NAVIGAȚIE ESTIMATĂ ȘI COSTIERĂ

Determinarea poziției
navei cu relevmente

Prof. univ. Costel STANCA

1
 Navigație estimată și costieră

CONȚINUT

1. Alegerea reperelor de navigație. Măsurarea relevmentelor

2. Determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane

3. Determinarea punctului navei cu două relevmente

4. Determinarea punctului navei cu două relevmente succesive

2
 Introducere
Considerând situația normală
când compasul
de la bord,
giroscopic și cel magnetic
sunt în bună stare de funcționare și având corecțiile cunoscute,
procedeele de determinare a poziției navei cu
relevmente sunt cel mai frecvent aplicate în navigația maritimă
costieră.

3
 Navigație estimată și costieră

1.1. Alegerea reperelor de navigație

Criterii în alegerea reperelor de navigație pentru măsurarea relevmentelor

Obiectele să fie vizibile de la alidadă și să fie trecute cu precizie pe hartă

Recomandare
Relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de navă
Unghiul de intersecție al relevmentelor:
• să nua fie
Relevarea cu prioritate mai mic
obiectelor de 30°
situate la o înălțime cât mai mică față de orizont
• să nu fie mai mare de 150°
Relevarea reperelor care oferă condiții favorabile de intersecție a dreptelor de relevment

90° la determinarea poziției cu două relevmente

Unghiul de intersecție
cel mai favorabil
60° sau 120° la determinarea poziției cu trei relevmente 4
 La determinarea poziției cu două relevmente...
A B A B

1. 2.

1. Când unghiul de intersecție al relevmentelor este mic, aria de

probabilitate a poziției navei este mare => precizia punctului este mică.

2. Când unghiul de intersecție al relevmentelor este de 90°, aria de

probabilitate a poziției navei este mică => precizia punctului este
mare.
5
 La determinarea poziției cu trei relevmente, față de cea cu două relevmente..
B C
A

Aria de probabilitate se restrânge=> crește

precizia punctului navei.

Deși, în teorie, două linii de poziție sunt suficiente

pentru a defini un punct, în practică intersecția mai
multor linii de poziție oferă o precizie mai mare.
 Navigație estimată și costieră

Cauze ce pot determina eroarea punctului navei

Erori accidentale în trasarea Nesimultaneitatea efectuării

relevmentelor măsurătorilor

Erori accidentale Eroarea în corecția Viteza unghiulară de

de observație compasului variație a relevmentului

5
 Navigație estimată și costieră

Viteza unghiulară de variație a relevmentului

este cu atât mai mare cu cât este cu atât mai mică cu cât

reperul observat este mai apropiat de axa

viteza navei este mai mare longitudinală a navei spre prova sau spre
pupa

reperul observat mai aproape de travers distanța la obiect este mai mare

distanța la reper mai mică viteza navei este mai mică

6
 Pentru a reduce efectul de nesimultaneitate,
măsurarea relevmentelor la diferitele repere se face
astfel:
• se relevă întâi obiectul cel mai apropiat de axa longitudinală a
navei spre prova sau pupa;
N • se termină cu relevarea obiectului cel mai apropiat
B de travers (deoarece relevmentele măsurate la
acesta se modifică cel mai repede).

RB R’B R’’B
A

RA
 Navigație estimată și costieră

1.2. Reguli pentru relevarea reperelor

Reperele care Relevmentele Pe timpul nopții: Alidada trebuie (Condiții de balans Se stabilește
urmează a se se măsoară 1. relevarea menținută în al navei) alidada drumul compas din
releva trebuie repede unul farului cu semnalul planul vertical se orientează pe momentul
identificate cu după altul luminos de cea al obiectului direcția obiectului observației (când
atenție, mai scurtă durată; observat și se așteaptă ca: relevmentul se
eliminându-se 2. relevarea farului -nava să fie cât citește la compasul
pericolul unei cu semnalul mai aproape de magnetic).
confuzii luminos de cea poziția sa dreaptă;
mai lungă durată -roza compasului
să fie stabilă;
-nava să fie stabilă
la drum.
7
 Pentru determinarea poziției navei,
se vor respecta următoarele etape:
• ETAPA I – Pregătirea observațiilor
• Identificarea și alegerea reperelor în hartă. Identificarea și alegerea
documentației de navigație (Cartea farurilor, Cărțile pilot etc.)
• Identificarea reperelor pe teren
• Stabilirea ordinii de relevare (de ex.: pe timp de noapte se ține cont de
caracteristica farului – intensitatea luminoasă -; alegerea măsurării reperelor
care sunt cel mai aproape de axa longitudinală a navei, apoi a celor care sunt
cel aproape de travers etc.)
• ETAPA II – Măsurarea relevmentelor
• Se va ține cont de toate regulile de relevare a reperelor (slide 10, ex.:
măsurarea relevmentelor cât mai repede unul după altul, menținerea alidadei
în planul vertical al obiectului observat etc.)
• ETAPA III – Convertirea relevmentelor și trasarea
lor pe hartă
• Convertirea relevmentelor giro sau compas în relevmente adevărate (Da =
Dg + Δg) și trasarea lor pe hartă 11
2. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI
CU TREI RELEVMENTE SIMULTANE 12

2.A. Cazul general

1. Se identifică reperele și se măsoară relevementele la timp cât mai scurt unul
după altul ținând cont de ordinea recomandată; simultan se citesc ora și
lochul;
C
B

2. Se convertesc relevmentele (din

relevment giro sau compas în relevment
A adevărat) și se trasează pe hartă;
RC
RB
RA

3. Se determină poziția navei ca

+Z fiind punctul de intersecție al
+ celor trei drepte de relevment.

