PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN

Axa prioritară 6: Educație și competențe

Obiectiv specific: 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a
accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv
identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI
Titlu proiect: STAGII DE PRACTICĂ INOVATIVE PENTRU DOBÂNDIREA DE COMPETENȚE ÎN SECTOARELE ECONOMICE CU POTENȚIAL COMPETITIV
Cod smis: 133383
Cod apel: POCU/626/6/13/133383
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Aprob
Avizat Manager proiect
CIOFU Ioana-Raluca
Coordonator A4 Coordonator Partener
POPESCU Ondin NICOLAE Florin-Marius

Subactivitatea: Dezvoltarea și consolidarea competențelor profesionale în etapa

premergătoare desfășurării stagiilor de practică (DCCP-EPSP)
GHID PENTRU DEZVOLTAREA ȘI CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR
PROFESIONALE ÎN ETAPA PREMERGĂTOARE DESFĂȘURĂRII STAGIILOR DE
PRACTICĂ
DOMENIUL: UTILIZAREA RADARULUI ÎN NAVIGAȚIE

AUTOR: ȘERBAN SERGIU

ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”
 RADARUL DE NAVIGAȚIE.
FUNCȚII ȘI FACILITĂȚI

GENERALITĂŢI
• Radarul (RAdio Detecting And Ranging) este
un complex electronic independent de alte
mijloace electronice de la coastă, care se
foloseşte atât la măsurarea parametrilor
necesari determinării rapide şi precise a
punctului navei (relevmente şi distanţe), cât şi
la determinarea parametrilor de poziţie şi de
mişcare a unor ţinte radar fixe şi mobile.
 Ţintele radar
• ţintele radar se clasifică în:
– naturale: proeminenţe de coastă, capete de dig, insule, etc.
– artificiale: nave, ambarcaţiuni, nave-far, balize, geamanduri, dispozitive
speciale.
• Dispozitivele speciale de răspuns radar (ţintele radar) sunt:
– active (RAMARK): sunt fixe, amplasate la coastă, permanent în emisie,
transmisie codată, pentru a putea fi recunoscute de navigatori. Emit un
semnal de identificare în cod morse modulat pe frecvenţele purtătoare de
bandă X. Se poate măsura relevment la un RAMARK dar nu şi distanţă
semnalul apărând de la marginea ecranului radar spre poziţia navei proprii. Au
rămas puţine astfel de dispozitive în funcţiune, mai ales pe coastele Japoniei.
– semiactive (RACON): devin active sub acţiunea fasciculului de unde radar emis
de la navă şi sunt instalate pe faruri sau pe alte repere costiere. Emit un
semnal de identificare în cod morse modulat pe frecvenţele purtătoare de
bandă X şi se poate măsura relevmentul şi distanţa până la punctul de început
exterior al semnalului de identificare. Caracteristicile RAMARK şi RACON sunt
furnizate de ALRS nr. 2;
– pasive: sunt reflectoare radar instalate pe geamanduri, faruri, capete de dig
sau pe ambarcaţiuni.
 LINII DE POZIŢIE RADAR
– Dreapta de egal relevment radar
• Dreapta de egal relevment radar este locul geometric al tuturor punctelor
din care un reper radar “se vede” cu radarul, sub un unghi constant faţă de
direcţia “nord adevărat”, arcul capabil de acelaşi unghi sferic, sau curba de
egal relevment (izoazimutala).
• Pentru distanţele radar se consideră că izoazimutala se confundă cu
ortodroma şi loxodroma şi deci, relevmentul radar se trasează pe harta
Mercator ca un relevment radar loxodromic (adevărat), prin reperul radar
şi punctul navei .
– Cercul de egală distanţă radar
• Cercul de egală distanţă radar este locul geometric al tuturor punctelor
din care un reper radar “se vede” sub o distanţă constantă, reprezentată ca
rază sferică, la un pol aflat în poziţia reperului radar.
• Pe sfera terestră cercul de egală distanţă radar este un cerc de rază egală
cu distanţa măsurată şi se trasează pe harta Mercator sub forma unui cerc
cu centrul în reperul radar, de rază egală cu distanţa radar măsurată.
 PUNCTUL RADAR
• Punctul navei determinat cu observaţii radar, sau punctul radar, se obţine la
intersecţia a două sau a mai multor linii de poziţie radar utilizând informaţii de la
reperele radar.
• Caracteristicile procesului de determinare a punctului radar sunt:
– simbolul grafic: ;
– punctul radar se obţine folosind informaţii referitoare la reperele radar (liniile de poziţie
radar);
– eroarea în determinarea punctului radar este influenţată de o serie de factori obiectivi
determinaţi de limitele tehnice ale aparaturii şi de influenţa condiţiilor de mediu, cât şi
subiectivi, datoraţi operatorului;
– fiecare tip de radar se caracterizează prin coeficienţi de eroare în măsurarea relevmentelor şi
distanţelor la ţintele radar;
– prin construcţie eroarea în determinarea distanţei (d) este mai mică decât eroarea în
determinarea relevmentului (R) astfel că punctul radar determinat cu distanţe este mai precis
decât cel obţinut cu relevmente;
– în condiţii de cvasisimultaneitate a măsurării relevmentelor sau distanţelor radar se admite o
valoare a laturii triunghiului erorilor de până la o milă marină;
– în cazul în care latura triunghiului erorilor este mai mare de o milă marină se impune
repetarea măsurătorilor şi se trece la eliminarea influenţei erorilor folosind procedeul
determinării punctului navei costier cu trei relevmente simultane.
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A RADARULUI
• Antena radar se roteşte în sensul acelor
de ceasornic cu o viteză de minim 12
rot/min emiţând continuu un semnal
electromagnetic sub formă de lob, care se
reflectă de ţintă şi se întoarce înapoi la
antenă.
• Datorită vitezei unghiulare mici de rotaţie
a antenei radarului comparativ cu viteza
foarte mare a undelor electromagnetice,
se presupune că antena se găseşte în
aceiaşi orientare la întoarcerea
semnalului.
• În funcţie de orientarea antenei faţă de
prova navei se determină relevmentul
prova în sistem circular la ţintă.
• Cunoscându-se viteza de deplasare a
undelor electromagnetice şi timpul scurs
de la emisie la recepţie se determină
distanţa la ţintă.
 ELEMENTE DE IMAGINE RADAR
340
350 0 10
CERC20AZIMUTAL
330 30
•
Cercul azimutal - gradat de la 000˚ la 360˚ în sens
320 40
retrograd utilizat pentru vizualizarea relevmentelor şi
HL
310
drumurilor (direcţiilor);
50

300
CL
VRM • RR (Range Rings) – cercurile fixe de distanţă;
60

290 GZ
• VRM (Variable Range Marker) – cerc de distanţă
70
VECTOR variabilă;
280 TARGET
TRAIL
• EBL (Electronic Bearing Line) – relevment mobil;
80

270
EBL
• ERBL (Electronic Range and Bearing Line) – măsoară
90

simultan şi relevmentul şi distanţa;

