NAVIGAȚIE RADAR ȘI

CONTROLUL CORECȚIILOR - 2

Cursul 12.
Efecte speciale. Efecte false.
Reglarea radarului
 Generalități
• Condițiile atmosferice influențează direct
performanțele radarului, reglarea corectă a acestuia
fiind esențială pentru asigurarea unei detecții maxime
a țintelor.

• Problema cea mai grea din acest punct de vedere o

constituie detectarea țintelor de mici dimensiuni sau
cu proprietați slabe de reflexie ale undei radar.

• Linia coastei este în general bine definită pe radar, cu

excepţia malurilor foarte joase, nisipoase.
• Detectarea ambarcațiunilor sau a ghețarilor este
deosebit de dificilă dacă radarul nu este corect reglat,
chiar și în condiții optime de propagare a undelor
emise de radar.
• Lucrurile devin mult mai complicate în condiții de
vizibilitate redusă, când nu mai există posibilitatea
efectuării unor observații vizuale eficiente, singura
sursă de informare fiind imaginea radar.
• Când nu se poate stabili cu certitudine dacă un
anumit spot luminos de pe ecran este sau nu o țintă
reală, este mai sigur să se considere că acea țintă
există și să se procedeze în consecință.
• La fel de stringent se pune problema unei
corecte și eficiente reglări a radarului în cazul
pilotării navei în treceri înguste și în condiții
reduse de vizibilitate.

• Având în vedere că în astfel de împrejurări

radarul este utilizat cu precădere pe scale
mici de distanțe (pentru a putea detecta
reperele de navigație plutitoare) urmărirea
imaginii radar este mai dificilă din cauza
vitezei mari de deplasare a țintelor pe ecran și
datorită limitării zonei de explorare.
• Reglarea radarului trebuie privită ca un
ansamblu de mijloace și procedee menite să
asigure generarea pe ecran a unei imagini cât
mai fidele, comparabile cu cea reală, pe baza
ecourilor recepționate.
• Trebuie ținut cont în orice moment de
limitările tehnice ale echipamentului
respectiv, limitări care pot fi cunoscute cu
precizie prin studierea manualului de utilizare
al acestuia.
Caracteristica de directivitate a
semnalului radar
• Energia emisă de antena radar
se concentrează pe o direcție
perpendiculară la antena într-
un lob principal de forma
arătată în figură dar apar și doi
sau mai mulți lobi secundari.
• Pe lângă faptul că lobii laterali
constituie partea de energie
pierdută la emisie, în anumite
condiții, ei sunt capabili să
genereze ecouri false, ce
îngreunează interpretarea
imaginii obținute pe ecran.
Efectul de lob lateral
• Astfel, de exemplu, considerăm că antena este
orientată pe direcția perpendiculară la OA și o
țintă T cu bune calități reflexive, la mică
distanță, apare pe directia OB a lobului lateral
L1; în aceste condiții se poate forma un ecou
fals suficient de puternic pentru a produce un
spot Tl pe ecran în direcția lobului principal
OA. Când antena, în timpul rotației ajunge pe
direcția OB a țintei, lobul principal generează
spotul real T2, ulterior, la orientarea OC a
antenei, când ținta T intră în bătaia lobului
lateral L2, se produce ecoul fals T3. Rezultă că
cei doi lobi laterali produc două ecouri false T1,
și T3, simetrice în raport cu cel real T2.
• În realitate însă, sunt mai mulți lobi
laterali, ce produc pe ecran o serie de ecouri
false, sub forma unui arc de cerc constituit din
pete luminoase de intensități diferite; între
acestea, spotul de lobul principal poate fi
identificat după intensitatea luminoasă, care
este evident mai mare.
 Sectorul orb
Dacă antena nu este instalată la o înălțime superioară față de coș sau de alte
elemente de suprastructura ale navei, se va crea pe ecranul radar așa numitul
sector orb, care în funcție de mărime poate rămâne complet neexplorat sau
distanța de detecție a țintelor se reduce în mod apreciabil. Fenomenul poate fi
constatat prin producerea unui sector umbrit ce acoperă semnalele parazitare din
centrul ecranului sau întrerupe linia coastei pe o anumită porțiune
De asemenea, la scările mai mici de 6 Mm, catargul prova poate provoca un
sector orb de 1˚ la 6˚. La scările mai mari are loc, de obicei o atenuare a
semnalului în sectorul respectiv, reducându-se distanța de detecție chiar până la
jumătate.
Eliminarea acestor neajunsuri se poate face prin instalarea unei alte antene
radar în prova sau în zona neacoperită de antena principală sau în cea mai rea
situație prin observații vizuale mai atente în zonele respective. Se pot utiliza la
anumite intervale de timp, mai ales atunci când sunt condiții grele de vizibilitate
schimbări de drum astfel încât sa se observe chiar și pentru o scurtă perioadă de
timp sectorul orb.
Ecouri multiple

