1

CUPRINS
INTRODUCERE..2
CAPITOLUL I: PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI
SONDE IN GAZ-LIFT CONTINUU.3
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului.5
1.2 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie......................8
1.3 Variatia presiunii in coloana.......................................................................23
1.4 Determinarea punctelor de injectie25
1.5 Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie..25
1.6 Corelatia de functionare strat-sonda.34
1.7 Determinarea adancimilor de fixare al supapelor prin metoda
grafica........................................................................................................................36
1.8 Calculul de alegere al supapelor.................................................................46
CAPITOLUL II: POMPAJUL CONTINUU CU PRAJINI51

2.1 Instalatia de pompare cu prajini51
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini..55
2.3 Alegerea tevilor de extractie.......................................................................59
ANEXE.......................................................................................................................64



















2

INTRODUCERE

In stadiul actual al necesitatii in continua crestere de surse de energie , industria
extractiva de hidrocarburi reprezinta unul din cele mai importante sectoare de activitate. In
acest context se vizeaz cresterea productiei de titei, atat prin descoperirea de noi rezerve,
ct si prin marirea factorului de recuperare in special.
Stimularea productivitatii sondelor, conjugata cu extragerea unor debite cat mai
mari in momentul inundarii sondelor de reactie, contribuie la marirea factorului de
recuperare.
Perfectionarea metodelor de extractie a titeiului prin sonde, pe baza unei exploatari
absolut stiintifice care sa duca atat la marirea productiei de titei cat si la reducerea
consumului de energie , constituie un domeniu de activitate deosebit de important.
Perioada de tranzitie spre o economie de piata si limitarea rezervelor de titei si gaze fac ca
atentia sa se indrepte spre exploatarea zacamintelor cantonate la mari adancimi si marirea
factorului de recuperare a titeiului din zacaminte.
In acest sens in proiect sunt analizate doua din sistemele de extractie in vederea
alegerii sistemului optim. Sunt tratate astfel probleme legate de de extractia titeiului prin
gaz-lift continuu i pompaj continuu cu prajini. S-au prezentat avantajele cat si limitele
fiecarui sistem de extractie , in parte cat si metodele de calcul.
Specialistii care lucreaza in industria extractiva de petrol, au fost si sunt preocupati
de gasirea unor metode care sa permita analiza si evaluarea cat mai exacta a curgerii
amestecului de titei, gaze si apa prin coloane si tevi de extractie.
Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si de santier, au condus
la stabilirea unui numar relativ mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru
calculul gradientilor de presiune necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor
coloane .









3

CAPITOLUL I
Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu

La o sonda care produce in eruptive artificiala continua se cunosc urmatoarele date:
-adancimea sondei: H= 2900 m;
-diametrul interior al tubingului:

= 0.0635 m;
-diametrul interior al coloanei:

= 0.127 m;
-temperetura medie la suprafata:

= 10 C;
-densitatea titeiului:

= 830 kg/

;
-densitatea apei de zacamant:

= 1050 kg/

;
-densitatea relative a gazelor:

= 0.65;
-tensiunea superficiala a titeiului:

= 30*

N/m;
-tensiunea superficiala a apei:

=65*

N/m;
-vascozitatea titeiului:

=1.2*

Pa*s;
-vascozitatea gazelor:

=0.022*

Pa*s;
-vascozitatea apei:

= 1*

Pa*s;
-presiunea in capul de eruptive:

= 4 bar;
De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
-impuritatile: i= 0.45;
-presiunea dinamica de fund:

= 75 bar;
-presiunea statica:

= 105 bar;
-debitul de lichid:

= 65

/zi;
-debitul de gaze al sondei:

= 3000 N

/zi;

= 80000 N

/zi;

*(i);

*(1-i);






4




5

1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai timpul
curgerii.
Se calculeaza presiunea de saturatie:
-densitatea apei dulci:

= 1000 kg/

;
-densitatea aerului:

= 1.293 kg/

;
-acceleratia gravitationala: g= 9.81 m/

;
-densitatea relativa a titeiului:

= 0.83;
-temperatura de fund:

+ 0.03*H = 97 C;
-debitul de titei al sondei:

= (1-i)*

= 35.75

/zi;
-debitul de apa al sondei:

= i*

= 29.25

/zi;
-ratia gaze-titei: RGT=

= 83.916 N

;
Presiunea de saturatie calculate cu relatia lui Standing:

= 148.891 bar;
Deoarece:

= 105 <

= 75 <

Rezulta ca avem o curgere ETEROGENA;

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, pentru curgerea eterogena, vom
folosi relatiile lui Wiggins, si se procedeaza astfel:
-pentru faza titei:







j= 1<12;
p
sat
5.272
RGT

rg
|

\
|
|
.
0.83

10
0.0288 1.62 10
3
t
f
+
10
1.768 1.643
rt

rt
:=


Q
t max
Q
t
1 0.52
pd
pc
0.48
pd
pc
|

\
|
|
.
2

93.178 = :=
Q
amax
Q
a
1 0.72
pd
pc
0.28
pd
pc
|

\
|
|
.
2

85.313 = :=
6















































Qt
j
Q
t max
1 0.52
pd
j
pc
0.48
pd
j
pc
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
Qa
j
Q
t max
1 0.72
pd
j
pc
0.28
pd
j
pc
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
QT
j
Qt
j
Qa
j
+ :=



Qtj=
186.356
174.71
161.779
147.564
132.064
115.279
97.21
77.856
57.217
35.294
12.086
pd
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
105
:=
7


























8

1.2 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se considera trei debite de lichid:

mai mici decat debitul maxim

calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate

se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,

, ratia gaze-titei de injectie,

, ratia gaze-lichid totala,

, si ratia gaze-titei
totala,

.

;

(1+

);

(1+

);
Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de
ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptive

considerandu-se n interval de presiune egale, caderea de presiune pe fiecare interval fiind
de exemplu p= 10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina

, distant ape care se pierd cei 10

bar.
Distantele

, astfel rezultate se insumeaza, in final fiind necesar sa se indeplineasca

urmatoarea conditie:

H
H- adancimea la care se afla siul tevilor de extractive;
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins intre

bar si

+10 bar.
In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractive prin metoda
Hagedorn-Brown pentru

= 70

/zi si intervalul de presiune intre 4- 54 bar.

