CAPITOLUL I OSCILATOARE RC

1.1.GENERALITATI
Oscilatoarele sunt generatoare de oscilatii electrice intretinute, cu fracventa proprie(care deci functioneaza fara semnal de intrare). Fata de amplificatoare, oscilatoarele prezinta asemanari si deosebiri.Asemanarea consta in proprietatea comuna de a transforma energia de curent continuu a sursei de alimentare in energie de curent alternativ a semnalului generat.Deosebirea consta, in primul rand, in faptul ca pentru executarea acestei operatii amplificatoarele necesita un semnal de comanda,pe cand oscilatoarele lucreaza fara semnal exterior de comanda.In al doilea rand,semnalul de iesire al unui amplificator are frecventa determinata de semnalul de intrare, pe cand semnalul generat de oscilator are frecventa data de parametrii circuitelor care il compun.

PARAMETRI OSCILATOARELOR
Ca generatoare de semnale,oscilatoarele trebuie sa indeplineasca anumite conditii privind principalii sai parametri si anume: -forma semnalului generat; -domeniul de frecventa in care lucreaza; -stabilitatea frecventei semnalului de iesire; -marimea si stabilitatea amplitudinii semnalului de iesire; -coeficientul de distorsiuni neliniare impus.

CLASIFICARE OSCILATOARELOR
Oscilatoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa forma semnalului pe care il genereaza: -oscilatoare sinusoidale; -oscilatoare nesinusoidale; -dupa domeniul de frecventa in care lucreaza: -oscilatoare de joasa frecventa(de audiofrecventa); -oscilatoare de inalta frecventa (de radiofrecventa); -oscilatoare de foarte inalta frecventa; -dupa principiul de functionare: -oscilatoare cu rezistenta negativa; -oscilatoare cu reactie; -dupa natura circuitelor care intervin in structura lor: -oscilatoare RC -oscilatoare LC -oscilatoare cu cuart.

1.2 OSCILATOARE SINUSOIDALE

Acest tip de oscilatoare se caracterizeaza prin faptul ca semnalul generat contine o singura frecventa, avnd forma: u=Um sin t Valoarea frecventei dorite se poate obtine fie cu ajutorul unui circuit LC acordat,fie prin intermediul unei reactii pozitive selective(oscilatoare RC). Oscilatoarele RC: In domeniul frecventelor de peste 100 kHz, oscilatoarele LC se pot realiza cu bobine si condensatoare de valori usor de construit, cu rezistente de pierderi mult mai mici decat reactantele respective,deci cu factori de calitate ridicati,asigurand o buna stabilitate a frecventei. La fregvente de ordinul zecilor de kiloherti apar dificultati in realizarea oscilatoarelor,Impunandu-se valori mari atat inductantelor bobinelor, cat si capacitatii condensatoarelor.In aceste conditii nu mai pot fi folosite condensatoare variabile, ci fixe,iar bobinele au un numar mare de spire,rezistenda de pierderi mare si deci un factor de calitate slab. La fregvente de ordinul kilohertilor si mai mici,practic nu se mai pot folosi oscilatoare de tip LC. In aceste conditii,in domeniul frecventelor joase(herti-zeci de kiloherti) se ultilizeaza oscilatoare cu reactie pozitiva selectiva,avand cuadripolul de reactie constituit din rezistente si condensatoare.Aceste oscilatoare se numesc oscilatoare RC. In cazul oscilatoarelor RC se pun aceleasi probleme ca si in cazul oscilatoarelor cu reactie studiate anterior.Parametrii lor trebuie sa indeplineasca conditia Barkhausen.Spre deosebire de oscilatoarele LC, la care frecventa de lucru este frecventa de rezonanta a circuitului oscilant LC, in cazul oscilatoarelor RC frecventa semnalului generat este acea frecventa pentru care,datorita reactiei pozitive,amplificarea circuitului devine infinita.Ea se afla impunand relatia, deoarece defazajele introduse de diverse elemente din circuit depind de frecventa si relatia dintre aceste defazaje este satisfacuta numai pentru o singura frecventa, egala cu frecventa de oscilatie. Conditia de amplitudine da, ca si in cazurile anterioare, relatiile ce trebuie sa existe intre marimile caracteristice amplificatorului si cele ale cuadripolului de reactie pentru a asigura amorsarea oscilatiilor. Oscilatoarele RC se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa numarul de tranzistoare folosite ca amplificatoare,oscilatoarele RC pot fi: -oscilatoare RC cu un singur tranzistor; -oscilatoare RC cu doua tranzistoare; -dupa configuratia cuadripolului de reactie, oscilatoarele rc pot fi: -cu retea de defazare trece-sus

B Fig.1 Oscilator RC cu retea de defazare trece-sus: a)schema electrica amplificator-cuadripol de reactie b)structura

-cu retea de defazare trece-jos

B Fig2 .Oscilator RC cu retea de defazare trece-jos: a) schema electrica b) structura amplificator-cuadripol de reactie -cu punte Wlen

Pn W u te len
R c C R T1 C T2 RB1

+ c E

RE

RB2

RE

a.