• Target - ţintă;
260 100

250
PI
ERBL • Trail – ecoul sau urma ţintei – se vizualizează poziţii din
110

240
trecut ale ţintei pe ecranul radarului pentru o anumită
120

RR perioadă de timp (setată de utilizator): pot fi reale sau

230
relative după cum mişcarea este reală sau relativă;
130

220
• Vector – vectorul ţintei – figurează spaţiul estimat a fi
140

210
200 160
150
parcurs de către ţintă în viitor pentru un timp stabilit de
190 180 170
către operator. În funcţie de dorinţa operatorului acesta
poate fi afişat ca spaţiu relativ sau ca spaţiu adevărat;
PI – (Parallel Index Line) – paralele indicatoare – utilizate pentru menţinerea navei pe un
drum deasupra fundului planificat utilizând mişcarea relativă a ţintelor fixe faţă de fundul
mării (inversă ca sens şi paralelă ca direcţie cu drumul deasupra fundului al navei proprii);
GZ (Guard Zone) – zone de gardă – au rolul de achiziţie automată a ţintelor şi de alarmare a
operatorului la intrare sau la ieşirea ţintelor din zonă;
HL (Head Line) – linia prova;
CL (Coast Line) – coasta.
TIPURI DE IMAGINE RADAR ÎN FUNCŢIE DE MIŞCAREA
ŢINTELOR ŞI A NAVEI PROPRII PE ECRAN
– Mişcare relativă (Relative Motion - RM)
• Acest tip de mişcare furnizează la modul grafic o indicaţie foarte
importantă în evitare coliziunii: valoarea CPA.
• La acest tip de afişaj se utilizează de obicei ca poziţie a navei proprii
fixă în centrul imaginii radar dar la radarele moderne există
posibilitatea de a afişa poziţia navei proprii şi în altă regiune de pe
ecran (off centre).
• Obiectele fixe se deplasează pe ecranul radarului în sens invers
drumului navei proprii şi cu o viteză egală cu a acesteia.
• Toate ţintele se deplasează pe ecran cu viteza lor relativă şi pe
direcţia de mişcare relativă.
Prova sus (Head-up H-up) – imagine nestabilizată

DN

• Pe direcţia 000˚ a cercului azimutal este fixată linia prova iar ţintele se rotesc pe
ecranul radar în sens invers schimbărilor de drum. Acesta face impropriu de
utilizat imaginea radar H-up în locuri înguste, unde sunt frecvente schimbările de
drum.
 Mişcare relativă, H-up, după schimbarea drumului

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de imaginea vizualizată Pentru a determina relevmentele adevărate trebuie făcută
direct pe puntea de comandă. convertirea.
Este imposibil de determinat mişcarea relativă a unor ţinte
atunci când se modifică drumul navei proprii.
 Drumul sus (Course-up C-up) – imagine stabilizată

DN

• În partea de sus a cercului azimutal se fixează poziţia drumului la care este

iniţializată imaginea radar C-up şi indicatorul HL. Direcţia Nord este
materializată pe ecranul radarului prin indicaţia 000˚ a cercului azimutal şi
este decalată cu un unghi egal cu drumul iniţial faţă de HL.
 Mişcare relativă, C-up, după schimbarea drumului

nDN

DN

• La schimbările de drum ţintele rămân pe ecran în poziţii fixe iar linia prova
(HL) se mută în stânga sau în dreapta cu un unghi egal cu schimbarea de
drum, indicaţia nord (000˚ a cercului azimutal) rămâne în poziţie fixă.
 Mişcare relativă, C-up, după resetarea imaginii radar
• După schimbările importante de drum se resetează imaginea radar în C-up
pentru a aduce linia prova în zona de sus a ecranului radar.

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de imaginea vizualizată Rotirea liniei prova în timpul schimbărilor de drum cauzează
direct pe puntea de comandă. Nu apar neclarităţi pe ecran în probleme de orientare la unii utilizatori
timpul schimbărilor de drum.
 Nordul sus (North-up N-up) – imagine stabilizată

DN

• În partea de sus a cercului azimutal, pe gradaţia 000˚ se află direcţia nord

adevărat. Linia prova este decalată faţă de această direcţie cu un unghi
egal cu drumul navei.
 Mişcare relativă N-up după schimbarea drumului
• La schimbările de drum ţintele rămân în poziţii fixe pe ecran şi linia prova
se mută conform noii direcţii de deplasare a navei.

nDN

DN

Avantaje Dezavantaje

Imaginea radar este foarte apropiată de harta de navigaţie. Nu apar neclarităţi pe Este dificil de comparat imaginea radar cu imaginea
ecran în timpul schimbărilor de drum. Precizie crescută la măsurarea vizuală. Acest impediment poate provoca lipsă de
relevmentelor. Mişcarea relativă a ţintelor poate fi vizualizată prin urma ţintelor orientare mai ales în drumurile sudice.
lăsată de acestea pe ecranul radar atâta timp cat nu se modifică scala distanţelor.
 Mişcare reală (True Motion - TM)
• Tipul de imagine “reală” prezintă ţintele inclusiv nava proprie în
mişcarea lor reală (adevărată) iar ţintele fixe ca fiind fixe.
Caracteristica acestui tip de imagine radar este:
• radarul e cuplat cu girocompasul, GPS (Loran C) şi cu lochul;
• imaginea este stabilizată;
• ţintele mobile apar în mişcarea lor reală;
• ţintele fixe apar ca fixe şi pe imaginea radar.
• Deoarece practica navigaţiei impune o atenţie sporită în sectorul
prova al navei, poziţia navei proprii la iniţierea acestui tip de
imagine radar se află înspre înapoia ecranului radar, astfel încât
drumul navei trece prin centul imaginii radar iar sectorul de
vizibilitate prova este mai mare.
• Când distanţa dintre nava proprie şi marginea ecranului devine prea
mică, imaginea radar trebuie resetată într-o poziţie iniţială înapoi pe
drumul propriu.
 Mişcare reală (True Motion - TM)
• Imaginea adevărată poate fi:
• stabilizată prin apă - informaţiile referitoare la deplasarea navei proprii,
drumul şi viteza sunt preluate de la girocompas (eventual corectate) şi de
la un loch relativ deci sunt raportate la masele de apă. În această situaţie
se vor afişa date calculate la ţinte tot faţă de masele de apă. Ţintele care
nu se deplasează prin apă sunt cele ce vor apare fixe pe ecranul radarului.
• stabilizată deasupra fundului - informaţiile referitoare la deplasarea navei
proprii, drumul şi viteza sunt preluate de la GPS (sau introduse manual) şi
de la un loch absolut deci sunt raportate la fundul mării. În această situaţie
se vor afişa date calculate la ţinte tot faţă de fundul mării. Ţintele care nu
se deplasează faţă de fundul mării sunt cele ce vor apare fixe pe ecranul
radarului.
• De principiu, se utilizează stabilizarea prin apă pentru evitarea ţintelor
mobile şi stabilizarea deasupra fundului pentru evitarea ţintelor fixe faţă
de fundul mării.
• Ca şi în mişcarea relativă, pentru varianta stabilizată poate fi afişat şi tipul
de imagine radar C-up. Tipul de imagine radar H-up nu poate fi afişat în
mişcarea reală.
 Mişcarea
relativă SN
A0

