Manevra navei n conditii meteorologice nefavorabile (drumul de capa)

9.1. Generalitati
Activitatea la bordul navei este influentata major de starea vremii. n conditii de calm atmosferic navigatia se desfasoara n deplina siguranta, nsa cnd vremea devine rea (vnt puternic, valuri mari, precipitatii, vizibilitate redusa, etc) viata marinarilor este extrem de dificila, mentinerea vitalitatii navei facndu-se cu greutate. Schimbarile rapide din atmosfera au o influenta deosebita asupra starii marii. Are loc un puternic transfer de energie cinetica materializat prin gradul de agitatie al marii. La disciplina hidro-meteorologie au fost prezentate detaliat elementele climatice (te 22222s1810w mperatura, presiune, umiditate, vnt, precipitatii, etc) si fenomenele meteorologice (ceata, vizibilitate redusa, etc) cu impact asupra navigatiei. Cunoasterea si interpretarea acestora se impune cu necesitate pentru ca, n caz contrar, se poate ajunge la pierderi de vieti omenesti si la mari pagube materiale. Toate conventiile si reglementarile IMO obliga pe navigatori sa respecte standardele de competenta pentru ca activitatea de transport maritim sa se desfasoare n siguranta.

9.2. Informarea si asigurarea hidro-meteorologica la bordul navei

Aceasta activitate se realizeaza prin: avertismentele de furtuna transmise n clar; coduri sinoptice (SYNOP, SHIP, MAFOR, etc); buletine meteo n clar;

Cea mai uzitata forma de informare hidro-meteorologica este transmiterea buletinelor meteo si avertismentelor de furtuna n clar prin radio n limba engleza. Informarea se face la anumite ore, pe anumite frecvente si pe anumite spatii, de la statiile de radio-coasta si statiile centrale apartinnd statelor riverane zonelor maritime respective.

Semnalele de vreme rea se primesc prin mai multe sisteme, cum ar fi: INMARSAT, NAVTEX, FACSIMIL. n buletinele meteorologice primite de la statiile de coasta, un loc important l ocupa estimarea tendintei barice (variatia presiunii atmosferice). Receptionarea buletinelor se face practic de catre toate navele care se pot afla n urmatoarele ipostaze la un moment dat: la ancora n rade deschise; la ancora n zone cu adncimi mici si curenti puternici; ateriznd la coasta n zone cu ntinsuri, precum si cele ce naviga n zone cu multe pericole de navigatie; efectund manevre de plecare din porturi.

Avertismentele de furtuna sunt receptionate cu prioritate si n mod continuu cu declansarea n comanda de navigatie a navei a alarmei audio-vizuale. Avizele de furtuna receptionate prin NAVTEX constituie documente oficiale (juridice) ca si jurnalul de bord, n caz de producere a avarierii navei sau a marfurilor de la bord. Este bine de retinut faptul ca la bordul navei exista instrumente meteorologice la care ofiterii bordului sunt obligati sa faca observatii, sa interpreteze nregistrarile curente si sa ia masuri adecvate pentru pastrarea sigurantei navei astfel: a) n mars pentru: evitarea zonelor n care timpul se nrautateste; prentmpinarea situatiilor de dificultate n care se poate afla nava daca este surprinsa de furtuna; alegerea celor mai potrivite drumuri de mars n raport cu directia vntului si a valului; pregatirea din timp a manevrei pentru diminuarea pericolelor n care sar putea afla nava la o manevra neadecvata la un moment dat.

b) n stationare la ancora:

pregatirea din timp a manevrei si plecarea cu rapiditate de la locul de ancoraj; iesirea n larg si alegerea drumului de capa n functie de calitatile manevriere si starea de ncarcare a navei;

c) n stationare la cheu (dana): ntarirea legaturilor navei; oprirea sau restrictionarea operarii marfii;

9.3. Prevederea timpului la bord

De-a lungul timpului s-a nmagazinat o bogata experienta privind stabilirea evolutiei vremii n baza unor constatari de ordin practic, astfel: D(depresiune) cnd barometrul scade mult, rezulta ca va bate vntul cu forta si vor fi precipitatii; M(anticiclon) daca este presiune atmosferica mare, rezulta ca va fi vreme frumoasa, nsorita; cerul rosu la orizont dimineata avertizeaza ca se schimba vremea; cerul rosu pe nserat iar o doua zi dimineata cenusiu, arata o zi frumoasa;

9.3.1.