•Pot apare pe ecran

ecouri false datorită
reflexiei semnalului
principal de coș sau
alte suprastructuri
ale navei sau chiar
de către alte nave
din apropiere
 Pornirea radarului
• De fiecare dată când radarul trebuie pornit, se
efectuează o serie de verificări și operațiuni
preliminare:

• Se verifică dacă antena radarului este liberă. Se

cuplează alimentarea generală a radarului.

• Se trec pe zero potențiometrele următoarelor

funcții: strălucire ecran (brilliance), contrast
(contrast), amplificare (gain), filtrele de mare și
ploaie (sea clutter, rain clutter).

• Se pornește radarul.
• În momentul cuplării butonului de pornire al
radarului, se realizează alimentarea antenei,
emițătorului, receptorului și ecranului,
inițializându-se operațiunile de “încălzire” ale
echipamentului. Antena nu începe să se rotească.
• Perioada necesară intrării radarului în funcțiune
când este pornit de la “rece”, durează 1,5 – 4 min.,
în funcție de tipul echipamentului.
• În acest moment radarul se află în poziția de
așteptare (stand-by).
• Pe timpul încălzirii radarului, operatorul poate
efectua în general următoarele operațiuni:
• rularea autotestelor de funcționare.
• alegerea modului de stabilizare al imaginii
radar
• alegerea modului de prezentare a mișcării
radar
• verificarea alinierii radarului cu
girocompasul
• alegerea scalei de distanță
• alegerea lungimii impulsului
 Pregătirea display-ului:
• stabilirea gradului de iluminare al cercului
azimutal, cercurilor fixe de distanță, EBL, VRM,
cursor, ferestrelor cu date;
• pentru determinarea nivelului de iluminare al
acestor elemente grafice, trebuie ținut cont în
primul rând de gradul de iluminare al comenzii.

• După ce radarul s-a “încălzit”, el poate fi

trecut de pe poziția de stand-by pe cea de
funcționare propriu-zisă (emisie).
 Reglajul amplificării (gain)
• se rotește potențiometrul amplificării, până când
pe ecran apar primele sclipiri luminoase (zgomotul
de fond al receptorului).
• Semnalul recepționat de la o țintă reală nu este
afișat pe ecran dacă intensitatea lui nu este mai
mare decât acest zgomot de fond al receptorului
radar;
• dacă amplificarea este prea mică, ecourile slabe
provenite de la ținte cu proprietăți reflexive reduse,
nu vor fi afișate pe ecran.
• dacă amplificarea este prea mare, aceste ecouri
vor fi afișate pe ecran, dar nu vor putea fi reperate
de către operatorul radar, deoarece ecranul va fi
plin de “paraziți luminoși”.
Amplificare optimă
Amplificare mare
• Acordarea radarului (tunning):
• prin acordarea radarului se înțelege reglarea
frecvenței receptorului, astfel încât ea să
coincidă cu frecvența emițătorului (similar cu
acordul fin al unui receptor radio obișnuit);
• acordarea corectă a radarului asigură receptia
maximă a ecoului unei ținte;
• în manualul de utilizare al echipamentului
respectiv este dată modalitatea specifică
pentru efectuarea și vizualizarea acordului.
 Reglarea contrastului:
• prin contrast se înțelege diferența în luminozitate
între ecouri și fundalul imaginii radar;
• amplificarea, acordul și contrastul sunt direct legate
între ele și interdependente;
• Algoritmul de reglare :
• se alege un nivel de contrast care să redea pe ecran o
imagine radar bine conturată;
• se reglează corect amplificarea;
• se reglează din nou nivelul contrastului funcție de
gradul de luminozitate al mediului;
• se acordează radarul;
• se reajustează nivelul contrastului.
 Utilizarea scalelor de distanță
• Pe durata utilizării radarului, scalele radar se schimbă
destul de des pentru a asigura o explorare eficientă la
distanță și în apropierea navei.
• O dată cu schimbarea scalei de distanță, trebuie
schimbată și lungimea impulsului emis de radar.
• Astfel, pentru scalele mari de distanță se utilizează un
impuls lung, pentru scalele mici de distanță, un
impuls scurt.
• Chiar dacă schimbarea lungimii impulsului emis de
radar se face automat, funcție de scala pe care este
comutat radarul, toate echipamentele au și facilitatea
de selectare manuală a lungimii impulsului.
• Reglajul manual al lungimii impulsului este
util în anumite condiții atmosferice și mai ales
pe scale de distanțe medii, când radarul
selectează automat un impuls de lungime
medie.