comparativ cu SR A

N0

mişcarea reală N
DA
în N-up RM N-up TM N-up

A0
W

A
A0 N0
A

N
 Mişcarea
relativă SN
A0

comparativ cu SR A

mişcarea reală N
N0

în C-up DA

RM C-up TM C-up

A0

N
A W
A
A0

N0
 CLASIFICAREA RADARELOR
Din punctul de vedere al complexitații analizării și afișării informațiilor, radarele se
clasifică astfel:
• Radare de navigație clasice: din ce în ce mai rar întâlnite la nave, permit, de
regulă numai afișarea mișcarii relative, permit măsurarea relevmentelor și
distanțelor, afișarea cercurilor fixe de distanță de obicei pe un ecran cu tub catodic.
Aceste radare sunt pe cale de a fi înlocuite treptat de radare moderne.
• Radare EPA (Electronic Plotting Aid) sunt radare ce permit plotarea
semiautomată: se achiziționează o țintă, se lasă o perioada de la 30 de secunde la
câteva minute și se plotează din nou ținta respectivă; între cele două poziții radarul
calculează: drumul și viteza țintei, CPA și TCPA și/sau BCR și BCT. În cazul în care
ținta schimbă drumul și/sau viteza, trebuie plotată din nou ținta respectivă. Cele
mai multe din aceste radare au și facilitați de trasare a paralelelor indicatoare,
afișarea vectorului țintei, instalarea unor zone de gardă, afișarea urmelor țintei,
afișarea mișcării reale, etc.
• Radare ATA (Automatic Tracking Aid) sunt radare la care în plus, față de radarele
EPA, permit plotarea automată a țintelor. Odată efectuată plotarea unei ținte,
acesta o ia în urmărire și i se determină în permanență elementele de mișcare fără
a mai fi necesare plotări ulterioare (mai puțin în cazul țintelor pierdute);
• Radarele ARPA (Automated Radar Plotting Aid) au în plus, față de radarele ATA o
variantă de simulare a manevrei de evitare (PAD sau vectorial).
Standarde internaţionale ce reglementează
performanţele minime ale radarelor
• Standardele tehnice au fost implementate la mijlocul
anilor 70, când încrederea în tehnica de calcul,
respectiv dezvoltarea procesoarelor, era destul de
limitată.
• Baza regulamentară privind caracteristicile tehnice şi
performanţele standard funcţionale ale unui
echipament ARPA o constituie: Convenţia
Internaţională pentru Salvarea Vieţii pe mare
SOLAS-1974 cu amendamentele ulterioare, stabilite
prin reglementări MSC (THE MARITIME SAFETY
COMMITTEE) și ITU
 Radar ARPA
• Regula V/19.2.3.2, Regula V/19.2.7.1, Regula
V/19.2.8.1,
• Rezoluția A.278(VIII),
• Rezoluția A.477(XII) aşa cum a fost amendata prin
Rezoluția MSC.64(67) Anexa 4,
• Rezoluția A.694(17),
• Rezoluția A.823(19),
• ITU-RM.628-3(11/93),
• ITU-R M.1177-2(05/00)
 Radar ATA
• Regula V/12 (g), Regula V/12 (h), Regula V/12 (i),
• Regula V/19.2.3.2, Regula V/19.2.7.1, Regula
V/19.2.5.5,
• Rezoluția A.278(VIII),
• Rezoluția A.477(XII) aşa cum a fost amendata prin
Rezoluția MSC.64(67) Anexa 4,
• RezoluțiaA.694(17),
• ITU-R M.628-3(11/93),
• ITU-R M.1177-2(05/00)
 Radar EPA
• Regula V/12 (g), Regula V/12 (h),bRegula V/12 (i),
• Regula V/19.2.3.2, Regula V/19.2.3.3, Regula
V/19.2.7.1,
• Rezoluția A.278(VIII),
• Rezoluția A.477(XII) asa cum a fost amendata prin
Rezoluția MSC.64(67) Anexa 4,
• Rezoluția A.694(17),
• ITU-RM.628-3(11/93),
• ITU-R M.1177-2(05/00)
 Radar ARPA pentru navele de mare viteza
• Rezoluția MSC.36(63)
• Rezoluția MSC.97(73)
• 13.5 (Cod HSC 1994),
• Rezoluția A.820(19),
• Rezoluția A.823(19),
• Rezoluția A.694(17),
• ITU-RM.628-3(11/93),
• ITU-R M.1177-2(05/00)
Un sistem ARPA pentru a diminua riscul de
coliziune trebuie să:
• reducă volumul de muncă al operatorilor radar, furnizând în
mod automat date referitoare la una sau mai multe ţinte
plotate.
• furnizeze în mod continuu date concrete şi exacte referitoare
la situaţia existentă.
• corespundă unor parametrii de precizie, parametrii ce pot fi
testaţi pe baza unor scenarii standard.
• atunci când pentru sistemul ARPA se utilizează un display
separat (slave) faţă de cel al radarului care furnizează în mod
curent datele de detecţie, acest display trebuie să corespundă
standardelor tehnice specifice.
• display-ul secundar trebuie să prezinte simultan şi fără
distorsionări semnificative ţintele care apar pe ecranul
radarului principal.
 Detecţia

