Tema de casa Electronica 2

-Tema 2-

Profesor coordonator:
Doina Moraru
Student:
FRUNZA Marian Andrei
Grupa 132 EA
N=5, grupa 122B

Enunt : Sa se calculeze un generator de semnal sinusoidal avand in component un

oscillator cu amplificator operational si o retea Wien.
N=5
Grupa:122 B
Frecventa de oscilatie variabila intre:

F0min =300+50*n=300+50*5=550 Hz
F0max= 200+5*n=200+5*5=225 KHZ
Amplitudinea semnalului de iesire variabila intre (200mV si 3V)
Tensiunea de alimentare pentru schema adoptata realizata cu sursa de tensiune stabilizata
folosind elemente de reglaj serie tip 723 poate fi: +/- 15 V=E;
Criteriul minim debitat de sursa J0min =0,4 A;
Rezistenta de sarcina aplicata la iesirea generatorului de semnal sinusoidal va fi
Rs1=100;

I. Prezentare general
Generatorul este format din urmtoarele blocuri:
un oscilator realizat cu un circuit Amplificator Operaional avnd frecvena reglabil n trepte
i fin ntre 550Hz i 225KHz.
o surs de alimentare stabilizat care alimenteaz Amplificatorul Operaional cu o tensiune
bipolar 15V

Schema de principiu (schema bloc)

+/15V

Fig. 1. Schema bloc a generatorului de semnal sinusoidal

Asa cum se observa , circuitul principal al oscilatorului este amplificatorul cu reactie

negativa. Acest circuit are doua intrari: una inversoare , notata pe schema cu -, si una
neinversoare notata pe schema cu +.Semnificatia lor este aceea ca amplificatorul amplifica de
fapt diferenta semnalelor de la cele doua intrari ,cea neinversoare, respectiv cea inversoare.
Astfel la iesirea amplificatorului vom avea un semnal :
Uies= A(Uin+-Uin-)
Unde:
Uies este tensiunea la iesirea amplificatorului
Uin+ tensiunea la borna neinversoare
Uin- tensiunea la borna inversoare
A amplifiacrea amplificatorului in prezenta reactiei negative.
Inainte de a proiecta propriu-zis amplificatorul, vom proiecta reteaua de reactie
negativa , ai carei paremetri vor determina proiectarea amplificatorului.Reteaua de reactie
negativa este un circuit RC cu proprietati de selectivitate , in sensul ca prezinta un maxim al

Uies
Uin

caracteristicii de transfer, FW()=

intrare ale retelei de reactie negativa .

, unde Uies,Uin sunt tensiunile de iesire , respectiv de

II.2.1. Reeaua dublu gamma

Schema reelei dublu gamma este:

Fig. 2. Reea dublu gamma

Funcia de transfer a acestui circuit este:
V2 V2 V
()

V1
V V1
1
V2
j C 2
1

1
V
1 j C 2 R 2
R2
j C 2
V

V1

Z
Z

1
j C1

Z R 1 (R 2

1
)
j C 2

unde
astfel
1
R 1 (R 2
)
j C 2
R 1 (1 j C 2 R 2 )
Z

1
1 j C 2 (R 1 R 2 )
R1 R 2
j C 2
, deci

j C1 Z
j C1 R 1 (1 j C 2 R 2 )
V

V1 1 j C1 Z 1 j C 2 (R 1 R 2 ) j C1 R 1 (1 j C 2 R 2 )

i deci expresia

( )
1

C2 C2R 2
1

j( C 2 R 2
)
C1 C 1 R 1
C1 R 1

funciei de transfer este:

.
Modulul
funciei
de
transfer
este
dat
de
relaia:
1

C
C R
1
(1 2 2 2 ) 2 ( C 2 R 2
)2
C1 C1 R 1
C1 R 1
.
Maximul funciei se obine cnd a doua parantez se anuleaz de sub radical se
1
1
0
f0
R 1 R 2 C1 C 2
2 R 1 R 2 C1C 2
anuleaz, adic pentru
, de unde
.
n cazul particular R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
0
f0
0
RC
2R
3
,
,
()

()

90

0
90

Fig. 3. Caracteristicile de transfer si faz pentru reeaua dublu gamma

II.2.2. Reeaua dublu T

Reeaua dublu T este format din dou celule T, aa cum se poate vedea i din
schem:

Fig. 4. Reeaua dublu T

Funcia de transfer a acestui circuit este:

2
1

2k j 2k
V2

V1

1
1
1
2 2k j 2 2k
k
k

0
i

unde

1
CR

La frecvena caracteristic 0 funcia de transfer devine:

k(2k 1)
0 2
2k k 1
Se disting 3 cazuri n funcie de valorile pe care le ia parametrul k:
k<0,5 funcia de transfer este real si negativ la frecvena de lucru,
circuitul comportndu-se ca un filtru trece band
k=0,5 funcia de transfer este 0, deci apare o rejecie complet a
semnalului
k>0,5 funcia de transfer este real si pozitiv, circuitul se comport ca
un filtru oprete band
Datorit complexitii sporite nu vom alege pentru proiectarea oscilatorului reeaua
dublu T ci o reea Wien.

II.2.3 Reeaua Wien

Reeaua Wien, este cel mai folosit circuit RC pentru reacia pozitiv din oscilatoare.

Schema retelei Wien este urmatoarea:

Funcia de transfer a reelei Wien are expresia:

R2
1
R2
V2
j C 2
1 j C 2 R 2

1
1
R2
1
V1
R1
R2
R2

j C1
j C 2
j C1 1 j C 2 R 2

R1 C2
1

j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1

modulul acesteia fiind:

R
C
1 1 2
R 2 C1

R 1C 2
R 2 C1

care prezint un maxim de

1
1
valoare

R 1 C1

R 2 C2

1
R1 R2 C1C 2

pentru
n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
0
0
f0
3
RC
2 RC
,
,

R1
R2
n proiectarea oscilatorului vom folosi acest caz particular deoarece rapoartele

C2
C1
trebuie sa fie constante i asta ar face acordul oscilatorului mai dificil.

()
1
R 1 C1
1

R 2 C2

()

90

0
90

Fig. 6. Caracteristicile de transfer i faza a reelei Wien

De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire

ale reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare ,
respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate n
care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de idealitate ,
impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac reeaua) a fost
considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a amplificatorului (considerat
ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare (reeaua n gol). Cum aceste valori nu
pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de intrare , respectiv ieire ale amplificatorului
s satisfac condiiile de idealitate prin inegalitile:

Ramplificatoriesire<< RWienintrare
Ramplificatorintrare>>RWieniesire
Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la 0:
RWienintrare=3R

RWieniesire=

3R
2

Astfel se va proiecta oscilatorul, astfel nct condiiile de mai sus s fie ndeplinite.
Realizarea unei reele Wien a crei frecvente f0 s poat fi reglat n cazul nostru pe aproape trei
decade (30Hz-28kHz) se va face prin introducerea , n locul rezistentelor din reea a unor
rezistente variabile ntre Rmin i Rmax astfel nct
1
1
2Rmaz C
2Rmin C
fmin>
si fmax<
.
Schema retelei Wien este data mai jos:
Cum introducerea doar a rezistentelor variabile nu este eficace in cazul gamei largi de
frecvente , se vor folosi 3 condensatoare pe fiecare decada.

Fig. 7. Reeaua de reacie pozitiv

Astfel aa cum se poate observa i din schema reelei de reacie pozitiv se folosete
un comutator care face trecerea ntre cele 3 benzi, n timp ce poteniometrul stereo realizeaz
reglajul fin. Poteniometrul stereo este alctuit din dou poteniometre cu aceeai valoare a
rezistenei, aezate pe acelai ax, astfel nct la orice moment cele dou poteniometre sa aib
aceeai valoare.
II.2.4. Proiectarea Reelei Wien:
Am mprit aadar, gama 50Hz..500Hz n trei benzi alese n felul urmtor:

