Facultatea de Electronic i Telecomunicaii Secia Inginerie Fizic

Proiect
Dispozitive i Circuite Electronice
Generatorul de semnal de audiofrecven

Coordonator: Dr. Ing. Drago Dobrescu

**** Grupa 441G

Tema proiectului S se proiecteze un generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa. Elemente de proiect 1. Oscilator va fi realizat cu ajutorul unui amplificator avand frecventa cuprinsa intre fmin=25Hz si fmax=27kHz. Tensiunea de iesire va avea amplitudine minima V0min=2mV si amplitudinea maxima V0max=1V. Impedanta de sarcina se considera pur rezistiva si are RL=50ohmi. 2. Retale de reactie (filtre) Se va realiza o prezentare si o comparatie intre reteaua Wien si alte tipuri de retale de reactie si se vor adopta pentru oscilator una din acele retele. 3. Buffer-ul (etaj separator) va fi realizat cu posibilitatea de reglare in trepte si fin a amplitudinii semnalului de iesire. 4. Sursa de alimentare stabilizata pentru alimentarea intregului montaj este compusa din: transformator, redresor, filtru si stabilizator. Stabilizatorul ce se proiecteaza va fi obligatoriu pe tranzistori. Sursele de alimentare pot fi unipolare sau bipolare avand vcc=9V si vcc=-9V. 5. Material grafic obligatoriu: a) Schema bloc generala b)Schema de detaliu generala c) lista de materiale si componente electronice

CAPITOLUL I Prezentare generala 1.1. Oscilatorul Oscilatorul este acel circuit operational ce produce o tensiune alternativa variabila, in timp pe o sarcina RL, pe baza energiei electrice preluata de la o sursa de tensiune continua. Schema generala a unui oscilator cu un amplificator ideal si o retea de reactie: XI X1

XO

X0

X2

R
18 0
m

XO

A amplificator, cu amplitudinea N0 = 1 ,4 4 1 41 33S05 = 01 ,5 1 5 R reteaua de reactie, cu functia de transfer

F=

xr xl

Se observa ca x1=x2+xI si amplitudinea circuitului total este A T =

xo xi

Ax1 x1 Fxo

= 1A . FA

Pentru ca acest circuit sa devina un oscilator, trebuie sa avem x 0 0 pentru xi<0 A T , de unde AF=1. In cazul nostru folosim R- retea de reactie pozitiva (reactie identica) si A amplificator de tensiune de reactie negativa (amplificator operational, impreuna cu reactia negativa). 1.2. A) Amplificator operational Se utilizeaza un amplificator operational integrat A741 (in fig de mai jos) ce are caracteristicile: Amplificarea av in banda deschisa foarte mare (sute de mii) Rezistenta de intrare Ri foarte mare (Mohmi) Curenti de intrare foarte mici ( A ) Relatia de legatura intre tensiuni de intrare (VI+ pe intrare neinversoare si VI- pe intrare inversoare) si tensiunea de iesire Vo ( V o = a v ( v i + v i )

R0

+vcc

VI+ + VI- -vcc Vi R

1

R2 V0 RL0

b) Reteaua de reactie negativa este formata din rezistentele R1 si R2. Reteaua impreuna cu circuitul integrat (amplificator operational) realizeaza un amplificator cu reactie negativa. Datorita curentului de intrare foarte mic pe intrare avem:

V i = V 0 R ' + 1R ' A v =
1 2

R'

V0 Vi

1
' R1 ' R 1 + R '2

+ a1

1 av

< <R ' + R ' A v = 1 +

1 2

R1'

R '2 R1'

O analiza mai amanuntita pune in evidenta valorii tensiunii de alimentare (+vcc,-vcc) precum si a rezitentei de sarcina RL0 asupra compotarii acestui amplificator. O analiza in frecventa demonstreaza ca amplificarea av a amplificatorului operational scade putirnic cu cresterea frecventei (cu aproximativ 20dB pe decada, ajungand la frecventa de 1MHz amplificatorul operational are amplificare unitara). c) Reteaua de reactie pozitiva (Reteaua Wien) este un circuit RC cu o comportare selectiva prezentata la 1.2.

