Cursul 3.

RADARUL DE NAVIGAŢIE.
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
 GENERALITĂŢI

• Navigaţia radar este ramura navigaţiei maritime care

foloseşte, ca mijloc tehnic, radarul, pentru conducerea
navei în siguranţă şi determinarea poziţiei navei cu
precizie şi rapiditate.
• Radarul (RAdio Detecting And Ranging) este un
complex electronic independent de alte mijloace
electronice de la coastă, care se foloseşte atât la
măsurarea parametrilor necesari determinării rapide şi
precise a punctului navei (relevmente şi distanţe), cât şi
la determinarea parametrilor de poziţie şi de mişcare a
unor ţinte radar fixe şi mobile.
 Ţintele radar
• ţintele radar se clasifică în:
– naturale: proeminenţe de coastă, capete de dig, insule, etc.
– artificiale: nave, ambarcaţiuni, nave-far, balize, geamanduri,
dispozitive speciale.
• Dispozitivele speciale de răspuns radar (ţintele radar) sunt:
– active (RAMARK): sunt fixe, amplasate la coastă, permanent în emisie,
transmisie codată, pentru a putea fi recunoscute de navigatori. Emit
un semnal de identificare în cod morse modulat pe frecvenţele
purtătoare de bandă X. Se poate măsura relevment la un RAMARK dar
nu şi distanţă semnalul apărând de la marginea ecranului radar spre
poziţia navei proprii. Au rămas puţine astfel de dispozitive în
funcţiune, mai ales pe coastele Japoniei.
– semiactive (RACON): devin active sub acţiunea fasciculului de unde
radar emis de la navă şi sunt instalate pe faruri sau pe alte repere
costiere. Emit un semnal de identificare în cod morse modulat pe
frecvenţele purtătoare de bandă X şi se poate măsura relevmentul şi
distanţa până la punctul de început exterior al semnalului de
identificare. Caracteristicile RAMARK şi RACON sunt furnizate de ALRS
nr. 2;
– pasive: sunt reflectoare radar instalate pe geamanduri, faruri, capete
de dig sau pe ambarcaţiuni.
 LINII DE POZIŢIE RADAR
– Dreapta de egal relevment radar
• Dreapta de egal relevment radar este locul geometric al tuturor
punctelor din care un reper radar “se vede” cu radarul, sub un unghi
constant faţă de direcţia “nord adevărat”, arcul capabil de acelaşi
unghi sferic, sau curba de egal relevment (izoazimutala).
• Pentru distanţele radar se consideră că izoazimutala se confundă cu
ortodroma şi loxodroma şi deci, relevmentul radar se trasează pe
harta Mercator ca un relevment radar loxodromic (adevărat), prin
reperul radar şi punctul navei .
– Cercul de egală distanţă radar
• Cercul de egală distanţă radar este locul geometric al tuturor
punctelor din care un reper radar “se vede” sub o distanţă
constantă, reprezentată ca rază sferică, la un pol aflat în poziţia
reperului radar.
• Pe sfera terestră cercul de egală distanţă radar este un cerc de rază
egală cu distanţa măsurată şi se trasează pe harta Mercator sub
forma unui cerc cu centrul în reperul radar, de rază egală cu distanţa
radar măsurată.
 PUNCTUL RADAR
• Punctul navei determinat cu observaţii radar, sau punctul radar, se obţine
la intersecţia a două sau a mai multor linii de poziţie radar utilizând
informaţii de la reperele radar.
• Caracteristicile procesului de determinare a punctului radar sunt:
– simbolul grafic: ;
– punctul radar se obţine folosind informaţii referitoare la reperele radar (liniile
de poziţie radar);
– eroarea în determinarea punctului radar este influenţată de o serie de factori
obiectivi determinaţi de limitele tehnice ale aparaturii şi de influenţa
condiţiilor de mediu, cât şi subiectivi, datoraţi operatorului;
– fiecare tip de radar se caracterizează prin coeficienţi de eroare în măsurarea
relevmentelor şi distanţelor la ţintele radar;
– prin construcţie eroarea în determinarea distanţei (d) este mai mică decât
eroarea în determinarea relevmentului (R) astfel că punctul radar determinat
cu distanţe este mai precis decât cel obţinut cu relevmente;
– în condiţii de cvasisimultaneitate a măsurării relevmentelor sau distanţelor
radar se admite o valoare a laturii triunghiului erorilor de până la o milă
marină;
– în cazul în care latura triunghiului erorilor este mai mare de o milă marină se
impune repetarea măsurătorilor şi se trece la eliminarea influenţei erorilor
folosind procedeul determinării punctului navei costier cu trei relevmente
simultane.
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL RADARULUI
• Antena radar se roteşte în sensul
acelor de ceasornic cu o viteză de
minim 12 rot/min emiţând continuu
un semnal electromagnetic sub formă
de lob, care se reflectă de ţintă şi se
întoarce înapoi la antenă.
• Datorită vitezei unghiulare mici de
rotaţie a antenei radarului comparativ
cu viteza foarte mare a undelor
electromagnetice, se presupune că
antena se găseşte în aceiaşi orientare
la întoarcerea semnalului.
• În funcţie de orientarea antenei faţă
de prova navei se determină
relevmentul prova în sistem circular la
ţintă.
• Cunoscându-se viteza de deplasare a
undelor electromagnetice şi timpul
scurs de la emisie la recepţie se
determină distanţa la ţintă.
 ELEMENTE DE IMAGINE RADAR
350 0 10
340
CERC20AZIMUTAL
330 30 • Cercul azimutal - gradat de la 000˚ la 360˚ în sens
320 40 retrograd utilizat pentru vizualizarea relevmentelor şi
310 HL 50
drumurilor (direcţiilor);
CL • RR (Range Rings) – cercurile fixe de distanţă;
VRM
•
300 60
VRM (Variable Range Marker) – cerc de distanţă
290 GZ 70 variabilă;
VECTOR
• EBL (Electronic Bearing Line) – relevment mobil;
TARGET
•
280 80