• când pentru detectarea ţintelor este

prevăzut un sistem independent faţă de
operatorul radar, acest sistem nu trebuie să
aibă performanţe inferioare sistemului de
detecţie a ţintelor direct de pe ecran.
 Achiziţia ţintelor
• Se poate face manual sau automat.
• În oricare din variante trebuie să existe facilitatea de
plotare şi anulare manuală a ţintelor.
• ARPA cu plotare automată trebuie să deţină şi facilitatea de
suprimare a achiziţiei ţintelor în o anumită zonă.
• Indiferent de scala radarului, zona unde este suprimată
achiziţia ţintelor trebuie vizualizată pe ecran.
• Cerinţa minimă este ca achiziţia manuală a ţintelor să se
poată face la orice distanţă cuprinsă între 1 şi 12 Mm.
 Achiziţia ţintelor. Priorități
• Atunci când există mai multe ţinte în zonă este achiziţionată
cea mai apropriată. Ţintele aflate în afara acestei zone se
pot achiziţiona manual;
• Achiziţia manuală a ţintelor se face funcţie de poziţia
ţintelor faţă de nava proprie şi de distanţa ce cuantifică
gradul de periculozitate în următoarea ordine de prioritate:
▪ prova babord apropiat;
▪ prova tribord apropiat;
▪ prova babord depărtat;
▪ pupa tribord;
▪ pupa babord.
 Urmărirea ţintelor
ARPA trebuie să fie capabil să urmărească, afişeze şi să reactualizeze
în mod continuu informaţiile pentru nu mai puţin de :
• 20 ţinte, dacă există facilitatea de achiziţionare automată, indiferent dacă
achiziţionarea ţintelor respective s-a făcut în sistemul manual sau automat
• 10 ţinte, pentru sistemele cu achiziţie manuală;
• 60 ţinte în cazul navelor de pescuit;
• 999 ţinte pentru activitatea de port control.
Dacă ARPA nu urmăreşte toate ţintele existente la un moment dat pe
ecran, ţintele plotate trebuie să fie uşor de identificat pentru minim 5-10
rotaţii ale antenei;
Precizia urmăririi şi determinării parametrilor de mişcare ai ţintelor
nu trebuie să fie inferioară celei care se poate obţine manual pe planşeta
de manevră.
ARPA trebuie să afişeze la cerere cel puţin patru poziţii anterioare ale
ţintei situate la intervale egale de timp pentru un interval de urmărire de 8
minute (funcția History).
 Afişare:
• Display-ul ARPA poate fi identic cu ecranul radarului sau separat. În
momentul introducerii procesoarelor ARPA au existat două variante de
implementare a acestui sistem: pe de o parte radarele care includeau
facilităţi ARPA, dar asta impunea din partea armatorului achiziţionarea
unui nou echipament complet și procesoare ARPA separate, care se cuplau
cu un radar existent deja la bord, imaginea care apărea pe display-ul ARPA
fiind imaginea furnizată de radarul convenţional şi completată cu
informaţiile ARPA specifice.
• eventualele defecţiuni sau erori ale sistemului ARPA nu trebuie să afecteze
imaginea şi funcţionarea radarului.
• ecranul pe care se afişează informaţia ARPA trebuie să aibă un diametru
minim de:
– 180 mm pentru nave mai mici de 1000 TDW ;
– 225 mm pentru nave între 1000 TDW și 10000 TDW;
– 334 mm pentru nave de peste 10000 TDW;
• echipamentul trebuie să dispună de minim următoarele scale: 0.25, 0.5,
0.75, 1.5, 3, 6, 12 și 24 mile marine;
• trebuie să fie afișată în mod clar scala și distanța dintre cercurile fixe;
• facilităţile ARPA trebuie să funcţioneze minim pe scalele de 3 şi 12 Mm,
scale pe care trebuie să apară în mod corect şi cercurile fixe de distanţă.
 Afișarea tipului de mișcare
• ARPA trebuie să opereze în oricare din formele de stabilizare
ale imaginii: "north-up", "head-up", "course-up".
• Modul în care este stabilizată imaginea trebuie afişat pe
ecran.
• De asemenea ARPA poate avea şi mod real de prezentare a
imaginii, caz în care operatorul trebuie să aibă posibilitatea de
a comuta între modul "true motion" şi "relative motion".
Modul de prezentare al imaginii trebuie afişat pe ecran.
• Existenţa Mişcării reale nu este o cerinţă obligatorie pentru
ARPA, dar la ora actuală toate radarele moderne de acest tip
oferă şi prezentarea mişcării reale, deoarece din punct de
vedere tehnic acest lucru nu mai constituie o problemă.
Afișarea informațiilor referitoare la drum și
viteză
• Informaţiile de drum şi viteză furnizate de ARPA
pentru ţintele achiziţionate trebuiesc afişate în formă
grafică (vector), a. î. să fie evidentă previziunea
pentru deplasarea ţintei.
• Pentru aceasta:
– ARPA care face reprezentarea grafică prin vector, trebuie să
afişeze şi modul de trasare al vectorului (true/relative);
– trebuie asigurată facilitatea pentru operator de a comuta
vectorul dintr-o formă de prezentare în cealaltă;
– trebuie să existe o afişare vizibilă a bazei de timp pentru
calcularea lungimii vectorului țintei;
 Alte reglementări de afișare a datelor
• informaţiile ARPA afişate nu trebuie să stânjenească operarea în condiţii standard a
radarului. Zonele de display utilizate de ARPA trebuie să poată fi controlate de
operatorul radar, astfel încât acesta să poată selecta şi şterge de pe ecran
informaţiile inutile.
• trebuiesc asigurate facilităţi pentru reglajul separat al luminozităţii datelor ARPA şi
radar, a. î. datele ARPA să poată fi șterse complet.
• trebuie avut în vedere limitarea nivelului de informaţie grafică existent la un
moment dat pe ecran, a. î. această informaţie suplimentară să nu genereze
confuzii.
• metoda de afişare a datelor ARPA trebuie să asigure citirea lor simultană de mai
mult de un observator, în condiţiile de vizibilitate normale de pe puntea de
comandă, atât ziua cât şi noaptea.
• ARPA trebuie să asigure o modalitate foarte rapidă de determinare a relevmentului
şi distanţei la orice ţintă.
• când o ţintă apare pe ecranul radarului, achiziţionarea ei efectuându-se manual
sau automat, ARPA trebuie să fie capabil să afişeze după 1 minut o primă evaluarea
a poziţiei şi mişcării ţintei, iar după 3 minute trebuie să prezinte toate datele
referitoare la traiectoria ţintei.
• la schimbarea scalelor de distanţă, informaţiile ARPA trebuie să reapară pe ecran
într-un interval de timp care să nu depăşească 4 rotaţii ale antenei.
 Semnale de avertizare
• ARPA trebuie să asigure un semnal de avertizare optic şi/sau
sonor atunci când o ţintă se apropie sau tranzitează o zonă
desemnată pe ecran de operator. Ţinta respectivă trebuie
evidenţiată corespunzător.
• ARPA trebuie să emită un semnal vizual şi/sau sonor, atunci
când o ţintă urmărită atinge parametrii de apropiere
(distanţă/timp) limită, fixaţi de operator. Ţinta care a
declanşat semnalul de avertizare trebuie marcată pe ecran.
• semnale de avertizare trebuie emise şi atunci când o ţintă
urmărită este pierdută din anumite motive. Ultima ei poziţie
detectată trebuie marcată.
• facilităţile de alarmare trebuie să poată fi
activate/dezactivate.
 Semnale de avertizare
• Sistemele de alarmare sunt un lucru foarte important
la acest tip de radare. Deoarece ele pot urmări
simultan un număr foarte mare de ţinte plotate,
operatorul trebuie să fie anunţat când o anumită
ţintă devine periculoasă şi să poată vedea imediat
despre care ţintă este vorba.
• Parametrii alarmelor pot fi stabiliţi de către utilizator
pentru definirea unei situaţii de foarte mare
apropiere.
• Procesorul ARPA are nişte valori predefinite pentru
aceşti parametrii (de exemplu CPA = 2,0 Mm şi TCPA
= 10 min). Când ambii parametrii sunt îndepliniţi se
declasează alarma.
Informații alfanumerice referitoare la ținte

• distanţa actuală la ţintă;