Banda I:650Hz75KHz
Banda II:75KHz150KHz
Banda III:150KHz225KHz

Am ales benzile astfel nct sa fie acoperit ct mai facil domeniul de frecvente dat.
Poteniometrul stereo care realizeaz reglajul fin se produce n puine valori de aceea
suntem nevoii sa ncepem proiectarea reelei plecnd de la alegerea acestuia. Vom alege un
poteniometru cu valoarea de 10K cu o toleran de 5%. Poteniometrele cu pelicul de carbon
prezint o variaie destul de mare cu temperatura a rezistenei, avnd un coeficient ce poate
ajunge la 1200ppm/C, ceea ce se traduce ntr-o cretere a toleranei cu nc 5% n gama de
temperaturi 060C. Astfel n calcule vom considera c poteniometrul are o toleran de 10%
care astfel acoper variaia maxim a valorii rezistenei.
Vom proiecta acest circuit pentru cazurile cele mai defavorabile, folosind rezistene
din seria E96, care prezint o toleran de 1% i condensatoare din seria E12, care prezint o

toleran de 10%. Folosim aceste componente ce prezint tolerane mici pentru o precizie ct
mai mare a reglajului i pentru o deprtare ct mai mic de la frecvenele minim i respectiv
maxim alese pentru fiecare band.
n cazul cel mai defavorabil frecvenele de sus i respectiv de jos ale benzii sunt date
de relaiile:
1
1
f Max
f min
2 R Max C Max
2 R min P C min
respectiv
unde:
fMax este frecvena maxim din band
fmin este frecvena minim din band
101
R Max
R
100
RMax este valoarea maxim a rezistenei
99
R min
R
100
Rmin este valoarea minim a rezistenei
110
C Max
C
100
CMax este valoarea maxim a condensatorului
R i C sunt valorile nominale are rezistenei respectiv
condensatorului
Plecnd de la aceste formule prin calcule se ajunge la ecuaia:
9
9
2 C f min R min 2 C f min P 1
10
10
C

10
22 f Max R Max

n care nlocuind
I n R, din care putem afla valoarea lui R:
9f min P
R
101
99
11
f Max 9
f min
100
100

se ajunge la o ecuaie de ordinul

Din acest rezultat observm c R nu se modific la schimbarea benzii deoarece att

fmin ct i fMax cresc de 10 ori i raportul rmne aproximativ constant. Ceea ce ne permite s
calculm valoarea rezistenei, iar pentru modificarea benzii se vor schimba valorile capacitii
condensatorului C.
Astfel din calcule, pentru banda I rezult R=0.66 . Se observ c aceast valoare
respect condiiile de idealitate, deci mai departe putem considera amplificatorul operaional ca
fiind ideal.
Pentru banda :650Hz75KHz

f Max

1
2 R Max C Max

Calculam condensatorul reelei Wien plecnd de la

C Max

1
2 f Max R Max

662nF

din care rezult C=602nF.

Pentru acest caz :

f min 650Hz

f Max 75KHz

Banda II: 75KHz150KHz:

1
C Max
0,8mF
2 f Max R Max
, deci C=0,8mF
Banda III: 150KHz225KHz:
1
C Max
0,4mF
2 f Max R Max
, deci C=0,4nF
Alegem patru condensatoare ntr-o grupare derivaie: 2 condensatoare ceramice
multistrat de 4,7nF i respectiv 1,5nF i dou condensatoare ceramice disc cu valorile e 100pF,
respectiv 150pF
f min 2286Hz f Max 31,116KHz
n cazul n care R i C au valorile nominale
i
, deci
banda de frecvene propus este atins.
Dup cum se observ n cazul cel mai defavorabil benzile se continu astfel nct sa
fie acoperit ntreaga gam de frecvene, iar n cazul n care componentele au valori apropiate de
cele nominale benzile se suprapun. Astfel toate frecvenele din gam sunt atinse indiferent de
valoarea componentelor aflate n tolerana specificat de productor.

II.3. Reeaua negativ

Fig. 8. Reeaua de reacie negativ

Acest circuit este realizat cu un tranzistor TEC-J i are rolul de a menine
amplificarea circuitului la valoarea 3 atunci cnd semnalul la ieire este de 4V, n conformitate cu
relaia lui Barkhausen. Atunci cnd semnalul de ieire tinde s creasc , amplificarea circuitului
scade, iar cnd semnalul scade, amplificarea crete.
Pentru tensiuni de dren-surs mici
(mai mici de 0,4V pentru tranzistoarele de mic 1000
putere) tranzistorul se comport ca o rezisten
rd
dependent de tensiunea VGS:
()
rdo
rd
V
1 GS
VT
cu
V
rdo T
500
2I DSS
Reacia negativ este realizat
folosind un divizor de tensiune format din R16 i
R15+rd unde rd este rezistena canalului 200
tranzistorului TEC-J, care aa cum am expus
mai sus este dependent de tensiunea VGS n
anumite condiii.
100
0,4

0,8

1,2

1,6

VGS (V)

Fig. 9. Caracteristica rd - VGS pentru BF256

Vom folosi un tranzistor BF256 cu VT=2V, IDSS=10mA.