TRAIL ERBL (Electronic Range and Bearing Line) – măsoară

270
EBL
90
simultan şi relevmentul şi distanţa;
• Target - ţintă;
260 100
• Trail – ecoul sau urma ţintei – se vizualizează poziţii din
250 ERBL 110
trecut ale ţintei pe ecranul radarului pentru o anumită
PI perioadă de timp (setată de utilizator): pot fi reale sau
240 120 relative după cum mişcarea este reală sau relativă;
RR
130
• Vector – vectorul ţintei – figurează spaţiul estimat a fi
230
parcurs de către ţintă în viitor pentru un timp stabilit de
220 140 către operator. În funcţie de dorinţa operatorului acesta
210 150 poate fi afişat ca spaţiu relativ sau ca spaţiu adevărat;
200 160
190 180 170

PI – (Parallel Index Line) – paralele indicatoare – utilizate pentru menţinerea navei pe un drum
deasupra fundului planificat utilizând mişcarea relativă a ţintelor fixe faţă de fundul mării (inversă ca
sens şi paralelă ca direcţie cu drumul deasupra fundului al navei proprii);
GZ (Guard Zone) – zone de gardă – au rolul de achiziţie automată a ţintelor şi de alarmare a
operatorului la intrare sau la ieşirea ţintelor din zonă;
HL (Head Line) – linia prova;
CL (Coast Line) – coasta.
TIPURI DE IMAGINE RADAR ÎN FUNCŢIE DE MIŞCAREA
ŢINTELOR ŞI A NAVEI PROPRII PE ECRAN

– Mişcare relativă (Relative Motion - RM)

• Acest tip de mişcare furnizează la modul grafic o indicaţie
foarte importantă în evitare coliziunii: valoarea CPA.
• La acest tip de afişaj se utilizează de obicei ca poziţie a
navei proprii fixă în centrul imaginii radar dar la radarele
moderne există posibilitatea de a afişa poziţia navei proprii
şi în altă regiune de pe ecran (off centre).
• Obiectele fixe se deplasează pe ecranul radarului în sens
invers drumului navei proprii şi cu o viteză egală cu a
acesteia.
• Toate ţintele se deplasează pe ecran cu viteza lor relativă şi
pe direcţia de mişcare relativă.
Prova sus (Head-up H-up) – imagine nestabilizată

DN

• Pe direcţia 000˚ a cercului azimutal este fixată linia prova iar ţintele se
rotesc pe ecranul radar în sens invers schimbărilor de drum. Acesta face
impropriu de utilizat imaginea radar H-up în locuri înguste, unde sunt
frecvente schimbările de drum.
 Mişcare relativă, H-up, după schimbarea drumului

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de imaginea vizualizată Pentru a determina relevmentele adevărate trebuie făcută
direct pe puntea de comandă. convertirea.
Este imposibil de determinat mişcarea relativă a unor ţinte
atunci când se modifică drumul navei proprii.
 Drumul sus (Course-up C-up) – imagine stabilizată

