Sunteți pe pagina 1din 41

Proiectarea regimului de functionare la o sonda in pompaj

intermitent
Principii generale
Extractia titeiului din sondele cu debite scazute se face de obicei prin pompaj de adancime cu
prajini .Functionarea sistemului strat-pompa este exprimata de raportul dintre debitul de
lichid produs de strat.

Q=IP ( pc-pf) (4.1)

si debitul de lichid aspirat de pompa

Qp=1440 ApSrnv (4.2)

COnditia de functionare continua a acesui sistem este:

Q=Qp

ceea ce presupune un nivel dinamic ( presiune dinamica) in sonda constant. In cazul in care
Qp>Q (presiunea de zacamant scazute ), pentru restabilirea egalitatii se actioneaza asuprea
celor 3 parametri : Ap, Sr si n din relatia (4.2) in sensul micsorarii acestora.

Sunt insa situatii cand, desi micsoram acesti parametric la minimum posibil, avand in vedere
unitattea de pompare existent la sonda, nu se poate realiza conditia impusa de (4.3).

In cazul in care Q>Qp, pompa functioneaza in conditiile umplerii incomplete a cilindrului cu


lichid, dinamograma indicand lipsa de nivel.

Pentru functionarea corespunzatoare a utilajului de fund si de suprafata al instalatiei de


pompare, este necesara reducerea duratei de functionare a pompei, astfel incat volumul de
flruid debitat de strat sa fie egal cu volumul tras de pompa intr-un timp mai scurt. In acest
caz se foloseste pompajul intermitent.

Prin exploatarea sondelor in pompaj intermitent se poate obtine: utilizarea completa a


capacitatii instalatiei de pompare, micsorarea cheltuielilor de exploatare prin functionarea
instalatiei un timp mai redus, micsorarea consumului specific de energie.

Un ciclu complet de lucru, T, este alcatuit dintr-o perioada de functionare a pompei de


durata tf si o perdioada de acumulare a lichidului in sonda de durata ta, pompa fiind oprita in
perioada de acumulare.

T=tf+ta

Problema de baza a pompajului intermitent consta in determinarea timpului de acumulare si


a timpului de functionare a pompei.
Pentru stabilirea parametrilrt pompajului intermittent este necesar sa se determine cum
variaza nivelul de lichid in coloana sonderi, atat in timpul acumularii cat si in timpul
functionarii pompei.

La oprirea pompei, nivelul de lichid in coloana sondei se gaseste la sorbul pompei, fixat la
media perforaturilo coloanei. Admitand o curgere radial plana simetrica a unui lichid
incompresibil, debitul de lichid care intra la un moment dat in coloana sondei si duce la
cresterea nivelului dh in timpul dt va fi:
Q=1440Adh/dt=IP(pc-pf) (4.4)
A-suprafata sectiunii transversal a spatiului inelar dintre tevile de extractie si coloana sondei
p-presiunea de fund a sondei dupa un timp t de la oprirea pompei
Tinand seama ca:
pc=Hc
p=h
iar: 1440Adh/dt=IP(Hc-h)
relatia (4.4) devine:
dh IP IP
= h+ H
dt 1440 A 1440 A C

In relatiile de mai sus , Hc reprezinta nivelul static de lichid, iar h nivelul de lichid dupa un
timp t de la oprirea pompei.
Ecuatia (4.5) este o ecuatie diferentiala liniara neomogena de forma:
h(t)=ah(t)+b
b
h (t)= Ce
at
a crei soluie general este: a +

Valoarea constantei de integrare C se determin din condiia iniial:


-la momentul t = 0 (nceputul ciclului), avem h = 0, deci nivelul de lichid se gsete la
sorbul pompei. n acest caz, soluia ecuaiei (4.5) este:
IP
t
h=H c (1e 1444 A ) (4.6)
Relaia (4.6) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei,
n funcie de timp, n perioada de acumulare.

n perioada de funcionare, pompa face ca nivelul de lichid n sond s scad. n


acelai timp, datorit ptrunderii de lichid din strat n sond, nivelul de lichid tinde s
creasc (ca la acumulare). Deoarece ns Qp> Q, n final nivelul de lichid scade. Deci:
dh
Q p IP ( H c h )=1440 A
dt

Sau:
dh IP IP HcQp
= h+ (4.7)
dt 1440 A 1440 A

Ecuaia (4.7) este tot o ecuaie diferenial liniar neomogen a crei soluie este:
IP
Qp
(
h (t)= HC
IP
+C e )
1440 A
t
( 4.8)

Constanta C se determin tot din condiiile iniiale, i anume: n momentul pornirii


pompei(Qp = 0), deci la un timp t = ta, nlimea nivelului de lichid din coloana sondei,
conform relaiei (4.6), va fi:
IP
ta
1440 A
ha =H C (1e )

Qp
(ha H c + )
IP
C= IP
(4.9)
t
1440 A a
e

nlocuind relaia (4.9) n relaia (4.8) rezult:

)[ ]
IP IP
Qp
(
h= H C
IP
1e 1440 A
( tt )
+ ha e
a
1440 A
( tt ) a
(4.1)

Relaia (4.10) permite s se determine nlimea nivelului de lichid n coloana sondei, n


funcie de timpul scurs de la nceputul acumulrii, cnd pompa funcioneaza.
Tot cu ajutorul relaiei (4.10) se poate determina durata total a unui ciclu, punnd
condiia h(T) = 0. Rezult
1440 A h
:
T =t a+
IP
(
ln 1
Q
H C p
IP ) ( 4.11 )

Avnd n vedere c: T = tf + ta i innd seama de relaia (4.11), se poate determina


timpul de funcionare al pompei. Variaia nivelului de lichid n sond pe durata total a unui
ciclu este prezentat n figura urmatoare
Numrul de cicluri pe zi va fi: nc = 1440/ T, iar timpul total de funcionare al pompei va fi egal
cu produsul: nc tf .
Debitul sondei va fi:
n c t
Q= f
Q (4.12)
1440 p