• În astfel de situații anumite ținte de mici

dimensiuni pot fi detectate mai bine dacă se
comută manual pe impuls scurt, chiar dacă
imaginea generală de pe ecran este de mai
proastă calitate.
 Reglajul “Sea clutter”
• este utilizat pentru a se reduce paraziții care apar pe ecran datorită
ecourilor reflectate de valurile din apropierea navei.
• ecourile mai slabe decât nivelul pentru care a fost reglat “Sea
clutter”-ul nu vor apărea pe ecran.
• această filtrare a semnalului radar recepționat trebuie privită cu
deosebită atenție, pentru a nu masca ecourile provenite de la
ambarcațiuni mici, iceberg-uri de mici dimensiuni sau alte obiecte
plutitoare asemănătoare;
• în același timp, în cazul unei mări agitate, un reglaj la un nivel prea
mic al “Sea clutter”-ului, poate face ca ecourile mai slabe provenite
de la ținte de mici dimensiuni să nu poată fi distinse din cauza
paraziților;
• procedura recomandată pentru obținerea unei imagini
optime:
• se rotește potențiometrul “Sea clutter” la nivelul
maxim;
• se reduce nivelul de filtrare treptat, observând
apariția ecourilor țintelor reale, până în momentul
în care pe ecran apar din nou paraziții generați de
valuri;
• se efectuează acest reglaj din timp în timp, funcție
de condițiile atmosferice, gradul de vizibilitate și de
tipul țintei;
• pentru perioade de observare mai lungi, se
menține reglajul “Sea clutter” astfel încât pe ecran
să apară un număr foarte mic de paraziți generați
de valuri.
Valuri de 10 m cu sea cluter la zero
Valuri de 10 m cu sea cluter reglat manual
Valuri de 10 m cu sea cluter reglat automat
 Reglajul “Rain clutter”
• Spre deosebire de efectul mării, precipitațiile
afectează atât recepționarea cât și emisia undei radar.
• Această diminuare a emisiei-recepției radar afectează
și detectarea țintelor situate în afara zonei cu
precipitații.
• Paraziții generați de precipitații apar pe ecranul radar
ca sclipiri în poziții aleatoare, dar în același timp, zona
afectată de precipitații abundente este clar definită pe
ecran sub forma unei pete luminoase compacte;
Pentru detectarea unor ținte aflate în zone cu
precipitații se procedează astfel:
• dacă zona cu precipitații este în apropierea navei,
prin mărirea nivelului filtrării “Rain clutter” pot fi
observate țintele aflate în apropiere;
• metoda cea mai eficientă de detectare a unei ținte
în aceste condiții este de a mări nivelul amplificării.
• de asemenea se poate efectua o combinație de
reglaje, prin varierea nivelului de filtrare cu “Rain
clutter”-ul și al amplificării;
• detectarea țintelor aflate în afara zonei cu
precipitații poate fi dificilă dacă reglajul “Rain
clutter” este activat la un nivel mai mare
Efectul rain cluter pe vreme buna
 Activități practice pentru reglarea radarului

• Obținerea unei imagini radar optime pe baza setului de

reglaje este în primul rând o chestiune de experiență din
partea operatorului radar și de bună cunoaștere a
echipamentului radar cu care se lucrează.

• Pentru a fi sigur că radarul este în orice moment reglat

corect, iar detecția nu este afectată sub limitele normale,
trebuiesc efectuate testări ale acestei combinații de reglaje în
diferite condiții atmosferice și pe diferite scale de distanțe,
dar în condiții acceptabile de vizibilitate.

• De regulă, fiecare operator radar are un sistem propriu de

reglare al radarului, pe care-l consideră optim pentru situația
existentă.
• Numai în momentul în care ofițerul de cart este
sigur că a efectuat un reglaj corect al radarului,
acesta se poate baza integral pe informația radar
în condiții de vizibilitate redusă.
• Trebuie evitată aglomerarea imaginii radar cu fel
de fel de obiecte grafice, dacă ele nu sunt
neapărat necesare în acel moment.
• Astfel nu se maschează alte ținte cu adevărat
importante și operatorul se poate concentra
asupra acestora, fără ca atenția sa să fie afectată
de acest surplus inutil de informație grafică.