N Disciplin Ni Problema Pu

r a ve nc
l taj
1 Tehnica - DEPLASAMENTUL NAVEI
transport a) Definitie 3p
ului reprezinta masa volumului de apa dezlocuit de nava intr-o situatie oarecare ,si eset egala cu 3p
maritim produsul dintre volumul carenei si densitatea apei 3p

b) Deplasamentul navei goale -o marime constanta si reprezinta masa unei nave la iesirea din santier fara
rezerve de combustibil ..etc

c) Deplasamentul de plina incarcare -reprezinta deplasamentul corespunzator navei incarcate pana la

linia de plina incarcare

2 Tehnica - DEADWEIGHTUL NAVEI

transport a) definitie
ului caracterizeaza capacitatea de incarcare a navei
maritim
b) dwt brut – reprezinta diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si deplasamentul navei goale

c) dwt net – reprezinta capacitatea utila de incarcare si se obtine prin diferenta dintre Dw Brut si celelalte
greutati

3 Tehnica - TONAJUL NAVEI

transport a) definitie – reprezinta volumul spatiilor interioare ale unei nave determinat prin masuratori de tonaj 3p
ului 3p
maritim b) TRB – reprezinta volumul total al spatiilor inchise de la nava 3p

c) TRN – reprezinta volumul total al spatiilor inchise de la nava destinate transportului de marfuri,
cazarii pasagerilor …

1
4 Tehnica - a) MARCA DE BORD LIBER 3p
transport definitie/ disc – Este un semn conventional piturat pe bordaj in ambele borduri ce indica bordul liber 3p
ului minim ,ce tr sa se asigure navei, functie de zonele geografice de navigatie 3p
maritim
b) BORDUL LIBER
definitie- este distanta masurata pe verticala ,la centrul navei ,intre marginea superioara a linie de puntii si
marginea superioara a linie de incarcare .
c) BORDUL LIBER DE VARA se calculeaza functie de..
Lungimea navei

5 Tehnica - a) BORDUL LIBER DE IARNA formula 3p

transport Fi = FV+
1
TV 3p
ului 48
maritim
b) BORDUL LIBER LA APA DULCE formula
3p
D
Fd=FV - 40TPC

c) Pentru o navǎ având deplasamentul final Df = 25250 t şi totalul greutǎţilor lichide Gl = 950 t (dupǎ
terminarea descǎrcǎrii), iar greutatea navei goale D0 = 24135 t, constanta navei K are valoarea:

K=Df – Do - Gl=165 t

6 Tehnica - 3p
transport a) BUNA STARE DE NAVIGABILITATE – este aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un
ului voiaj in siguranta din toate punctele de vedere ptr nava,echipaj si marfa 3p
maritim
3p

b)RELATIA DINTRE DEPLASAMENTUL NAVEI SI VOLUMUL DE APA DISLOCUIT

2
 D=V  

c) TONA METRICA/ TONA SCURTA/ TONA DWT/ TONA REGISTRU

Tona metrica = 1000 kg ;
tona scurta = 907 kg
tona Dwt= 1000 kg
Tona registru = 2.83 m3

7 Tehnica - a) REZERVA DE FLOTABILITATE definitie 3p

transport -este o masura a bunei stari de navigabilitate,si este determinata de inaltimea de bord liber 3p
ului 3p
maritim b) MARCA DE BORD LIBER descriere/dimensiuni
- linia puntii statutare (300 mm x 25 mm)
-discul Plimsall  = 300mm x 25 mm
-scara cu liniile de incarcare in pv la 540 mm

T-linia de incarcare la tropice

V –Linia de incarcare de vara
I- lina de incarcare de iarna

3
 IAN- lia de incarcare de iarna in Atlanticul de nord
TD –lia de incarcare in apa dulce la tropice
D-linia de incacare de vara in apa dulce

c)MARCA DE TONAJ descriere/dimensiuni/folosire

-se aplica navelor cu mai multe punti

8 Tehnica - a) VOLUMUL SPECIFIC AL NAVEI definitie- reprezinta raportul dintre volumul magaziilor si Dwt net 3p
transport
ului b)INDICELE DE STIVUIRE definitie/ relatii privind indicele de stivuire si capacitatea de inc. a navei 3p
maritim
definitie – reprezinta volumul pe care-l ocupa o tona metrica de marfa 3p

f<V – se satisface capacitatea de incarcare darn u sic ea volumetrica

f=V – se satisfac ambele

f>V – se satisface capacitatea volumetrica dar nu si cea de incarcare

4
 c)PRINCIPII CE STAU LA BAZA INTOCMIRII CARGOPLANULUI enumerare

- buna stabilitate si asieta corespunzatoare

-excluderea manevrelor suplimentare de marfa
- distributia uniforma a marfurilor la bord
-se intocmeste in baza listei de incarcare
-protejarea marfurilor avand in vedere campatibilitatea lor reciproca

9 Tehnica - a) PREGATIREA MAGAZIILOR PT. INCARCARE SI TRANSPORT masuri concrete

transport -curatarea santinelor ,montare capacelor santinelor ,maturarea magaziilor ,fardarea peretilor si a 3p
ului paiolului,indepartarea mirosurilor ( se face de obicei prin ventilatie dar cand urmeaza sa se transporte
maritim marfuri fine se spala cu apa sarata si se clatesc cu apa dulce ,uscate si ventilate astfel incatt sa dispara orice 3p
urma de miros )