Dac VGS=KVo , (K subunitar) atunci rd este o funcie cresctoare de Vo.
Tensiunea VGS se obine din tensiunea sinusoidal de la ieire, folosind un redresor
monoalternan (realizat cu dioda D12 de tip 1N4148) cu filtru capacitiv (R16, C18), astfel nct
pentru foR16C18>>1 rezult VGS=KVo.
1
K
10
Dac alegem
rezult VGS=0,4V i rd=125. Amplitudinea tensiunii drensurs se determin cu expresia:
rd
V
VDS
o
rd R 15 3
i innd cont c VDS<0,4V rezult R15=330, iar din condiia R16=2(R15+rd) rezult R16=910.
Alegem R18=10K i din condiia filtrului capacitiv f0R18C18>>1 rezult C18=470F.
Poteniometrul R18 are dublu rol n acest circuit, fcnd parte din filtrul capacitiv i n acelai
timp din el se realizeaz reglajul tensiunii gril-surs a tranzistorului pentru ca rezistoarele R15
i R16 s aib valori standardizate.
Imediat dup alimentarea cu tensiune continu a oscilatorului V0=0V i rd=rd0=100,
ceea ce nseamn c amplificarea este mai mare de 3, ceea ce nseamn ca oscilatorul
ndeplinete condiia pentru apariia oscilaiilor. Dup ce tensiunea de la ieire ajunge la 4V,
rezistena canalului tranzistorului crete la 125 i este ndeplinit condiia lui Barkhausen, ceea
ce nseamn c semnalul nu va mai crete n tensiune. Dac ar crete semnalul de ieire la
V0=6V, atunci VGS=0,6V i din formula dependenei rezistenei canalului de tensiunea gril-surs,
rd= 143 i amplificarea scade la 2,92 ceea ce nseamn c amplitudinea oscilaiilor scade pn
se revine la 4V.

Fig. 10. Oscilatorul cu punte Wien i reacie negativ cu TEC-J

II.4 Sursa de alimentare

Alimentarea in current si tensiune continua a aparatelor si circuitelor electronice.

II.4.1.Proiectarea transformatorului

Generaliti

Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul induciei

electromagnetice, construit pentru a primi putere electric, n curent alternativ, sub o tensiune U1

i o intensitate I1 aplicat unui circuit primar i a o reda, cu aceeai frecven, sub o tensiune U2
i o intensitate I2 la bornele unui circuit secundar. Din punct de vedere constructiv, un
transformator de reea de mic putere, prezint urmatoarele pri componente principale:
Carcas electroizolant;
Bobinaj;
Miez feromagnetic, din tole de tabl siliciosa (format E+I, U+I, I), din benzi (cu
coloane, n manta, toroidale);
Sistem de strangere a miezului magnetic i de fixare a transformatorului de asiul
aparatului electronic.
Tipul de tol de obicei se utilizeaz tole STAS de tip E+I economice denumite
astfel ntruct dintr-o band de tabl silicioas de lime adecvat se obin prin
tanare, concomitent, dou tole E i dou tole I, fr a se pierde din suprafaa util a
materialului. Dimensiunile tolei economice se precizeaz prin litera E, urmat de
a[mm], care reprezint dimensiunea de baz (parametrul) tolei. Astfel, exist
urmtoarele tipuri de tol STAS economic: E5; E6,4; E8; E10; E12,5; E14; E16;
E18; E20; E25; E32. Grosimea tolei este i ea standardizat la valorile g 1=0,35mm i
respectiv, g2=0,5mm.
Aria ferestrei tolei AF[cm2] reprezint suprafaa destinat introducerii nfurrilor.
Valoarea acesteia este:
AF[cm2] = 0,03a2[mm]
Seciunea n fier SFe[cm2] reprezint aria seciunii miezului magnetic situat n
interiorul carcasei bobinate. Mrimea sa este:
SFe[cm2] = 0,02a[mm]b[mm],
unde b[mm] reprezint grosimea pachetului de tole
Factorul de umplere a ferestrei tolei definit ca raportul dintre aria total, ocupat
de nfurri n fereastra tolei, At[cm2] i aria ferestrei, AF[cm2], conform relaiei:

A [cm 2 ] A1 [cm 2 ] A2 [cm 2 ]

t

AF [cm 2 ]
0,03 a 2 [mm]

unde A1[cm2] reprezint aria ocupat de

nfurarea primar;
A2[cm2] reprezint aria ocupat de nfurarea sau nfurrile secundare;
At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] aria total ocupat de nfurri.
Observaie: pentru ca un transformator de reea s se poat realiza uor n producia
de serie, valoarea optim pentru factorul de umplere este 0 = 0,7 dar, n general se
poate accepta o valoare n intervalul [0,64 , 0,76]. Un factor de umplere prea mare
duce la dificulti n faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de umplere
mic este neeconomic, transformatorul fiind supradimensionat.
Proiectarea propriuzisa
Pentru a cacula parametrii transformatorului , tinem cont ca pe cele doua ramuri curentul de varf nu
depasaete 100 mA. Proiectam transformatorul la o putere de 100mA23=0.6W.

 10 3

P
f

Sectiunea miezului de tole este Sf

unde f este frecventa retelei 10Hz.

Rezulta , cu aceasta formula o sectiune de : 2.44 cm2.

Cu valoarea acestei sectiuni alegem tola necesara. Alegem tola de tip E16 cu a=16mm
Pentru acest tip de tole se calculeaza numarul de spire pe volt

1
4.44 fBS f
nv=

,unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T

pentru B=0.6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=154 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa 10% mai
multe).

Deci vor fi 169 de spire.

2
Valoarea efectiva va fi 8/

=5.65V.

Rezulta pentru secundar n=154*5.65=870 spire

Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2A/mm2 , alegem pentru secundar diametrul
conductorullui de 0.7 mm la curentul maxim de 100mA.

I sec undar 8V
220V
In primar curentul este de

=3.63mA. Alegem diametrul conductorului din infasurarea

primara de 0.08 mm..

A rezultat un transformator cu urmatorii parametri:

Marimea

Primar

Secundar

Tensiunea:
Nr.de spire

220V
37180 spire

5.65V
870 spire

Curentul:

3.63mA

Puterea
Diametrul conductorului
Marimea lui a
Suprafata sectiunii miezului

II.4.2. Redresorul :

100mA

0.6W
0.6110%=0.66W
0.08mm
0.7mm
16mm
2.44mm2

Redresorul are rolul transformarii tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie unipolara.
Acestea pot de de mono alternanta sau dubla alternanta. Aceste pulsuri au o componeta continua
destul de mica.
Filtrul este format din capacitati de ordin mari, condensatoare electrolitice, ce au rolul de filtrare
pulsatorie de tensiune, in scaderea ondulatiei si in cresterea componentei continue.

Diodele alese sunt toate 1N4007.

In prezent, majoritatea surselor de alimentare pentru aparatura electronica folosesc un redresor urmat de un
filtru capacitiv. De aceea in acest proiect am ales utilizarea unui filtru capacitiv.
Redresorul este format dintr-o punte de diode.

D2
Puntea de diode functioneaza in modul urmator: in timpul alternantei pozitive conduc diodele

D3

D1
iar in timpul alternantei negative, diodele

si

Schema propus

D4
si

II.4.3. Stabilizatoarele
Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de alimentare nestabilizat i
consumator, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul consumatorului, n raport cu
variaiile :tensiunii de intrare ale rezistenei sarcinii (a curentului de sarcin),ale temperaturii ambiante i
a altor factori perturbatori.