DN

• În partea de sus a cercului azimutal se fixează poziţia

drumului la care este iniţializată imaginea radar C-up şi
indicatorul HL. Direcţia Nord este materializată pe ecranul
radarului prin indicaţia 000˚ a cercului azimutal şi este
decalată cu un unghi egal cu drumul iniţial faţă de HL.
 Mişcare relativă, C-up, după schimbarea drumului

nDN

DN

• La schimbările de drum ţintele rămân pe ecran în poziţii fixe iar linia prova
(HL) se mută în stânga sau în dreapta cu un unghi egal cu schimbarea de
drum, indicaţia nord (000˚ a cercului azimutal) rămâne în poziţie fixă.
 Mişcare relativă, C-up, după resetarea imaginii radar
• După schimbările importante de drum se resetează imaginea radar în C-up
pentru a aduce linia prova în zona de sus a ecranului radar.

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de imaginea vizualizată Rotirea liniei prova în timpul schimbărilor de drum cauzează
direct pe puntea de comandă. Nu apar neclarităţi pe ecran în probleme de orientare la unii utilizatori
timpul schimbărilor de drum.
 Nordul sus (North-up N-up) – imagine stabilizată

DN

• În partea de sus a cercului azimutal, pe gradaţia 000˚ se află direcţia

nord adevărat. Linia prova este decalată faţă de această direcţie cu
un unghi egal cu drumul navei.
 Mişcare relativă N-up după schimbarea drumului
• La schimbările de drum ţintele rămân în poziţii fixe pe ecran şi linia prova
se mută conform noii direcţii de deplasare a navei.

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de harta de navigaţie. Nu apar neclarităţi pe Este dificil de comparat imaginea radar cu imaginea
ecran în timpul schimbărilor de drum. Precizie crescută la măsurarea vizuală. Acest impediment poate provoca lipsă de
relevmentelor. Mişcarea relativă a ţintelor poate fi vizualizată prin urma ţintelor orientare mai ales în drumurile sudice.
lăsată de acestea pe ecranul radar atâta timp cat nu se modifică scala distanţelor.
 Mişcare reală (True Motion - TM)
• Tipul de imagine “reală” prezintă ţintele inclusiv nava
proprie în mişcarea lor reală (adevărată) iar ţintele fixe ca
fiind fixe.
Caracteristica acestui tip de imagine radar este:
• radarul e cuplat cu girocompasul, GPS (Loran C) şi cu lochul;
• imaginea este stabilizată;
• ţintele mobile apar în mişcarea lor reală;
• ţintele fixe apar ca fixe şi pe imaginea radar.
• Deoarece practica navigaţiei impune o atenţie sporită în
sectorul prova al navei, poziţia navei proprii la iniţierea
acestui tip de imagine radar se află înspre înapoia ecranului
radar, astfel încât drumul navei trece prin centul imaginii
radar iar sectorul de vizibilitate prova este mai mare.
• Când distanţa dintre nava proprie şi marginea ecranului
devine prea mică, imaginea radar trebuie resetată într-o
poziţie iniţială înapoi pe drumul propriu.
 Mişcare reală (True Motion - TM)
• Imaginea adevărată poate fi:
• stabilizată prin apă - informaţiile referitoare la deplasarea navei proprii,
drumul şi viteza sunt preluate de la girocompas (eventual corectate) şi de
la un loch relativ deci sunt raportate la masele de apă. În această situaţie
se vor afişa date calculate la ţinte tot faţă de masele de apă. Ţintele care
nu se deplasează prin apă sunt cele ce vor apare fixe pe ecranul radarului.
• stabilizată deasupra fundului - informaţiile referitoare la deplasarea navei
proprii, drumul şi viteza sunt preluate de la GPS (sau introduse manual) şi
de la un loch absolut deci sunt raportate la fundul mării. În această situaţie
se vor afişa date calculate la ţinte tot faţă de fundul mării. Ţintele care nu
se deplasează faţă de fundul mării sunt cele ce vor apare fixe pe ecranul
radarului.
• De principiu, se utilizează stabilizarea prin apă pentru evitarea ţintelor
mobile şi stabilizarea deasupra fundului pentru evitarea ţintelor fixe faţă
de fundul mării.
• Ca şi în mişcarea relativă, pentru varianta stabilizată poate fi afişat şi tipul
de imagine radar C-up. Tipul de imagine radar H-up nu poate fi afişat în
mişcarea reală.
Mişcarea relativă comparativ cu mişcarea reală în N-up

A0
SN

SR A

N0

N
DA

RM N-up TM N-up

A0
W

A
A0 N0
A

N
Mişcarea relativă comparativ cu mişcarea reală în C-up

A0
SN

SR A

N0

N
DA

RM C-up TM C-up

A0

N
A W
A
A0

N0