C R

A
C R

b.

Fig.3. Oscilator RC cu punte Wien: a- schema electrica b- structura amplificator-cvadripol de reactie

CAPITOLUL 2. OSCILATOARE RC
2.1.OSCILATORUL IN PUNTE WIEN
Numele de oscilator in punte Wien vine de la similitudinea care exista intre schema acestui oscilator si puntea Wien cunoscuta din electrotehnica. Daca rearanjam componentele schemei din fig.4-a in forma din fig.4-b aceasta asemanare devine evidenta.

Figura 4 Oscilatorul in punte Wien. Justificarea denumirii Functia de transfer a circuitului de reactie "B" se calculeaza ca raportul dintre tensiunea de reactie Ur si tensiunea de iesire a oscilatorului Ue. Din fig.4 se calculeaza expresia: Ur (jw) R2 C1 H(jw) = ---- = --------------------------------------------------------Ue 1 - R1 R2 C1 C2 + jw(R1 C1 + R2 C2 + R2 C1)

10

Figura 5. Reteaua Wien In practica se folosesc circuite Wien pentru care: R1 = R2 = R si C1 = C2 = C si se face notatia T = R C. In acest caz expresia functiei de transfer devine: (jw)RC (jw)T H(jw) = ---------------------------------- = ---------------------------1 - (wRC)2 + 3(jw)R C 1 - (wT)2 + 3(jw)T notam frecventa normata cu "x": 1 x = ----------- - wRC si se obtine functia de transfer H(jx) wRC 1 3-jx H(j x) = ---------------- = -------------3+jx (9 + x2)1/2 Pentru circuitul Wien, caracteristicile de amplificare si de faza reprezentate in functie de frecventa normata au forma din fig.4 Se observa ca cele doua semnale sint in faza si au un raport al amplitudinilor de 1/3.

11

Figura 6. Caracteristicile de transfer si de faza ale retelei Wien

2.2. RETELE DE DEFAZARE

O celula de defazare poate fi folosita pentru defazarea tensiunii(atunci se ataca in tensiune si lucreaza cu iesirea in gol) cit si pentru defazarea curentului(cind se ataca in curent si lucreaza cu iesirea in scurtcircuit).

Figura 7. Celule RC de tip "trece-sus" si de tip "trece-jos" Celula trece-sus reproduce corect semnalul numai pentru wRC >>1. Variatiile modulului si ale fazei sunt reprezentate in functie de freccventa normata.

12

Figura 8. Variatia modulului si fazei pentru celula "trece-sus"

2.3. OSCILATOARE RC CU RETEA DE DEFAZARE Factorul de transfer al retelei de reactie este :

(j ) =
U1 U2 = 1+ 6 ( 1 Z1 Z2 )+ 5 ( Z1 2 Z1 3 ) +( ) Z2 Z2

Figura 9. Amplificator ideal de tensiune cu retea de defazare formata din trei celule identice Pentru celula trece-jos Z1=R si Z2=1/jwC astfel incit scriind factorul de transfer se obtine: Wosc=(6)1/2/RC si Au=1/B(jWosc)=-29 . Amplificarea necesara pentru mentinerea oscilatiilor:

13

Au=1/B(jw)=-29. Reteaua defazeaza cu 180 grade. Fiecare celula lucreaza insa in conditii de incarcare(sarcina) diferite si introduc un defazaj diferit. Amplificarea negativa este realizabila cu un singur etaj. Schemele cu retea de defazare se folosesc pentru oscilatoare de frecventa fixa intrucit este practic imposibila reglarea simultana a elementelor a trei sau mai multor celule.

2.4. OSCILATOARE CU RETEA DUBLU T

Un alt tip de retea selectiva RC, care prezinta unele avantaje fata de reteaua Wien, este reteua dublu T prezentata in figura :

Se observa ca reteua dublu T este compusa din doi cuadripoli in T conectati in paralel: cuadripolul format din rezistentele R si capacitatea C/k, reprezentand un filtru trece- jos si cuadripolul format din capacitatile C si rezistentele kR, reprezentand un filtru trece-sus Se constata careteaua dublu T prezinta o selectivitate inalta si ca modulul functiei de transfer are o valoare minima la o frecventa: f0 = 2 RC.