—D
→
13
 14
2.B.Reducerea relevmentelor la
același moment
Se aplică atunci când:
• navele au viteză mare;
• distanța la obiectele relevate este mică;
• condițiile de observație nu permit o măsurare rapidă a celor trei relevmente.
Prin acest procedeu se micșorează eroarea de nesimultaneitate a observațiilor.
1. Relevarea se face în ordinea A, B, C. La intervale de timp cât mai egale se iau
relevmentele R1 la A, R2 la B, R3 la C, R4 la B si R5 la A;

C
B

 2. Se convertesc în relevmente adevărate

și se determină relevmentele ce urmează
A R3 = a fi trasate pe hartă după cum urmează:
RB RC ,,;
RA

+Z 3. Se trasează dreptele de
relevment RA, RB, RC prin cele trei
→
R5 repere observate și la intersecția
—D R1 lor se obține punctul navei Z.
R4 15
R2
 Dar...
• Cazul în care cele trei drepte de relevment se
intersectează în același punct este foarte rar întâlnit
fiind considerat cazul ideal în care observațiile nu
sunt afectate de erori.

• Cel mai des, intersecția celor trei drepte de relevment

se face prin formarea unui triunghi al erorilor -
datorat existenței unor erori sistematice. În acest caz,
punctul navei se consideră în centrul de greutate al
acestui triunghi atunci când laturile sale sunt mai mici
de o milă.
16
Centrul de greutate G al unui triunghi

• este dat de intersecția medianelor

triunghiului (mediana = dreapta ce
unește un vârf al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse);
• se află la 1/3 de bază și 2/3 de
G vârful triunghiului.

17
 Dacă laturile triunghiului sunt mai mari de o milă:
 se repetă operațiunea de determinare a punctului navei cu
relevmente la aceleași obiecte;
 dacă triunghiul se menține ca mărime și formă => apariția
lui se datorează unei erori sistematice (corecția
compasului). În acest caz:

1. se folosește metoda triunghiurilor asemenea

2. se folosește procedeul locurilor de egală diferență de relevment

18
2.B.1. Metoda triunghiurilor asemenea

19
 1. Se mărește sau se micșorează valoarea fiecărui C
relevment cu o constantă cuprinsă între 2° si 5°;
B

2. La intersecția relevmentelor nou

obținute se formează un triunghi
(▲m’n’p’) asemenea cu triunghiul
A erorilor (▲mnp);

p
p’
m’ 3. Se unesc vârfurile de același nume
m Z al celor două triunghiuri cu trei
+ drepte care se vor întâlni într-un
n’ punct. Acest punct este considerat
n poziția navei.
20
 N

α
RB-RA= α

+ Z

2.B.2. Procedeul locurilor de egală diferență

de relevment

21
 C

1. Se calculează unghiurile
α= RB – RA și ß= RC - RB ca

A RB R diferențe între relevmentele la

C primul și al doilea reper și,
respectiv, al doilea și al treilea;

RA

2. Punctul se obține la intersecția

Z arcelor capabile de unghiurile α si ß.
+

22
3. DETERMINAREA PUNCTULUI
NAVEI CU DOUA RELEVMENTE 23

Determinarea punctului navei cu două

relevmente simultane
1. Considerăm că nava merge în drum D și se văd obiectele A și B care
oferă condiții favorabile de observație. Se relevă a obiectele repede unul după
altul, în ordinea A,B. Se iau relevmentele R1 la A, R2 la B și R3 la A. Odată cu
ultimul relevment, se citesc ora bordului și lochul;
B

 2. Se convertesc relevmentele giro

(sau compas) în relevmente adevărate
, care se trasează pe hartă. La
A R2 =R intersescția lor se află punctul navei.
B

RA

+Z
+ R3
—D
→ R1
24
• Pentru navele cu viteză mare, când obiectele sunt apropiate de
navă se folosește procedeul reducerii relevmentelor la același
moment. În cazul determinării punctului navei cu două
relevmente, unghiul cel mai favorabil de intersecție al
acestora este de 90°;
• Verificarea preciziei poziției cu două relevmente se face prin
determinarea mai multor puncte cu aceleași relevmente și
unirea lor cu o dreaptă:
a) Dacă dreapta obținută este paralelă cu drumul navei și
punctele sunt la distanțele indicate de citirile la loch =>
poziție precisă;
b) Dacă există vreun punct care apare răzleț, distanțat de
celelalte => poziție afectată de o eroare accidentală.