Debitul

= 70 si intervalul de presiune

:
-ratia gaze-lichid proprie:

= 46.154
Unde:

- debitul de gaze de la etalonarea sondei:

= 3*

/zi;

debitul de lichid de la etalonarea sondei:

= 65

/zi;
-ratia gaze-lichid injectie:

= 1.143*

;
-ratia gaze-lichid, respectiv aria gaze-titei totala:

= 1.189*

(1+

) = 2.162*

;
-greutatea unui metro cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M=

*g +

*g +

*g;
M= 3.445*

;
RGL
inj1
Q
inj
Q
L1
:=

9

-densitatea fazei lichide:

= 929 kg/

;
-presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,

si temperature medie pe
sonda,

:
j= 1<5;

+ 10; bar

+ 1 bar;

= 1 bar;

= 288.15 K;

=53.5 C;

= 341.65 K;
-presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

= 49.37 4.67*

= 46.334 bar;

= 171.5*

+ 97= 208.475 K;
-presiunea pseudoredusa si temperature pseudoredusa:

;




p
2
j
4
14
24
34
44
:=
p'
2
j
14
24
34
44
54
=
p
med1
j
10
20
30
40
50
=
10

= 1.639;





-factorul de abatere al gazelor (z ), relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele conditii:
0 <

< 3 1.3 <

< 1.9

= 1 -

*( 0.76*

- 9.36*

+ 13)*(8 -

)*

;







-densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:

*(

)*(

)*

;



kg/

;



-vascozitatea lichidului:

= 1.11*

Pa*s;
-tensiunea interfaciala a lichidului:

= 0.046 N/m;
-coeficientul de vascozitate:

*(

= 3.957*

;
-se calculeaza produsul C*

:



C

= 2.054*

;






p
pr1
j
0.216
0.432
0.647
0.863
1.079
=
z
1
j
0.983
0.967
0.952
0.938
0.925
=

g1
j
7.233
14.704
22.404
30.32
38.439
=
CN
l
e
4.895 1.07705 ln N
l
( )
0.80822 ln N
l
( )
2
0.1597 ln N
l
( )
3
0.01019 ln N
l
( )
4

:=
11

-ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:
































-viteza superficiala a lichidului:

= 1;



A
t
3.167 10
3
=








r
s1
j
0.134
rg
p
med1
j
10
1.768 1.643
rt

rt
10
0.0288 1.62 10
3
t
med
+

\
|
|
|
|
|
.
1.204
:=
r
s1
j
3.904
8.993
14.653
20.719
27.105
=
F
1
j
5.6

rg

rt
|

\
|
|
.
0.5
r
s1
j
1.25 32 1.8t
med
+
( )
+ :=
F
1
j
179.721
204.944
232.993
263.052
294.698
=
b
t 1
j
0.972 0.000147 F
1
j
|
\
|
.
1.175
+ :=
b
t 1
j
1.038
1.048
1.061
1.075
1.089
=
A
t
t
4
d
i
2
:=
v
sl1
j
Q
L1
86400A
t

b
t 1
j
b
a
R
a
+
1 R
a
+
|

\
|
|
|
.
:=
12




m/s;



-viteza superficiala a gazelor:







m/s;



-coeficientul de viteza al lichidului:










-coeficientul de viteza al gazului:



















v
sl1
j
0.261
0.263
0.264
0.266
0.268
=
v
sg1
j
Q
L1
RGL
T1
r
s1
j
1 R
a
+

86400A
t

p
0
p
med1
j

T
med
T
0
z
1
j
:=
v
sg1
j
35.392
17.368
11.369
8.377
6.588
=
N
lv1
j
v
sl1
j

l
g o
l

\
|
|
.
0.25
:=
N
lv1
j
1.761
1.772
1.783
1.796
1.81
=
N
gv1
j
v
sg1
j

l
g o
l

\
|
|
.
0.25
:=
N
gv1
j
238.725
117.148
76.683
56.502
44.435
=
13

-coeficientul de diametru:





-produsul adimensional :











-raportul

:










-valoarea prodului A:




















N
d
d
i

l
g
o
l
:=
N
d
28.341 =
u
1
j
N
lv1
j
N
gv1
j
|
\
|
.
0.575

(
(
(
(

p
med1
j
p
0
|

\
|
|
|
.
0.1

CN
l
N
d
|

\
|
|
.
10
6
:=
u
1
j
6.899
11.199
14.98
18.51
21.9
=
1
j
e
3.6372 0.8813 ln u
1
j
|
\
|
.
+ 0.1335 ln u
1
j
|
\
|
.
2
0.0188534 ln u
1
j
|
\
|
.
3
+ 0.001066 ln u
1
j
|
\
|
.
4

:=
1
j
0.099
0.128
0.148
0.163
0.177
=
A
1
j
N
gv1
j
N
l
0.380

N
d
2.14
:=
A
1
j
0.022
0.011
-3
7.04310
-3
5.1910
-3
4.08110
=
14

-se calculeaza parametrul :










-fractia de lichid:


-numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:















-in functie de

, se determina factorul de frecare cu re latia lui Jain, valabila pentru:

c
l1
j
0.114
0.128
0.148
0.163
0.177
=
c
l1
j

1
j
0.099
0.128
0.148
0.163
0.177
=

1
j
1 e
6.6598 8.8173 ln A
1
j
|
\
|
.
+ 3.7693 ln A
1
j
|
\
|
.
2
+ 0.5359 ln A
1
j
|
\
|
.
3
+
+ :=

1
j
1.151
1.003
1
1
1
=
c
l1
j
1
j

1
j
:=
Q
t1
Q
L1
1 i ( ) :=
Q
t1
38.5 =
Re
b1
j
Q
t 1
M
d
i

l
10
3

|
\
|
.
c
l1
j

g
10
3

|
\
|
.
1 c
l1
j

0.149 10
2
:=
Re
b1
j
5
9.04710
5
8.55910
5
7.9310
5
7.45110
5
7.06510
=
5 10
3
Re
b1
< 10
8
<
15












-densitatea medie a amestecului gaze-lichid:





Kg/

;



-distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:








m;

= 1920 m;

= 70.2;

=2356 m;

1
j
1
1.14 2 log 10
3 21.25
Re
b1
j
|
\
|
.
0.9
+

(
(
(

(
(
(
(

2
:=

1
j
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
=

am1
j

l
c
l1
j

g1
j
1 c
l1
j

|
\
|
.
+ :=

am1
j
112.304
131.864
156.233
177.247
196.123
=
Ah
1
j
Ap 10
5

am1
j
g
1
j
Q
t 1
2
M
2

9 10
10
d
i
5

am1
j
g
+
:=
Ah
1
j
691.497
630.024
561.519
510.753
471.205
=
DH
1
hinj Ah
1
1
+ 2.611 10
3
= :=
DH
2
hinj Ah
1
1
+ Ah
1
2
+ 3.242 10
3
= :=
DH
2
hinj Ah
1
1
+ Ah
1
2
+ Ah
1
3
+ 3.803 10
3
= :=
16
