• relevmentul actual la ţintă;
• previziunea de distanţă pentru CPA;
• previziunea de timp pentru CPA (TCPA);
• drumul adevărat calculat al ţintei;
• viteza adevărată calculată a ţintei.
• fiecare element din această informaţie trebuie afişat
în aşa fel încât să nu genereze ambiguităţi în
interpretare.
 Simularea manevrelor
• sistemul ARPA trebuie să fie capabil să simuleze
efectul unei manevre de evitare efectuate de nava
proprie asupra tuturor ţintelor urmărite, fără a
întrerupe urmărirea efectivă a acestora.
• trecerea la operaţiunea de simulare trebuie să aibă
loc prin activarea unei anumite comenzi, iar modul
de simulare afişat.
• în manualul utilizatorului trebuiesc incluse toate
informaţiile referitoare la modul în care decurge
simularea.
 Separația în distanță și relevment
• măsurarea rapidă a relevmentelor la orice obiect ce
apare pe ecranul radarului cu o precizie de 1 sau mai
bună;
• capacitatea de separaţie în distanţă de 50 m pentru două
ţinte mici aflate pe acelaşi relevment la o distanţă
cuprinsă între 50% şi 100% din distanţa maximă a scalei
pentru scalele mai mici de 2 mile marine;
• capacitatea de separaţie în relevment de 3,5 pentru
două ţinte mici aflate la aceeaşi distanţă cuprinsă între
50% şi 100% din distanţa maximă a scalei 1,5 sau 2 mile
marine;
• menţinerea performanţelor şi vizualizarea ţintelor
prezentate mai sus şi în cazul unui ruliu sau tangaj de
10;
 PERFORMANŢELE MINIME ALE
ECHIPAMENTELOR ARPA
• scanarea ecranului se face în sensul acelor de ceasornic
pe o arie de 360 cu o viteză cel puţin egală cu 12
rot/min; echipamentul trebuie să funcţioneze
satisfăcător pentru viteze relative ale vântului de până la
100 noduri;
• stabilizarea imaginii radar prin realizarea legăturii cu un
compas cu o precizie de 0,5;
• funcţionarea satisfăcătoare în modul de lucru
nestabilizat;
• posibilitatea suprimării automate a erorilor parazite
produse de valuri (seaclutter), de ploaie (rainclutter), alte
precipitaţii, nori, furtuni de nisip; prin manevrarea
manuală a comenzii anticlutter;
 PERFORMANŢELE MINIME ALE
ECHIPAMENTELOR ARPA
• comenzile accesibile, uşor de identificat şi de folosit;
simbolurile acestora sunt în conformitate cu cerinţele
IMO privind echipamentul radar de navigaţie;
• echipamentul trebuie să fie operaţional în 4 minute de
la pornire;
• echipamentul trebuie să fie operaţional în 15 secunde
din poziţia de aşteptare (din stand-by);
• după instalarea la bord şi punerea în funcţiune, precizia
în măsurarea nu trebuie să fie afectată de acţiunea
câmpului magnetic terestru pe timpul marşului navei;
 PERFORMANŢELE MINIME ALE
ECHIPAMENTELOR ARPA
• stabilirea poziţiei iniţiale a navei proprii pe ecranul radar nu se
poate face mai mult de 75% din raza ecranului;
• posibilitatea de resetare automată a poziției inițiale a navei
proprii;
• posibilitatea de a anula toate semnalele procesate care pot
împiedica apariţia imaginii unei geamanduri radar pe ecran;
• în situaţia instalării la bord a două radare acestea pot lucra
independent sau simultan, fără a fi dependente unul faţă de
celălalt, ambele radare fiind cuplate la o sursă de energie de
urgenţă conform prevederilor SOLAS 1974;
• interconectarea sistemului de alimentare electrică a două
radare nu trebuie să afecteze lucrul unuia dintre ele în cazul
întreruperii alimentării cu energie, sau apariţiei unei avarii la
celălalt radar.
 PERFORMANŢELE MINIME ALE
ECHIPAMENTELOR ARPA
• prezentarea unei ţinte clare după 5-10 scanări;
• la schimbarea scalei de distanţe sau la resetarea
imaginii radar, plotarea ţintelor pe ecran se va
face într-un interval de timp de cel mult 4 scanări
ale ecranului (4 rotaţii ale antenei);
• în cazul manevrei unei ţinte (sau a navei proprii)
se prezintă informaţii despre tendinţa de mişcare
într-un interval de timp de cel mult 1 minut şi
mişcarea calculată a ţintei în 3 minute;
 Manualul de operare
• Odată cu achiziţionarea unui echipament radar, furnizorul este
obligat să asigure şi manualul de operare al echipamentului
respectiv.
În general acest manual are două părţi distincte:
• Instrucţiunile de operare, care se adresează utilizatorului
direct, respectiv ofiţerilor de punte. În acest capitol sunt
conţinute şi testele standard care trebuiesc efectuate la
fiecare pornire a radarului, teste iniţiale care verifică buna
funcţionare generală radarului. Aceste autoteste sunt primele
care pot semnala anumite deficienţe în corectitudinea
informaţiilor oferite de echipamentul respectiv.
• Caracteristicile tehnice, schemele de principiu şi electronice,
instrucţiunile de depanare, care se adresează personalului de
bord sau tehnic care este solicitat să efectueze depanarea
echipamentului în caz de defecţiuni.
 Testarea performanţelor şi semnalizarea
defecţiunilor
• sistemul ARPA trebuie să semnalizeze
eventuale defecţiuni interne, pentru a permite
operatorului luarea măsurilor ce se impun
• un set de teste de funcţionalitate trebuiesc
incluse în soft pentru a putea fi efectuate la
cerere de către operator în vederea detectării
cauzelor erorilor.
 Scenarii standard de testare a preciziei
datelor
• Aceste scenarii cuprind un set de date pentru
care sunt testate radarele.
• Pentru datele stabilite conform scenariilor din
tabelul 1, rezultatele calculate de ARPA
trebuie, în 95% din cazuri să se încadreze în
limitele din tabelul 2.
 Scenarii standard de testare a preciziei
datelor
Scen. 1 Scen. 2 Scen. 3 Scen. 4

Drumul navei proprii (°) 000 000 000 000

Viteza navei proprii (Nd) 10 10 5 25

Distanța la țintă (Mm) 8 1 8 8

Relevmentul la țintă (°) 000 000 045 045

Directia mișcării relative 180 090 225 225

(°)

Viteza relativă a țintei 20 10 20 20

(Nd)
 Scenarii standard de testare a preciziei
datelor
Directia mișcării Viteza relativă a țintei CPA (Mm) TCPA Drum Viteză
relative (°) (Nd) (min) țintă țintă (Nd)
(°)
Scen. 1 min 3 min 1 min 3 min 1 min 3 min 3 min 3 min 3 min

1 11 3,0 2,8 0,8 1,6 0,5 1,0 7,4 1,2

2 7 2,3 0,6 0,3 2,8 0,8

3 14 4,4 2,2 0,9 1,8 0,7 1,0 3,3 1,0

4 15 4,6 1,5 0,8 2,0 0,7 1,0 2,6 1,2

 DEFINIŢII ŞI TERMENI ARPA STANDARD
• Mişcarea predictibilă a țintei (Target’s Predicted Motion)
– reprezentarea pe ecranul radarului, prin extrapolare, a
mişcării viitoare a țintei pe baza măsurării de relevmente şi
distanţe radar pentru un interval de timp stabilit de către
operator – vectorul țintei:
» vector real;
» vector relativ.
• Trendul mişcării țintei (Target’s Motion Trend)
– poziția relativă sau adevărată a țintei în trecut pentru un
interval de timp stabilit de către operator: urma țintei, ecoul
țintei, etc.:
» urme reale;
» urme relative.
 Urmărirea țintelor navale. Funcția History
Procesul de urmărire a țintelor navale poate fi
vizualizat la cerere, sub forma a cel puţin 4 poziţii trecute
succesiv (past position) sau prin vectori (vector history),
pentru un interval de timp de opt minute.
Poate fi afișat și pentru intervale de:
• 1-3 minute;
• 10, 12 minute.
2 min 2 min
2 min

2 min 2 min

2 min 2 min

2 min
 Metode de simulare a manevrei de evitare

• Metoda PAD (Predicted Area of Danger) –

dezvoltată de firma Sperry;

• Metoda vectorială – cea mai utilizată în prezent.

 CONSTRUCȚIA PAD PE PLANȘETA RADAR
Se determină drumul DA și viteza țintei VA, CPA, TCPA, Asp
Se simulează o evitare prin schimbare de drum la dreapta și
stânga
Se determină nDN1, nDN2, nTCPA1, nTCPA2
Se prelungește DA dincolo de A, se notează cu A1 și
A4,intersecțiile DA cu nDN1 și nDN2
Segmentul A1A4 se imparte în 4 părți egale, cu A2 și A3 se
notează punctele apropiate de A1 și A4
În A2 și A3 se trasează două perpendiculare pe DA
Pe acestea se determină punctele A2`, A2``, A3`, A3``, astfel
încât A2`A2= A2A2``= A3`A3= A3A3``= dsig
 Se construiește PAD unind punctele
A1, A2`, A3`, A4, A3``, A3`, A1

PPC

Pe unele radare punctul de intersecție a DN cu DA

se notează cu PPC – Punctul Previzibil de Coliziune
(Potential Point of Collision)
 Observații
• PPC-ul nu este neapărat pe mijlocul segmentului A1A4;
• PAD-ul se utilizează pentru evitarea mai multor ținte simultan și nu se
construieşte de către ofiţerul de cart pe planşetă ci de către radarul ARPA pe
ecran;
• Pentru viteza navei mai mică decât viteza țintei și o anumită poziție relativă a
acesteia față de nava proprie, pot exista două drumuri ale navei ce duc la
coliziune și respectiv două variante de PAD;
• Grafic PAD-ul poate fi reprezenat sub forma un hexagon sau poate fi aproximat
la o elipsă sau chiar la un cerc;
• Drumul de evitare nu trebuie să intersecteze PAD-ul niciunei ținte;
• Modificând viteza sau dsig, se modifică forma PAD-ului.
Utilizarea PAD

Se
ct
DN1

or
pe
ric
DN

ul
os
DN2
Modificarea PAD prin variația vitezei
La modificarea vitezei navei proprii se modifică PAD-ul

DN

Reducerea vitezei

Creșterea vitezei
 Modificarea PAD prin variația dsig
La modificarea distanței de siguranță se modifică PAD-ul

DN
Simularea manevrei de evitare

Sistemul vectorial
Facilitatea TRIAL
 Simularea manevrei de evitare
cu radarul în mișcare relativă (RM)
• Se presupune o situație, la un moment dat t0, la care s-au
detectat două ținte în sectorul prova, ce au fost
achiziționate.
• Radarul ARPA asigură urmărirea automată a țintelor, deci
odată achiziționate, țintele vor fi urmărite continuu și datele
referitoare la traiectoriile lor actualizate automat.