Pentru un timp de acumulare ales ta, cu relaiile (4.11) i (4.12) se poate determina
durata ciclului T, timpul de funcionare i debitul de lichid al sondei.
Din relaiile (4.11) i (4.12) se observ c parametrii care influeneaz debitul sondei
sunt: nivelul static (Hc), indicele de productivitate (IP), suprafaa liber a lichidului din
sond (A), debitul sondei(Qp) i timpul de acumulare (ta).
Pe baza relaiilor anterioare se observ c, cu ct nivelul static Hc este mai mare, cu
att timpul de acumulare (ta) trebuie s fie mai mic, pentru a obine acelai debit. Deci H c
influeneaz debitul extras prin pompaj intermitent, n sensul creterii acestuia, o dat cu
creterea nivelului static.

De asemenea, creterea indicelui de productivitate duce la mrirea debitului produs de


sond.Creterea debitului pompei nu duce la creteri ale debitului extras prin pompaj
intermitent, de aceea este indicat s se lucreze cu debite ale pompei relativ mici, micornd n
acest fel solicitrile utilajului de fund i de suprafa.
Cu ct suprafaa spaiului inelar A este mai mare, cu att debitul extras prin pompaj
intermitent este mai mare. De asemenea, o dat cu scderea timpului de acumulare, crete
debitul extras prin pompaj intermitent.
Proiectarea regimului de functionare la o sonda in pompaj intermitent
Sa se proiecteze rregimul tehnologic de functionare in pompaj intermitent la o sonda la care se
cunosc urmatoarele date:

n=12
Adancimea sondei pana la capul perforaturilor:
H=2550-30n=2190 m
Diametrul coloanei de exploatare:
D=51/2 in ;De=139,7 mm ; Di=127,3mm
Diametrul tevilor de extractie:
dT=27/8 in ; de=73 mm; di=62 mm
Sonda este ecipata cu o unitate de pompare UP 12 5000 10000 M cu:

Lungimea cursei: S=1,5; 2; 2,5; 3; 3,5; 4; 4,5; 5 m


Numarul de curse duble pe minut: n=6..12 cd/min
Pompa: P 23/8 x 11/4
Randamentul volumetric: =0,6
Adancimea de fixare a pompei este la 10 m deasupra capului perforaturii:
L=H-10=2190-10=2180 m
Presiunea stratului: pc=23 bar
Indicele de productivitate:
IP=0,0027+n/5000=0,0051 m3/orabar
Procent de impuritati: i=20 %
Se doreste stabilirea unei variante optime care sa asigure un debit de titei maxim cu
consum minim de energie si cu un numar de cicluri acceptabil Se vor analiza mai multe
variante de lucru pentru diferite curse si frecvente ale balansierului.
Vom alege 4 variante de lucru:
1. S=2 m si n=6,5 cd/min
2. S=2 m si n=7,8 cd/min
3. S=3 m si n =6,5 cd/min
4. S=3 m si n=7,8 cd/min

Datele vor fi centralizate in tabelele urmatoare , folosind formulele prezentate anterior.


Densitatea amestecului:
am= t (1-i)+ azi=885 (1-0,2)+11250,2=933 kg/m3

Densitatea titeiului:
t=855+2,5n=885 kg/m3
Densitatea apei de zacamant:
az=1125 kg/m3
Diametrul pistonului:
dp=11/40,0254=0,03175 m
Aria pistonului:
Ap=(dp2)/4= =(0,031752)/4=0,00079173 m2

1. Calculul nivelului de lichid din sonda in momentul pornirii, la sfarsitul perioadei de


acumulare.
La oprirea pompei, nivelul in coloana sondei se regaseste la sorbul pompei care la randu-i este
situat la nivelul perforaturilor coloanei , Admitand curgerea plan radial-simetrica a unui lichid
incompresibil, debitul ducand la cresterea nivelului h in timpul t:
IP t ac
1440 A
hac =H C (1e )

Unde:
tac-timpul de acumulare
Hc-inaltimea nivelului static

-greutatea specifica a lichidului


IP-indicele de productivitate
A-aria spatiului in care se realizeaza acumularea lichidului in sonda

( D 2d 2e ) = ( 0,127320,0732 ) =0,0085 m2
A= 4 4

D- diametrul interior al coloanei


de- diametrul exterior al tevilor de extractie
P 23 10 5
H c= C = =265,92 m
l 8681,85

= f g=885 9,806=8681,85 kg /m2 s 2

S=2m S=2m S=3m S=3m


n=6,5 cd/min n=7,8cd/min n=6,5 cd/min n=7,8cd/min
tac hac tac hac tac hac tac hac
ore m ore m ore m ore m
0.5 6.7811 0.5 6.7811 0.5 6.7811 0.5 6.7811
1 13.3886 1 13.3886 1 13.3886 1 13.3886
2 26.1006 2 26.1006 2 26.1006 2 26.1006
3 38.1701 3 38.1701 3 38.1701 3 38.1701
4 49.6296 4 49.6296 4 49.6296 4 49.6296
5 60.5100 5 60.5100 5 60.5100 5 60.5100

2. Calculul perioadei ciclului

In aceasta perioada functioneaza simultan atat pompa cat si stratul.Perioada ciclului va fi


determinata de timpul de acumulare tac si de inaltimea de acumulare.

h ac

( )
A
T =t ac + ln 1 ,ore
IP Qr
HC
IP

T-perioada ciclu;

Qr- debitul teoretic de lichid pe care-l poate evacua pompa;

Qr=1440ApSn

Timpul de functionare al pompei va avea expresia:

t f =T t ac [h]