1.2. Reteaua Wien

Reteaua WIEN alimentata de un generator de tensiune are urmatoarea schema: Schema este compusa din doua retele de defazare: retea trece-sus, formata din C1 si R2 (care introduce un defazaj pozitiv) retea trece-jos, formata din R1 si C2 (care introduce un defazaj negativ) Exista posibilitatea ca pentru o anumita frecventa f0 defazajul intre tensiunea de intrare si cea de iesire in reteaua Wien sa fie nul. Aceasta valoare a frecventei depinde de valoarea rezistentelor si capacitatilor din retea. Fie Z1 si Z2 impedantele celor doua brate ale retelei:
Z 1 = R1 + 1 jC

Z2 =

R2 1 + jC 2 R 2

Functia de transfer in conditii ideale (deci o sarcina infinita) este:

F ( ) = Vo Z2 = Vi Z1 + Z 2
1 R C 1 1 + 1 + 2 + j C2 R1 R2 C1 C1 R2

Inlocuind Z1 si Z2 se obtine:
F () =

Reprezentand modulul si faza functiei de transfer in functi de frecventa se observa ca: reteaua are proprietati selective lasand sa treaca frecventele din jurul lui o in rest atenuand defazajul este nul pentru o frecventa egala cu cea de rezonanta Conditia de amorsare a oscilatiilor este: Av F () = 1 Pentru AVR FW( ) R C 2 R1 de oscilatie este: iar functia de transfer
F ( ) = 1 1+ R1 C2 + R2 C1
= 1 C1 R 2

de unde rezulta ca frecventa

Functia de transfer este reprezentata grafic mai jos

1.3.

Comparatii cu alte tipuri de retele

Un alt tip de retea selectiva RC, care prezinta unele avantaje fata de reteaua dublu T, este compusa din 2 cuadripoli in T (figura de mai jos) conectati in pararel: Cuadripolul format rezistentele R si capacitatea C/K (filtru trece-jos) ;I cuadripolul format din capacitatile C si rezistenta KR (filtru trece-sus). C R V1 KR C/K C R V2

Pentru a calcula functia de transfer a retelei dublu T folosim formalismul Y de admitanta decris in fig de mai jos.

i1 V1 [Y]

i2 V2 RL1

i 1 = y 11 v 1 + y 12 v 2 ; i 2 = y 21 v 1 + y 22 v 2

Pentru R L1 (i 2 = 0) avem: y 2 1 v 1 = y 2 2 v 2 F( ) =

v2 v1

= y 21
22

Pentru a calcula functia de transfer a relatiei dublu T folosim 2 cuadripoli y si y de tipul celui din figura de mai sus, pentru care avem relatiile: ' ' i = y ' v 1 + y ' v 2 (1); i = y ' v 1 + y ' v 2 (2) - pentru y '' '' i = y '' v 1 + y '' v 2 (3); i = y '' v 1 + y '' v 2 (4) - pentru y Adunand ecuatiile (2) si (4), respectiv (1) cu (3) obtinem: ' '' ' '' i 1 = ( y 11 + y 11 ) v 1 + (y 12 + y 12 ) v 2 , respectiv ' ' i 2 = (y '21 + y '21 ) v 1 + (y '22 + y '22 ) v 2 .
1 11 12 2 21 22

11

12

21

22

Daca

i 2 = 0 F ( ) =

Analog pentru

22 22 ' '' ' ' y 21 , y 21 , y 22 , y '22

2

v2 v1

y = y '2 1+ y 2'' 1 v1 dar y 21 = v +y

'

''

i2
1

v 2 =0

; y 22 =

i2 v2

v1 = 0

Rezulta functia de transfer este:

2

j k k y '21 = RCRjjk ) = R (1k jk ) = 2kR 1 jR y '22 = 2kR++jjkR ) (1+2 +2 +

pentru rezonanta
f=

2k + j(2k 1 / ) F() = 2 1 1 1 2 + 2k + + j 2 + ( 2k + k ) k

F =

k ( 2k 1) ; 2k 2 + k +1

2k 1 + j(2k 1) k (2k 1) = 2 1 deci F R al rezonanta. Rezulta 1 2 + 2k + 1 + + j( 2 + 2k + k 1) 2k + k + 1 k

= 1

si

pentru k>0.