• Datele referitoare la ținte vor fi afișate la cerere, iar pe

ecran vor fi afișați vectorii corespunzători mișcării relative
inițiale ale celor două ținte.
• După ce ținta a fost selectată și este evident că ea va genera o
situație de foarte mare apropiere se trece la etapa de simulare
a manevrei de evitare:
– se verifică mai întâi dacă vectorul țintelor este vector
relativ sau adevărat. Simularea se face cu vector relativ;
– se lansează facilitatea de simulare pentru a vedea ce
manevră de evitare s-ar putea efectua pentru a evita ținta
cea mai periculoasă;
– apare pe ecran un mesaj ce avertizează operatorul că este
în curs o operațiune de simulare a unei manevre (de
exemplu “TRIAL” sau T ).
– din centrul imaginii radar (care reprezintă poziția navei
proprii) va apare un vector orientat de direcția DN și de
lungime egală cu spațiul parcurs de nava proprie cu VN în
intervalul de timp setat la radar (vectorul navei proprii).
Date setate de operator pentru simulare și
determinarea manevrei de evitare optime
• intervalul de timp până la începerea manevrei (Delay);

• drumul de evitare (nDN);

• viteza de evitare (nVN).

 ALGORITM DE OPERAȚII
• stabilirea distanței de siguranță dorite cu ajutorul unui
VRM cu centru în poziția navei proprii;

• stabilirea intervalului de timp în minute până la

începerea manevrei (Delay);

• pe ecran, pentru țintele plotate se va afișa poziția

actuală a acestora și o nouă poziție, corespunzătoare
poziției estimate a țintelor în momentul începerii
manevrei.
 Simularea manevrei de evitare propriu-zise, prin
modificarea parametrilor de mișcare ai navei proprii

• În funcție de condițiile reale existente se vor încerca

variantele de evitare în succesiunea:
▪ schimbare de drum la Tb;
▪ reducerea vitezei;
▪ schimbare de drum la Bd;
▪ creșterea vitezei.

• Când vectorul relativ al țintei care trebuie evitată a ajuns

tangent la cercul de siguranță se pot citi valorile referitoare
la nDN și/sau la nVN .
 Declanșarea efectivă a manevrei de evitare
după scurgerea intervalului de timp (Delay)

• Evoluția țintei trebuie urmărită atât vizual (dacă este

posibil) cât și pe radar, pentru a se observa dacă soluția
dată de ARPA este viabilă.

• Orice dubiu privind soluția găsită cu ajutorul sistemului

ARPA trebuie corelat cu situația reală, putându-se
modifica parametrii manevrei de evitare funcție de
necesitățile momentului.
Course 70
Speed 15 KNT

Vector (R)
12 min. Target Data
Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Course 305
Speed 12 KNT
CPA 0.2 NM
TCPA 22 min
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay = 0 min Speed 12 KNT
Course = 070 CPA 0.2 NM
TCPA 22min
Speed = 15 KNT
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay == 00
Delay 06 min
min Speed 12 KNT
Course = 070 CPA 0.2 NM
TCPA 19 min
Speed = 15 KNT
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay == 00
Delay 06 min
min Speed 12 KNT
Course CPA 0.2 NM
Course == 060
090
105
120 TCPA 19min
Speed = 15 KNT
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. TargetNo.2
Target No.2
BRG95
BRG 95(T)
(T)
DIST4.0
DIST 8.7NM
NM
Trial Manoeuvre Course305
Course 280
Delay 03
Delay == 00
06 min
00 min Sped 12
Speed 12 KNT
KNT
Course CPA0.2
CPA 0.2NM
NM
Course == 060
090
105
120 TCPA06 13min
min
TCPA
Speed = 15 KNT
Course 090
Course70
120
105
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. TargetNo.2
Target No.2
BRG92
BRG 95(T)
(T)
DIST3.8
DIST 4.0NM
NM
Trial Manoeuvre Course305
Course 280
Delay 03
Delay == 00
06 min
00 min Speed12
Speed 12KNT
KNT
Course CPA1.6
CPA 0.2NM
NM
Course == 060
090
105
120 TCPA0506min
min
TCPA
Speed = 15 KNT
Monitorizarea desfășurării manevrei de evitare
• După declanșarea manevrei de evitare, situația trebuie
urmărită în continuare, pentru a se observa dacă soluția
simulată corespunde realității;

• Dacă nu există alte nave în vecinătate, încheierea

manevrei de evitare se poate face conform soluțiilor de
radar plotting.

• Dacă există însă alte nave în apropiere, este bine ca

ofițerul de cart să se asigure că revenirea la parametrii
inițiali de mișcare nu va genera o situație de foarte
mare apropiere cu o altă navă.
 Revenirea la parametrii inițiali de mișcare
• Verificarea revenirii în siguranță la parametrii inițiali de
mișcare se face, utilizând tot facilitatea de simulare a
manevrelor:
▪ se plotează țintele aflate în apropierea navei proprii;
▪ se fixează un VRM la valoarea distanței de siguranță;
▪ se lansează funcția de simulare;
▪ se fixează delay-ul la valoarea indicată în fereastra TARGET
DATA pentru cel mai mic TCPA al uneia dintre ținte.

• Pe ecran vor fi afișate pozițiile estimate ale țintelor funcție de

valoarea delay-ului, cu vectorii corespunzători.
 Revenirea la parametrii inițiali de mișcare
• Valorile inițiale pentru parametrii de marș ai navei proprii sunt cele
corespunzătoare manevrei de evitare (nDN, nVN).

• Se introduc parametrii de marș inițiali ai navei proprii (DN, VN) ca

parametrii de evitare în noua situație simulată.

• Se observă orientarea vectorilor relativi ai țintelor aflate în apropiere,

pentru a se putea aprecia dacă intersectează sau nu cercul de siguranță.

• În cazul în care un astfel de lucru se întâmplă, încheierea manevrei de

evitare trebuie întârziată.