S=2m S=2m S=3m S=3m


n=6,5 cd/min n=7,8cd/min n=6,5 cd/min n=7,8cd/min
tf T tf T tf T tf T
ore ore ore ore ore ore ore ore
0.2273 0.7273 0.1761 0.6761 0.131 0.6316 0.105 0.6050
6 0
0.4462 1.4462 0.3461 1.3461 0.258 1.2589 0.206 1.2069
9 9
0.8605 2.8605 0.6690 2.6690 0.501 2.5016 0.401 2.4012
6 2
1.2458 4.2458 0.9707 3.9707 0.729 3.7292 0.584 3.5840
2 0
1.6047 5.6047 1.2529 5.2529 0.942 4.9429 0.755 4.7559
9 9
1.9393 6.9393 1.5170 6.5170 1.143 6.1436 0.917 5.9177
6 7
3. Calculul timpului total de functionare

24
n=
In 24 h numarul de cicluri va fi: T

Timpul total de functionare in 24 ore va fi:

24
T tf =n t f = t ,[h]
T f

S=2m S=2m S=3m S=3m


n=6,5 cd/min n=7,8cd/min n=6,5 cd/min n=7,8cd/min
nc Ttf nc Ttf nc Ttf nc Ttf
cicluri/z ore/zi cicluri/z ore/zi cicluri/z ore/zi cicluri/zi ore/zi
i i i
32.9994 7.5003 35.4996 6.2502 37.9997 5.0001 39.6664 4.1668
16.5951 7.4049 17.8294 6.1706 19.0636 4.9364 19.8864 4.1136
8.3901 7.2198 8.9920 6.0160 9.5938 4.8124 9.9949 4.0102
5.6526 7.0421 6.0442 5.8674 6.4356 4.6931 6.6965 3.9106
4.2822 6.8714 4.5689 5.7243 4.8554 4.5782 5.0464 3.8145
3.4586 6.7071 3.6827 5.5867 3.9065 4.4675 4.0556 3.7219

4. Calculul debitului sondei

tf m
3
Q= Qr , [ ]
T zi

S=2 m S=2 m S=3 m S=3 m


n=6,5 cd/min n=7,8 cd/min n=6,5 cd/min n=7,8cd/min
Qlichid Qlichid Qlichid Qlichid
m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
2.7791 2.7791 2.7791 2.7790
2.7437 2.7437 2.7436 2.2863
2.6752 2.6749 2.6747 2.2288
2.6093 2.6088 2.6084 2.1735
2.5460 2.5452 2.5445 2.1201
2.4852 2.4840 2.4830 2.0686

5. Calculul energiei consumate

Pentru a putea efectua calculul ecuatiei care sa arate avantajele metodei aplicate , trebuie
calculate energia electrica consumata, prin marirea perioadei de functionare a pompei, aceasta
se compara cu cea initiala.

Energia electrica consumata se calculeaza astfel:

W =P n T tf ,[kWh ]

Pn-puterea nominala a motorului


3 1.13
Pn=0,1205 10 Q L =,kW

Q- debitul de lichid extras in functie de timpul de acumulare

L- adancimea de fixare a pompei; L=2180 m ;

S=2 m S=2m S=3m S=3 m


n=6,5 cd/min n=7,8 cd/min n=6,5 cd/min n=7,8 cd/min
P W P W P W P W
kW kWh kW kWh kW kWh kW kWh
1.9831 14.8739 1.9831 12.3947 1.9831 9.9157 1.9831 8.2630
1.9579 14.4977 1.9578 12.0809 1.9578 9.6643 1.6315 6.7112
1.9089 13.7822 1.9088 11.4832 1.9086 9.1852 1.5905 6.3780
1.8620 13.1121 1.8616 10.9227 1.8613 8.7354 1.5509 6.0650
1.8168 12.4840 1.8162 10.3968 1.8157 8.3128 1.5129 5.7708
1.7734 11.8944 1.7726 9.9026 1.7718 7.9155 1.4761 5.4941

1. S=2 m si n=6,5 cd/min


Qr=1440ApSn=14400,0007917326,50,6= 8,89272 m3/zi=0,37053 m3/ora

tac hac tf T nc Ttf Qlichid P W


cicluri/z
ore m ore ore i ore/zi m3/zi kW kWh
14.873
0.5 6.7811 0.2273 0.7273 32.9994 7.5003 2.7791 1.9831 9
13.388 14.497
1 6 0.4462 1.4462 16.5951 7.4049 2.7437 1.9579 7
26.100 13.782
2 6 0.8605 2.8605 8.3901 7.2198 2.6752 1.9089 2
38.170 13.112
3 1 1.2458 4.2458 5.6526 7.0421 2.6093 1.8620 1
49.629 12.484
4 6 1.6047 5.6047 4.2822 6.8714 2.5460 1.8168 0
60.510 11.894
5 0 1.9393 6.9393 3.4586 6.7071 2.4852 1.7734 4

2. S=2 m si n=7,8 cd/min


Qr=10,6713 m3/zi=0,44464 m3/ora

tac hac tf T nc Ttf Qlichid P W


cicluri/z
ore m ore ore i ore/zi m3/zi kW kWh
12.394
0.5 6.7811 0.1761 0.6761 35.4996 6.2502 2.7791 1.9831 7
13.388 12.080
1 6 0.3461 1.3461 17.8294 6.1706 2.7437 1.9578 9
26.100 11.483
2 6 0.6690 2.6690 8.9920 6.0160 2.6749 1.9088 2
38.170 10.922
3 1 0.9707 3.9707 6.0442 5.8674 2.6088 1.8616 7
49.629 10.396
4 6 1.2529 5.2529 4.5689 5.7243 2.5452 1.8162 8
60.510
5 0 1.5170 6.5170 3.6827 5.5867 2.4840 1.7726 9.9026