3p

5
b) CONSERVAREA MARFURILOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI masuri concrete
-printr-o ventilatie corespunzatoare ( de ex la transportul marfurilor care degaja cantitati insemnate de
vapori nu este suficienta ventilatia proprie si ptr aceasta se contruiesc canale speciale verticale si orizontale
care usureaza circulatia aerului –canale de aerisire )
- stivuirea va fi facut astfel incat se va evita frecare de partile colturaose ale osaturi –Transportul balelor –
frecare poate duce la scantei si implicit un incendiu

c) UNDE SE INREGISTREAZA TOATE MASURILE CARE AU FOST LUATE IN VEDEREA

PREGATIRII NAVEI SI MAGAZIILOR PT TRANSPORT documente

6
 -in planul de intretinere al navei

10 Tehnica - a) STABILITATEA NAVEI definitii pt. statica si dinamica 3p

transport -capacitatea navei de a reveni la pozitia de echlibru ,dupa incetarea actiunii fortelor care au provocat
ului scoaterea ei din aceasta pozitie 3p
maritim Studiul stabilităţii statice transversale a navei se materializează în trasarea curbei de stabilitate statică,curbă ce
ilustrează comportarea navei la diferite unghiuri de înclinare transversală (mici şi mari). 3p
stabilitatea dinamica –capacitatea navei de a limita actiunea fortelor cu actiune dinamica
in studiul stabilitatii dinamice se analizeaza si momentul de inclinare care actioneaza asupra navei
imprimandu-i viteze de bandare mari

b) CALCULAREA COTEI METACENTRULUI TRANSVERSAL diagrame/ formule empirice

7
 0.08  B2
KM= KB+BM=0.53 Tm+ Tm

c) CALCULAREA COTEI SI ABSCISEI CENTRULUI DE GREUTATE formule

KG=  ; XG= 
MLB MCM
D D

11 Tehnica - a) COTA METACENTRULUI TRANSVERSAL CALCUL definitie /diagrama

transport 3p
ului
maritim 3p

3p

-reprezinta distanta masurata pe verticala in planul transversal al cuplului maestru intre planul de baza si
pozitia metacentrului

0.08  B2
KM= KB+BM=0.53 Tm+ Tm

b) CENTRUL DE CARENA/ FORMULA EMPIRICA DE CALCUL A COTEI definitie/ formula

-reprezinta centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit

8
 KM=0.53 Tm
c) RAZA METACENTRICA TRANSVERSALA/ FORMULA EMPIRICA DE CALCUL definitie /
formula

-este distanta masurata pe verticala intre centrul de carena si metacentrul transversal

0.08  B
BM= Tm
12 Tehnica - a) LISTA DE INCARCARE/ ORDINUL DE INCARCARE definitii/ cine emite/ folosinta
transport -Lista de incarcare este documentul prin care incarcatorul face cunoscut comandantului navei ,marfurile ce 3p
ului urmeaza a fi incarcate si caracteristicile
maritim -Ordinul de incarcare este documentul intocmit de incarcator ptr fiecare cant in parte in scopul organizarii 3p
unui control sistematic 3p

b) INALTIMEA METACENTRICA TRANSVERSALA definitie/ formula de calcul/ influenta stabilitate

GM este distanta masurata pe vertical intre metacentrul M si centrul de greutate G

GM=KM-KG

-constituie criteriul principal de aplicare a stabilitatii transversale

c) COEFICIENT DE STABILITATE definitie/ formula

-este produsul dintre depalsamentul navei si inaltimea metacentrica transversala
K=D . GM

13 Tehnica - a) SITUATIILE DE ECHILIBRU A NAVEI enumerare/ definitii 3p

transport 3p
9
 ului -echilibrul stabil – este caracterizat de o inaltime metacentrica pozitiva
maritim -echilibrul instabiul –este caracterizat de o inaltime metacentrica negativa
-echilibrul indiferent – este caracterizat de inaltime metacentrica nula 3p

b) CANARISIREA NAVEI definitie

-caracterizeaza starea de inclinare a navei si se materializeaza ca diferenta dintre pescajele la centrul navei
Bd Si Tb

c) CORECTIA INALTIMII METACENTRICE PENTRU EFECTUL SUPRAFETELOR LIBERE scurta

explicatie de ce se face si formula

-se face cand nava are tancuri partial umplute .existenta suprafetelor libere lichide duce la o diminuare a
inaltimi metacentrice ,respectiv a bratului de stabilitae statica in cazul unei inclinari transversale ,ca urmare
a deplasarii centrului de greutate al navei
Verificare se realizeaza prin calcularea inaltimi metacentrice ,corectarea acesteia ptr ptr efectul
suprafetelor libere lichide si comparaea cu GMcor
rlb marfa
GMcor= 12V
unde r = apa
14 Tehnica - a) CONDITIA OBLIGATORIE PENTRU STABILITATEA TRANSVERSALA REFERITOR GM/ 3p
transport FORMULA PERIOADEI DE RULIU definitii
ului -GMcor>GMcr
maritim 3p
Formula perioadei de ruliu 3p
0. 8  B
Tr= GM
Practica a demonstart ca ex o legatura intre inaltimea metacentrica si maniera in care nava ruleaza la ruliu
–stabilitate excesiva centrul de greutate f coborat si deci si o inaltime metacentrica mare .ac nava are arte
o perioada de rului mica si in consecinta un rului dur
-stabilitate redusa -centru de greutate ridicat –inaltime metacentrica redusa .nava va avea perioada mare de
rului si un ruliu lent

b) TESTUL DE STABILITATE definitie

-este metoda de determinare pe cale experimentala a inaltimi metacentrice si a coordonatelor centrului de
10
 greutate

c) CONSTANTA NAVEI definitie / descriere calcul

-este diferenta masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala a navei goale

la incarcare K=(A-a)-Do
la descarcare K=(B-b)- Do

15 Tehnica - a) ASIETA NAVEI / AFUNDAREA PE UNITATE/ MOMENTUL UNITAR DE ASIETA definitii

transport 3p
ului Asieta navei – materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa
maritim Afundarea pe unitate –variatia deplasamentului capabil sa produca o variatie unitara de asieta
Momentul unitar de asieta –momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta 3p

b) FORMULE CALCUL PT.ASIETA/ BRATUL STABILITATII STATICE/ BRATUL STABILITATII 3p

DINAMICE formule
t=Tpp-Tpv

lS=lf - KGsin 

ld=  ls sin 

c) REZERVA DE STABILITATE DINAMICA / SEMNIFICATIA FIZICA A CANARISIRII NAVEI

definitii

Rezerva de stabilitate dinamica –aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa

