LUCRAREA 7

ECHIPAMENTE DE SEMNALIZARE NAVAL-SEMNALIZRI OPTICE

A.Generaliti
1. Particulariti de funcionare pentru echipamentele de semnalizare naval.
Aceste tipuri de echipamente funcioneaz n general n regimuri grele de
solicitare, datorit condiiilor dure de ambian care le afecteaz fiabilitatea.
Dintre aceste condiii, mai importante sunt:
-apa de mare n contact cu echipamentele costiere sau de pe punile
deschise (prin inundare, stropire sau pulverizare) produce coroziuni puternice
precum i o serie de solicitri mecanice prin presiunile statice i dinamice
exercitate.
-limitrile de volum i greutate la aceste echipamente le reduc n mod
substanial greutatea, nsa fiabilitatea are de suferit;
-trebuie sa functioneze i n poziii nclinate, datorit producerii unor
nclinri curente att n plan longitudinal, ct i n plan transversal, cu durate
scurte (avarii sau valuri) sau lungi (defeciuni de oridn mecanic).
-umiditatea relativ ridicat a aerului provoac o alt categorie de solicitri
prin condensarea apei pe echipamente; n mod curent se ntalnesc umiditi
relative de 20 100%.
-temperatura ambianei are variaii n limite largi (-20C la +75C);
evacuarea cldurii degajate de echipamente n timpul funcionrii este n
contradicie cu condiiile de volum i greutate minime.
-aerul srat provoac de asemenea coroziuni importante, coninutul de
sare n aer variind ntre 0,01 i 1 mg/

-la sol, de regul, aceste echipamente funcioneaz n condiii de izolare

relativ, intervenile operatorilor umani pentru ntreinere tehnic nefiind
ntotdeauna posibile, deci, domeniul de disponibilitate al acestor echipamente
trebuie s fie extins.
2.Semnalizarea automat a enalelor pentru navigaie se face n scopul
indicrii drumului de navigaie.
Sunt utilizate luminosemnale care, n condiii de slab luminozitate
transmit informaie dup un anumit cod.
Farurile (semnale costiere) i geamandurile (semnale plutitoare),
amplasate pe cursurile de apa navigabile sau n zone de litoral, au rolul de a
marca enalul (partea cea mai adnc, navigabil).Balizajul dup sistemul lateral
indic poziia limitelor enalului n raport cu drumul unei nave. Un astfel de
exemplu este dat n fig.1.

Fig.1
T-rm;
Am-Amonte;
Av-Aval;
LSN-Limitele enalului navigabil;
S-balize ce marcheaz limita stnga a enalului(lumina verde);
D-balize ce marcheaz limita dreapt a enalului (lumina roie);
Aceste balize pot fi pot fi detectate i cu ajutorul instalaiei radar de bord,
n acest scop ele sunt prevzute cu reflectoare speciale (radiolocaie pasiv)
extrem de utile pe timp de cea , ploaie torenial etc. /////
Semnalizarea optica pe balize este necesara atunci cand intensitatea
luminoasa in ambianta scade sub o anumita limita (de regula 200 lx) si de
asemenea atunci cand in zona balizei respective intra una sau mai multe nave.
Aceasta semnalizare este nedirectionala, dispozitivele optice fiind echipate cu
obicetive dispuse de jur-imprejurul axei verticale centrale sau cu lentile de tip
cilindre (360 in plan orizontal), distanta de vizibilitate in conditii normale, fiind
de 2,54 km. Pentru un consum minim de energie electrica ca si pentru o
fiabilitate cat mai ridicata, unitatile luminoase intra automat atunci cand este
necesar.

