Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
intermitent
Principii generale
Extractia titeiului din sondele cu debite scazute se face de obicei prin pompaj de adancime cu
prajini .Functionarea sistemului strat-pompa este exprimata de raportul dintre debitul de
lichid produs de strat.
Q=Qp
ceea ce presupune un nivel dinamic ( presiune dinamica) in sonda constant. In cazul in care
Qp>Q (presiunea de zacamant scazute ), pentru restabilirea egalitatii se actioneaza asuprea
celor 3 parametri : Ap, Sr si n din relatia (4.2) in sensul micsorarii acestora.
Sunt insa situatii cand, desi micsoram acesti parametric la minimum posibil, avand in vedere
unitattea de pompare existent la sonda, nu se poate realiza conditia impusa de (4.3).
T=tf+ta
La oprirea pompei, nivelul de lichid in coloana sondei se gaseste la sorbul pompei, fixat la
media perforaturilo coloanei. Admitand o curgere radial plana simetrica a unui lichid
incompresibil, debitul de lichid care intra la un moment dat in coloana sondei si duce la
cresterea nivelului dh in timpul dt va fi:
Q=1440Adh/dt=IP(pc-pf) (4.4)
A-suprafata sectiunii transversal a spatiului inelar dintre tevile de extractie si coloana sondei
p-presiunea de fund a sondei dupa un timp t de la oprirea pompei
Tinand seama ca:
pc=Hc
p=h
iar: 1440Adh/dt=IP(Hc-h)
relatia (4.4) devine:
dh IP IP
= h+ H
dt 1440 A 1440 A C
In relatiile de mai sus , Hc reprezinta nivelul static de lichid, iar h nivelul de lichid dupa un
timp t de la oprirea pompei.
Ecuatia (4.5) este o ecuatie diferentiala liniara neomogena de forma:
h(t)=ah(t)+b
b
h (t)= Ce
at
a crei soluie general este: a +
Sau:
dh IP IP HcQp
= h+ (4.7)
dt 1440 A 1440 A
Ecuaia (4.7) este tot o ecuaie diferenial liniar neomogen a crei soluie este:
IP
Qp
(
h (t)= HC
IP
+C e )
1440 A
t
( 4.8)
Qp
(ha H c + )
IP
C= IP
(4.9)
t
1440 A a
e
)[ ]
IP IP
Qp
(
h= H C
IP
1e 1440 A
( tt )
+ ha e
a
1440 A
( tt ) a
(4.1)
Pentru un timp de acumulare ales ta, cu relaiile (4.11) i (4.12) se poate determina
durata ciclului T, timpul de funcionare i debitul de lichid al sondei.
Din relaiile (4.11) i (4.12) se observ c parametrii care influeneaz debitul sondei
sunt: nivelul static (Hc), indicele de productivitate (IP), suprafaa liber a lichidului din
sond (A), debitul sondei(Qp) i timpul de acumulare (ta).
Pe baza relaiilor anterioare se observ c, cu ct nivelul static Hc este mai mare, cu
att timpul de acumulare (ta) trebuie s fie mai mic, pentru a obine acelai debit. Deci H c
influeneaz debitul extras prin pompaj intermitent, n sensul creterii acestuia, o dat cu
creterea nivelului static.
n=12
Adancimea sondei pana la capul perforaturilor:
H=2550-30n=2190 m
Diametrul coloanei de exploatare:
D=51/2 in ;De=139,7 mm ; Di=127,3mm
Diametrul tevilor de extractie:
dT=27/8 in ; de=73 mm; di=62 mm
Sonda este ecipata cu o unitate de pompare UP 12 5000 10000 M cu:
Densitatea titeiului:
t=855+2,5n=885 kg/m3
Densitatea apei de zacamant:
az=1125 kg/m3
Diametrul pistonului:
dp=11/40,0254=0,03175 m
Aria pistonului:
Ap=(dp2)/4= =(0,031752)/4=0,00079173 m2
Unde:
tac-timpul de acumulare
Hc-inaltimea nivelului static
h ac
( )
A
T =t ac + ln 1 ,ore
IP Qr
HC
IP
T-perioada ciclu;
Qr=1440ApSn
t f =T t ac [h]
24
n=
In 24 h numarul de cicluri va fi: T
24
T tf =n t f = t ,[h]
T f
tf m
3
Q= Qr , [ ]
T zi
Pentru a putea efectua calculul ecuatiei care sa arate avantajele metodei aplicate , trebuie
calculate energia electrica consumata, prin marirea perioadei de functionare a pompei, aceasta
se compara cu cea initiala.