Facand o reprezentare grafica a modului functiei de transfer si a defazajului in functie de frecventa, se constata ca reteaua dublu T prezinta o selectivitate inalta si ca
1

modulul are o variatie, la frecventa de rezonanta: f v = 2 R C identica cu cea stabilita pentru frecventa f0 a retalei Wien si determinarea elementelor R si C ale retelei dublu T se face analog ca la Wien. Pentru Pentru

k = 1 F ( 0 ) = 0 . 2

k > 12 F( 0 ) > 0 . Pentru k < 1 F( 0 ) < 0 . 2

In figurile de mai jos este reprezentat modulul functiei de transfer pentru k<0.5 si respectiv k>0.5, iar in a treia figura este reprezentat defazajul in functie de frecventa. Facand derivata funtiei de transfer in functie de k se obtine

F ( 0 ) ' =

( 2k

4 k 2 + 4 k 1
2

+ k +1

si daca F ( 0 )

'

= 0 4k 2 + 4k 1 = 0 k 1 = 1 2 2 < 0 (nu este bun

deoarece nu a fost ales conform conditiilor)

k 2 = 1+ 2 2 este optim si da maximul cel mai mare cu conditia k < 1 . 2

1 5+ 4 2

Pentru acest k2 maximul functiei de trasfer este Fk 2 =

conform

conditiilorBarkhansen avem A =5 + 4 2 10 .66 . Pentru k=1/2, reteaua dublu T introduce un defazaj nul la frecventa f0, iar functia de transfer are valoare nula. |F| |F| |F|

0 0 0 0 0 0 O alta retea selectiva, derivata din reteaua dublu T, este reteaua T ce poate fi realizata ca in figurile de mai jos:

C V1 R KC nul la o frecventa f 0 = valoarea

1 2 R C k

KR R V2 V1 C R C V2

si alimentata de la un generator de tensiune. Aceasta retea prezinta un defazaj si modulul functiei de transfer pentru frecventa f0 are

F ( 0 ) =

2 k+ 2

. Aceasta retea nu se foloseste de obicei datorita slabei sale

selectivitati, cu toate ca ea ofera posibilitatea realizarii unui oscilator de frecventa variabila. Reteaua dublu T poate fi alimentata de un generator de tensiune sau de curent (in figura de mai jos). Iesirea este considerata in gol, iar in figura de mai jos iesirea retelei este considerata ca fiind in scurtcircuit. Functia de transfer a acestei retele este:

F ( ) = i2 , cu i 1 = i 1e i ; i 2 = i 2 e i 1
1

R i1 R R C

KC i2 R/K

F ( ) =

k (k +1)(1+ j RC) j RC k + ( k + 2k + 2 ) j RC ( k 2 + 2k + 2 ) 2 R 2 C 2 kj 3 R 3C3

2

i1 la frecventa de f 0 = 2 1 C -frecventa de rezonanta de la Wien: functia de transfer la R aceasta frecventa are modulul valoarii: . Alt tip de retea este reteaua dublu T (figurile de mai jos) R1 V1 C1 C2 R2 V2 V1 C1 R1 R2 C2 V2

Reteaua introduce defezajul

= 0 ,

intre curentul de iesire i2 si cel de intrare

Se calculeaza la fel c) Reteaua de reactie pozitiva (Reteaua Wien): este un circuit RC, cu o comportare selectiva si este prezentata la 1.2. Se va folosi un etaj separator pentru a permite cuplarea directa a sarcinii si reglajul amplitudinii tensiunii de iesire. Sistemul va fi alimentat de la retea (220V) printr-o sursa stabilizata.

DETERMINAREA ELEMENTELOR SCHEMEI Oscilatorul Oscilatorul cu punte Wien este prezentat mai jos: R + r

R V0

C S V0

Daca sunt indeplinite conditiile:

z iw ( 0 ) = 3 R > R o a > 2 z o w( 0 ) = 1 R < R ia < 3

rezulta ca frecventa de oscilatie este determinata de reteaua Wien, iar amplitudinea de oscilatie nu depinde decat de amplificatorul cu reactie negativa (unde ziw, RiA, RoA, zow sunt impedante de intrare si de iesire proprii retelei Wien, respectiv amplificatorului). Amplificatorul datorita tipului de reactie negativa are rezistenta de intrare mare si rezistenta de iesire mica. Practic se poate obtine cu usurinta RiA>500kohmi si RoA<10kohmi conditia de oscilatie in regim permanent este AwFw(w0), pentru amorsarea ocilatiei este necesar Av>3 si rezulta ca Av=Av(v0). Expresia de calcul a lui Av depinde numai de rezistentele din reteaua de reactie negativa Av=1+r/s, deoarece av>100. In regim permanent de oscilatie se obtin r=2s, vr=2/3v0, vs=1/3v0 (pentru ca rezistentele r si s sunt parcurse de acelasi curent. Pentru inlocuirea lui S se foloseste rezistenta un tranzistor TEC functionand in reg. liniara a caracteristicii. La tensiuni drena-sursa mici (vA<vd=0,3V pentru tranzistoarele de mica putere) TEC se compara ca o rezistenta dependenta de tensiune cu rd 0 =
VT ziD S S . rd V0 max rd + R1 3

VG S = r d=

r d0 1
VG S VT

Amplitudinea drena sursa se determina din relatia Vd =

. Pentru ca

vd<vd1=0.3 V, se alege R1=330ohmi. Se obtine R2=2(R1+rd)=910ohmi. De obicei din cursorul potentiometrului P se regleaza pentru ca R1 si R2 sa fie valori standardizate. R c + R2 R C R1 Rf T Cf P2 D

R2=910 ;Rf=500k ;R1=330 ;P2=10k ; T=BF256;Cf=200nF;D=AA130; Amorsarea oscilaiilor este asigurat de prezena rezistenei nelineare. Dar n realitate, imediat dup alimentarea cu tensiunea cintinu a oscilatorului V0=0 i rd=rd0=100 rezult Av>3. n alegerea elementelor redresorului cu filtru capacitiv se prefera o diod, de pild AA130 (de tensiune invers mic). grupul Rf, Cf se alege din condiia CfRf>>1/f0. Se alege de exemplu: Rf=500k ; Cf=200nF;RL=10k ; i AO=BA741. Reeaua de reacie pozitiv Proiectarea: n cazul nostru se folosete schema de mai jos, alegnd R=P+r, Ppoteniometru, P=40K i r=2,5k . Se obin din formula frecvenei de rezonan

f0 =

1 2 R C ;

fiecare capacitate necesar mpririi decadice (o variaie de 3 decade) a C1 C2 C3 P r2 C1 C2 C3 k2

frecvenei de oscilaie. k1 r1

Astfel pentru: C1=220nF reglaj fin al frecvenei ntre 19-275 Hz C2=22nF reglaj fin al frecvenei ntre 190-2750 Hz C3=2,2nF reglaj fin al frecvenei ntre 1,9-27,5 kHz Etajul separator Se consider un repetor pe emitor (deoarece are o rezisten de ieire foarte mic), permind cuplarea direct a sarcinii i prezinta distorsiuni foarte mici, din cauza reaciei negative a montajului. Repetorul pe emitor este un amplificator n curent, amplificarea n tensiune fiind egal cu unitatea. Pentru reglaj fin al amplitudinii tensiunii de ieire se alege P=48k . astfel pentru P=0 avem V0=1V i dac P=48k , avem

V0 =

R 4 ||R 5 P + R 4 ||R 5

, rezult V0=90mV.

alternatorul va asigura variaia brut a tensiunii. Se asigur astfel i suprapunerea gamelor de variaie a amplitudinii. Tranzistoarele T2 i T3 i rezistenele R1, R2, R3 formeaz o surs de curent constant io. Calculm io=Vo/Ro=180mA i alegem io=90mA i ioRL=VRL=9V, deci RL=100 .

Se tie c IR1=IoR2/R1=9mA, deci R1=1k . Calculm Ec=0,6V+IR1(R3+R1), deci R3=(Ec-0,6V)/IR1-R1, de unde lum R3=0,6k . Pentru a calcula R4 i R5 folosim 0,6V=EcR5/(R4+R5), deci R4=24R5 i se alege R4=120k i R5=5k . Tranzistoarele se aleg de tipul BC107. Cnd oscilatorul nu este un oscilator de putere, el nu se conecteaz la o impeddan de sarcin extern pentru c ar produce modificarea frecvenei de oscilaie i distorsionarea semnalului generat i de aceea ntre oscilato i sarcin se introduce un etaj separator (repetor pe emitor pentru R L mic). Alternatorul A B A k2 k1 R3 R1 C B Rg R0 R2 R2 R0 RL=50