Parametrii stabilizatoarelor de tensiune

Cei mai importani parmetrii ai stabilizatoarelor caracterizeaz variaia tensiunii de ieire n raport cu
variaia altor mrimi din circuit.
Stabilizarea n raport cu temperatura:

Vo
Vo
. 100 (%) pentru

T dat;

Stabilizarea n raport cu tensiunea de intrare:

Vo
Vo
. 100 (%) pentru

vI dat;

Stabilizarea n raport cu rezistena de sarcin:

Vo
Vo
. 100 (%) pentru

Io dat;

Unde :

Vo
Vo
. 100 (%) este variaia relativ a tensiunii de ieire msurat n procente

vI =vImax- vImin reprezint variaia tensiunii de intrare;

Io =Iomax - Iomin reprezint variaia curentului de sarcin;
T= Tjmax-Tjmin reprezint variaia temperaturii ;

Stabilizatoarele trebuie s ndeplineasc n mod uzual urmtoarele cerine:

tensiunea trebuie s se menin constant cnd tensiunea reelei variaz n limitele prescrise

mrimea de ieire trebuie s varieze cu cel mult 1-2 % n tot domeniul de temperatur i sarcin prescris

rezistena intern a stabilizatorului de tensiune trebuie s fie ct mai mic ( sub

componenta alternativ a tensiunii de ieire trebuie s fie mic ( sub 20 mV)

randamentul energetic s fie ct mai mare

funcionarea stabilizatorului s nu produc perturbaii n reea

stabilizatorul trebuie protejat la scurtcircuit sau suprasarcini

la cuplarea sau decuplarea stabilizatorului s nu apar supracureni sau supratensiuni care ar periclita

50 m

circuitele alimantate.
Deoarece nici un circuit electronic nu poate funciona fr alimentare a fost creat o mare diversitate de
circuite integrate special destinate construirii stabilizatoarelor de tensiune.
Exist:

stabilizatoare integrate de uz general (de exemplu:

stabilizatoare integrate de tensiune fix cu 3 terminale (de exemplu :LM78xx,LM79xx)

stabilizatoare integrate de tensiune ajustabil cu 3 terminale ( de exemplu :LM337,LM317)

stabilizatoare integrate duale cu urmrire ( de exemplu:MC1468,ROB1468 LM326)

A 723)

II.5.1 Material Grafic

II.5.2 Lista de componente

Piesa
Condensator

Descriere
Multilayer metallised polyester film capacitors that are epoxy resin sealed

1nF

in a flame-retardant thermoplastic case.

These low-cost capacitors have a high CV to volume ratio and are highly
reliable and stable over a very wide temperature range (-5 C to +100 C).
The capacitors are non-inductive with a standard 5mm lead spacing and
are primarily intended for PCB mounting.

Rezistor
25.356k

HS25 Al house wirewound resistor,25K 25W

Potentiometru
pana la 100M

Potentiometers with More than 100M Ohms at DC 500V Insulation

Resistance
Model Number: 24P1PDSHF-A

Potentiometru
3.94 M

Variable Resistor / Potentiometer (RM085G-H3)

Rezistoare
10k, 20k,
30k

Resistor 10K Ohms .25W/5%

EID-R-025-10K
Resistor 20K Ohms .25W/5%
EID-R-025-20K
Resistor 30K Ohms .25W/5%
EID-R-025-30K

Rezistor 40k
Resistance Value 40k Power Rating 0.5 W Temperature Coefficient
3ppm/C Case Style Conformal Termination Style Axial Mounting
Through Hole Technology WireWound RS Stock No. 217-3295

Manufacturer Tyco Electronics Manufacturers Part No. UPW50B40KV

Rezistor 50k

RESISTOR 10W 50K OHMS 5% AXIAL - 20J50KE Resistors

Rezistor 59k

RESISTOR, 59K, 0805 0.1% 25PPM 0.1W Manufacturer: MULTICOMP

Rezistor 65

Order Code: 1575989 Manufacturer Part Number: MCTC0525B5902T5E

Resistor 65 ohm 5 watt

Rezistor 470k

Workman 5W0655 65 ohm 5 watt 5% wirewound resistor.