Parametrii constantii ai debitelor de lichid

Parametrii constanti,

= 70





























Nr.crt. Parametru
Unit.
Msur Valoare
1 RGL
inj1
Sm3/m3 1143
2 RGL
T1
Sm3/m3 1189
3 RGT
T1
Sm3/m3 2162
4 M N/m
3
34450
5
l
kg/m
3
929
6 p
pcr
bar 46.334
7 Tpcr K 208.475
8 t
med
grade C 53.3
9 T
med
K 341.65
10 T
pr
K 1.639
11 N
l
*** 3.597*0.001
12
l
Pa.s 1.11*0.001
13 CN
l
*** 2.054*0.001
14 N
d
*** 28.341
15 o
l
N/m 0.046
16 A
t
m
2
3.167*0.001
v
4 Q
L1

t d
i
2
86400
0.256 = :=
Re

l
v d
i

l
1.36 10
4
= :=

0.3164
Re
0.25
0.029 = :=
Pd Psat 1
l
g
H hsat ( )
10
5
+
H hsat ( ) v
2

l

2 d
i
10
5

+ 119.854 = :=
17

























Parametrii constanti Ql2=75



Nr.crt. Parametru Unit. Msur Valoare
1 RGL
inj1
Sm3/m3 1067
2 RGL
T1
Sm3/m3 1113
3 RGT
T1
Sm3/m3 2023
4 M N/m
3
33300
5
l
kg/m
3
929
6 p
pcr
bar 46.334
7 Tpcr K 208.475
8 t
med
grade C 53.5
9 T
med
K 341.65
10 T
pr
K 1.639
11 N
l
*** 3.597*0.001
12
l
Pa.s 1.11*0.001
13 CN
l
*** 1.923*0.001
14 N
d
*** 28.341
15 o
l
N/m 0.046
16 A
t
m
2
3.167*0.001
18
























Parametrii constanti Ql3=80


Nr.crt. Parametru Unit. Msur Valoare
1 RGL
inj1
Sm3/m3 1000
2 RGL
T1
Sm3/m3 1046
3 RGT
T1
Sm3/m3 1902
4 M N/m
3
32300
5
l
kg/m
3
929
6 p
pcr
bar 46.334
7 Tpcr K 208.475
8 t
med
grade C 53.5
9 T
med
K 341.65
10 T
pr
K 1.639
11 N
l
*** 3.597*0.001
12
l
Pa.s 1.11*0.001
13 CN
l
*** 2.054*0.001
14 N
d
*** 28.341
15 o
l
N/m 0.046
16 A
t
m
2
3.167*0.001
19

Parametrii variabili cu presiunea Ql1=70


Intervale de presiune

Nr.
crt Parametru U.M 414 1424 2434 34_44 44_54 54_64
1 z 0.983 0.967 0.952 0.938 0.925 0.913
2 rs 3.904 8.993 14.653 20.719 27.105 33.758
3 bt 1.038 1.048 1.061 1.075 1.089 1.105
4 vsl m/s 0.261 0.263 0.264 0.266 0.268 0.271
5 vsg m/s 35.392 17.386 11.369 8.377 6.588 5.4
6 N
lv
1.761 1.772 1.783 1.796 1.81 1.825
7 N
gv
238.725 117.148 76.683 56.502 44.435 36.426
8 u 6.899 11.199 14.98 18.51 21.9 25.206
9 c
l
/ 0.099 0.128 0.148 0.163 0.177 0.189
10 A 0.022 0.011 7.043*0.001 5.19*0.001 4.081*0.001 3.346*0.001
11 1.151 1.003 1 1 1 1
12 c
l
0.114 0.128 0.148 0.163 0.177 0.189
13 Re
b
904700 855900 793000 745100 706500 673900
14 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15
am
kg/m
3
112.304 131.864 156.233 177.247 196.123 213.584
16 Ah m 691.497 630.024 561.619 510.753 471.205 439.078



















20

















Parametrii variabili cu presiunea Ql2=75


Intervale de presiune

Nr.
crt Parametru U.M 414 1424 2434 34_44 44_54 54_64
1 z 0.983 0.967 0.952 0.938 0.925 0.913
2 rs 3.904 8.993 14.653 20.719 27.105 33.758
3 bt 1.038 1.048 1.061 1.075 1.089 1.105
4 vsl m/s 0.28 0.281 0.283 0.285 0.288 0.29
5 vsg m/s 35.486 17.411 11.395 8.394 6.6 5.409
6 N
lv
1.887 1.898 1.911 1.925 1.94 1.955
7 N
gv
239.358 117.439 76.86 56.621 44.519 36.487
8 u 7.38 11.982 16.028 19.808 23.438 36.981
9 c
l
/ 0.103 0.132 0.153 0.169 0.183 0.195
10 A 0.022 0.011 7.06*0.001 5.201*0.001 4.089*0.001 3.351*0.001
11 1.152 1.003 1 1 1 1
12 c
l
0.118 0.133 0.153 0.169 0.183 0,195
13 Re
b
921100 871200 805600 755700 715500 681600
14 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15
am
kg/m
3
116.354 135.929 160.714 182.068 201.229 218.936
16 Ah m 667.561 610.13 544.835 496.312 458.443 427.632
21


















Parametrii variabili cu presiunea Ql3=80


Intervale de presiune

Nr.
crt Parametru U.M 414 1424 2434 34_44 44_54 54_64
1 z 0.983 0.967 0.952 0.938 0.925 0.913
2 rs 3.904 8.993 14.653 20.719 27.105 33.758
3 bt 1.038 1.048 1.061 1.075 1.089 1.105
4 vsl m/s 0.298 0.3 0.302 0.304 0.307 0.309
5 vsg m/s 35.58 17.454 11.421 8.412 6.613 5.419
6 N
lv
2.013 2.025 2.038 2.053 2.069 2.086
7 N
gv
239.99 117.73 77.037 56.74 44.604 36.549
8 u 7.86 12.763 17.074 21.103 24.973 28.751
9 c
l
/ 0.106 0.136 0.157 0.174 0.188 0.201
10 A 0.022 0.011 7.076*0.001 5.212*0.001 4.097*0.001 3.357*0.001
11 1.154 1.003 1 1 1 1
12 c
l
0.123 0.137 0.157 0.174 0.188 0.201
13 Re
b
937300 886400 818100 766200 724500 689300
14 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15
am
kg/m
3
120.245 139.821 165.004 186.687 206.123 224.069
16 Ah m 645.677 591.908 529.544 483.062 446.717 417.103
22



Curbele gradient de deasupra punctului de injectie





















0
500
1000
1500
2000
2500
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
QL1 = 70
QL2 = 75
QL2 = 80
23