Semnificatia fizica a canarisirii –reducerea rezervei de stabilitate dinamica

16 Tehnica - a) Pentru o navǎ având pescajul mediu Tm = 5,4 m (în apǎ cu densitatea γ = 1,005 t/m3) şi toleranţa de
transport pescaj pentru apǎ dulce ΔT = 0,2 m, la intrarea in apǎ cu densitatea γ = 1,020 t/m3 pescajul mediu Tm va
ului avea valoarea:

11
maritim 3p
3p

3p

b) NAVA DURA/ NAVA ZVELTA definitii / efecte la bord

nava dura –are o perioada scurta de ruliu ,solicitand f mult structura ei de rezistenta .in cazul in care ruliul
navei se intinde pe mai multe zile ,sauin cazul unui ruliu sincronizat marfurile incarcate se pot dezamara si
pot produce avarii la corpul navei .In acest caz marfurile se pot deplas si se produce canarisirea navei care
duce la reducerea rezervei de stabilitate dinamica

nava zvelta –are o perioada mare de ruliu fara efect negativ asupra echipajului navei si a incarcaturii.Ac
nava poate ajunge in situatie critica la sf voiajului dat consumului de ap si de combustibil din atncurile di n
dublul fund

c) STABILITATE INITIALA NEGATIVA manifestari/ cum arata diadrama stabilitatii statice/ masuri la
bord
-nava va rula in jurul unghilui de canarisire in foecare bord
la o astfel de nava chiar momentele de inclinare mici pot provaoca bandarea navei peste unghiurile critice
-perioada de ruliu la o astfel de nava este mare dar si amplitudinea ruliului poate lau valori considerabile
,cu consecinte asupra amarajului si stivuirii marfurilor –deplasarea marfurilor poate duce la compromiterea
stabilitatii.

combaterea stabilitatii initiale negative se realizeaza actionand asupra centrului de greutate al navei in
sensul reducerii cotei acestuia.(reducerea suprafetelor libere din tancurile navei balastarea si debarcarea
unor greutato aflate deasupra planului neutru .Imabrcarea de greutati consumabile (apa ,combustibil in
dublul fund nu constituie o solutie deoarece prin consumul acestora in timpul marsului nava o sa ajunga in
aceeasi situatie

12
17 Tehnica - a) UNGHIUL DE RULIU/ UNGHIUL DE INCLINARE CORESPUNZATOR MAXIMULUI
transport DIAGRAMEI STATICE/ UNGHIUL CRITIC DE CANARISIRE definitii
ului ruliul este o miscare oscilatorie in plan transversal cauzata de factorii externi 3p
maritim unghiul maxim de ruliu -Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice 3p

unghiul critic de canarisire – se considera ca fiind jumatate din valoarea unghiului max de canarisire 3p
(unghiul max de canarisire la care nava mai are echilibru stabil

b) STUDIUL STABILITATII INITIALE / definitii/ unghiuri

Stabilitatea navei este capacitate navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa incetarea actiunii fortelor care au
provocat scoaterea ei din aceasta pozitie.Alaturi de flotabilitate stabilitatea reprezinta una din calitatile nautice definitorii ale
navei.
Stabilitatea navei poate fi studiata atat in plan transvarsal cat si in plan longitudinal.Dat diind raportul dintre lungimea si
latimea navelor se poate considera ca acestea au suficienta stabilitate longitudinala in orice conditii de incarcare
neimpunandu-se un studiu asupra elementelor stabilitatii longitudinale.

Studiul stabilităţii transversale începe cu calcularea înălţimii metacentrice inţiale, care caracterizează stabilitatea iniţială a
navei, adică comportarea acesteia la unghiuri mici de înclinare trnsversală. Unghiurile de înclinare transversală se consideră
mici dacă nu depăşesc 15o-20o şi dacă fila lăcrimară nu este complet imersată.

c) UNGHIURILE MICI DE INCLINARE definitii / centru carena deplasare/met .transv./ intersectia a

doua plutiri izocarene

Studiul stabilitatii transversale incepe cu calcularea inaltimii metacentrice initiale care caracterizeaza stabilitatea initiala a
navei,adica comportarea ei la unghiuri mici de inclinare.Unghiurile de inclinare mici se considera pana la 15-20º
In cazul inclinarilor transversale mici ale navei se poate considera ca centrul de carena se deplaseaza pe un arc de cerc si
in consecinta metacentrul transversal se mentine intr-un punct fix.de asemenea se poate considera ca intersectia a doua
plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin centrul de greutate al acestora(teorema lui Euler)

Repartizarea neuniforma a greutatilor la bord in plan transversal poate avea drept urmare canarisirea navei cu efect
negativ asupra stabilitatii transversale

Metacentrul transversal este punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei cu planul ei
diametral la inclinari transversale

Cota metacentrului transversal KM este distanta masurata pe vertivala in planul transversal al cuplului maestru intre

13
 planul de baza si metacentru.Pe aceeasi verticala se masoara si raza metacentrica BM ca distanta intre centrul de carena si
metacentrul transversal.
KM se scoate din table aflate in documentatia navei ca:
1. Diagrama pentru cota metacentrului transversal unde se intra cu deplasamentul navei
2. Diagrama de carene drepte functie de Tm,
sau se calculeaza cu ajutorul unor formule empirice

