Determinarea coeficientului relativ de vâscozitate dinamică al unui lichid

folosind vâscozimetrul Ostwald

Scopul lucrării

Determinarea coeficientului relativ de vâscozitate dinamică al unui lichid, prin măsurarea duratei de
curgere a lichidului printr-un tub capilar vertical (vâscozimetrul Ostwald), folosind ca lichid de referință
apa distilată.

Principiul fizic al metodei

Vâscozitatea dinamică este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a particulelor
constituente, fiind percepută ca o rezistență a fluidului la curgere.
Debitul (volumul în unitatea de timp) cu care curge un lichid, printr-un tub capilar vertical de
înălțime h și de rază r, cu diferența de presiune p între extremitățile tubului, este dat de formula lui
Poiseuille:
 r 4 p
V
t
= 8h [1],
unde  este coeficientul de vâscozitate dinamică. De aici rezultă:
r 4 pt
= 8Vh [2].
Unitatea de măsură pentru  în SI poartă numele de decapoise (daP). Utilizând legea lui Newton
avem:
1daP = 1 N
s = Pa  s [3].
m2
În cazul curgerii libere, diferența de presiune dintre capetele tubului este egală cu presiunea
exercitată de coloana de lichid cu înălțimea h (presiunea hidrostatică) p = gh. Obținem deci:
= r 4 gt
8V [4].
Scriind relația de mai sus, pentru coeficientul de vâscozitate dinamică a unui lichid de referință (apa
- apa distilată), avem:
r 4  apa g t
apa = 8V [5]
unde apa este densitatea lichidului de referință, iar tapa este timpul de curgere al acestuia prin tubul
capilar al vâscozimetrului.
Coeficientul relativ de vâscozitate dinamică al lichidului de studiat, r = alcool /apa [6], va fi dat de
relația:

 r = alcool
apa
=
 alcool t alcool
 apa t apa [7]

Materiale și dispozitive utilizate:

- vâscozimetrul Ostwald, fixat cu o clemă de tija metalică a unui suport;
- cronometru (de la telefonul mobil sau mecanic);
- pară de cauciuc;
- vas (pahar) cu apă distilată;
- vas (pahar) cu lichidul de studiat.

Descrierea vâscozimetrului:
Vâscozimetrul Oswald este realizat din două tuburi de sticlă ce comunică între ele
la bază (tub în formă de U); un braț - brațul principal 1- este un tub capilar vertical
(BB’) care are în partea superioară un rezervor sferic (între A și B). Limitele porțiunii
sferice sunt marcate prin două repere (două liniuțe orizontale (A,B)) care marchează
1
volumul de lichid. Celălalt braț - brațul secundar 2 - este un tub simplu din sticlă, cu diametru mare (
5-10 mm), care în partea inferioară are un rezervor (C).
Unele vâscozimetre de acest tip mai sunt prevăzute cu încă un mic rezervor sferic tampon, deasupra
celui mare (pe brațul 1) și cu încă un braț tubular suplimentar ce se ramifică din brațul secundar.

Modul de lucru

Metoda impune utilizarea a două lichide: un lichid cu coeficient de vâscozitate cunoscut (lichid de
referință) și lichidul de studiat.
Etapele de lucru necesare măsurătorilor sunt următoarele:
- se toarnă lichidul de referință (apa distilată) în vâscozimetru, cu ajutorul unei pâlnii, prin capătul
brațului secundar 2, până ce nivelul acestuia se ridică deasupra limitei superioare a rezervorului sferic
C a tubului 2,
- se astupă cu degetul capătul tubului (1) și se suflă aer, cu para de cauciuc, prin tubul 2 până când
lichidul urcă maxim un cm peste reperul superior A al tubului 1. Se va sufla încet pentru ca lichidul să
nu iasă din tub,
- fiecare student va măsura timpul de curgere cu ajutorul unui cronometru (cronometru mecanic din
laborator sau de la telefonul mobil);
Măsurarea se va face astfel:
- se ia degetul de pe capătul tubului lăsând lichidul să curgă liber. În momentul în care suprafața liberă a
lichidului (meniscul) devine tangentă la reperul A, se pornește cronometrul. Privirea
experimentatorului va fi perpendiculară pe tub.
- se urmărește nivelul lichidului din rezervor și, în momentul în care nivelul lichidului ajunge tangent la
reperul inferior B, se oprește cronometrul. Privirea experimentatorului coboară concomitent cu
lichidul, astfel încât să fie permanent perpendiculară pe tub.
- se citește și se notează în tabelul de date experimentale timpul de curgere tapă (pentru lichidul de
referință);
- se repetă experimentul de 15 ori,
- după cele 15 măsurători, se toarnă apa din vâscozimetru înapoi în pahar,
- se înlocuiește cu lichid de studiat (alcool sanitar) urmând pașii de mai sus,
- se citește și se notează în tabelul 1 timpul de curgere talcool (pentru lichidul de studiat);
- se repetă experimentul de 10 ori,
- se citește temperatura din cameră cu ajutorul termometrului din laborator pentru a identifica valorile
densităților celor două lichide din tabelul 2,
- se calculează coeficientul de vâscozitate al lichidului de studiat introducând datele în relația [7] și se
trec rezultatele în tabelul 1,
- se efectuează calculul erorilor accidentale (Tabelul 1) utilizând funcția STDEV din Excel,
- se calculează valoare coeficientului de vâscozitate dinamică a alcoolului folosind relația [8]:
alcool = r · apa [8].

De reținut !!!!
La final, fiecare student va avea propriile valori măsurate pentru apă și alcool.
Fiecare student va complete tabelul doar cu valorile sale.

2
 Tabel 1 Coeficientul de vâscozitate dinamică relativă
Nr.
det
tapa
s
talcool
s
r r S S r E
(%)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14
15.

Rezultatul final:

Tabel 2. Variația densitaților și a coeficientului de vâscozitate dinamica cu temperatura (T)

T  apa alcool apa ·10-3
(0C) (kg/m3) (kg/m3) (Pa·s)
18 998,6 791,1 1,055
19 998,4 790,3 1,029
20 998,2 789,5 1,004
21 997,9 788,6 0,980
22 997,8 787,8 0,957
23 997,5 786,9 0,936
24 997,3 785,2 0,915

 r − media aritmetică a lui  r

S - funcția STDEV
S
S r = , n – numărul total de valori (în acest caz 15)
n
S r
E= 100
r