470k Resistor 5% accuracy 1/4 watt resistors to get you started with your

Rezistor 50

BEAM experiments.
BOURNS - CHF1206CNT500LW - RESISTOR, 50 OHM 20W DC-

Rezistor 33k

3GHZ
RESISTOR 33K OHM 1/4W

Rezistor 1k

1K ohm, 1/4 watt resistor

Condensator

1nF (1000pF, 102) Ceramic Disc Capacitor

1nF

Condensator

Wet Tantalum Capacitors Cylindrical Body, Hermetically Sealed 1100 F

1000F

Condensator

NFM Series 0.2 mF 2.0 A 50 V Chip Capacitor Type EMI Filter

200F
Rezistor

UT20 77 1K~1G 20R~0.9K

0.9k
Rezistor 100

RESISTOR 100 OHM 1/16W 5% AXIAL - HR01101J/8 Resistors

Rezistor 470

470 ohm, 1/4 watt resistor

Rezistor 6M

RES 6M OHM 5% 1206 TF

Rezistor 0.6

Ballast Resistor 0.6 OHM

III. Concluzii

Am putut observa faptul ca utilizarea amplificatorului operational duce la un oscilator mai stabil,
acesta fiind si una din caracterisiticile puntii Wien.
O conditie importanta pentru functionarea corecta a tranzistorului de reglaj este aceea ca
amplitudinea tensiunii intre drena si sursa sa nu fie mai mare decat cateva zecimi de volt. Se recomanda
folosirea pentru reglajul de amplitudine a unui tranzistor TECJ avand curent de saturatie redus si tensiune
de varf cat mai mare, pentru a se obtine rezistenta dinamica drena sursa de valoarea mai ridicata si

UG
distorsiuni neliniare mai mici (la functionare
de valoare mai mare), precum si stabilitatea termica mai
buna (tranzistorul se poate sa functioneze chiar cu deriva termica nula).
La oscilatorul cu punte Wien se poate folosi o punte cu diode pentru limitarea amplitudinii de.
Atunci cand amplitudinea semnalului creste suficient de mult, rezistenta puntii scade si reactia negativa
este mai puternica, determinand scaderea amplificarii amplificatorului corectat cu reteaua Wien si, ca
urmare, limitarea cresterii amplitudinii de oscilatie.
Limitarea amplitudinii de oscilatie poate fi asigurata si cu un termistor dar, amplificatorul
operational nu furnizeaza, de regula, la iesire, o putere suficienta pentru a comanda termistorul.
Redresoarele sunt circuite care contin cel putin un element neliniar capabil sa transforme
tensiunea alternativa intr-o forma de unda cu componenta continua diferita de zero. Pe langa componenta
continua, la iesirea redresorului se obtine si o componenta variabila numita ondulatie.
Redresoarele in punte au in ansamblu caracteristici mai bune : un singur secundar (cu diametrul
conductorului insa ceva mai mare), un miez de fier cu sectiune mai mica, diode cu tensiune inversa
maxima mai redusa (insa numarul de diode este mai mare).
Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata fixa (ce nu se poate
modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda Zener si prezinta un coeficient de stabilizare
de ordinul catorva zeci. Fiind un stabilizator cu element de reglare de tip paralel , este neeconomic pentru
sarcina de curent variabil in domeniu larg (consuma curent mare indiferent de valoarea nominala a
curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la curent de sarcina redus (cel putin cateva sute de mA).

Aa cum se poate vedea i din lista de componente montajul este uor de realizat practic i la un
pre mic.

IV. Bibliografie
http://scs.etc.tuiasi.ro/scslabs/SimboliceDCE/Oscilator.pdf;
http://www.electronica.ro/transformator.shtml;
http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/OSCILATOARE-ARMONICE-DEAUDIOF74832.php;
http://tet.pub.ro/mat/an3/cia_lab/lucrarea_11.pdf;
www.etc.ugal.ro/lfrangu/lectia2.doc;
Curs CEF;
Un tranzistor, doua tranzistoare, Ilie Mihaescu, Editura Albatros, Colectia Cristal, Iasi, 1978;
Electronica aplicata, Jucarii electronice, autori: Serban Naicu, Dragos Marinescu, Andrei
Ciontu, Editura National, Bucuresti, 1998;
Rusu A., Brezeanu Gh., Circuite electronice: Culegere de probleme pentru proiectare
Dascalu D., Rusu A., Profirescu M., Dispozitive si circuite electronice, Editura Didactica i
Pedagogica, Bucuresti, 1982