• Pentru a determina peste câte minute se poate încheia manevra de evitare,

se va mări valoarea delay-ului, până când se constată că vectorii relativi
ai țintelor nu mai intersectează cercul de siguranță.
 120
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 75 (T)
DIST 2.0 NM
Trial Manoeuvre Course 280
Delay = 05 min Speed 12 KNT
Course = 120 CPA 1.6 NM
TCPA 05 min
Speed = 15 KNT
 120
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 75 (T)
DIST 2.0 NM
Trial Manoeuvre Course 280
Delay = 05 min Speed 12 KNT
Course
Course == 120
070 CPA 1.6 NM
TCPA 05 min
Speed = 15 KNT
 Simularea manevrei de evitare
cu radarul în mișcare reală (TM)

• Simularea manevrei de evitare cu radarul în mișcare

reala este posibilă dar neindicată.
• Activând modul de simulare, pe ecran va fi afișat și
vectorul de mișcare pentru nava proprie, funcție de
drumul și viteza inițială a navei proprii.
• Valorile respective apar și în fereastra cu datele pentru
simularea manevrei.
 TM
Course 70
Speed 15 KNT

Vector (T)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Course 305
Speed 12 KNT
CPA 0.2 NM
TCPA 22 min
 TM
Course 70
Speed 15 KNT C UP

Vector (T)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Course 305
Speed 12 KNT
CPA 0.2 NM
TCPA 22 min
 ALGORITM DE OPERAȚII
• Se setează DELAY-ul la o anumită valoare (6 minute);

• Pe ecranul radarului, originile vectorilor s-au deplasat

în pozițiile estimate ale navelor țintă după trecerea
intervalului de timp respectiv;

• În mișcare reală, originea vectorului pentru nava

proprie este deplasată, corespunzător poziției estimate
pe care o va avea nava proprie peste același interval de
timp (6 minute).
 TM
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay = 06 min Speed 12 KNT
Course = 070 CPA 0.2 NM
TCPA 22 min
Speed = 15 KNT
• În imaginea radar prezentată în mișcare reală, singurul lucru care
indică grafic că există o situație periculoasă este faptul că
vectorul navei proprii intersectează vectorul de mișcare
reală al țintei.

• Ofițerul de cart, având suficient spațiu de manevră, decide că

evitarea va trebui efectuată printr-o schimbare de drum la
tribord.

• Verificarea nCPA-ului rezultat în urma simulării se poate estima

cu ajutorul unui ERBL.

• După prezentarea acestui exemplu, se observă clar că cea mai

bună informație referitoare la soluția de evitare se obține chiar și
în cazul radarelor ARPA tot în mișcare relativă.
 TM
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay = 06 min Speed 12 KNT
Course = 070
120 CPA 0.2 NM
TCPA 22 min
Speed = 15 KNT
 TM
Course 70
Speed 15 KNT TRIAL

Vector (R)
12 min. Target No.2
BRG 95 (T)
DIST 8.7 NM
Trial Manoeuvre Course 305
Delay = 06 min Speed 12 KNT
Course = 070
120 CPA 0.2 NM
TCPA 18 min
Speed = 15 KNT
 ROLUL RADARULUI ANTICOLIZIUNE
ÎN LUAREA DECIZIEI ÎN MANEVRA DE EVITARE
Pentru a înţelege rolul radarului anticoliziune în luarea unei bune
decizii în manevra de evitare a coliziunilor pe mare este necesară analiza
etapelor deciziei, astfel:
1. obiectivul deciziei – conducerea în siguranţă a navei;
2. informarea – realizată printr-o veghe permanentă auditivă şi vizuală, de
către personalul de cart de pe comanda navei, prin toate mijloacele:
▪ organele de simţ;
▪ echipamentele de navigaţie;
3. analiza şi prelucrarea informaţiilor – prin metode diferite, de exemplu,
prin compararea valorii relevmentului cu valoarea relevmentului final sau
prin compararea valorii distanţei iniţiale cu cea a distanţei minime (CPA),
pentru a se putea determina situaţiile periculoase, periculoase în timp,
nepericuloase;
 ROLUL RADARULUI ANTICOLIZIUNE
ÎN LUAREA DECIZIEI ÎN MANEVRA DE EVITARE

4. existenţa mai multor variante de decizie – evitarea coliziunii prin

diferite procedee;
5. alegerea variantei optime de decizie – luarea în considerare a
tuturor factorilor care influenţează decizia, factorii externi, experienţa
personală, respectarea legislaţiei, etc.;
6. luarea deciziei – alegerea modalităţii de punere în aplicare a
deciziei:
▪ prin viu grai, comandă la timonier;
▪ acţiune directă asupra timonei şi a telegrafului;
7. controlul şi corecţia deciziei – realizarea comparaţiei între
parametrii de poziţie şi de evitare calculaţi şi cei reali, obţinându-se
elementele necesare corecţiei, după caz, a manevrei.
 Analiza situației
Analiza situaţiei de navigaţie în luarea deciziei de evitare
a coliziunilor presupune cunoaşterea următoarelor elemente:
• caracteristicile fizico-geografice ale zonei de navigaţie:
▪ lățimea pasei;
▪ adâncimi;
▪ pericole de navigaţie;

• restricţii:
▪ valoarea traficului maritim în zonă;
▪ calităţile manevriere ale navei;
▪ calităţile personale şi pregătirea profesională a
personalului de cart.
 Reglarea radarului de navigație
• Condițiile atmosferice influențează direct performanțele
radarului, reglarea corectă a acestuia fiind esențială pentru
asigurarea unei detecții maxime a țintelor.

• Problema cea mai grea din acest punct de vedere o constituie

detectarea țintelor de mici dimensiuni sau cu proprietați slabe
de reflexie ale undei radar.

• Linia coastei este în general bine definită pe radar, cu excepţia

malurilor foarte joase, nisipoase.
• Detectarea ambarcațiunilor sau a ghețarilor este deosebit de
dificilă dacă radarul nu este corect reglat, chiar și în condiții
optime de propagare a undelor emise de radar.
• Lucrurile devin mult mai complicate în condiții de vizibilitate
redusă, când nu mai există posibilitatea efectuării unor
observații vizuale eficiente, singura sursă de informare fiind
imaginea radar.
• Când nu se poate stabili cu certitudine dacă un anumit spot
luminos de pe ecran este sau nu o țintă reală, este mai sigur să
se considere că acea țintă există și să se procedeze în
consecință.
• La fel de stringent se pune problema unei corecte și
eficiente reglări a radarului în cazul pilotării navei în
treceri înguste și în condiții reduse de vizibilitate.

• Având în vedere că în astfel de împrejurări radarul

este utilizat cu precădere pe scale mici de distanțe
(pentru a putea detecta reperele de navigație
plutitoare) urmărirea imaginii radar este mai dificilă
din cauza vitezei mari de deplasare a țintelor pe ecran
și datorită limitării zonei de explorare.
• Reglarea radarului trebuie privită ca un ansamblu de
mijloace și procedee menite să asigure generarea pe
ecran a unei imagini cât mai fidele, comparabile cu
cea reală, pe baza ecourilor recepționate.
• Trebuie ținut cont în orice moment de limitările
tehnice ale echipamentului respectiv, limitări care pot
fi cunoscute cu precizie prin studierea manualului de
utilizare al acestuia.
 Pornirea radarului
• De fiecare dată când radarul trebuie pornit, se efectuează o
serie de verificări și operațiuni preliminare:

• Se verifică dacă antena radarului este liberă. Se cuplează

alimentarea generală a radarului.

• Se trec pe zero potențiometrele următoarelor funcții:

strălucire ecran (brilliance), contrast (contrast), amplificare
(gain), filtrele de mare și ploaie (sea clutter, rain clutter).