Solutiile tehnice adoptate se bazeaza pe utilizarea unor foto-elemente cu

ajutorul carora se supravegheaza gradul de luminozitate in ambianta, structura
echipamentelor de comanda (electronic) fiind mai simpla sau mai complexa, in
functie de conditiile concrete care trebuie realizate in exploatare.
n fig. 2 este aratat un exmplu de semnalizare simpla: fotorezitorul FR
excita amplificatorul

, la iesirea caruia se gaseste lampa L a dispozitivului

optic DO. In conditii de iluminare normala, fotorezitorul FR are o valoare mica a

rezistentei proprii, astefel ca introduce in saturatie tranzistorul
randul sau anuleaza polarizarea tranzistorului
lampa L stinsa (

;acesta, la

care se blocheaza, mentinand

0).

Daca in ambianta scade vizibilitatea (noapte, ceata, eclipsa de soare etc.),

rezistenta fotorezistorului FR creste ducand, in functie de gradul de iluminare, la
cresterea corespunzatoare a rezistentei colector-emitor pentru tranzistorul
limita, blocare). In acest fel se dechide tranzistorul

(la

, care permite aprinderea

lampii de semnalizare.
Considerand numai portiunile liniare ale caracterisitiliclor celor doua
tranzistoare, intre curentul de aprindere al lampii de semnalizare si curentul de
excitatie, furnizat de fotorezistor, exista urmatoarele relatii de legatura intre
intrare si iesire:

unde

si

respectiv

sunt ceficientii de amplificare in curent pentru tranzistoarele

.

-sensibilitatea integrala a fotorezistorului, m coeficientul de

variatie a fluxului luminos iar

valoarea maxima a acestuia.

Prin faptul ca semnalizarea nu se face in cod, se pot produce erori prin

confundarea cu alte surse de lumina.
Neajunsul semnalat mai sus este eliminat daca se utilizeaza impulsuri;
pentru aceasta se poate folosi un multivibrator comandat cu ajutorul unui
fotorezistor (semnalizarea in cod fig.2b). La iluminare slaba rezistenta
fotorezistorului FR este mare, iar multivibratorul

excita in impulsuri

filamentul lampii L (eclaturi).

Pentru cresterea intensitatii luminoase a dispozitivului optic, in scopul
maririi distantei de vizibilitate, s-au realizat eclipsoare( generatoare de eclaturi)
cu tuburi florescente.
In acest caz, ridicarea tensiunii continue (obtinuta din baterii galvanice sau
acumulatoare electrice) se realizeaza cu ajutorul unui oscilator autoblocat OA,
comandat de catre un fotorezistor FR (fig, 3a).

La ntuneric, oscilatorul autoblocat aplic semnale (de tensiune)

transformatorului de impulsuri Tr I care aprinde, sub impulsuri de tensiune
ridicat, tubul flourescent TF.
Toate montajele analizate mai sus au dezavantajul c, la ntuneric intr n
tensiune, chiar dac n zona balizei respective nu se navigheaz. Pentru
economisirea energiei electrice, declanarea semnalizrii se poate face la
apropierea navei i nceteaz dup trecerea acesteia; aceast variant tehnic se
bazeaz pe folosirea unei telecomenzi prin radio (fig. 3b). Astfel radioemitorul
RE, instalat pe nav, emite n permanen semnale cu ajutorul antenei de emisie.

Dup propagare, aceste semnale, captate pe baliza cu ajutorul unei antene de

receptie

, sunt selectate, amplificate si demodulate in receptorul RR, care

comanda intrarea in functie a generatorului de impulsuri in cod GI, respectiv a

lampii

Fig.4
3.Pentru ca personalul navigat sa poata distinge daca impulsurile
luminoase sunt emise de faruri sau de geamanduri, generatorul de cod

poate

functiona in doua regimuri distincte (Tab.1).