Indici de mentinere a vremii bune

presiune atmosferica ridicata; nori Cumulus ce se destrama spre seara; vnt intens pe timpul zilei si slab noaptea: seara si dimineata fumul din cos se ridica vertical; deformarea la rasarit sau la apus a discului Soarelui sau a Lunii; cerul cu nuante roz sau aurii la crepuscul; apus de Soare pe un orizont clar;

stelele scintileaza n lumina verde.

9.3.2.

Indici de nrautatire a vremii

apare pasarea furtunii (PUFINUS-PUFINUS), iar delfinii se ndeparteaza de coasta; scaderea continua a presiunii atmosferice; norii Stratus si Cirrus se deplaseaza spre dreapta directiei vntului; vizibilitatea este foarte buna (apar uneori miraje, fata morgana); apare hula lunga, mare pe directie diferita de directia valurilor; fumul din cos coboara la nivelul marii; stelele sclipesc intens; norii stratiformi se deplaseaza n directii diferite; apusul Soarelui se produce n nori densi (compacti); aurora diminetii este de culoare rosu aprins.

9.3.3.
-

Apropierea precipitatiilor n averse cu vijelii si schimbarea directiei vntului

scaderea brusca a presiunii atmosferice; instabilitatea directiei si fortei vntului; aspectul cerului este haotic cu nori Cirrus, Ciro-cumulus, Cumulus Castelatus; se formeaza brusc norii Cumulonimbus (de timp urt) cu o puternica dezvoltare pe verticala.

9.3.4.
-

Indici de mentinere a vremii urte

vnt, vizibilitate slaba, nebulozitate accentuata, mare agitata, toate acestea avnd valori relativ constante;

presiunea se afla la valori scazute fara variatii esentiale.

9.3.5.

Indici de mbunatatire a vremii

ncepe sa creasca presiunea atmosferica; se produce destramarea norilor; vntul scade n intensitate deplasndu-se spre dreapta, iar gradul de agitatie al marii scade.

9.4. Pregatirea navei pentru manevra pe vreme rea

La primirea avertismentului de furtuna, comandantul si ofiterii verifica pozitiile reciproce ale navei si centrului depresiunii (furtunii) rezolvnd cinematic problema de evitare a acesteia si de gasire eventual a locului de adapost. n continuare se iau o serie de masuri pentru mentinerea vitalitatii navei, cum ar fi: se anunta compartimentul masini care trebuie sa asigure propulsia n bune conditii; se formeaza o echipa care verifica toate compartimentele navei urmarind efectuarea amarajului tuturor obiectelor si echipamentelor care se pot deplasa (n magazii), aceleasi masuri se iau si pe punte; se introduc parmele n forepic si afterpic sau se asigura pe punte; vor fi nchise toate trombele de ventilatie, luminatoarele, hublourile; se asigura instalatia de ancorare si cea de ncarcare-descarcare; se preseaza toate tancurile de balast dublu fund (daca este nevoie); se anunta si compartimentul bucatarie.

9.5. Drumul de capa

Prin CAP se ntelege pozitia cea mai favorabila a navei aflata n mars pe vnt puternic si mare puternic agitata (n conditii de furtuna).

Comandantul navei intrate n furtuna va decide drumul n functie de urmatorii factori: rezistenta (robustetea) navei; natura marfurilor si amarajul acestora; calitatile nautice si evolutive ale navei; rezerva de combustibil; competenta echipajului si starea lui psihica.

Drumul ales de comandant nu trebuie sa expuna nava la solicitari ce depasesc limitele de rezistenta si stabilitate, evitndu-se aparitia unor forte taietoare si a unor momente excesive de torsiune. O nava cu propulsie mecanica tine la capa de obicei n masini (viteza maxima fiind jumatate nainte), cu prova n vnt sau cu vntul din sector prova 2 - 4 carturi (aproximativ 300). n anumite situatii este recomandat sa se tina la capa si cu vntul din pupa. n postura cea mai obisnuita, si anume, capa cu vntul din sector prova, nava expune vntului si valului partea cea mai rezistenta a navei (prova). n pozitia aceasta este oarecum combinat ruliul cu tangajul, evolutia navei (oscilatiile ei) fiind n forma de 8, diminundu-se astfel eforturile care apar pe corpul navei. n pozitia navei cu vntul si valul din travers, aceasta s-ar rasturna. Capa cu vntul si valul din pupa solicita foarte mult propulsorul navei prin supraturarea lui la iesirea pupei din apa. n acelasi timp este solicitata si crma si nava este guvernata cu greutate, existnd riscul ntoarcerii navei travers pe val si rasturnarii ei.