KM=KB+BM= 0.53Tm + 0.08B² / Tm

18 Tehnica - a) Pentru o navǎ care pluteşte în apǎ cu densitatea de 1,020 t/m3 şi are un volum de carenǎ V = 25.500
transport m3, deplasamentul calculat are valoarea: 3p
ului
maritim D=V*٧ 3p

b) STABILITATEA LA UNGHIURI MARI DE INCLINARE centru de carena/metacentru transversal 3p

Pentru a putea aprecia comportarea navei la unghiuri mari, se va studia stabilitatea statică transversală la unghiuri
mari de înclinare. Studiul stabilităţii statice transversale a navei se materializează în trasarea curbei de stabilitate
statică,curbă ce ilustrează comportarea navei la diferite unghiuri de înclinare transversală (mici şi mari).

metacentru tansversal -Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu planul
ei diametral

c) STABILITATE STATICA SI DINAMICA momentele de inclinare transversala

stabilitatea dinamica –capacitatea navei de a limita actiunea fortelor cu actiune dinamica

in studiul stabilitatii dinamice se analizeaza si momentul de inclinare care actioneaza asupra navei
imprimandu-i viteze de bandare mari

Pentru a putea aprecia stabilitatea navei la unghiuri mari de înclinare se va reveni la definiţia stabilităţii, ca tendinţă a
navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru, tendinţă materializată de existenţa cuplului de redresare. Momentul cuplului
de stabilitate transversală are expresia:
Mθ = D*GH,
în care GH reprezintă braţul de redresare sau braţul stabilităţii statice ls.

14
 Curba stabilităţii statice a unei nave, pentru o anumită stare de încărcare, este de fapt reprezentarea grafică a variaţiei
braţului de stabilitate statică, la diferite unghiuri de înclinare transversală.
Curba stabilităţii dinamice este reprezentarea grafică a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare la diferite
unghiuri de înclinare transversală, sau variaţia braţului de stabilitate dinamică, la aceleaşi unghiuri.
Problema care se pune în acest caz este deci determinarea unghiului de înclinare dinamică, care reprezintă unghiul
maxim la care se înclină nava sub acţiunea forţelor aplicate dinamic.
Stabilitatea dinamică poate fi definită ca fiind capaciatea navei de a limita acţiunea forţelor cu acţiune dinamică.

Studiul stabilităţii statice transversale a navei se materializează în trasarea curbei de stabilitate statică,curbă ce
ilustrează comportarea navei la diferite unghiuri de înclinare transversală (mici şi mari).

19 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber de varǎ FV = 2,4 m şi pescajul de varǎ TV = 8,4 m, bordul liber la
transport tropice FT are valoarea:
ului 1
Ft=FV - 48 TV=2.22m 3p
maritim
b) REPARTIZAREA LA BORD A MARFURILOR longitudinal/transversal 3p
-Repartizarea longitudinala tr sa fie cat mai uniforma pe intreaga lungime a navei ptr a se eviat aparitia
fortelor taietoare
-repartizarea transversala marfurile tr sa fie simetric fata de axul longitudinal ptr a se evita aparitia fortelor 3p
de torsiune

c) COORDONATELE CENTRULUI DE GREUTATE A NAVEI SI A MARFURILOR DE LA BORD

mod de cotare/valori +sau - /

D.KG =DoKGo+D1KG1+......DnKGn
20 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber de varǎ FV = 2,4 m şi pescajul de varǎ TV = 8,4 m, bordul liber de
transport iarnǎ FI are valoarea: 3p
ului Fi=FV
Tv
+ 48 =2.57m 3p
maritim 3p

b) RAZA METACENTRICA TRANSVERSALA definitii

-distanta masurata pe verticala de la centrul de carena la metacentrul tansversal (BM)

c) INALTIMEA METACENTRICA TRANSVERSAL definitii

15
 - distanta masurata pe verticala de la centrul de greutate la metacentrul tansversal

21 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber de iarnǎ FI = 1,80 m şi lungimea L = 85 m, bordul liber de iarnǎ în
transport Atlanticul de Nord FIAN are valoarea
ului 3p
maritim Fian =Fi+50 mm=1.85m 3p
b) COEFICIENTUL DE STABILITATE definitii 3p
produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala
K=D. GM
c) BORDUL LIBER DE IARNA formula
1
Fi=FV + 48 TV
22 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber de iarnǎ FI = 2,40 m şi lungimea L= 150 m, bordul liber de iarnǎ în
transport Atlanticul de Nord FIAN are valoarea
ului 3p
maritim Fian=Fi=2.40m 3p
b) PLANUL NEUTRU definitii
3p
planul orizontal imaginar pe care oricare imbarcare debarcare de greutati ,nu modifica inaltimea
metacentrului transversal

c) EFECTUL SUPRAFETELOR LIBERE proportional cu/ scaderea cui

actioneaza negativ asupra stabilitatii navei ,in sensul reducerii inaltimii metacentrice transversale si
implicit asupra asupra momentului de redresare al navei