W =P n T tf ,[kWh ]
Cea mai optima varianta de lucru este cea cu lungimea cursei de S=3 m si numarul curselor
duble pe minut n=7,8 cd/min, la un timp de acumulare tac=5 ore.
n=12
Adancimea sondei pana la baza superioara a perforaturilor:
H = ( 2550 -30n ) = 2190 m
Grosimea sacului:
hsac= (50-n)=38 m
la = (30+5n)= 90 m
tr = 15 min
m = 23 %
csol = 15%
Solutia de tratare se prepara dintr-o solutie concentrate de acid clorhidric, HCl Diluarea se
face cu apa de zacamant tratata sau cu solutie de HCl de concentratie mica.
cHCl = 33 %
cHCl = 6 %
az = 1070 kg/m3
Densitatea titeiului:
t = 855+2,5n=885 kg/m3
Viscozitatea titeiului:
t = 30 cP
sol.acida = 2 cP
Se cere:
1. Sa se stabileasca volumele necesare pentru prepararea solutiei acide , in doua variante:
a. HCl concentrat+ apa de zacamant;
b. HCl concentrat+ HCl slab concentrata.
2. Sa se precizeze ordinea de preparare a solutiei acide
3. Sa se intocmeasca planul de pompare pentru introducerea solutiei acide in strat.
4. Sa se determine distanta radiala pe care solutia acida inainteaza in strat cu efect de
inundare si respectiv de dizolvare. Sa se stabileasca posibilitatile pentru suprapunerea
efectelor de inundare si dizolvare.
5. Sa se calculeze presiunea necesara la suprafata pentru realizarea operatiei.
6. Sa se aleaga tipul agregatelor de pompare si sa se stabileasca numarul acestora.( Se
urmareste sa se gaseasca posibilitati ca operatia sa fie realizata cu un singur agregat de
pompare).
xM1+(1-x) M2=1M3
M=Vc , kg
M1 - masa de HCL pur in solutia concentrata;
M2 - masa de HCL pur in solutia cu care se face diluarea ;
M3 - masa de HCL pur in solutia rezultanta.
Volumul total al solutiei de tratare:
Vt,sol=Vsol h = 1,2 14,2 = 17,04 m3
33 155
15
0 18
15 kg HCl 33 33 kg HCl 15
=0,0129 m3 HCl 33 =0,03 m3 H Cl 15
1166,6 1073,7
17,04 0,0129
x= =7,15 m3 HCl 33%
0,03
Regula paralelogramului :
33 9
15
6 18
9 kg HCl33 27 kg HCl 15
=0,0077 m3 HCl33 =0,025 m 3 HCl15
1166,6 1073,7
18 kg HCl 6
=0,0175 m3 HCl 6
1028,6
17,04 0,0077
x= = 5,24 m3 HCl 33%
0,025
17,04 0,0175
y= = 11,8 m3 HCl 6%
0,025
2. Ordinea de preparare
Intr-o haba se toarna apa curata in cantitatea necesara obtinerii volumului de solutie acida
ceruta pentru tratare;
Se adauga in apa pe rand inhibitorul si stabilizatorul adecvat in proportia necesara iar apoi
HCl concentrat in cantitatea stabilita si se amesteca bine;
Se verifica concentratiasolutiei acide de tratare prin masurareadensitatii acesteia cu
densimetrul;
Daca aceasta nu corespunde cu concentratia ceruta se face corectia necesara prin
adaugarea de apa sau HCldupa cum este cazul;
In continuare se adauga intensificatorul si intarzietorul de reactie.