Cu ti si tp s-au notat duratele impulsurilor, respectiv ale pauzelor
(exprimate in secunde).
Regim de functionare

Perioada de cod

ti
(s)

tp
(s)

far

5,5

0,7

4,8

geamandura

3,5

0,7

2,8

Tab.1
Ulterior au fost realizate undele perfectionari, elaborandu-se eclipsor
electronic a carui utilizare este generalizata pe caile navigabile din tara noastra,
eclipsor care mai prezinta urmatoarele avantaje:
-fotoelementul FE este actionat periodic in pauza dintre impulsuri, astfel
incat este influentat numai de catre ambianta; fiind amplasat in aceeasi incinta
cu lampa de semnalizare, se poate obtine o reducere substantiala a volumului
acestui echipament.
-lampile de semnalizare, atat cea de baza, cat si cea de rezerva, sunt
excitate in impulsuri de putere constanta, chiar daca sursa de alimentare in
curent continuu are o tensiune variabila intre limite foarte largi(11,5 30V)
-utilizarea unei lampi de semnalizare cu filamentul dublu ( f b de baza si fr
de rezerva, fig.7) si semnalizarea automata locala a comutarii pe filamentul de
rezerva prin indicatorul de rezerva Ir.

-schema de comanda, a carei structura este redata in fig.5 contine un etajbaza de timp B1 care functioneaza in permanenta dupa un anumit cod.
Impulsurile generate activeaza in contratimp fotoeelementul FE (in pauza dintre
impulsuri) si obturatorul electronic OE (pe durata impulsurilor luminoase-eclaturi).
Un etaj de control al ambiantei Ct.A si o memorie a luminozitatii ML ataca cea dea doua intrare a obturatorului electronic OE care, astfel se deschide numai daca
este necesar. Etajul de cuantificare E c care urmeaza, excita etajul de iesire E i
obtinandu-se astfel semnalul de comanda Ucd, care insa nu trebuie practic sa
depinda de variatiile tensiunii de alimentare U a . In acest scop, aceasta tensiune
se aplica printr-un circuit nelinear CN etajului de amestec E a sincronizat cu
impulsurile semnalului de comanda Ued. Aceasta comanda, la randul sau, etajele
de cuantificare Ec printr-un circuit auxiliar cu constanta de timp (reactie pozitiva).

Fig.5
n acest mod semnalul de comand obinut depinde, n afar de starea de
luminozitate din ambian de generatorul bazei de timp care ndeplinete i
funcia de codor, de etajul de cuantificare i de tensiunea de alimentare U a; acest
aspect este redat n diagrama de semnal din fig.6

U0-tensiunea nominala a sursei de alimentare;

Um,UM-limitele de variatie a acestei tnsiuni;
Tcod-perioada de cod;
Ti,tp-perioadele eclatului, rescpectiv pauzei.
Partea de executie a acestui dispozitiv este redata in fig.7 de unde se
poate vedea ca amplificatorul de baza A b excita in impulsuri filamentul de baza f b
al lampii L; daca acesta nu functioneaza, circuitul de control C 1 deschide circuitul
poarta CP , care transfera impulsurile de comanda U cd la amplificatorul de rezerva
Ar intrand in functiune filamentul de rezerva f r si simultan, becul indicator Ir al
filamentului de rezerva.

fig.7

Pentru zone cu trafic naval complex au fost construite eclipsoare cu

posibilitati multiple de utilizare. n acest scop, s-au prevazut elemente reglabile
sau comutabile spre a se putea modifica dupa necesitati:
-durata impulsului luminos (eclatului);
-perioada de repetitie a eclaturilor;
-numarul de eclaturi dintr-o groapa;
-perioada de repetitie a gruperlor de eclaturi.
B. Modul de lucru
1. Se studiaza eclipsoarele navale prezente notandu-se:
-aspecte contructive
-tipuri de imbinari si etansari folosite
-amplasarea diferitelor elemente in interiorul ansamblului
2. Se studiaza functionarea eclatorului masurandu-se durata impulsurilor
si a pauzei dintre impulsuri;

3. Se vizualizeaza si se masoara semnalele in punctele principala ale

schemei;
4. Se studiaza functionarea montajului in cazul alimentarii cu tensiune
variabila intre limitele 10 24V, masurandu-se pentru variatii din 2 in 2 V ale
tensiunii de alimentare duratele ti i tp.