3. S=3 m si n =6,5 cd/min


Qr=13,3391 m3/zi=0,55579 m3/ora

tac hac tf T nc Ttf Qlichid P W


cicluri/z
ore m ore ore i ore/zi m3/zi kW kWh
0.5 6.7811 0.1316 0.6316 37.9997 5.0001 2.7791 1.9831 9.9157
13.388
1 6 0.2589 1.2589 19.0636 4.9364 2.7436 1.9578 9.6643
26.100
2 6 0.5016 2.5016 9.5938 4.8124 2.6747 1.9086 9.1852
38.170
3 1 0.7292 3.7292 6.4356 4.6931 2.6084 1.8613 8.7354
49.629
4 6 0.9429 4.9429 4.8554 4.5782 2.5445 1.8157 8.3128
60.510
5 0 1.1436 6.1436 3.9065 4.4675 2.4830 1.7718 7.9155

4. S=3 m si n=7,8 cd/min


Qr=16,0069 m3/zi=0,66695 m3/ora

tac hac tf T nc Ttf Qlichid P W


cicluri/z
ore m ore ore i ore/zi m3/zi kW kWh
0.5 6.7811 0.1050 0.6050 39.6664 4.1668 2.7790 1.9831 8.2630
13.388
1 6 0.2069 1.2069 19.8864 4.1136 2.2863 1.6315 6.7112
26.100
2 6 0.4012 2.4012 9.9949 4.0102 2.2288 1.5905 6.3780
38.170
3 1 0.5840 3.5840 6.6965 3.9106 2.1735 1.5509 6.0650
49.629
4 6 0.7559 4.7559 5.0464 3.8145 2.1201 1.5129 5.7708
60.510
5 0 0.9177 5.9177 4.0556 3.7219 2.0686 1.4761 5.4941

Cea mai optima varianta de lucru este cea cu lungimea cursei de S=3 m si numarul curselor
duble pe minut n=7,8 cd/min, la un timp de acumulare tac=5 ore.

Proiectarea operatiei de stimulare a unei sonde prin acidizare

Sa se proiecteze operatia de stimulare prin acidizare la o sonda cunoscand:

n=12
Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor:
H = ( 2550 -30n ) = 2190 m

Diametrul coloanei de exploatare:

DCE=51/2 in ; De=139,7 mm Di=127,3 mm

Diametrul tevilor de extractie:

dTE=27/8 in; de=73 mm; di=62 mm

Grosimea stratului productiv supus tratarii:

h = (19- 0,4n) 14,2 m

Grosimea sacului:

hsac= (50-n)=38 m

Lungimea conductei de legatura de la agregatul de pampare la sonda:

la = (30+5n)= 90 m

Diametrul conductei de legatura de la agregatul de pompare la sonda:

da = 23/8 in; dia = 50.3 mm

Debitul de injectie la agregatul de pompare:

Qinj =(2500+40n)= 2980 l/min=0,049 m3s

Volumul de solutie de tratare pentru fiecare metru liniar de strat perforat:

vsol = 1,2 m3/mperforat

Timpul de reactie al solutiei acide cu roca:

tr = 15 min

Porozitatea absoluta a rocii care alcatuieste stratul productiv tratat:

m = 23 %

Concentratia solutiei acide de tratare:

csol = 15%
Solutia de tratare se prepara dintr-o solutie concentrate de acid clorhidric, HCl Diluarea se
face cu apa de zacamant tratata sau cu solutie de HCl de concentratie mica.

Densitatea solutiei de tratare:

15%HCl = 1073,7 kg/m3

Concentratia solutiei concentrate care se prepara solutia de tratare:

cHCl = 33 %

Densitatea solutiei concentrate:

HCl,33% =1166,6 kg/m3

Concentratia solutiei slabe care se prepara solutia de tratare:

cHCl = 6 %

Densitatea solutiei slab concentrate:

HCl,6% =1028,6 kg/m3

Densitatea apei de zacamant:

az = 1070 kg/m3

Sonda se omoara cu titei cu:

Densitatea titeiului:

t = 855+2,5n=885 kg/m3

Viscozitatea titeiului:

t = 30 cP

Viscozitatea solutiei de tratare:

sol.acida = 2 cP

Presiunea de injectie la suprafata

pinj = 110+ n = 122 bar

Se cere:
1. Sa se stabileasca volumele necesare pentru prepararea solutiei acide , in doua variante:
a. HCl concentrat+ apa de zacamant;
b. HCl concentrat+ HCl slab concentrata.
2. Sa se precizeze ordinea de preparare a solutiei acide
3. Sa se intocmeasca planul de pompare pentru introducerea solutiei acide in strat.
4. Sa se determine distanta radiala pe care solutia acida inainteaza in strat cu efect de
inundare si respectiv de dizolvare. Sa se stabileasca posibilitatile pentru suprapunerea
efectelor de inundare si dizolvare.
5. Sa se calculeze presiunea necesara la suprafata pentru realizarea operatiei.
6. Sa se aleaga tipul agregatelor de pompare si sa se stabileasca numarul acestora.( Se
urmareste sa se gaseasca posibilitati ca operatia sa fie realizata cu un singur agregat de
pompare).