23 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber de varǎ FV = 2,4 m, deplasamentul D = 9600 t şi afundarea pe
transport unitate TPC = 12 t/cm, bordul liber în apǎ dulce FD are valoarea
ului 3p
maritim D
Fd=Fv - 40TCP =

b) Pentru o navǎ având deplasamentul final Df = 80050 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Df = 31750 t (la
16
 mǎsurǎtorile finale), iar totalul greutǎţilor lichide Gl = 3250 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Gl = 14500 t (la 3p
mǎsurǎtorile finale), cantitatea de marfǎ încǎrcatǎ va fi de
3p
Q=(Df1-Gl1)-(Df2-Gl2)=

c) SCOATEREA NAVEI DIN RULIU SINCRONIZAT SE REALIZEAZA mod

se realizeaza prin schimbare de drum sau prin reducerea vitezei

24 Tehnica - a) Pentru o navǎ având bordul liber la tropice FT = 2,2 m, deplasamentul D = 9600 ti şi afundarea pe
transport unitate TPC = 12 t/cm, bordul liber în apǎ dulce la tropice FDT are valoarea:
ului 3p
maritim Fdt=Ft+
D
40TCP 3p
b) RELATIA DINTRE PERIOADA DE RULIU SI INALTIMEA METACENTRICA INITIALA
enumerare 3p
1.inaltime metacentrica mare -se va comporta bine la unghiuri mici de inclinare transversala dar la inclinari
mari situatia navei devine critica si este foarte sensibila la actiunea fortelor aplicate static sau dinamic.Ruliul este
dur si situatia sa este critica datorita faptului ca momentul de redresare ajunge foarte repede la valoarea
maxima.Stabilitatea excesiva se evita printr-o repartizare corecta a greutatilor de la bord in plan vertical
2.inaltimea metacentricva are o valoare rezonabila- O astfel de nava are o comportare buna in orice situatie,la
inclinari mici sau mari sub actiunea momentelor aplicate static sau dinamic. Ruliul acestei nave este moderat cu
actiune minima asupra navei
3. inaltimea metacentrica - are o valoare mica care inca mai raspunde criteriilor de stabilitate
o nava cu stabilitate redusa
O astfel de nava se poate afla in situatie critica daca asupra sa actioneaza indelungat momente de inclinare
aplicate dinamic.Perioada de ruliu este mare cu efect negativ asupra echipajului si incarcaturii
4.inaltime metacentrica negativa - Nava va rula in jurul unghiului de canarisire in fiecare bord.La o astfel de nava
chiar momente de inclinare mici pot provoca bandarea navei peste unghiurile critice

c) CENTRUL DE GREUTATE AL SUPRAFETEI DE PLUTIRE definitie

Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin acesta

25 Tehnica - a) O navǎ are deplasamentul D = 8400 t şi cota centrului de greutate KG = 6,5 m. Care va fi valoarea
17
 transport cotei centrului de greutate KG1 dupǎ descǎrcarea unei greutǎţi ω = 250 t situatǎ la 2 m desupra chilei?
ului
maritim D. KG1=Do.KG -  KG  ----KG1= 3p
3p
b) CURBA DE STABILITATE STATICA definitie 3p
reprezentarea grafica a variatiei bartului de stabilitate statica ptr diferite unghiuri de inclinare

c) CURBA DE STABILITATE DINAMICA definitie

reprezentare grafica a lucrului mecanic efectuat de nava in momentul de redresare

26 Tehnica - a) La o navǎ având deplasamentul D = 6300 t, debarcarea unei greutǎţi ω = 300 t de la o distanţǎ d = 40
transport m faţǎ de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egalǎ cu:
ului 3p
maritim d
GG1 = D 3p
3p
b) Pentru o navǎ având pescajul mediu Tm = 8,4 m, cota centrului de carenǎ KB are valoarea:

KB= 0.53 . Tm

c) BRATUL DE STABILITATE STATICA definitii

reperzinta bratul de redresare al navei
In studiul stabilitatii transversale la unghiuri mari de inclinare valoarea bratului de redresare GH nu mai poate fi
determinata ca produs intre inaltimea metacentrica GM si sinθ , acest lucru fiind posibil doar in ipoteza de lucru
in care M are pozitie fixa.
In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala bratul de redresare GH ( sau bratul stabilitatii statice ls) se
calculeaza din valoarea pantocarenei KN care reprezinta bratul stabilitatii de forma lf
Bratul ss ls = GH = ON = lf - KG sinθ
Existenta unor suprafete libere duce la o diminuare a bratului de stabilitate statica ca urmare a deplasarii centrului de
greutate.daca nava se va inclina cu un unghi oarecare suprafata lichidului din tanc va cauta sa ia o pozitie paralela cu
suprafata noii plutiri iar centrul lui de greutate se va muta din b in b1 ceea ce va determina o deplasare a CG al navei din G

18
 in G1 ceea ce conduce la micsorarea bratului GH care devine G1H1

27 Tehnica - a) La o navǎ având deplasamentul D = 8500 t, îmbarcarea unei greutǎţi ω = 250 t la o distanţǎ d = 60 m
transport faţǎ de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egalǎ cu:
ului 3p
maritim d
GG1 = D 3p
3p

b) Pentru o navǎ având laţimea B = 18,5 m şi pescajul mediu Tm = 6,4 m cota centrului transversal Km
are valoarea:

0.08 B2
KM=0.53Tm+ Tm
c) CARACTERISTICI NAVE PORT CONTAINER enumerare
-magazii cu strucutura celulara

19
 f. capacele gurilor de magazie vor avea o rezistenta mare ptr a suporta greutatea unui container sau a mai
multora fara a se deforma (30 t un capac de magazie )
g.suportii de fixare ai containerelor pe punte vor aveam rolul sa preia fortele ce se nasc in timpul
balansului (rezistenta acestora va fi de 3 ori mai marte decat fortele care se nasc )
-planul de incacare –sect. In plan transversal

28 Tehnica - a) La o navǎ având deplasamentul D = 9000 t, deplasarea unei greutǎţi ω = 240 t pe o distanţǎ d = 15 m
transport va determina o deplasare a centrului de greutate al navei GG1 egalǎ cu:
ului 3p
maritim d
GG1 = D

b) La o navǎ având volumul de carenǎ V = 6.960 m3 (în apǎ de mare cu densitatea γ = 1.022 t/m3) şi un
tanc (cu lungimea l = 6,5m şi lǎţimea b = 2,4m) parţial umplut cu un lichid cu densitatea γ = 0,95 t/m3, 3p
corecţia inǎlţimii metacentrice pentru efectul suprafeţelor lichide δGM are valoarea: 3p
lb3  1 lb3
бGM= - r 12V
== -  2 12V
c) STIVUIREA SACILOR principii