~ Vg
R0/2 R3+R0/2=RL
R0 2 R R 3 + 20

R0/2

1 se alege k=10. k

2R3+R0=100 10R0=2R3+R0=100 , rezultR0=10 R3=45 R1=R0(k-1)/(2k); R1=4,5 R2=R0(k+1)/(k-1);R2=12,2 Aceste rezistene nu se aleg din valori standardizate ci se construiesc la valoarea exact. Gamele de reglaj al amplitudinii sunt: k1=A1k2=A:V0=0,1-1V k1=B1k2=B:V0=0,01-1V k1=B1k2=C:V0=1-10mV

Transformatorul Se folosete un transformator cu dou infurri de secundar, legate n serie: 1 U~ 2U~

S m =1,6 Pprim =1,6 1,83 = 2,92 cm 2 3cm 2

Ualt=25V Usec=2Ualt=50V Isec=60mA Psec=3W n=90%

Pentru tole de grosimea 0,35mm vom avea numrul de spire pe volt n curent:

N 01 =

108 4 , 4413103 Sm 50

= 11,55 spire/V

Datorit rezistenei nfsurrilor din secundar, numrul de spire va fi mai mare cu5%-10%. N02=1,07*N01=12,36 spire/V Numrul de spire din primar, ct i din secundar: n1=220V*11,55 spire/V=2541 spire n2=50V*12,36 spire/V=618 spire Intensitatea curentului n primar este: i1=p1/V1=10mA Alegnd densitatea curentului prin primar: j=2,5A/mm2, rezult pentru conductorul din primar diametrul d=0,7mm, iar pentru secundar d=0,18mm. Seciunea bobinei Sb = S bk = ( n k / usk ) , unde nk numrul de spire care ncap pe o suprafa. nsk numrul de spire care ncap pe unitate de suprafa. Avem nS1=8330 spire/cm2, nS2=1730 spire/cm2. Sb=2541/8330+618/1730=0,66cm2. Lund coeficientul de putere 0,7 se calculeaz seciunea frerestrei:

Sb Sf

Sf = 0,6 6/ 0,7 = 0,9 4cm2.

Tola se alege dup criteriile: - grosimea pachetului de tole c=Sm/b=2,34cm - factor de forma c/b=1,83 - umplerea ferestri: Pentru aceasta se calculeaz numrul de spire care ncap ntr-un strat al bobinajului ns=nl(h-hp), unde nl numrul de spire care ncappe o lime de 1 cm; h este limea spaiului de bobinaj; hp este limea pierdut. primar: nS1=106*(1,92-0,5)=150,58 spire primar: nS2=47,5*(1,92-0,5)=67,45 spire Numrul de structuri pentru cele dau nfurri: W=n/nSk W1=16,8 straturi; W2=9,61 straturi.

grosimea nfurrilor se calculeaz innd cont de diametrul conductorului de izolaie i de faptul c izolaia ntre straturi se face cu frtie de grosime 0,03 mm. gk=W(Dz+S); g1=2,05 mm,g2=2,2 mm g Grosimea bobinei: g= k +Sk-1,k+g01, unde g01 este grosimea carcasei. Redresorul Se folosete un redresor dubl alternan realizat cu 4 diode

R0=U0/I0 unde U0 tensiuneasiunea ce trebuie stabilizat, I0 curentul de sarcin. R0=25V/25mA=1k Se determin sarcina rezistenei redresorului: Rr=Rd+Ra= Rd+aR0 unde Rd rezistena dinamic a diodelor; R0 sarcina condesatorului Rr=1 +0,04*1k =41 Coeficientul de rezistene: Kr=Rr/R0=0,041 Se ia factorul de pulsaie al tensiunii la ieirea redresorului p=5%. Coeficientul tensiunii redresate: kn=V0/E0=0,735; E0=25V/0,735=34,01V care este tensiunea redresat n gol. Tensiunea invers maxim Uimax=2E0=68.02V, iar curentul mediu prin diode este id0=I0/2=12,5mA. Coeficientul de curent eficace: Kef=Idef||Ido; Idef=28,75mA. Coeficientul kmax=Idmax/Id0=6,4; Idmax=80mA. Pe baza mrimilor calculate Idmax, Id0, Uimax se aleg diode de tip 1N4001. Se determin capacitatea condensatoarelor de filtraj, tiind c C0R0=14. C0= C0R0/ R0=44,5 F. Alegem C0= 47 F, tip EG5250.