25
 4. DETERMINAREA NAVEI CU
RELEVMENTE SUCCESIVE 26

4.1. Relevmente succesive la două repere

Procedeul se folosește atunci când distanța dintre
repere este prea mare pentru ca acestea să fie observate
simultan, fapt ce determină navigatorul să aducă prima
observație la momentul celei de-a doua, ținând cont de
drumul și viteza navei.
Precizia punctului este dată de precizia estimării
drumului și vitezei navei, valori care au ponderea cea mai
mare de eroare în siuația dată.
 2.
1. Se
SeÎncalculează
momentul
relevă obiectulcând apare
A înparcursă în
relevmentul vedere
RA șiîn
și, laobiectul se
simultan, B, citesc
se iaora
5.3. 4. Cu
trasează distanța
o deschizatură
relevmentul de A
de
Rcompas
prinnavă
Zegală
2
intervalul
cu m și
intersecțiacu
relevmentul
bordului și RBobservații:
la acesta.
lochul (cl ). Simultan
Se trasează se citesc ora bordului și lochul
relevmentul
de timp dintre
originea
dreptei m =
în Z1, se intersectează
de relevment transportată
1 f (cl2 – cl1);
drumul navei în Zadevărat
R’A cu relevmentul 2, R
care
B se
RA prin
(cl ). Se trasează
reperul relevmentul
A; intersecția acestuiaadevărat RB navei
prin reperul B;
2reprezintă
obține punctul punctul estimat
observat-estimat alcunavei
aldrumul
în raport
navei Z. este
cu Z1;punctul Z 1;
A

RB
RA

R’ A
—D →
Z

—D→
+ Z2
+
Z1 m

27
 4. DETERMINAREA NAVEI CU
RELEVMENTE SUCCESIVE 28

4.2. Relevmente succesive la un singur reper

Se folosește în cazul în care în zonă nu există decât un

singur reper care poate fi relevat.
 Relevmentul se măsoară de obicei o dată când se află
înaintea traversului și a doua oară după ce a trecut de travers
(așteptând suficient timp până când unghiul variază mai mult
A de 30 grade).
Ca și în cazul precedent, ponderea cea mai mare de eroare
este generată de estima de drum și viteza a navei.

R2
R1

1
—D→ R’
Z1
+ +Z
m 2
—D→
Z

29
 4. DETERMINAREA NAVEI CU
RELEVMENTE SUCCESIVE 30

4.3. Cazuri particulare

4.3.1. Procedeul relevmentului prova dublu
 Reperul este relevat succesiv astfel încât Rp2= 2 x Rp1. În
acest caz înseamnă că ΔAZ1Z este isoscel deoarece unghiurile
AZ1Z = Z1AZ = Rp1 iar distanța d la reper în momentul celui
A
de al doilea relevment este egală cu distanța parcursă de
navă.

d 2=
Rezultă că poziția navei se
m

determină prin intersecția

relevmentului al doilea la obiect
cu cercul de distanță d=m,
reprezentată de spațiul parcurs
Z
—D→
Rp1 de navă între observații, având
Rp2=2Rp1
+Z + centrul în A.
1 m Z2
R2
R1

31
4. DETERMINAREA NAVEI CU
RELEVMENTE SUCCESIVE 32

4.3.2. Procedeul distanței la travers

 În cazul în care obiectul A este relevat succesiv în Rp1 și Rp2
la travers, cunoscând distanța m parcursă de navă între cele
două relevmente putem determina distanța de la navă la far
A în momentul celui de-al doilea relevment prin formula:
d = m tg Rp1

Distanța m se determină din diferența

citirilor la loch, efectuate în momentul
primei observații și când reperul se vede la
d┴

R1 travers.

— → Poziția navei se determină prin

Z D Rp 1 intersecția dreptei de relevment
+ + pentru momentul când reperul se
Z2 m Z1
R2

vede la travers, cu cercul distanței

la travers, având centrul în
obiectul observat.

33
 4. DETERMINAREA NAVEI CU
RELEVMENTE SUCCESIVE 34

4.4. Procedeul distanței la travers determinate

din spațiul parcurs de navă între două
relevmente prova
 Considerăm nava în drumul D, pozițiile ei successive
Z1 și Z2, din care obiectul A este relevat în Rp1 și Rp2
la momentele T1 si T2, precum și punctul navei Z,
când reperul se vede la travers.

A
Distanța la travers d┴ se obține astfel:
Z1Z = d x ctg Rp1
Z2 Z = d x ctg Rp2
Z1Z – Z2Z = d x ctg Rp1 – d x ctg Rp2 = d x ( ctg Rp1 – ctg Rp2)
Z1Z – Z2Z = m
m = d x ( ctg Rp1 – ctg Rp2) de unde rezultă că: d┴
d = m / ( ctg Rp1 – ctg Rp2)

Rp1 Rp2 90° —D→

Z1 m Z2 Z

Determinarea poziției navei pe hartă se rezumă la trasarea dreptei de relevment pentru

momentul când nava se află la travers (reprezentată prin normala coborâtă din reper pe
drumul navei) și intersecția acesteia cu cercul de egală distanță de rază d ┴, având centrul în
reperul A.
35
La revedere!

36