3
Qg5 = 0.073Q
 injo TL5 rg 4 m
Qg5 = 4.405 10
zi

3
Qg6 = 0.073Q
 injo TL6 rg 4 m
Qg6 = 4.418 10
zi

6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Qg, presiunea in aval, pt, si
presiunea in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, r, din
nomograma care are la baza ecuatiile Thornhill-Craver.

Din diagrama se aleg urmatoarele diametre reale ale orificiului supapei

53
23.5 28
 r1 = in  r4 = in
64 64

24 28.5
 r2 = in  r5 = in
64 64

26
 r3 = in 29.5
64  r6 = in
64

7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape:

Se uneste pe grafic p2 cu pdes2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1,


diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul
rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p'.
p' = 11.3 bar

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre trebuie
indeplinita urmatoarea conditie:
R
p'   p
1-R

R1
p'  = 0.799
1 - R1

p = 1.5

54
Caracteristicile supapelor cu burduf convenţionale Camco- Schlumberger.

Tipul R
Ab  Av R 1- R
supapei 1- R
- in2 in in2 - - -
J-20 0,7700 0,0291 0,038 0,962 0,040
3/16 0,0511 0,066 0,934 0,071

55
1/4
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351

1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017


JR-20 0,7700 3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0.066 0,934 0,071

1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071


5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351

1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044


3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575

1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044


JR-40 0,3109
3/16 0,029 0,094 0,906 0,104

3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104


BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342

3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575


1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739

JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072

Factorul de corec\ie Ct cu temperatura

Temperatu Factorul Temperatu Factorul Temperatu Factorul


ra de ra de ra de

56
corec\ie corec\ie corec\ie
Ct Ct Ct
0
C - 0
C - 0
C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,796
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77

57
Capitolul II

Pompajul continuu cu prajini

Dintre sistemele de extractie, pompajul de adancime este cel mai raspandit.

Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei,


atunci cand exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze
injectate.
In majjoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a
titeiului, pompajul cu prajjini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca
debit extras.

Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei


si usurinta deservirii utilajelor.

In prezent, peste 85% din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se exploateaza
prin pompaj de adancime.

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

Ql = 15.83
m3 a = 1050 t = 835
i = 0.27
zi
p d = 47.5

Qt = ( 1 - i)  Ql
Qt = 11.556

Qa = Ql i
Qa = 4.274

Qa
Ra = Ra = 0.37
Qt

'l = t ( 1 - i)  a i 'l = 893.05

58
1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf:

H = 2900
- submergenta pompei: h s = 100 m

5
p d  10
h d =
'l 9.81 h d = 542.187

3
Lf = H - h d  h s Lf = 2.458 10
3
Lf = 2.458 10

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:

- cele periculoase:

59
76500
N1 = 1 n 1 = cd
Lf  N1 n 1 = 31.125
min

76500
N2 = 2 n 2 = cd
Lf  N2 n 2 = 15.563
min

76500
N3 = 3 n 3 = cd
Lf  N3 n 3 = 10.375
min

76500
N4 = 4 n 4 = cd
Lf  N4 n 4 = 7.781
min

76500
N5 = 5 n 5 = cd
Lf  N5 n 5 = 6.225
min

76500
N6 = 6 n 6 = cd
Lf  N6 n 6 = 5.188
min

76500
N7 = 7 n 7 = cd
Lf  N7 n 7 = 4.446
min

60
- cele nepericuloase:

cd
n I = n 1 n 2 n I = 22.009
min

cd
n II = n 2 n 3 n II = 12.707
min

cd
n III = n 3 n 4 n III = 8.985
min

cd
n IV = n 4 n 5 n IV = 6.96
min

cd
n V = n 5 n 6 n V = 5.683
min

cd
n VI = n 6 n 7 n VI = 4.803
min

cd
- se alege : n = 6.6
min

61
3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare:

Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul care trebuie
extras
Se alege o pompa P 2 3/8 x 1 1/4

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomnada alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai mari).