Observatie: Agitarea solutiei pentru omogenizare se face prin bataie la haba, agregatul de
pompare trage si refuleaza in aceeasihaba.
3. Planul de pompare
coroziune.
Operatia de acidizare propriu zisa a stratelor in cazul in care pierderile de lichid in timpul
Fazele operatiei de tratare cu solutie de acid clorhidric in cazul izolarii sacului sondei,
pot fi urmarite in figura urmatoare:
D 2 hs 0.12732 38
V CaCl 2= = =0,48 m3
4 4
Vacid =
d ia2 l a d i2 H Di2 (h+3) 0,05032 90 0,0622 2190 0,12732 (14,2+ 2,5)
+ + = + +
4 4 4 4 4 4
= 7,55 m3
se lasa sonda in pauza pentru reactie , dupa care se repune in productie cu drenarea
produsilor de reactie.
Rd
Ri
h-grosimea stratului
D 0,1397
rs = = =0,06985 m
2 2
Rd =
Qinj t r
h m
+r s2=
2980 103 15
14,2 0.23
+ 0,069852=1,003 m
Timpul de injectie:
V t , sol 17,04
t inj = = =5,72 min
Qinj 2800 103
Ri=
Q inj t inj 2
h m
+r s =
2980 103 5,72
14,2 0,23
+0.069852=1,29 m
Din calculele de mai sus se poate observa ca Ri> Rd, iar tinj< tr;
Se poate mari debitul de injectie , astfel incat Ri=Rd., astfel la debitul de injectie de 4940 l/min ,
Ri=Rd.=1,29 m .
presiunea de injectie
pinj=122 bar
4 Q inj 4 0,0496
v= 2
= =16,45 m/s
di 0,0622
0,1364 0,1364
= 4
=4 =0,01
444234
v2 H 16,452 2190 5
p fr .TE = st =0,01 1073,7 10 =628,96 b ar
2 d i 2 0,062
- Presiunea hidrostatica :
- Presiunea de pompare:
4 Q inj 4 0,0083
v= 2
= 2
=2,76 m/s
di 0,062
0,1364 0,1364
= = =0,02
4 475536
v2 H 2,762 2190 5
p fr .TE = st =0,02 1073,7 10 =27,67
2 d i 2 0,062
- Presiunea hidrostatica :
- Presiunea de pompare:
n=12
Adancimea sondei pana la capul perforaturilor:
H = 2550-30n=2190 m
h = 19-0,4n=14,2 m
Presiunea de zacamant:
Pc = 150+2n =174 bar
Densitatea gelului:
gel =960+2 n=974 kg /m3
Se cere :
- forma si dimensiunile fisurii ;
- cantitatea de nisip ce va fi necesara camaterial de sustinere
- estimarea efectului operatiei referitor la productivitatea dupa fisurare ;
- presiunea de pompare la suprafata ce trebuie asigurata pentru ruperea
formatiei ;
- tipul si numarul agregatelor de pompare ;
- schema de amplasarea utilajelor pentru realizarea operatiei de fisurare
hidraulica.
Metodologia de proiectare a unei operaii de fisurare
cv=
k pm
2 gz
=
42 1015 137,78 105 0,19
2 0,122
=0,00063 m/ s
[( )
k m T 2
]
1 /2
0.17 0.0058
c d = p =137,78 105 [1,77 1014 ] =0,00056 m/ s
T
k g kt
( k ) = +
T g t
T = t S t + g S g + a S ai =0,00168 ba r1
p0 V 0=n R T 0
p0 T 101325 348,85
V =V 0 Z =48 0,82 5
=0,29m3 N /m3
pT0 174 10 273.15
V 0,29
B g= = =0.01
V 0 48
p0 T
B g=Z
p T0
1 T0 T 273,15
=x z= 0 = =0,82
z T T x 348,85 0,95
bt
Se citeste din grafic factorul de volum al ieiului :
bt =1,22
Pentru 1m3 titei in gaze,
Diagrama pentru determinarea ratiei de solutie, rs
Diagrama pentru determinarea bt
r s , t si b t .