-sac pe sac – ventilatie pronuntata

-pe jumatate de sac – spatiu mort minim
-tesut – stabilitea mare a stiovei de marfa

20
21
29 Tehnica - a) O navǎ a are pescajul de varǎ Tv = 8,50 m şi toleranţa de pescaj pentru apǎ dulce ΔT = 0,18 m. Care
transport va fi pescajul pânǎ la care se poate încǎrca nava într-un port fluvial având densitatea apei γ = 1,005 t/m3 ?
ului 1.025 ……….8.5 m
maritim 1.005…………x 3p
1.000…………. y
y= 8.5+0.18= 8.68m
5/25 x0.18=0.036 --- x= 8.68 -0.036=8.644 3p

b) Pentru o navǎ având lǎţimea B = 17,5 m şi înǎlţimea metacentricǎ transversalǎ GM = 0,49 m, perioada 3p
de ruliu Tr are valoarea:
0.8 B
Tr = GM
c) TRANSPORTUL CARBUNILOR principii generale/ masuri la transpo rt

22
 Tr bine rujat si acoperit
Are tendinte de tasare ,nu este indicat a se stivi deasupra marfa grea
-abssoarbe umezeala .
-tr sa se asigure o ventilatie eficienta
30 Tehnica - a) Pentru o navǎ având lǎţimea B = 20 m şi perioada de ruliu Tr = 25s, înǎlţimea metacentricǎ
transport transversalǎ GM are valoarea 3p
ului Tr =
0.8 B
---GM=
maritim GM

23
 b) O navǎ a are pescajul mediu Tm = 6,4 m (în apǎ cu densitatea γ = 1,012 t/m3) şi toleranţa de pescaj
pentru apǎ dulce ΔT = 0,25 m. Care va fi valoarea pescajului mediu Tm la trecerea în apǎ cu densitatea γ = 3p
1,005 t/m3 ?
3p
SW 1.025.........x
1.012.......6.4
1.005......y
FW 1.000.....x +0.25
12/25= 0.48 x0.25 = 0.12
SW 6.4- 0.12=6.28m
FW 6.28 +0.25=6.53m
5/25=0.2x0.25=0.05 ----- Y=6.53-0.05=6.48m

c) LA TRANSP. CEREALELOR UNGHIUL DE INCLINARE TRANSVERSALA NU TREBUIE SA

DEPASEASCA valoare
12grade
31 Tehnica - a) Pentru o navǎ având deplasamentul D = 11200 t, momentul unitar de asietǎ MCT = 120 t x cm,
transport abscisa centrului de greutate XG = 0,4 m şi abscisa centrului de carenǎ XB = 0,25 m, asieta calculatǎ t are
ului valoarea:
maritim 3p
D ( XG  XB)
t=
100MCT

b) O navǎ are pescajul prova Tpv = 7 m, pescajul pupa Tpp = 8 m şi momentul unitar de asietǎ MCT =
160 t x cm. Ce cantitate de balast trebuie îmbarcatǎ într-un tanc având centrul de greutate la 50 m spre 3p
prova faţǎ de centrul plutirii F, pentru a aduce nava la o asietǎ apupatǎ t = 0,3 m?
3p
Δt= pd/100 MTC p=………

Δt=0.7
d) INALTIMEA METACENTRICA TRANSVERSALA LA CEREALIERE valoare

24
32 Tehnica - a) O navǎ are pescajul prova Tpv = 6 m, pescajul pupa Tpp = 7,5 m şi momentul unitar de asietǎ MCT =
transport 160 t x cm. Ce cantitate de balast trebuie îmbarcatǎ într-un tanc având centrul de greutate la 80 m spre
ului prova faţǎ de centrul plutirii F, pentru a aduce nava pe chilǎ dreaptǎ?
maritim
Δt= pd/100 MCT 3p
Δt= Tpp- Tpv= 1.5m
P=1.5 x 100 MCT/ d= 300 t
3p
b) La îmbarcarea unei greutǎţi ω = 525 t pe o navǎ având deplasamentul unitar TPC = 35 t/cm variaţia
pescajului mediu ΔT are valoarea: 3p

ΔT=  /TPC

c)AMENAJARI PENTRU PREVENIREA ALUNECARII/TASARII CEREALELOR enumerare

Prevenirre alunecari cerealelor

-Instalarea de sep[aratii longitudinale
-puturi de alimentare
-stivuirea in cuve (suparafat concava a incarcaturii de cereale )

prin tasare volumul scade cu 2 % si astfel se creaza suprafete libere in mag de marfa si iar marfa incape as
alunece dintr-un bord in altul compamitand stabilitatea transversala a navei

33 Tehnica - a) La deplasarea unei greutǎţi ω = 320 t, pe o distanţǎ de 8 m (in plan longitudinal), la bordul unei nave
transport având momentul unitar de asietǎ MCT = 160 txcm, variaţia asietei Δt are valoarea:
ului 3p
maritim Δt= pd/100 MCT

25
 b) O navǎ cu lungime LIP = 120 m are pescajul prova Tpv = 8,2 m, pescajul pupa Tpp = 8,8 m,
deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm şi momentul unitar de asietǎ MCT = 120 t x cm (centrul plutirii F se
aflǎ în planul cuplului maestru). Dupǎ îmbarcarea unei greutǎţi ω = 120 t la o distanţǎ d = 60 m spre prova
faţǎ de cuplul maestru, pescajele rezultate Tpv şi Tpp vor avea valorile: 3p