1.3 Variatia presiunii in coloana

Presiunea de la suprafata gazelor

Se considera:

= 29 bar;

= 10 C;

= 0.65;
1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor:



2. Se calculeaza presiunea medie si temperature medie:








3. Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperature pseudocritica:





4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperature pseudoredusa:






5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor,

:


6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor:






p
pcr
46.334 =
T
pcr
208.475 =
p
pr
0.712 =
T
pr
1.567 =
z
m
0.93472 =
p
fgc
35.813 =
x p
fge
p
fgc
:=
x 0.813 =




bar;

K;













p
fge
p
sg
0.8210
4
p
sg
H + :=
p
fge
35 :=
p
med
p
fge
p
sg
+
2
1 + :=
p
med
33 =
T
med
t
s
t
s
0.03H +
( )
+
2
273.15 + :=
T
med
326.65 =
p
pcr
49.37 4.67
rg

( )
:=
T
pcr
171.5
rg
97 +
( )
:=
p
pcr
49.37 4.67
rg

( )
:=
T
pr
T
med
T
pcr
:=
z
m
1 10
2
0.76T
pr
3
9.36T
pr
13 +
|
\
|
.
8 p
pr

( )
p
pr
:=
p
fgc
p
sg
e
9.81 H
rg

287 z
m
T
med

:=
p
fge
p
fgc
0.5 <
24

Graficul variatiei presiunii in coloana








Din grafic se vor citi urmatoarele date:


Q pinj hinj
70 33.39 1850
75 33.2 1775
80 33.05 1720





0
500
1000
1500
2000
2500
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
QL1= 70
QL2 = 75
QL3 = 80
25

1.4 Determinarea punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiunile de injectie se determina graphic prin intersectia
dreptei (

):

= 70

/zi

= 33.39 bar

= 1850 m;

= 75

/zi

= 33.2 bar

= 1775 m;

= 80

/zi

= 33.05 bar

=1720 m;


1.5 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie


Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai inti
tipul curgeri pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de
saturatie rezult c sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogen.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu
observatia c n locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare
pentru toate curbele.
Cderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din
punctele de injectie.
Dup trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile
dinamice de fund , , la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaz
adncimea sondei.
Rezultatul final va fi perechile de valori: (

), (

), (

).





Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn -
Brown. Pentru fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune
p+10 bar.
Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare
RGLt. Algoritmul se repeta pana cand h=H.
In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractive prin metoda
Hagedorn-Brown, pentru

=70

/zi si intervalul de presiune cuprins intre 33.39-83.39

bar;

p
f1
p
f2
p
f3
RGL
pr
46.154 =
RGT
t
83.916 =



RGL
pr
Q
g
Q
l
:=
RGT
t
RGL
pr
1 R
a
+
( )
:=
26

Debitul

=70

/zi si intervalul de presiune

:
-ratia gaze-lichid proprie:



Unde:

- debitul de gaze de la etalonarea sondei:

- debitul de lichid de la etalonarea sondei:

= 65
-ratia gaze-lichid injectie:



-ratia gaze-lichid, respective ratia gaze-titei totala:




-greutatea 1

de titei mort impreuna cu apa si gazelle care il insotesc:

-densitatea fazei lichide:

kg/

-presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,

si temperature medie pe
sonda,

:
j=1<5;












bar;



RGL
pr
46.154 =
Q
g
3 10
3
=
RGL
inj1
0 =
RGL
T1
46.154 =
RGT
T1
83.916 =
M 1.726 10
4
=

l
929 =













RGL
pr
Q
g
Q
l
:=
RGL
inj1
Q
inj
Q
L1
:=
RGL
T1
RGL
inj1
RGL
pr
+ :=
RGT
T1
RGL
T1
1 R
a
+
( )
:=
M
t
g RGT
T1

rg

aer
g + R
a

a
g + :=

t

a
R
a
+
1 R
a
+
:=
p
2
j
33.39
43.39
53.39
63.39
73.39
:=
p'
2
j
p
2
j
10 + :=
p'
2
j
43.39
53.39
63.39
73.39
83.39
=
27


K



bar;



C;

K;
-presiunea pseudocritica si temperature pseudocritica:
bar;
K;
-presiunea pseudoredusa si temperature pseudoredusa:





-factorul de abatere al gazelor (z), relatia lui Istomin pentru urmatoarele conditii:








p
0
1 :=
T
0
288.15 :=
t
med
53.5 =
T
med
341.65 =
p
pcr
46.334 =
T
pcr
208.475 =
T
pr
1.639 =
p
pr1
j
0.85
1.066
1.282
1.498
1.713
=
1.3 T
pr
< 1.9 <
z
1
j
0.939
0.926
0.913
0.902
0.892
=














p
med1
j
p
2
j
p'
2
j
+
2
1 + :=
p
med1
j
39.39
49.39
59.39
69.39
79.39
=
t
med
t
s
0.03H
2
+ :=
T
med
t
med
T
0
+ :=
p
pcr
49.37 4.67
rg
:=
T
pcr
171.5
rg
97 + :=
T
pr
T
med
T
pcr
:=
p
pr1
j
p
med1
j
p
pcr
:=
0 p
pr
< 3 <
z
1
j
1 10
2
0.76T
pr
3
9.36T
pr
13 +
|
\
|
.
8 p
pr1
j

|
\
|
.
p
pr1
j
:=
28

-densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:






Kg/

;



-vascozitatea lichidului:

Pa*s

-tensiunea interfaciala a lichidului:

N/m;
-coeficientul de vascozitate:



-se calculeaza produsul:




-ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:

l
1.11 10
3
=
o
l
0.046 =
N
l
3.597 10
3
=

g1
j

aer

rg

p
med1
j
p
0
|

\
|
|
|
.

T
0
T
med
|

\
|
|
.