1. Prepararea solutiei acide de tratare


Metoda de calcul presupune sa se scrie echivalente intre masele HCl pur din solutiile
care se amesteca si masa de HCl pur din solutia rezultata. Se ia ca reper volumul solutiei
de tratae egal cu VHCl,15%=1 m3.

xM1+(1-x) M2=1M3
M=Vc , kg
M1 - masa de HCL pur in solutia concentrata;
M2 - masa de HCL pur in solutia cu care se face diluarea ;
M3 - masa de HCL pur in solutia rezultanta.
Volumul total al solutiei de tratare:
Vt,sol=Vsol h = 1,2 14,2 = 17,04 m3

a. HCl concentrat+ apa de zacamant


M1=11166,60,33= 384,98 kg
M2=0
M3=11073,70,15= 161,06 kg
M M 2 161,060
x= 3 = =0,42 m3 HCl 33% pentru 1 m3 HCl 15 %
M 1 M 2 384,980

1-x=1-0,42=0,58 m3 apa pentru 1 m3 HCl 15 %


Pentru Vt,sol= 17,04 m3 , se obtin urmatoarele volume:
x=17,040,42=7,13 m3 , HCl 33%
(1-x)=17,040,58= 9,91 m3, apa
Regula paralelogramului :

33 155
15

0 18

Vt,sol=Vsol h = 1,2 14,2 = 17,04 m3

La 33 kg HCl 15 % este nevoie de 15 kg de HCl 33% .

15 kg HCl 33 33 kg HCl 15
=0,0129 m3 HCl 33 =0,03 m3 H Cl 15
1166,6 1073,7

0,03 m3 HCl 15% ..0,0129 m3 HCl 33%

17,04 m3 HCl 15%............x m3 HCl 33%

17,04 0,0129
x= =7,15 m3 HCl 33%
0,03

Volumul de apa necesar:


Vaz= Vt,sol-V HCl 33 %=17,04-7,15=9,89 m3 apa

b. HCl concentrat+ HCl slab concentrat


M1=11166,60,33= 384,98 kg
M2=11028,6 0,06=61, 72 kg
M3=11073,70,15= 161,06 kg
M M 2 161,0661,72
x= 3 = =0,31 m3 HCl 33% pentru 1 m3 HCl 15 %
M 1 M 2 384,9861,72

1-x=1-0,31=0,69 m3 H pentru 1 m3 HCl 15 %

Pentru Vt,sol= 17,04 m3 , se obtin urmatoarele volume:


x=17,040,31=5,24 m3 , HCl 33%
(1-x)=17,040,69= 11,8 m3, HCl 6 %

Regula paralelogramului :

33 9

15
6 18

Vt,sol=Vsol h = 1,2 14,2 = 17,04 m3

La 27 kg HCl 15 % este nevoie de 9 kg de HCl 33% si 18 kg HCl 6 % .

9 kg HCl33 27 kg HCl 15
=0,0077 m3 HCl33 =0,025 m 3 HCl15
1166,6 1073,7

18 kg HCl 6
=0,0175 m3 HCl 6
1028,6

0,025 m3 HCl 15% ..0,0077 m3 HCl 33%....0,0175 HCl 6 %

17,04 m3 HCl 15%............x m3 HCl 33%............y HCl 6 %

17,04 0,0077
x= = 5,24 m3 HCl 33%
0,025
17,04 0,0175
y= = 11,8 m3 HCl 6%
0,025

2. Ordinea de preparare
Intr-o haba se toarna apa curata in cantitatea necesara obtinerii volumului de solutie acida
ceruta pentru tratare;
Se adauga in apa pe rand inhibitorul si stabilizatorul adecvat in proportia necesara iar apoi
HCl concentrat in cantitatea stabilita si se amesteca bine;
Se verifica concentratiasolutiei acide de tratare prin masurareadensitatii acesteia cu
densimetrul;
Daca aceasta nu corespunde cu concentratia ceruta se face corectia necesara prin
adaugarea de apa sau HCldupa cum este cazul;
In continuare se adauga intensificatorul si intarzietorul de reactie.

Observatie: Agitarea solutiei pentru omogenizare se face prin bataie la haba, agregatul de
pompare trage si refuleaza in aceeasihaba.

3. Planul de pompare

Pentru introducerea solutiei acide in strat se recomanda ca pomparea acesteia sa se faca

prin interiorul tevilor de extractive ,evitandu-se degradarea coloanei de exploatare prin

coroziune.

Operatia de acidizare propriu zisa a stratelor in cazul in care pierderile de lichid in timpul

circulatiei sunt reduse se desfasoara dupa cum urmeaza in figura urmatoare:

Fazele operatiei de tratare cu solutie de acid clorhidric in cazul izolarii sacului sondei,
pot fi urmarite in figura urmatoare:

- se umple sonda cu titei si se stabileste circulatia;


- se face control de talpa cu garniture de tevi si daca se constata prezenta depunerilor
de nisip, sunt spalate prin circulatie pana la oglinda de ciment;
- se calculeaza volumul de titei functie de nivelul static al sondei, dar trebuie sa fie
acoperitor pentru eventualele pierderi in strat;
- cu siul tevilor plasat la 1-2 m deasupra oglinzii de ciment, se introduce in sacul
sondei o solutie izolatoare de CaCl2 , plasata la echilibru:

D 2 hs 0.12732 38
V CaCl 2= = =0,48 m3
4 4

Pentru plasarea la echilibru in sac a solutiei de CaCl2 se pompeaza dupa aceasta un


volum de titei egal cu volumul conductei de impingere plus volumul tubingului pana la
baza perforaturilor.

d ia 2 l a d i2 (H +h) 0.0503 2 90 0.0622 (2190+14,2) 3


V t= + = + = 6,83m
4 4 4 4

se retrage garniture de tevi plasandu-se siul in dreptul perforaturilor;


se incepe pomparea solutiei acide si se pompeaza cu masura un volume gal cu volumul
tubingului +volumul conductei de impingere+ volumul coloanei in dreptul stratului,
astfel incat nivelul acidului in spatial inelar sa se ridice la 2-3 m deasupra
perforaturilor.