Tpv`=Tpv +ΔT+  pv
Tpv`= Tpv +ΔT- Δt/2 3p
 pv=Δt(LIP/2-d)/LIP

Tpp= Tpp+ΔT+  pv
Tpp`= Tpp +ΔT+ Δt/2

e) CORECTIA DE ASIETA CARE SE APLICA PESCAJULUI PROVA formula

x=lpv t/LIP
34 Tehnica - a) Pentru o navǎ având pantocarena lf = 4,2 m şi cota centrului de greutate KG = 7,2 m, valoarea braţului
transport stabilitǎţii statice ls , corespunzǎtoare unei înclinǎri transversale θ = 30˚, are valoarea
ului 3p
maritim ls=lf –KG sin θ=4.2 -7.2 ½=0.6

b)La o navǎ având deplasamentul unitar TPC = 30 t/cm, pescajul prova Tpv = 8,2 m şi pescajul pupa Tpp
= 8,6 m, debarcarea unei greutǎţi ω = 450 t pe verticala care trece prin centrul plutirii F va face ca valoarea 3p
pescajului mediu rezultat Tm sǎ fie:
Tm`= Tm- ΔT 3p
Tpv  Tpp
Tm= 2
ΔT= ω/TPC
c) CORECTIA DE ASIETA CARE SE APLICA PESCAJULUI PUPA formula

26
 lpp  t
y= LIP

35 Tehnica - a) Pentru o navǎ având braţul stabilitǎţii statice ls = 0,5 m şi cota centrului de greutate KG = 8,2 m,
transport valoarea pantocarenei lf corespunzǎtoare unei înclinǎri transversale θ = 30˚, are valoarea:
ului 3p
maritim ls=lf –KG sin θ ---- lf= ls + KG sin θ
b) La o navǎ având deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm, pescajul prova Tpv = 4,8 m şi pescajul pupa
Tpp = 5,4 m, îmbarcarea unei greutǎţi ω = 120 t pe verticala care trece prin centrul plutirii F va face ca
valoarea pescajului mediu rezultat Tm sǎ fie: 3p
Tm`= Tm+ ΔT
Tpv  Tpp 3p
Tm= 2
ΔT= ω/TPC
c) CALCULUL PESCAJULUI DE MEDIE A MEDIILOR formule

Tm`= Tm- ΔT
36 Tehnica - a) Pentru o navǎ de transport cherestea având bordul liber de varǎ FLV = 2,2 m şi pescajul de varǎ TV =
transport 5,4 m, bordul liber de iarnǎ FLI are valoarea: 3p
ului
maritim FLI= FLV + 1/48 Tv

b) Pentru o navǎ de transport cherestea având bordul liber de varǎ FLV = 2,4 m şi pescajul de varǎ TV = 3p
7,20 m, bordul liber la tropice FLT are valoarea 3p

FLT = FLV – 1/48 Tv

c) CORECTIA DE DENSITATE A PESCAJULUI formula

D`(  2   1)
ΔT= TCP 2
37 Tehnica - a) Pentru o navǎ de transport cherestea având bordul liber de varǎ FLV = 2,2 m, deplasamentul D = 5400
transport t şi afundarea pe unitate TPC = 15 t/cm, bordul liber în apǎ dulce FLD are valoarea:
ului 3p

27
 maritim FLD= FLV- D/40TPC

b) La o navǎ având deplasamentul D = 8000 t şi cota centrului de greutate KG = 7,5 m, dupǎ îmbarcarea
unei greutǎţi ω1 = 400 t (intr-o poziţie situatǎ la 5 m desupra chilei) şi debarcarea unei greutǎţi ω2 = 800 t
(dintr-o poziţie situatǎ la 6 m deasupra chilei) cota centrului de greutate KG1 va fi egalǎ cu: 3p

DKG1=Do KG+ ω1KG ω1- ω2KG ω2 3p

c) CORECTIA DE DENSITATE CE SE APLICA PESCAJULUI DE MEDIE A MEDIILOR formula

Tm/m`= Tm/m- ΔT

38 Tehnica - a) Pentru o navǎ de transport cherestea având bordul liber la tropice FLT = 2,4 m, deplasamentul D =
transport 6000 t şi afundarea pe unitate TPC = 15 t/cm, bordul liber în apǎ dulce la tropice FLTD are valoarea:
ului 3p
maritim FLDT= FLT – D/40 TPC

b) La o navǎ având deplasamentul D = 8000 t şi cota centrului de greutate KG = 6 m, descǎrcarea unei

greutǎţi ω = 300 t situatǎ la 2 m deasupra chilei va determina o deplasare a centrului de greutate GG1 egalǎ
cu: 3p

DKG1=Do KG+ ωKG ω 3p

GG1 = KG-KG1

c) CORECTIA DE DENSITATE A DEPLASAMENTULUI – formula

D`( 2   1)
ΔD= 2
39 Tehnica - a) Pentru o navǎ de transport cherestea avǎnd lungimea de 80m şi bordul liber de iarnǎ FI = 1,8 m,
transport bordul liber de iarnǎ în Atlanticul de Nord FLIAN are valoarea:
ului
maritim FLIAN=Fi+ 50 mm 3p