1
z
1
j
:=

g1
j
29.831
37.938
46.233
54.696
63.308
=

t

a
R
a
+
1 R
a
+
:=
o
l
o
t
o
a
R
a
+
1 R
a
+
:=
N
l

l
g

l
o
l
3

\
|
|
|
.
0.25
:=
CN
l
e
4.895 1.07705 ln N
l
( )
0.80822 ln N
l
( )
2
0.1597 ln N
l
( )
3
0.01019 ln N
l
( )
4

:=
CN
l
2.054 10
3
=
r
s1
j
0.134
rg
p
med1
j
10
1.768 1.643
rt

rt
10
0.0288 1.62 10
3
t
med
+

\
|
|
|
|
|
.
1.204
:=
r
s1
j
20.339
26.707
33.345
40.217
47.294
=
29





-viteza superficiala a lichidului:







-viteza superficiala a gazelor:






F
1
j
261.169
292.728
325.625
359.677
394.749
=
b
t 1
j
1.074
1.088
1.104
1.12
1.137
=
A
t
3.167 10
3
=
v
sl1
j
0.266
0.268
0.27
0.273
0.275
=
v
sg1
j
0.253
0.179
0.13
0.095
0.069
=










F
1
j
5.6

rg

rt
|

\
|
|
.
0.5
r
s1
j
1.25 32 1.8t
med
+
( )
+ :=
b
t 1
j
0.972 0.000147 F
1
j
|
\
|
.
1.175
+ :=
A
t
t
4
d
i
2
:=
b
a
1 :=
v
sl1
j
Q
L1
86400A
t

b
t 1
j
b
a
R
a
+
1 R
a
+
|

\
|
|
|
.
:=
v
sg1
j
Q
L1
RGL
T1
r
s1
j
1 R
a
+

86400A
t

p
0
p
med1
j

T
med
T
0
z
1
j
:=
30

-coeficientul de viteza al lichidului:


-coeficientul de viteza al gazului:


-coeficientul de diametru:



-produsul adimensional:


-raportul

:









N
lv1
j
1.796
1.809
1.824
1.84
1.856
=
N
gv1
j
1.705
1.207
0.875
0.639
0.463
=
N
d
28.341 =
u
1
j
138.261
173.879
214.757
263.528
324.432
=










N
lv1
j
v
sl1
j

l
g o
l

\
|
|
.
0.25
:=
N
gv1
j
v
sg1
j

l
g o
l

\
|
|
.
0.25
:=
N
d
d
i

l
g
o
l
:=
u
1
j
N
lv1
j
N
gv1
j
|
\
|
.
0.575

(
(
(
(

p
med1
j
p
0
|

\
|
|
|
.
0.1

CN
l
N
d
|

\
|
|
.
10
6
:=
1
j
e
3.6372 0.8813 ln u
1
j
|
\
|
.
+ 0.1335 ln u
1
j
|
\
|
.
2
0.0188534 ln u
1
j
|
\
|
.
3
+ 0.001066 ln u
1
j
|
\
|
.
4

:=
1
j
0.403
0.445
0.486
0.529
0.576
=
31

-valoarea produsului A:


-se calculeaza parametrul :


-fractia de lichid:


-numarul Reynolds pentru curgerea amescului bifazic:

/zi;






A
1
j
-4
1.56610
-4
1.10810
-5
8.03910
-5
5.87210
-5
4.25110
=

1
j
1
1
1
1
1
=
c
l1
j
0.403
0.445
0.486
0.529
0.576
=
c
l1
j

1
j
0.403
0.445
0.486
0.529
0.576
=
Q
t1
38.5 =
Re
b1
j
5
1.45810
5
1.2410
5
1.05410
4
8.90310
4
7.40810
=








A
1
j
N
gv1
j
N
l
0.380

N
d
2.14
:=

1
j
1 e
6.6598 8.8173 ln A
1
j
|
\
|
.
+ 3.7693 ln A
1
j
|
\
|
.
2
+ 0.5359 ln A
1
j
|
\
|
.
3
+
+ :=
c
l1
j
1
j

1
j
:=
Q
t1
Q
L1
1 i ( ) :=
Re
b1
j
Q
t 1
M
d
i

l
10
3

|
\
|
.
c
l1
j

g
10
3

|
\
|
.
1 c
l1
j

0.149 10
2
:=
32

In functie de

, se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila pentru:

-densitatea medie a amestecului gaze-lichid:


-distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:

1
j
0.022
0.022
0.022
0.023
0.023
=

am1
j
392.455
434.183
475.288
517.321
561.944
=
Ah
1
j
257.952
233.439
213.437
196.23
180.749
=






5 10
3
Re
b1
< 10
8
<

1
j
1
1.14 2 log 10
3 21.25
Re
b1
j
|
\
|
.
0.9
+

(
(
(

(
(
(
(

2
:=

am1
j

l
c
l1
j

g1
j
1 c
l1
j

|
\
|
.
+ :=
Ah
1
j
Ap 10
5

am1
j
g
1
j
Q
t 1
2
M
2

9 10
10
d
i
5

am1
j
g
+
:=
33

Graficul curbelor gradient de sub punctele de injectie:




De pe acest graphic se vor citi urmatoarele date:
Qinj= 40000 Qinj= 60000
Ql Pdin
40 49.8
45 56
50 61.2

Qinj= 70000 Qinj= 80000
Ql Pdin
60 69.8
65 74.65
70 79.35

Qinj= 90000
Ql Pdin
74.7 74.7
80 91.6
85 95.6
95 99.6
0
500
1000
1500
2000
2500
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Qinj= 50000
Ql Pdin
45 54.2
50 59
55 64.8
Ql Pdin
55 64.15
60 71.8
65 78
Ql Pdin
63.91 74.7
70 80.6
75 85
80 89.1
34









35

Cu datele citite din graficul de mai sus se va trasa:

CURBA DE COMPORTARE A SONDEI GAZ-LIFT





















36


1.7 Diagrama de fixare ale supapelor prin metoda grafica


Daca se considera sonda omorata, pentru stabilirea adancimilor de fixare ale
supapelor,se procedeaza astfel:

- Se traseaza pe o diagrama p= f(h) pornind de la

din capul de eruptie curba

gradient de deasupra punctului de injectie corespunzatoare unei ratii gaze- lichid
totale,

.

- Pornind de la presiunea dinamica de fund,

se traseaza curba gradient de sub

punctual de injectie pe baza ratiei gaze-lichid proprii,

.

- Se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloanapornind de la presiunea
de suprafata a gazelor,

.

- In dreptul punctului de injectie diferenta de presiune coloana- tevi trebuie sa fie de 3
bar.