Oscilatoare cu retea dublu T tranzistoare bipolare

Datarita faptului ca reteua dublu T realizeaza un defajaz de 180grade la o valoare redusa a atenuarii, teoretic sa-r putea contrui un oscilator cu un singur etaj de amplificare. Acest ;ucru ste dificil de realizat in practica deoarece un etaj de aplificare cu tranzistor bipolar prezinta o impedanta de intrare de valoare scazuta, nemaifiind indeplinita astfel conditia ca reteaua sa aiba iesirea in gol. De aceea intre retaua dublu t si etajul de amplificare s-a introdus unetaj repetor de emitor, ce prezinta o impedanta de intrare mare. Impedanta de intrare a repetorului mai poate fi marita prin conectarea rezistente R1 in serie cu baza tranzistorului. Frecventa de oscilatie este data de relatia ( 2.134 ). Pentru amorsrea oscilatiilor este necesar ca amplificarea etajului amplificatorsa depaseasca valoarea atenuari retelei dublu T la frecventa de oscilatie fo: A 0 = - 10,66

14

Se ia in calcul A = 1,1 0r fiind rezistenta termistorului si Zr impedanta de intrare a retelei dublu T. La iesirea oscilatorului s-a conectat un termistor pentru limitarea amplitudinii oscilatiilor. La cresterea tensiunii de iesire rezistenta termistorului scade cu marirea curentuluicare il parcurge micsorand astfel sarcina echivalenta a termistoruluiT2 si in consecinta reducand valoarea amplificarii de tensiune. Aceasta variatie a tensiunii de iesire poate fi provocata atat de variatia tensiunii de alimentare , de modificarea mediului ambiant, cat si de schimbarea frecventei prin modificarea valorilor elementelor R si C ale retelei. Acest tip de oscilator poate fi utilizat intr-un domeniu destul de larg de frecvente, limita inferioara fiindde ordinul a cativa herti in cazul in care exista un cuplaj galvanic intre emitorul tranzistorului T1 si baza lui T2, iar limita superioara fiind determinata de frecventa de tranzitie fT a tranzistoarelor utilizate. In cazul in care se utilizeaza o retea dublu T cu impedante mici de intrare sau iesire se pot realiza oscilatoare cu un singur etaj de amplificare ca in figura de mai jos:

Reteaua dublu T utilizata introduce un defazaj de 180 la o frecventa f0 data de relatia: f0 = 0,28/RC Pentru generarea oscilatiilor este necesar sa se utilizeze un tranzistor cu amplificare de curent in scurtcircuit h21e mai mare de 60. Este de preferattotusi o valoare a lui h21e mai mare sau cel putin egala cu 100 pentru o functionare stabila a oscilatorului. Pentru obtinerea unei amplificari de curent mai mare de 100 cu tranzistoare obisnuite, se poate utiliza montajul Darlington

Oscilatoare cu retea dublu T cu tranzistoare cu efect de camp.

Avand o impedanta foarte mare de intrare , tranzistorul cu efect de camp inlatura avantajul impedantei mici de intrare a etajului de amplificare realizat cu tranzistor bipolar. El permite construirea unui ocsilator cu un singur etaj de amplificare, reteaua dublu T fiind alimentatade la un generator de tensiune ca in figura urmatoare:

15

Pentru amorsarea oscilatiilor este necesar ca amplificarea etajului sa depaseasca valoarea atenuarii la frecvente de oscilatie f0: A 0 = -10,66 Pentru calcul se ia: A = 1,1 0 Relatiile pentru frecventa f0 si atenuarea minima au fost stabilite presupunand ca reteua a fost alimentata de la un generator de tensiune dse rezistenta interna mica. In schema de mai sus rezistenta interna a generatorului este formata din rezistenta din drena RD si rezistenta interna rd a tranzistorului conectate in paralel. La aceste oscilatoare, realizate cu un singur etaj de amplificare, limitarea amplitudinii oscilatiilor se obtine prin nelinearitatea caracteristicii tranzistorului. Deoarece reteua dublu T prezinta o selectivitate ridicata, armonicele frecventei de oscilatie, care apar datorita acestui mod de limitare, vor fi puternic atenuate, ceea ce determina ca acest tip de oscilator sa genereze un semnal cu un continut mic de armonici. Armonicele semnalului mai pot fi reduse si prin aplicarea unei reactii negative in sursa tranzistorului. In acest caz rezistenta Rs nu mai este decuplata de condensatorul Cs si este de obicei o rezistenta variabila cu ajutorul careia se micsoreaza valoarea amplificarii pana in apropierea limitei de oscilatie a montajului.

16