28
 b) Pentru o navǎ de transport cherestea avǎnd lungimea de 120m şi bordul liber de iarnǎ FI = 2,2 m, 3p
bordul liber de iarnǎ în Atlanticul de Nord FLIAN are valoarea:
3p
FLIAN= F1
c) CORECTIA DEPLASAMENTULUI CU FACTORUL DE CORECTIE “ f “ - formula

cor D= TPC .f 100t/LIP +50 d MCT t2/LIP

40 Tehnica - a) Pentru o navǎ având deplasamentul final Df = 32500 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Df = 80250 t (la
transport mǎsurǎtorile finale), iar totalul greutǎţilor lichide Gl = 15150 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Gl = 4050 t (la
ului mǎsurǎtorile finale), cantitatea de marfǎ încǎrcatǎ va fi de:
maritim
Q= (Df 2– Gl2) – (Df1- Gl1) 3p

b) Pentru o navǎ având deplasamentul final Df = 80050 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Df = 31750 t (la
mǎsurǎtorile finale), iar totalul greutǎţilor lichide Gl = 3250 t (la mǎsurǎtorile iniţiale) şi Gl = 14500 t (la
mǎsurǎtorile finale), cantitatea de marfǎ încǎrcatǎ va fi de:
3p
Q= (Df 1– Gl1) – (Df2- Gl2) 3p

c) CALCULUL CONSTANTEI NAVEI – formule

Calculul constantei K
Înaintea începerii încărcării se calculează cu relaţia:
K=(A-a)-Do
După terminarea descărcării se calculează cu relaţia:
K=(B-b)-Do

41 Tehnica - a) MOMENTUL DE BANDA definitie 3p

transport momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala
ului
maritim 3p
29
 b) Pentru o navǎ având distanţa prova lpv = 0,45 m, asieta t = +0,8 m şi lungimea între perpendiculare
LIP = 60 m, corecţia de asieta a pescajului prova x are valoarea: 3p

x=lpv t/LIP

c) Pentru o navǎ având distanţa pupa lpp = 0,5 m, asieta t = -1,2 m şi lungimea între perpendiculare
LIP = 120 m, corecţia de asieta a pescajului pupa y are valoarea:
lpp  t
y= LIP

42 Tehnica - a) Pentru o navǎ având distanţa pupa lpp = 0,5 m, asieta t = -1,2 m şi lungimea între perpendiculare LIP
transport = 120 m, corecţia de asieta a pescajului pupa y are valoarea:
ului lpp  t
y= LIP = +0.005 3p
maritim
b) Pentru o navǎ având pescajul prova corectat Tpv cor. = 12,80 m, pescajul pupa corectat Tpp cor. = 3p
13,20 m şi pescajul centru Tc = 13,12 m, pescajul de medie a mediilor T’M/M are
3p
Tm/m= 1/8(6*Tc+ Tpv+ Tpp)

c) RELATIA DE DETERMINARE A CANTITATII DE MARFA PRIN METODA PESCAJELOR

formule pt inc si desc.

Calculul cantităţii de marfă

La încărcare, cantitatea de marfă se calculează cu relaţia:
Q=(B-b)-Do
La descărcar, cantitatea de marfă se calculează cu relaţia:
Q=(A-a)-(B-b)

30
43 Tehnica a) Pentru o navǎ având deplasamentul D’ = 32800 t (în apǎ cu densitatea γ1 = 1,013 t/m3) şi
transport deplasamentul unitar TPC = 24 t/cm, corecţia de densitate a pescajului ΔT are valoarea:
ului D`( 2   1) 3p
ΔT= TPC 1
maritim
3p
b) Pentru o navǎ având deplamentul D’ = 28400 t (în apǎ cu densitatea γ1 = 1,013 t/m3), corecţia de
densitate a pescajului ΔD are valoarea: 3p
D `( 2  )
1

ΔD=  2

c) CALCULUL CANT. DE MARFA LA NAVELE CE TRANSPORTA MARFURI LICHIDE IN

VRAC -schema

31
32
44 Tehnica - a) Pentru o navǎ având lungimea între perpendiculare LIP = 120 m, asieta t = -0,8 m, deplasamentul
transport unitar TPC = 54 t/cm şi abscisa centrului de greutate al suprafeţei de plutire XF = -0,5 m, corecţia de asietǎ
ului a deplasamentului δD are valoarea:
maritim 3p
TPC  X F  t
D 
LIP
3p

b) Pentru o navǎ având deplasamentul final Df = 34600 t şi totalul greutǎţilor lichide Gl = 12800 t 3p
(înaintea inceperii incǎrcǎrii), iar greutatea navei goale D0 = 21655 t, constanta navei K are valoarea:

K = (A- a) - Do
A= Df
a=G1
c) CANARISIREA definitie / ce reprezinta dpdv al stabilitatii/ comentarii

45 Tehnica - a) PANTOCARENA definitie / folosire in calculul de stabilitate 3p

transport
ului reprezinta bratul stabilitatii de forma (functie de val carenei si unghiul de inclinare
maritim 3p
se foloseste in cazul unghiurilor mari de inclinare

33
 b) La o navǎ având deplasamentul D = 8000 t, deplasarea unei greutǎţi ω = 100 t pe o distanţǎ d = 20 m 3p
va determina o deplasare a centrului de greutate al navei GG1 egalǎ cu

d
GG1 = D

c) La o navǎ având deplasamentul D = 4800 t, îmbarcarea unei greutǎţi ω = 200 t la o distanţǎ d = 50

m faţǎ de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egalǎ cu:

d
GG1 = D

46 Tehnica - a) La o navǎ având deplasamentul D = 5400 t, debarcarea unei greutǎţi ω = 400 t de la o distanţǎ d = 50
transport m faţǎ de centrul de greutate G va determina o deplasare a acestuia GG1 egalǎ cu:
ului d 3p
GG1 = D
maritim

b) La o navǎ având deplasamentul D = 8000 t şi cota centrului de greutate KG = 6 m, descǎrcarea unei

greutǎţi ω = 300 t situatǎ la 2 m deasupra chilei va determina o deplasare a centrului de greutate GG1 egalǎ 3p
cu:
d
GG1 = 3p
D

c) CALCULAREA GRAFICA A INALTIMII METACENTRICE TRANSVERSALE

34