Debitele de injectie si de lichid optime citite din curba de comportare a unei sonde
gaz lift este:

= 70000;

= 66.057;

Se calculeaza ratia gaze- lichid totala di ratia gaze- titei totala:

= 1.06*

= 1.106*

*(1+

= 2.01*

37











38






39









40









41






42






43


Apoi se va trasa dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana Psg si Pfg precum si
paralelele spre stanga la o diferenta de 2 bari intre ele .
44

Se va determina punctul de injectie unde se va amplasa supapa de lucru la
intersectia dintre curba gradinet de deasupra punctelor de injectie si dreapta punctata.
Se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie cu algoritmul Hagel Brown
Se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare pentru aceasta se
considera ca sonda este omorata cu titei de densitate egala cu cea data prin tema de proiect
Se considera o adancime h=700 m . Se determina presiunea P determinata de fluidul
de omorare la aceasta adancime

.
Se uneste punctul de coordonate 0 , 0 cu coordonatele punctului P.
Se considera un nr n de supape de pornire si se traseaza un numar n de drepte
paralele si echidistante spre dreapta la dreapta de variatie presiunii gazelor in coloana .
Diferenta de presiune dintre dreptele paralele este cuprinsa intre 1,5...2,5 bar.
In cazul de fata au fost considerate 7 supape de pornire si sau trasat dreptele paralele
de variatie a presiunii gazelor in coloana.
Se realizeaza amplasarea supapelor si anume de la intersectia dreptei de variatie a
presiunii fluidului de omorare cu ultima dreapta paralela cu dreapta de variatie presiunii
gazelor in coloana , se duce spre stanga o dreapta paralela cu axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba de variatie a presiunii lichidului in tubing. Din acest punct de
intersectie se duce o dreapta paralela la dreapta variatiei presiunii fluidului de omorare
spre dpreapta pana cand se intersecteaza cu penultima dreapta de variatie a presiunii
gazelor in coloana . Din acest ultim punct de intersectie se duce o dreapta paralela cu axa
presiunii pana cand intersecteaza curba de variatie a presiunii lichidului in tubing
Procesul se repeta pana cand se ajunge in punctul de injectie.


45

Din diagrama vor rezulta urmatorii parametri :






46






47

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:






48





49


Diametrul orificului real al supapei:

Din comparatia diametrului orificiului real cu diametrul standard al orificului supapei, se
va stabili daca supapele se vor duza.
Pentru prima supapa, deoarece

rezulta ca supapa se duzeaza

Pentru a II-a supapa, deoarece

rezulta ca supapa se duzeaza

Pentru a III-a supapa, deoarece

rezulta ca supapa nu se duzeaza

Pentru a IV-a supapa, deoarece

rezulta ca supapa se duzeaza

Plecandu-se de la valorile diametrului orificiului supapei obtinute cu ajutorul
diagramei urmatoare s-au obtinut valorile standardizate ale acestui diametru care
sunt figurate in tabelul de mai sus.












Valorile obtinute cu ajutorul acestui grafic sunt:
50

Pentru a V-a supapa, deoarece

rezulta ca supapa se duzeaza

Pentru a VI-a supapa, deoarece

rezulta ca supapa se duzeaza

Verificarea la redeschidere a primei supape

51


CAPITOLUL II

Pompajul continuu cu prajini


Dintre sistemele de extractie, pompajul de adancime este cel mai raspandit.
Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de
titei, atunci cand exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat
de gaze injectate.
In majjoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a
titeiului, pompajul cu prajjini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca
debit extras.
Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate
constructiei si usurinta deservirii utilajelor.
In prezent, peste 85% din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se
exploateaza prin pompaj de adancime.


2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

= 25 ; i= 0.55;

= 1050;

= 830;

= 21.66; H= 2900;

= (1-i)*

= 9.747;

*i= 11.913;

= 1.222;

*(1-i)+

*i= 951;









52






53

1. Se determina adancimea de fixare a pompei,

:
-submergenta pompei:






2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:














-cele nepericuloase:














m;
= 267.973;
= 2.732*

;



3.


















h
s
100 :=
h
d
p
d
10
5

'
l
9.81
:=
L
f
H h
d
h
s
+ :=
N
1
1 := n
1
76500
L
f
N
1

:=
n
1
28.001 =
cd
min
N
2
2 := n
2
76500
L
f
N
2

:=
n
2
14.001 =
cd
min
N
3
3 := n
3
76500
L
f
N
3

:=
n
3
9.334 =
cd
min
N
4
4 := n
4
76500
L
f
N
4

:=
n
4
7 =
cd
min
N
5
5 := n
5
76500
L
f
N
5

:=
n
5
5.6 =
cd
min
N
6
6 := n
6
76500
L
f
N
6

:=
n
6
4.667 =
cd
min
N
7
7 := n
7
76500
L
f
N
7

:=
n
7
4 =
cd
min
n
I
n
1
n
2
:= n
I
19.8 =
cd
min
n
II
n
2
n
3
:= n
II
11.431 =
cd
min
n
III
n
3
n
4
:= n
III
8.083 =
cd
min
n
IV
n
4
n
5
:= n
IV
6.261 =
cd
min
n
V
n
5
n
6
:= n
V
5.112 =
cd
min
n
VI
n
6
n
7
:= n
VI
4.321 =
cd
min
54



-se alege:



3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare:
Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancmea de fixare si debitul care
trebuie extras.
Se alege o pompa P 2 7/8 x 1 .
Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea
unei unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai
mari).

Se alege unitatea de pompare: UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici:
-sarcina maxima la prajina lustruita: 12000 kgf;
-cuplul maxim la redactor: 7500 kgf*m;
-lungimea cursei 1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000, 4500, 5000 mm;
-numarul minim si maxim de curse duble pe minut 6.6 ; 11.7;
-raportul de transmitere al reductorului 1:34.81;
-lungimea bratului anterior (a) 5000 mm;
-lungimea bratului posterior (b) 2500 mm;
-lungimea bielei (l) 3770 mm;
-raza manivelei (r) 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm;
-numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare 4 * 2150 Kgf;
-greutatea aproximativa 26350 Kgf;
4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:
-diametrul pistonului:



-aria sectiunii pistonului:



-randamentul instalatiei:


-se alege:

-conditia este ca:




- pentru H>2500 m

- pentru H<2500 m


n 8.083 :=
cd
min
d
p
0.032 := d
p
0.032 =
A
p
t
4
d
p
2
:= A
p
8.042 10
4
=
o 0.5 0.6 :=
o 0.6 0.8 :=
o 0.58 :=
Sn 33 <
55


-calculam cursa:


-in functie de S
c
se alege un S standardizat:

-pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste, in functie de Sc:
-raza manivelelor: r= 1095 mm;
-lungimea bielelor: l=3770 mm;



5. Se calculeaza factorii dinamici:
-la cursa ascendenta:




-la cursa descendenta:





2.2 Dimensionarea garniturii de prajini


Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.
Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca:

.
Se porneste cu diametrele:






Otelul ales este 35Mn16, ce are:

= 2385*

;


Sn
Q
l
1440A
p
o
32.246 = :=
S
c
Sn
n
3.989 = :=
S 3.5 :=











n 8.083 =
m
asc
S n
2

1790
1
r
l
+
|

\
|
|
.
:=
m
asc
0.16485 =
m
desc
S n
2

1790
1
r
l

\
|
|
.
:=
m
desc
0.09064 =
d
p1
3
4
25.4 10
3
:= d
p1
0.019 =
d
p2
7
8
25.4 10
3
:= d
p2
0.022 =
d
p3
1 25.4 10
3
:= d
p3
0.025 =
56

- ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare:








-densitatea otelului:

= 7850 kg/

;
-factorul de flotabilitate:



- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor:














Daca

>

se redistribuie ce este in plus cu

la fiecare tronson unde:

N/m

N/m

N/m









-verificarea:


- rezulta

>

a
p1
t
4
d
p1
2
:= a
p1
2.85 10
4
= m q
p1
24.2 :=
m
a
p2
t
4
d
p2
2
:= a
p2
3.879 10
4
= q
p2
32.2 :=
a
p3
t
4
d
p3
2
:= a
p3
5.067 10
4
= m q
p3
41.6 :=
b 1
'
l

o
:= b 0.879 =
P
l
'
l
9.81 L
f
A
p
:=
P
l
2.05 10
4
=
l
p1
o
a
a
p1
P
l

q
p1
b m
asc
+
( )

:=
l
p1
1.88 10
3
=
l
p2
o
a
a
p2
a
p1

( )

q
p2
b m
asc
+
( )

:= l
p2
730.422 =
l
p3
o
a
a
p3
a
p2

( )

q
p3
b m
asc
+
( )

:= l
p3
652.356 =
El
pi
l
p1
l
p2
+ l
p3
+ :=
El
pi
3.263 10
3
=
L
f
2.732 10
3
=
Al
p
El
pi
L
f
:= Al
p
530.545 =
l'
p1
l
p1
1
Al
p
El
pi

\
|
|
.
:= l'
p1
1.574 10
3
=
57












Variatia eforturilor in garniture de prajini:
-factorul de flotabilitate, b:










































l'
p2
l
p2
1
Al
p
El
pi

\
|
|
.
:= l'
p2
611.644 =
l'
p3
546.273 =
l'
pt
l'
p1
l'
p2
+ l'
p3
+ := l'
pt
2.732 10
3
=
l'
p2
l'
p3
+ 1.158 10
3
=
l'
p3
l
p3
1
Al
p
El
pi

\
|
|
.
:=
b 0.879 =
o
1min
P
l
a
p1
:=
o
1min
7.192 10
7
=
N
m
2
o
1max
P
l
l'
p1
q
p1
b m
asc
+
( )
+
a
p1
:= o
1max
2.114 10
8
=
o
2min
o
1min
a
p1

a
p2
:=
N
m
2
o
2min
5.284 10
7
=
o
2max
P
l
b m
asc
+
( )
l'
p1
q
p1
l'
p2
q
p2
+
( )
+
a
p2
:=
o
2max
2.083 10
8
=
o
3min
o
2min
a
p2

a
p3
:=
o
3min
4.045 10
7
=
N
m
2
o
3max
P
l
b m
asc
+
( )
l'
p1
q
p1
l'
p2
q
p2
+ l'
p3
q
p3
+
( )
+
a
p3
:=
o
3max
2.063 10
8
=
58

















0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
0 5 10 15 20 25
Variatia tensiunilor unitare in garnitura de prajini
59

2.3 Alegerea tevilor de extractive

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea
pompei. Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.
Lungimea tronsoanelor de tevi
Primul tronson de tevi va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul
constant cu scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca
schimbarea diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi.
Daca se constata acest lucru se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m.
-aria pistonului pompei:

Primul tronson de tevi:
-lungimea:


-diametrul exterior:


-diametrul interior:


-greutatea pe metrul linear:

Al doilea tronson de tevi:
-lungimea:




-diametrul interior:



-greutatea pe metrul liniar:

A
p
8.042 10
4
=
d
ext1
0.06 =
d
int1
0.051 =
l
t 2
1 10
3
=
d
ext2
0.073 =







N/m
-diametrul exterior:



N/m
l
t2
1000 :=
l
t1
L
f
l
t2
:= l
t 1
1.732 10
3
=
d
ext 1
2
3
8
+
|

\
|
|
.
25.4 10
3

(
(

:=
d
int1
2 ( ) 25.4 10
3

:=
q
t1
70 :=
d
ext 2
2
7
8
+
|

\
|
|
.
25.4 10
3

(
(

(
(

:=
d
int2
2 25.4 10
3

( )
:= d
int2
0.051 =
q
t2
96 :=
60

l1
'
l
9.81 :=
l1
9.329 10
3
=
a
t 1
t
4
d
ext 1
2
d
int1
2

|
\
|
.
:= a
t 1
8.313 10
4
=
a
t 2
t
4
d
ext 2
2
d
int2
2

|
\
|
.
:= a
t 2
2.161 10
3
=
P
p
l'
p1
q
p1
l'
p2
q
p2
+ l'
p3
q
p3
+ := P
p
8.051 10
4
=
P
l

l1
L
f
A
p
:= P
l
2.05 10
4
=
A
t 1
t
4
d
int1
2
:= A
t 1
2.027 10
3
=
A
t 1
2.027 10
3
=
A
t 2
t
4
d
int2
2
:= A
t 2
2.027 10
3
=
P
l
2.05 10
4
=
o
1min
P
l
A
t 1
A
p

( )

l1
L
f
+ 1.1P
p
b +
a
t 1
:=
o
1min
1.558 10
8
=
o
1max
P
l
A
t 1
A
p

( )

l1
L
f
+ l
t 1
q
t 1
+ 1.1P
p
b +
a
t 1
:=
o
1max
3.016 10
8
=
o
2min
P
l
A
t 1
A
p

( )

l1
L
f
+ A
t 2
A
t 1

( )

l1
l
t 2
+ l
t 1
q
t 1
+ 1.1P
p
b +
a
t 2
:=
o
2min
1.16 10
8
=
o
2max
P
l
A
t 1
A
p

( )

l1
L
f
+ A
t 2
A
t 1

( )

l1
l
t 2
+ l
t 1
q
t 1
+ l
t 2
q
t 2
+ 1.1P
p
b +
a
t 2
1.604 10
8
= :=
o
2max
1.604 10
8
=
61

















0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
0 5 10 15 20 25 30 35
H


62

Se alege otel pentru tevi P105 cu

>
Cursa reala a pistonului:




Alungirile prajinilor:



Alungirile tevilor:









Debitul teoretic:
n= 8.083;

= 8.042*

Debitul instalatiei:
-randamentul volumic:


-randamentul de scurgeri printer camasi si piston:





























N
m
2
o
a
3.6910
8
:=
o maxo
1max
o
2max
,
( )
:= o 3.016 10
8
=
N
m
2
E 2.110
11
:=

p
P
l
E
l
p1
a
p1
l
p2
a
p2
+
l
p3
a
p3
+
|

\
|
|
.
:=

p
0.953 = m

t
P
l
E
l
t 1
a
t 1
l
t 2
a
t 2
+
|

\
|
|
.
:=

t
0.249 = m
m

p

t
+ := 1.202 =
m
S
r
S 1
2.65 L
f
n
( )
2

10
10
+

(
(
(

:= S
r
2.751 =
Q
t
1440A
p
S
r
n :=
Q
t
25.748 =
q
v
0.9 :=
q
s
0.9 :=
Q
inst
q
v
q
s
Q
t
20.856 = := Q
inst
20.856 =
Q
inst
Q
l
0.804 =
63

Debitul instalatiei este Qinst:
- mai mic cu 1m
3
/zi decat debitul sondei propus a fi extras
Sarcina maxima si minima in prajina lustruita






Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P. este P
max
= 1.066*10
4
N <
PmaxUP=12*10
4
deci unitatea de pompare are capacitate mai mare decat cea calculata.Se
verifica!