Se alege unitatea de pompare: UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici:

- sarcina maxima la prajina lustruita : 12000 Kgf

- cuplul maxim la reductor : 7500 Kgf * m

- lungimea cursei 1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000, 4500, 5000 mm

- numarul minim si maxim de curse duble pe minut 6.6 ; 11.7

- raportul de transmitere al reductorului 1:34.81

- lungimea bratului anterior (a) 5000 mm

- lungimea bratului posterior (b) 2500 mm

62
- lungimea bielei (l) 3770 mm
- raza manivelei (r) 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm

- numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare 4 * 2150 Kgf

- greutatea aproximativa 26350 Kgf

63
Sn
= cursa:
-Scin
- calculam
n =functie
6.6
n de Sc se alege un S standardizat:
Sc = 3.237 m S = 3
4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:
-3
- diametrul pistonului: d p = 31.7510
 d p = 0.032

 2 -4
- aria sectiuni pistonului: A p =  dp A p = 7.917 10
4

 = 0.5 - 0.6 - pentru H>2500 m


- randamentul instalatiei :
 = 0.6 - 0.8 - pentru H<2500 m
- se alege :  = 0.65

- conditia este ca : Sn  33

Ql
Sn =
 p 
1440A Sn = 21.361

- pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste, in functie de Sc:

mm
- raza manivelelor r = 945
mm
- lungimea bielelor l = 3770

5. Se calculeaza factorii dinamici:

- la cursa ascendenta:

masc = 0.09131

64
- la cursa descendenta:

2
S n 
  1 - 
r
mdesc =
1790  l mdesc = 0.05471

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca: max = a

Se porneste cu diametrele:
3 -3
d p1 =  25.4 10 d p1 = 0.019
4

7 -3
d p2 =  25.4 10 d p2 = 0.022
8
-3
d p3 = 1 25.4 10 d p3 = 0.025

N
5
Otelul ales este 35 Mn16 - ce are: a = 202510
 2
m

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor

- ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare:


 2 -4 N
ap1 =  d p1 ap1 = 2.85  10 m q p1 = 24.2
4 m

65
 2 -4 m N
ap2 =  d p2 ap2 = 3.879 10 q p2 = 32.2
4 m

 2 -4 N
ap3 =  d p3 ap3 = 5.067 10 m q p3 = 41.6
4 m

66
kg
- densitatea otelului: o = 7850
3
m

- factorul de flotabilitate:

'l
b = 1 -
o

- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor:

Pl = 'l 9.81 Lf  A p

a ap1 - Pl
lp1 =

q p1 b  masc 


a ap2 - ap1 
lp2 =

q p2 b  masc 


a ap3 - ap2 
lp3 =

q p3 b  masc 

- verificarea :

l pi = lp1  lp2  lp3


- rezulta lpi > Lf

b = 0.886

4
Pl = 1.705 10

67
3
lp1 = 1.719 10

lp2 = 662.148

lp3 = 591.378

3
l pi = 2.973 10

3
Lf = 2.458 10

Daca lpi > Lf se redistribuie ce este in plus cu lp la fiecare tronson unde:

l p = l pi - Lf l p = 514.87

 l p  3
l'p1 = lp1  1 -  l'p1 = 1.421 10
l pi
 

68
 l p 
l'p2 = lp2  1 -  l'p2 = 547.463
l pi
 

 l p 
l'p3 = lp3  1 -  l'p3 = 488.951
l pi
 

3
l'pt = l'p1  l'p2  l'p3 l'pt = 2.458 10

3
l'p2  l'p3 = 1.036 10

Variatia eforturilor in garnitura de prajini:

- factorul de flotabilitate, b :

69
b = 0.886
Pl
1min = 7
ap1 1min = 5.981 10 N
2
m


Pl  l'p1 q p1 b  masc 
1max = 8
ap1 1max = 1.778 10

1max ap1 8 N
2min = 2min = 1.306 10
ap2 2
m

 
Pl  b  masc  l'p1 q p1  l'p2 q p2 
2max = 8
ap2 2max = 1.75  10

2max ap2
3min = 8 N
ap3 3min = 1.34  10
2
m

  
Pl  b  masc  l'p1 q p1  l'p2 q p2  l'p3 q p3
3max = 8
ap3 3max = 1.733 10

70
diagrama 1

σ=f (H)

sigma H
17.33 0
13.4 488.951
17.5 488.951
13.06 1036.414
17.78 1036.414
5.981 2457.414

71
2.3 Alegere tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.


Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.

Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson de tevi va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu
scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea
diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se
constata acest lucru se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m.
-4
- aria pistonului pompei: A p = 7.917 10

3
lt1 = 1.458 10

72
lt2 = 1000
Primul tronson de tevi:

- lungimea lt1 = Lf - lt2

- diametrul exterior: d ext1 =  2  3


 25.4 10 
m- 3
  d ext1 = 0.06
 8 

- diametrul interior: 
d int1 = 2 25.4 10
-3  m d int1 = 0.051

N
- greutatea pe metru liniar: q t1 = 70 m q t1 = 70

Al doilea tronson de tevi:


3
- lungimea lt2 = 1  10

d ext2 =  2 
7
 25.4 10 
-3
- diametrul exterior:  d ext2 = 0.073
 8 

d int2 = ( ( 2.5) )  25.4 10


- 3
- diametrul interior:  d int2 = 0.064

N
- greutatea pe metru liniar: q t2 = 96 m q t2 = 96

73
3
 l1 = 'l 9.81  l1 = 8.761 10


d
2 2 -4
at1 = - d int1 at1 = 8.313 10
4  ext1 


d
2 2 -3
at2 = - d int2 at2 = 1.021 10
4  ext2 

4
Pp = l'p1 q p1  l'p2 q p2  l'p3 q p3 Pp = 7.237 10

4
Pl =  l1 Lf  A p Pl = 1.705 10

 2 -3
A t1 =  d int1 A t1 = 2.027 10
4
-3
A t1 = 2.027 10
 2 -3
A t2 =  d int2 A t2 = 3.167 10
4 4
Pl = 1.705 10

74
 
Pl  A t1 - A p   l1 Lf  1.1 Pp  b
1min = 8
at1 1min = 1.374 10

 
Pl  A t1 - A p   l1 Lf  lt1 q t1  1.1 Pp  b
1max =
at1 8
1max = 2.601 10

   
Pl  A t1 - A p   l1 Lf  A t2 - A t1   l1 lt2  lt1 q t1  1.1 Pp  b
2min =
at2

8
2min = 2.215 10

   
Pl  A t1 - A p   l1 Lf  A t2 - A t1   l1 lt2  lt1 q t1  lt2 q t2  1.1 Pp  b
2max =
at2

8
2max = 3.155 10

75
sigma H
3.155 0
2.215 1000
2.601 1000
1.374 2457.414

N
5
- se alege otel pentru tevi P 105: cu a = 335410
 2
m

 
 = max 1max2max

8
 = 3.155 10

76
Cursa reala a pistonului :

N
11
E = 2.1 10 2
m

Alungirile prajinilor

Pl  l'p1 l'p2 l'p3 


 p =    
E m
 ap1 ap2 ap3

Alungirile tevilor :
Pl  lt1 lt2 
 t =   
E
 at1 at2

 t = 0.222 m
 t = 0

 =  p   t

 2.65  L  n  2
 f  - m
Sr = S 1 
 10 
 10 

Debitul teoretic:

 p = 0.598

77
 = 0.598 m

Sr = 2.611

Qte = 1440A
 p  Sr  n
Qte = 19.65

Debitul instalatiei:

- randamentul de umplere: u = 0.9

- randamentul de scurgeri printre camasi si piston :


s = 0.9

Qinst = 1440A
 p  Sr  n  u  s = 15.917

Qinst - Ql = 0.087

78
Debitul instalatiei este Qinst:
- mai mic cu 1m3/zi decat debitul sondei propus a fi extras

Sarcina maxima si minima in prajina lustruita

Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P. este Pmax =


8.949*103 N,< PmaxUP=12*104 deci unitatea de pompare are
capacitate mai mare decat cea calculata.Se verifica!

Cuplul maxim la reductor

- lungimea bratului anterior: a = 5000mm


- lungimea bratului posterior: Qg
a
k =
b


Pl  Pp  b  masc 
Pmax = 3
9.81 Pmax = 8.949 10


Pp  b  masc 
Pmin = 3
9.81 Pmin = 7.211  10

79

k  Pmax  Pmin  4
G = G = 1.616 10 N
2

S

Cmax = k  Pmax - G  
2 k
Cmax = 1.303 10
3

Cuplul maxim al U.P. este Cmax =1303 kgf*m< Cmax calc=


2774 kgf*m deci UP este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric:

kgf  m

-3 1.13
Nn = 0.1205Q
 te 10  Lf
Nn = 16.057

Echilibrarea unitatii de pompare UP - T - - M

- Contragreutatile sunt montate pe manivela

r = 945 mm

- greutatea contragreutatilor
4 N
Gm = 4 2150 10 N Gm = 8.6  10

80

4
R1 = 177.573 G = 1.616 10
- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate

G r N
R1 =
Gm

mm

81