Se utilizeaza nomogramele lui Standing pentru determinarea parametrilor
kg
g , t , t si g
Cu valorile cunoscute acum pentru , se poate calcula raportul kt :
kg
log ( )
kt
= -3,55
kg kt
Pentru calculul si se vor construi curbele de permeabilitate relativ in functie
de saturatie
st
sL= k rt =s 4L
1sai
k rg =(1s3L )(1s L )2
st
Se dauvalori pentru si rezulta valori care se prezinta sub forma de tabel.
0.80
0.60
kr
0.40 krt
krg
0.20
0.00
0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90
St
Pentru valoarea log(kg/kt) stabilita anterior se citeste din curba log(kg/kt) = f(sL):
4.450
2.450
log(kg/kt) 0.450
-1.550
-3.550
SL
Cu sL acum cunoscut se citesc krg si krt din diagrama ce reprezinta permeabilitate
k rg k rt
arelativa in functie de saturatie. SL=0,92 ; =0; =0,72.
Unde:
k permeabilitatea absoluta
()= + =
T g t 0,02 103
+
17 103
=1,77 10
N S
bt ( psat)
factorul de volum al titeiului la psaturatie
V ff 162
t= = =3709,92 s=61,83 min=1,03 ore
Qinj 0,043
2 cc t
X=
{t
Q inj
[ 2x
]
2
x
A = 2
e erfc ( x )+ 1
4 Cc
{t
{t
A =Lh h=2 L h L=A
2h
x ex2erfc(x)+ A t1 L
0.001 63.97 71.18260248 2817.95 99.22
0.002 31.99 35.09130124 2778.37 97.83
0.003 21.32 23.06086749 2738.78 96.44
0.004 15.99 17.04565062 2699.19 95.04
0.005 12.79 13.4365205 2659.60 93.65
0.006 10.66 11.03043375 2620.02 92.25
0.007 9.14 9.311800355 2580.43 90.86
0.008 8.00 8.02282531 2540.84 89.47
0.009 7.11 7.020289165 2501.25 88.07
0.01 6.40 6.218260248 2461.67 86.68
Se utilizeaza relatiile propuse de Kern si Perks pentru corelatia intre lungimea si deschiderea
fisurii:
8 h
d ech =
care rezult dinechivalena suprafeei de intrare n fisur cu un orif iciu circular :
. d2ech .
2 . h= 4 )
,mm L , in L
1 175275.526 0.0394 0.42110113
7 7
2 2804408.42 0.0787 6.73761819
7 6
3 14197317.6 0.1181 34.1091921
6 2
4 44870534.8 0.1575 107.801891
3 1
5 109547204. 0.1969 263.188210
2 8
6 227157082. 0.2362 545.747073
6 9
7 420836539. 0.2756 1011.06383
6 1
8 717928557. 0.3150 1724.83025
3 8
9 1149982731 0.3543 2762.84456
2
10 1752755267 0.3937 4211.01137
3
Se reprezinta grafic valorile obtinute prin cele doua ecuaii, iar la intersectia celor doua
curbe se citesc valorile reale pentru lungimea si deschiderea fisurii:
11
10
0
-10.00 10.00 30.00 50.00 70.00 90.00 110.00 130.00 150.00
real = Lreal=95 m
Rezulta din grafic 3,8 mm si
V fis 10,25
Ef = = =0,0 633=6,33
V ff 162
M n 18659,27
x= = =115,18 kg
V ff 162
gel + x 974+115,18 kg
ff = = =974 3
x 115,18 m
1+ 1+
gel 974
- Presiunea litostatica
Plit =504,67
- Presiunea de fisurare
Pfis =311,78
4 Q inj 4 0,0436 m
v= 2
= 2
=9,63
d i 0,076 s
0,3164 0,3164
= 4
=4 =0,04
4216,18
p fr , perf =
ff v 2
2
=212,42
Q inj 2620
n= +1= +1=16,06 17 agregate
qa 174
- diametrul plungherului 85 mm ;