Vacid =
d ia2 l a d i2 H Di2 (h+3) 0,05032 90 0,0622 2190 0,12732 (14,2+ 2,5)
+ + = + +
4 4 4 4 4 4

= 7,55 m3

in acest moment , se inchide ventilul de la coloana si se continua pomparea solutiei acide


panala golirea habei de acid;

Observatie ! Se masoara ce se evacueaza din sonda. Dupa golirea habelor de acid, se


injecteaza titei pentru presarea in strat a solutiei ramase in conducta de impingere si in
coloana in dreptul stratului. Volumul de titei pompat in aceasta etapatrebuie sa fie cel putin
egal cu cel pompat inainte de inchidere.

se lasa sonda in pauza pentru reactie , dupa care se repune in productie cu drenarea
produsilor de reactie.

4. Distanta radiala de dizolvare si inundare

Rd
Ri

h-grosimea stratului

rs- raza sondei

Rd- raza de dizolvare

Ri- raza de inundare


Raza sondei:

D 0,1397
rs = = =0,06985 m
2 2

Raza cu efect de dizolvare:

Rd =
Qinj t r
h m
+r s2=
2980 103 15
14,2 0.23
+ 0,069852=1,003 m

Timpul de injectie:

V t , sol 17,04
t inj = = =5,72 min
Qinj 2800 103

Raza cu efect cu efect de inundare:

Ri=
Q inj t inj 2
h m
+r s =
2980 103 5,72
14,2 0,23
+0.069852=1,29 m

Din calculele de mai sus se poate observa ca Ri> Rd, iar tinj< tr;

Se poate mari debitul de injectie , astfel incat Ri=Rd., astfel la debitul de injectie de 4940 l/min ,
Ri=Rd.=1,29 m .

5. Presiunea de pompare la suprafata

pp = pinj +pfr,TE ph+(5..10) bar

presiunea de injectie
pinj=122 bar

pierderile de presiune datorate frecarilor, in tevi:


v2 H
p fr .TE =
2 d i st

- Viteza fluidului in tevile de extractie:

4 Q inj 4 0,0496
v= 2
= =16,45 m/s
di 0,0622

- Numarul Reynolds si factorul de forfecare:

st v d 1073.7 16,45 0,073


= = =444234
t 0,03

0,1364 0,1364
= 4
=4 =0,01
444234

v2 H 16,452 2190 5
p fr .TE = st =0,01 1073,7 10 =628,96 b ar
2 d i 2 0,062

- Presiunea hidrostatica :

ph = H(st- t) g = 2190(1073,7-885)9,806 105 = 40,52 bar

- Presiunea de pompare:

pp = 122 +628,96 40,52+5=715,44

Se micsoreaza debitul de injectie:

Qinj = 500 l /min

pierderile de presiune datorate frecarilor, in tevi:


- Viteza fluidului in tevile de extractie:

4 Q inj 4 0,0083
v= 2
= 2
=2,76 m/s
di 0,062

- Numarul Reynolds si factorul de forfecare:


st v d 1073,7 2,76 0,073
= = =75536
t 0,03

0,1364 0,1364
= = =0,02
4 475536

v2 H 2,762 2190 5
p fr .TE = st =0,02 1073,7 10 =27,67
2 d i 2 0,062

- Presiunea hidrostatica :

ph = H(st- t) g = 2190(1073,7-885)9,806 105 = 40,52 bar

- Presiunea de pompare:

pp = 122 +27,67 40,52+5=114,14 bar

6. Alegerea agregatelor de pompare

Se alege un agregat AC- 350 care are urmatoarele caracteristici

- Presiunea maxima de lucru: p = 150 bar


- Diametrul plungerelor: d = 100 mm
- Debitul agregatului: Qagr = 529 l/min
Se va lucra in viteza II cu o turatie de 2200 rot/min si o frecventa la pompa de 112,3
cd/min. Se va lucra cu un singur agregat.
Proiectarea operatiei de fisurare hidraulica

Date intiale de proiectare:

n=12
Adancimea sondei pana la capul perforaturilor:

H = 2550-30n=2190 m

Grosimea intervalului perforat:

h = 19-0,4n=14,2 m

Presiunea de zacamant:
Pc = 150+2n =174 bar

Porozitatea medie a stratului:


m = 17% = 0,17

Permeabilitate arocii colectoare:


k strat= 30+n = 42 mD

Temperatura de zacamant la nivelul perforaturilor:


tzac = 0,03H+10 =75,7 oC

Ratia gaz titei:


RGT = 110+1,5n = 128 Nm3/m3
Saturatia in apaireductibila:
Sai = 19% = 0.19

Vascozitatea titeiului in conditii de zacamant:


t , z =5+n=17 cP

Vascozitatea gazelorin conditii de zacamant:


g=0,02 cP

Vascozitatea gelului in conditii de suprafata :


gel , s=145+ 2n=169 cP

Vascozitate agelului in conditii de zacamant:


gel , z =110+ n=122 cP

Coeficientul de compresibilitate a apei de zacamant:


1
a=5 105

Densitatea gelului:
gel =960+2 n=974 kg /m3

Coeficientul lui Poisson:


=0,2+ 0,003 n=0,236

Densitatea medie a pachetului de roci de deasupra stratului:


r =2350 kg/m3

Densitatea materialului de sustinere:


nisip =2600 kg /m3

Porozitatea nisipului in fisura:


mn=30 =0,3

Raza conturului de alimentare:


r c =115 +n=127 m

Densitatea relativa a gazelor:


rg=0,65

Densitatea titeiului in zacamant:


t =840+3 n=876 kg/ m3

Debitu lde injectie a fluidului de fisurare:


Qinj =1,9+ 0,06 n=2,62 m3 /min

Volumul de fluid de fisurare:


V f . fis. =150+n=162 m3

Coloana este perforata cu gloante cu diametrul de dg=10 mm , situate pe doua


generatoare , la o distanta de 20 cm unul de altul. Fisurarea se executa printr-o
garnitura de tubing de 27/8 in , cu di=62 mm, care la nevoie poate fi inlocuit cu unul de
31/2 in cu di=76 mm.