Cuplul maxim la redactor

-lungimea bratului anterior: a= 5000 mm;
-lungimea bratului posterior: b= 2500 mm;
k=

Cuplul maxim al U.P. este C
max
=7500 kgf*m> Cmax calc= 1828 kgf*m deci UP
este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric:



Echilibrarea unitatii de pompare UP-T-M

-contragreutatile sunt montate pe manivela:


-greutatea contragreutatilor:


- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate:

= 1.922*

= 244.74 mm.














mm;
N N
P
max
P
l
P
p
b m
asc
+
( )
+
9.81
:=
P
max
1.066 10
4
= N
P
min
P
p
b m
asc
+
( )

9.81
:=
P
min
8.566 10
3
= N
N
G
k P
max
P
min
+
( )

2
:= G 1.922 10
4
=
C
max
k P
max
G
( )
S
2 k
:= C
max
1.828 10
3
= kgf m
N
n
0.1205Q
t
10
3
L
f
1.13
:=
N
n
23.711 = Kw
r 1.095 10
3
=
G
m
4 2150 10 := G
m
8.6 10
4
=
64

ANEXE

Aplicatii

1. Se utilizeaza datele de la proiect si se considera un Qinj=50000 Nm
3
/zi si cinci debite
de lichid:
Ql1=20 m
3
/zi
Ql1=30 m
3
/zi
Ql1=40 m
3
/zi
Ql1=50 m
3
/zi
Ql1=60 m
3
/zi
a) Sa se studieze influenta debitului de lichid asupra vitezei superficiale a lichidului
respective viteza superficiala a gazului vsg ;
b) Sa se studieze influenta debitului de lichid si a presiunii medii asupra fractiei de lichid
e ;
c) Sa se studieze influenta presiunii asupra ratiei de solutie rs si asupra factorului de
volum bt ;
d) Sa se studieze influenta debitului de lichid si a presiunii acestuia asuprea distantei h
Rezolvare:

a)

Q vsl vsg
(m3/zi) (m/s) (m/s)
20 0.075 21.675
30 0.112 21.862
40 0.149 22.05
50 0.187 22.237
60 0.224 22.42

65







0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0 10 20 30 40 50 60 70
V
s
l

m
/
s

Ql m
3
/zi
21.6
21.7
21.8
21.9
22
22.1
22.2
22.3
22.4
22.5
0 10 20 30 40 50 60 70
V
s
g

m
/
s

Ql m
3
/zi
66

b)

P

e

(bar)
4 0.055
14 0.075
24 0.089
34 0.1
44 0.109










0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
0 10 20 30 40 50

e


P
67


Q

e

(m3/zi)
20 0.055
30 0.071
40 0.084
50 0.095
60 0.105




c)

Ql1=20

p rs bt
4 3.904 1.038
14 8.993 1.048
24 14.653 1.061
34 20.719 1.075
44 27.105 1.089
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
0 10 20 30 40 50 60 70

e

Ql m
3
/zi
68








0
5
10
15
20
25
30
0 10 20 30 40 50
r
s


P
1.03
1.04
1.05
1.06
1.07
1.08
1.09
1.1
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
b
t

P
bt
69


d)

Q h
(m3/zi) (m)
20 1399
30 1147
40 992.45
50 885.94
60 806.61









0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
0 10 20 30 40 50 60 70

h


m

Ql m
3
/zi
Series1
70



P h
(bar) (m)
4 1399
14 1094
24 918.64
34 803.04
44 718.85









0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

h

P
71

Studiul unor paramatrii asupra curbelor gradient

2. Se folosesc datele de la proiect si se cere :
a) Sa se studieze influenta impuritatilor asupra curbelor gradient. Se considera patru valori ale
impuritatilor cu un pas de 10 % .
b) Sa se studieze influenta debitului de injectie asupra curbelor gradient. Q
inj
cu un pas de 5000 l
c) Sa se studieze influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient.
Se considera :
D
1
= 2 25,410
-3
m
D
2
= 2,5 25,410
-3
m
D
3
= 3 25,410
-3
m

Rezolvare:
a)
Qinj=80000N

/zi; Ql1=70

/zi;

i=0.45
interval
P 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54
h 691.497 630.024 561.519 510.753 471.205

i=0.55
interval
P 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54
h 676.819 618.013 550.832 501.202 462.643

i=0.65
interval
P 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54
h 663.231 606.762 540.857 492.312 454.688


72

i=0.75
interval
P 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54
h 650.676 596.234 531.551 484.04 447.304



b)
Ql1=45

/zi;
Qinj1 50000
interval
p 4_14 14_24 24_34 34_44
h 934.877 756.162 651.873 581.613

Qinj2 55000
interval
p 4_14 14_24 24_34 34_44
h 930.526 763.205 659.691 589.272

0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
0 10 20 30 40 50 60

h

,
m


P , bar
i=0.45
i=0.55
i=0.65
i=0.75
73

Qinj3 60000
interval
p 4_14 14_24 24_34 34_44

h 921.615 768.022 665.901 595.641

Qinj4 65000
interval
p 4_14 14_24 24_34 34_44

h 909.032 770.786 670.647 600.865








0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
0 10 20 30 40 50
Qinj 50000
Qinj2 55000
Qinj3 60000
Qinj4 65000
74

c)
Qinj=80000N

/zi; Ql1=70

/zi.
d=0.0508

interval p 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54

h 384.518 392.994 395.927 380.285 380.285

d=0.0635

interval p 4_14 14_24 24_34 34_44 44_54

h 691.497 630.024 561.519 510.753 471.205

d=0.0762

interval p 4_14 14_24 24_34 34_44 34_45
h 998.986 803.62 692.215 616.673 560.444










0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
0 10 20 30 40 50 60

h


,

m

P , bar
d=0.0508
d=0.0635
d=0.0762
75