• Se pornește radarul.
• În momentul cuplării butonului de pornire al radarului,
se realizează alimentarea antenei, emițătorului,
receptorului și ecranului, inițializându-se operațiunile
de “încălzire” ale echipamentului. Antena nu începe să
se rotească.
• Perioada necesară intrării radarului în funcțiune când
este pornit de la “rece”, durează 1,5 – 4 min., în
funcție de tipul echipamentului.
• În acest moment radarul se află în poziția de așteptare
(stand-by).
• Pe timpul încălzirii radarului, operatorul poate efectua
în general următoarele operațiuni:
• rularea autotestelor de funcționare.
• alegerea modului de stabilizare al imaginii radar
• alegerea modului de prezentare a mișcării radar
• verificarea alinierii radarului cu girocompasul
• alegerea scalei de distanță
• alegerea lungimii impulsului
 Pregătirea display-ului:
• stabilirea gradului de iluminare al cercului azimutal,
cercurilor fixe de distanță, EBL, VRM, cursor, ferestrelor
cu date;
• pentru determinarea nivelului de iluminare al acestor
elemente grafice, trebuie ținut cont în primul rând de
gradul de iluminare al comenzii.

• După ce radarul s-a “încălzit”, el poate fi trecut de pe

poziția de stand-by pe cea de funcționare propriu-zisă
(emisie).
 Reglajul amplificării (gain)
• se rotește potențiometrul amplificării, până când pe ecran
apar primele sclipiri luminoase (zgomotul de fond al
receptorului).
• Semnalul recepționat de la o țintă reală nu este afișat pe
ecran dacă intensitatea lui nu este mai mare decât acest
zgomot de fond al receptorului radar;
• dacă amplificarea este prea mică, ecourile slabe provenite
de la ținte cu proprietăți reflexive reduse, nu vor fi afișate
pe ecran.
• dacă amplificarea este prea mare, aceste ecouri vor fi
afișate pe ecran, dar nu vor putea fi reperate de către
operatorul radar, deoarece ecranul va fi plin de “paraziți
luminoși”.
Amplificare optimă
Amplificare mare
• Acordarea radarului (tunning):
• prin acordarea radarului se înțelege reglarea frecvenței
receptorului, astfel încât ea să coincidă cu frecvența
emițătorului (similar cu acordul fin al unui receptor
radio obișnuit);
• acordarea corectă a radarului asigură receptia maximă
a ecoului unei ținte;
• în manualul de utilizare al echipamentului respectiv
este dată modalitatea specifică pentru efectuarea și
vizualizarea acordului.
 Reglarea contrastului:
• prin contrast se înțelege diferența în luminozitate între
ecouri și fundalul imaginii radar;
• amplificarea, acordul și contrastul sunt direct legate
între ele și interdependente;
• Algoritmul de reglare :
• se alege un nivel de contrast care să redea pe ecran o
imagine radar bine conturată;
• se reglează corect amplificarea;
• se reglează din nou nivelul contrastului funcție de gradul
de luminozitate al mediului;
• se acordează radarul;
• se reajustează nivelul contrastului.
 Utilizarea scalelor de distanță
• Pe durata utilizării radarului, scalele radar se schimbă destul de
des pentru a asigura o explorare eficientă la distanță și în
apropierea navei.
• O dată cu schimbarea scalei de distanță, trebuie schimbată și
lungimea impulsului emis de radar.
• Astfel, pentru scalele mari de distanță se utilizează un impuls
lung, pentru scalele mici de distanță, un impuls scurt.
• Chiar dacă schimbarea lungimii impulsului emis de radar se
face automat, funcție de scala pe care este comutat radarul,
toate echipamentele au și facilitatea de selectare manuală a
lungimii impulsului.
• Reglajul manual al lungimii impulsului este util în
anumite condiții atmosferice și mai ales pe scale de
distanțe medii, când radarul selectează automat un
impuls de lungime medie.

• În astfel de situații anumite ținte de mici dimensiuni

pot fi detectate mai bine dacă se comută manual pe
impuls scurt, chiar dacă imaginea generală de pe
ecran este de mai proastă calitate.
 Reglajul “Sea clutter”
• este utilizat pentru a se reduce paraziții care apar pe ecran datorită
ecourilor reflectate de valurile din apropierea navei.
• ecourile mai slabe decât nivelul pentru care a fost reglat “Sea clutter”-ul
nu vor apărea pe ecran.
• această filtrare a semnalului radar recepționat trebuie privită cu deosebită
atenție, pentru a nu masca ecourile provenite de la ambarcațiuni mici,
iceberg-uri de mici dimensiuni sau alte obiecte plutitoare asemănătoare;
• în același timp, în cazul unei mări agitate, un reglaj la un nivel prea mic
al “Sea clutter”-ului, poate face ca ecourile mai slabe provenite de la
ținte de mici dimensiuni să nu poată fi distinse din cauza paraziților;
• procedura recomandată pentru obținerea unei imagini optime:
• se rotește potențiometrul “Sea clutter” la nivelul maxim;
• se reduce nivelul de filtrare treptat, observând apariția
ecourilor țintelor reale, până în momentul în care pe ecran
apar din nou paraziții generați de valuri;
• se efectuează acest reglaj din timp în timp, funcție de
condițiile atmosferice, gradul de vizibilitate și de tipul țintei;
• pentru perioade de observare mai lungi, se menține
reglajul “Sea clutter” astfel încât pe ecran să apară un
număr foarte mic de paraziți generați de valuri.
Valuri de 10 m cu sea cluter la zero
Valuri de 10 m cu sea cluter reglat manual
Valuri de 10 m cu sea cluter reglat automat
 Reglajul “Rain clutter”
• Spre deosebire de efectul mării, precipitațiile afectează atât
recepționarea cât și emisia undei radar.
• Această diminuare a emisiei-recepției radar afectează și
detectarea țintelor situate în afara zonei cu precipitații.
• Paraziții generați de precipitații apar pe ecranul radar ca sclipiri
în poziții aleatoare, dar în același timp, zona afectată de
precipitații abundente este clar definită pe ecran sub forma
unei pete luminoase compacte;
Pentru detectarea unor ținte aflate în zone cu precipitații se
procedează astfel:
• dacă zona cu precipitații este în apropierea navei, prin mărirea
nivelului filtrării “Rain clutter” pot fi observate țintele aflate în
apropiere;
• metoda cea mai eficientă de detectare a unei ținte în aceste
condiții este de a mări nivelul amplificării.
• de asemenea se poate efectua o combinație de reglaje, prin
varierea nivelului de filtrare cu “Rain clutter”-ul și al amplificării;
• detectarea țintelor aflate în afara zonei cu precipitații poate fi
dificilă dacă reglajul “Rain clutter” este activat la un nivel mai
mare
Efectul rain cluter pe vreme buna
 Activități practice pentru reglarea radarului

• Obținerea unei imagini radar optime pe baza setului de reglaje este în

primul rând o chestiune de experiență din partea operatorului radar și
de bună cunoaștere a echipamentului radar cu care se lucrează.

• Pentru a fi sigur că radarul este în orice moment reglat corect, iar

detecția nu este afectată sub limitele normale, trebuiesc efectuate
testări ale acestei combinații de reglaje în diferite condiții atmosferice și
pe diferite scale de distanțe, dar în condiții acceptabile de vizibilitate.

• De regulă, fiecare operator radar are un sistem propriu de reglare al

radarului, pe care-l consideră optim pentru situația existentă.
• Numai în momentul în care ofițerul de cart este sigur că a
efectuat un reglaj corect al radarului, acesta se poate baza
integral pe informația radar în condiții de vizibilitate redusă.
• Trebuie evitată aglomerarea imaginii radar cu fel de fel de
obiecte grafice, dacă ele nu sunt neapărat necesare în acel
moment.
• Astfel nu se maschează alte ținte cu adevărat importante și
operatorul se poate concentra asupra acestora, fără ca atenția
sa să fie afectată de acest surplus inutil de informație grafică.