Se cere :
- forma si dimensiunile fisurii ;
- cantitatea de nisip ce va fi necesara camaterial de sustinere
- estimarea efectului operatiei referitor la productivitatea dupa fisurare ;
- presiunea de pompare la suprafata ce trebuie asigurata pentru ruperea
formatiei ;
- tipul si numarul agregatelor de pompare ;
- schema de amplasarea utilajelor pentru realizarea operatiei de fisurare
hidraulica.
Metodologia de proiectare a unei operaii de fisurare

1. Se calculeaza presiunea litostatica:


plit =H r =r g H 105=2190 2350 9,806 105=504,67

2. Se calculeaza presiunea de fisurare si se considera ca aceasta este egala cu presiunea sub


care fluidul de fisurare este injectat in fisura:
2 2 0,236
pinj = plit = 504,67=311,78
1 10,236

3. Se calculeaza presiunea diferentiala sub care patrunde fluidul de fisurare in strat:


p= p inj pc =311,78174=137,78

4. Se calculeazavaloareacoeficientului de filtrare pentru fluide vascoase:

cv=

k pm
2 gz
=

42 1015 137,78 105 0,19
2 0,122
=0,00063 m/ s

5. Se calculeaza valoarea coeficientului de filtrare prin difuzie:


1

[( )
k m T 2
]
1 /2
0.17 0.0058
c d = p =137,78 105 [1,77 1014 ] =0,00056 m/ s
T

k g kt
( k ) = +
T g t

T = t S t + g S g + a S ai =0,00168 ba r1

Obs: Pentru determinarea cd sunt necesare urmatoare le etape:


- Se determina volumul de gaze care insoteste 1 m 3 de titei in conditii de zacamant
(valoarea RGT la suprafata).
p V =Z n R T

p0 V 0=n R T 0

p0 T 101325 348,85
V =V 0 Z =48 0,82 5
=0,29m3 N /m3
pT0 174 10 273.15

V 0=RGT r s=12880=48 m3N /m3

Acesta este volumul de gaze libere n zacamant , expri matconditii normale ,



care sunt aduse la suprafata de 1m 3 de iei

- Se determina factorul de volum al gazelor.

V 0,29
B g= = =0.01
V 0 48

p0 T
B g=Z
p T0

Se determinafactorul de neidealitate z = f(p,T)

Pentru pc = 174 bar si t = 75,7 oC:

1 T0 T 273,15
=x z= 0 = =0,82
z T T x 348,85 0,95

bt
Se citeste din grafic factorul de volum al ieiului :

bt =1,22
Pentru 1m3 titei in gaze,
Diagrama pentru determinarea ratiei de solutie, rs
Diagrama pentru determinarea bt

Diagram pentru determinareafacorului de abatere Z ( gaz cu densitate relativ =0,65).

k g g B g 0,02 103 0,01


= ( RGT r s )= (12880)=0,00028
k t t b t 17 10
3
1,22

r s , t si b t .
Se utilizeaza nomogramele lui Standing pentru determinarea parametrilor
kg
g , t , t si g
Cu valorile cunoscute acum pentru , se poate calcula raportul kt :
kg
log ( )
kt
= -3,55

kg kt
Pentru calculul si se vor construi curbele de permeabilitate relativ in functie
de saturatie

st
sL= k rt =s 4L
1sai

k rg =(1s3L )(1s L )2

st
Se dauvalori pentru si rezulta valori care se prezinta sub forma de tabel.

St SL krt krg kg/kt log (kg/kt)


0 0 0 1
0.10 0.12 0.00 0.77 3301.1766 3.519
0.20 0.25 0.00 0.56 150.2873 2.177
0.30 0.37 0.02 0.38 19.9977 1.301
0.40 0.49 0.06 0.23 3.7894 0.579
0.50 0.62 0.15 0.11 0.7715 -0.113
0.60 0.74 0.30 0.04 0.1325 -0.878
0.70 0.86 0.56 0.01 0.0117 -1.931
0.80 0.99 0.95 0.00 0.0000 -5.232

Se reprezint curbele de permeabilitate relativa in functie de saturatie:


1.00

0.80

0.60
kr
0.40 krt
krg
0.20

0.00
0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90

St

Pentru valoarea log(kg/kt) stabilita anterior se citeste din curba log(kg/kt) = f(sL):

4.450

2.450

log(kg/kt) 0.450

0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20

-1.550

-3.550

SL
Cu sL acum cunoscut se citesc krg si krt din diagrama ce reprezinta permeabilitate
k rg k rt
arelativa in functie de saturatie. SL=0,92 ; =0; =0,72.

Se calculeaza permeabilitatea efectiva:


k g=k rg k g =0

k t =k rt k =0,72 42 10-15=3,02 10-14 m2

Unde:
k permeabilitatea absoluta

Se poate calcula permeabilitatea totala:


k k g kt 0 3,02 1014 12 m
4

()= + =
T g t 0,02 103
+
17 103
=1,77 10
N S

Coeficientul de compresibilitate a titeiului este:


r 1 bt 0,0057 48 1 0,1
T= g s = =0,0017
b t( psat) p bt ( psat ) p 1,32 76 10 1,32 76 105
5

bt ( psat)
factorul de volum al titeiului la psaturatie

b t=b t (psat ) bt ( pc )=1,321,22=0,1

r s=r s ( psat)r s( pc )=12880=48


m3 N/m3
p= p sat pc =250174=76 bar

Cu parametrii astfel determinati se obtine in final:


1 5 1
c d = p [( )
k m T 2

T ] 5
[
=137,78 10 1,77 10 12 0.17 0.0017 10

2
]
=0,00031 m/ s

6. Se determin coeficientul complex de filtrare :


C C
= + ; C c = v d =0,000296
1 1 1 s
Cc Cv Cd C v +C d m

7. Se determin timpul n care fluidul de fisurare ptrunde n fisur :

V ff 162
t= = =3709,92 s=61,83 min=1,03 ore
Qinj 0,043

8. Se calculeaz suprafaa fisurii la momentul t, pe baza parametrului adimensional


X ,dndu-se valori arbitrare pentru latimea fisurii :

2 cc t
X=

{t
Q inj
[ 2x
]
2
x
A = 2
e erfc ( x )+ 1
4 Cc

{t
{t
A =Lh h=2 L h L=A

2h

x ex2erfc(x)+ A t1 L

0.001 63.97 71.18260248 2817.95 99.22
0.002 31.99 35.09130124 2778.37 97.83
0.003 21.32 23.06086749 2738.78 96.44
0.004 15.99 17.04565062 2699.19 95.04
0.005 12.79 13.4365205 2659.60 93.65
0.006 10.66 11.03043375 2620.02 92.25
0.007 9.14 9.311800355 2580.43 90.86
0.008 8.00 8.02282531 2540.84 89.47
0.009 7.11 7.020289165 2501.25 88.07
0.01 6.40 6.218260248 2461.67 86.68

9. Se determin lungimea real a fisurii.

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perks pentru corelatia intre lungimea si deschiderea
fisurii:

Se calculeaza Reynolds (deoarece inca nu se cunoaste densitate agelului ce transporta nisip,


si se calculeaza o valoare proximativa, considerandu-se densitatea fluidului de fisurare
egala cu 1000 kg/m3).
v d ech
= ff
gz

8 h
d ech =

care rezult dinechivalena suprafeei de intrare n fisur cu un orif iciu circular :

. d2ech .
2 . h= 4 )

Cu aceste observaii, relaia de calcul pentru Re devine :

2 ff Qinj 2 1000 0,043667


= = =227,86
gz 0,122

Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perkins, in functie de regimul de curgere stabilit.


Pentru regim laminar:
E 4
L=
Q inj gz 0.074 ( )
latimea fisurii

E=2, 8 10 5 daN /cm2


Se dau diferite valori pentru si se calculeaza diferite lungimi ale fisurii:

,mm L , in L
1 175275.526 0.0394 0.42110113
7 7
2 2804408.42 0.0787 6.73761819
7 6
3 14197317.6 0.1181 34.1091921
6 2
4 44870534.8 0.1575 107.801891
3 1
5 109547204. 0.1969 263.188210
2 8
6 227157082. 0.2362 545.747073
6 9
7 420836539. 0.2756 1011.06383
6 1
8 717928557. 0.3150 1724.83025
3 8
9 1149982731 0.3543 2762.84456
2
10 1752755267 0.3937 4211.01137
3

Se reprezinta grafic valorile obtinute prin cele doua ecuaii, iar la intersectia celor doua
curbe se citesc valorile reale pentru lungimea si deschiderea fisurii:
11

10

0
-10.00 10.00 30.00 50.00 70.00 90.00 110.00 130.00 150.00

real = Lreal=95 m
Rezulta din grafic 3,8 mm si

10. Se calculeaza aria reala a fisurii:

A (t ) (real )=2 Lreal h=2 95 14,2=2698 m2

11. Se calculeaza volumul fisurii si eficienta fisurrii:

V fis =A t 1 (real) real =2698 3,8 103=10,25 m3

V fis 10,25
Ef = = =0,0 633=6,33
V ff 162

12. Se determina volumul /cantitatea de nisip ce trebuie utilizat ca material de susinere a


fisurii:
V nisip =V fis ( 1m n) =10,25 ( 10,3 )=7,18 m3

M n=V nisip n=7,18 2600=18659,27 kg

Cantitatea de nisip ce revine la 1m3 de fluid:

M n 18659,27
x= = =115,18 kg
V ff 162

13. Se determina densitatea fluidului de fisurare ce contine materialul de sustinere:

gel + x 974+115,18 kg
ff = = =974 3
x 115,18 m
1+ 1+
gel 974

14. Productivitatea sondei fisurate:


rc 127
ln ln
Q ff rs 0,076
= = = =4,42
Q0 rc 127
ln ln
1 1
L 95
4 4

15. Se determin presiunea de pompare la suprafa :


psuprafata= p fis + p fr TE + p fr perf . ph + ( 5 10 )

- Presiunea litostatica
Plit =504,67

- Presiunea de fisurare
Pfis =311,78

- Determinarea pierderilor de presiune prin evile de extracie n timpul pomprii amestecului de


fluid cu nisip :
v2 H 9,632 2190 5
p frTE= am=0,04 974=510,54 10 Pa=510,54
2 di 2 0.076

4 Q inj 4 0,0436 m
v= 2
= 2
=9,63
d i 0,076 s

am v d 974 9.63 0,076


= = =4216,18
169 103

0,3164 0,3164
= 4
=4 =0,04
4216,18


p fr , perf =
ff v 2
2
=212,42

-Determinarea presiunii hidrostatice :

ph=H am g=2190 974 9,806=209,17 105 Pa=209,17

-Determinarea presiunii de pompare la suprafa :

psupr = pfis + p frTE + p fr , perf ph +5. .10 830,58 ;

16. Se stabilete tipul i numarul de agregate de pompare pentru realizarea fisurii:

Q inj 2620
n= +1= +1=16,06 17 agregate
qa 174

Se va folosi agregatu 2ACF-1050 E cu caracteristicile :

- diametrul plungherului 85 mm ;

- debitul teoretic qt=174 l/min ;


- viteza a II-a ;

- curse duble pe minut 42.76 ;

- turatie la motor 1250 rot/min .