Candidatul KLAUS WERNER IOHANNIS –

un impostor nazist dar cu MAPA PROFESIONALĂ

12 octombrie 2014

Candidatul KLAUS WERNER IOHANNIS a fost este şI va fi cel mai mare

IMPOSTOR al României. Un om cu faţă de ,,animal’’ neinstruit, needucat şi
nesincer. Acest şmecher naţional a fost mai mereu un trişor dar şi un
duşman al României şi al poporului. Aceste lucruri le veţi deduce din
următoarele articole pe care le voi însera în acest grupaj electoral.
Graphic1

Priviţi la mutra lui de om nesincer

(Fotografia exclusă)

Klaus Werner Iohannis este un tip înalt care vrea să ajungă preşedintele
României. Din acest punct de vedere ar putea fi cel mai înalt preşedinte pe
care l-am avut. Este această conformaţie suficientă pentru a convinge
electoratul că el este preşedintele de care are ţara nevoie?

Iohannis este o persoană puţin cunoscută publicului. Nici sibienii nu pot

spune că îl cunosc prea bine, deşi conduce Primăria Municipiului
neîntrerupt din anul 2000. Nu acordă audienţe şi este mereu înconjurat de
o gardă pretoriană. Vorbeşte de puţine ori în adunări, îşi găseşte greu
cuvintele, arătând un ritm mai lent de gândire. Are astfel un handicap greu
de depăşit; după 55 de ani, vârstă atinsă la 13 iunie, va vorbi tot mai rar şi
va gândi tot mai încet. Unii au falsa impresie că aceasta vine dintr-o
profunzime, din judecarea echilibrată a alternativelor.

De când a ajuns preşedinte de partid şi candidat prezidenţial, trăgându-i

preşul de sub picioare abulicului Antonescu, avem în faţă un munte de om
care debitează monoton banalităţi pigmentate cu gafe care îl fac interesant
pentru comentatori. Prietenii politici încearcă să-l prezinte drept ,,marfă
germană”. Este o postură care îi pune în încurcătură pe exportatorii
germani care pot da chix tocmai cu efigia lui Iohannis pe o piaţă de 20 de
milioane de suflete pe care au câştigat-o greu.

Mapa profesională pe care o punem astăzi în circulaţie cuprinde ceea ce a

omis candidatul Klaus Iohannis să treacă în cartea autobiografică ,,Pas cu
pas”. Puţinii dintre apropiaţi ţin cu stricteţe un secret al familiei Iohannis: nu
Klaus vrea musai să ajungă preşedinte, ci mai ales soţia, Carmen, fiica
blănarului Lazurcă, bolnavă de visul să devină prima-doamnă a ţării.

OCT 2 KLAUS JOHANNIS CORUPT

(Fotografia exclusă)
Carmen şi Klaus Iohannis, implicaţi în traficul de copii

Graphic1
(Fotografia exclusă)

Neamţul Klaus Iohannis împreună cu soţia sa, Carmen, au fost implicaţi la

începutul anilor 1990 într-o reţea specializată pe traficul internaţional de
copii, care se ascundea sub paravanul adopţiilor internaţionale. Pe atunci,
Iohannis era doar un biet profesor de fizică, care a reuşit în aceea perioadă
tulbure să depună la bancă 9.000 de dolari. Zece ani mai târziu, în anul
2000, Iohannis a recunoscut public că el şi soţia sa au fost implicaţi în
povestea adopţiilor internaţionale. Carmen Iohannis ar fi fost translator, iar
el însoţitor de ,,turişti”, în special canadieni. În urma serviciilor prestate,
canadienii l-au recompensat cu cadouri. Ce fel de cadouri, nu a vrut să
zică. Cert este că familiile copiilor ,,exportaţi” în Canada îi acuză
direct pe soţii Iohannis că le-au luat copiii.

Trei copii orfani

Soţii Elena şi Vasile Iliuţ au plecat în după-amiaza zilei de 11 iunie 1990 la

o nuntă în satul Răşinari. Nu înainte de a îi lăsa pe cei trei copii ai lor în
grija Mioarei Iliuţ, mătuşa lor. Seara târziu, întorşi de la petrecere, cei doi
soţi s-au luat la ceartă. Gelos din cale afară, Vasile şi-a luat ucis soţia, apoi
s-a sinucis. A doua zi, trupurile celor doi au fost descoperite de Mioara Iliuţ,
sora criminalului. La trei zile după necazul care s-a abătut asupra familiei
Iliuţ, în Răşinari şi-au făcut apariţia soţii Carmen şi Klaus Iohannis,
împreună cu o familie de canadieni.

,,Ne-au cerut să dăm spre adopţie cei trei copii rămaşi orfani: Elena Maria
(7 ani), Vasile (5 ani) şi Anca (3 ani), că o să le fie mult mai bine în
Canada. Eu eram cu băiatul meu în braţe şi mi-au cerut să-l dau şi pe el,
că noi suntem săraci, că nu avem ce să le dăm de mâncare. Dar noi
aveam tot ce ne trebuia: şase camere de locuit, doi cai, doi porci”, le-a
spus Mioara Iliuţ jurnaliştilor de la ancheteonline.ro.

Ea le-a mai spus că Carmen Iohannis i-a luat în braţe copilul fiind foarte
încântată pentru că era cu bucle blonde. ,,Avea toate informaţiile
necesare. Ştia că sunt în divorţ şi insista că nu am cu ce să-l cresc. Am
scăpat de ei în ziua aceea. Dar apoi au venit la noi în fiecare zi şi insistau
să le dăm nepoţii spre adopţie, să le dăm certificatele de naştere ale
copiilor.” Pe mama Mioarei au minţit-o că şi ei au avut un copil şi l-au dat
spre adopţie, că îi era mai bine în Canada .,Am aflat târziu că soţii
Johannis nu au avut copii”, a spus Iliuţ.
Într-un final, bunica copiilor, Maria Iliuţ, a cedat la insistenţele soţilo,
Iohannis şi şi-a
dat consimţământul pentru adopţie.

14 august 1990
Dosarul de înfiere a celor trei copii a fost făcut în două zile. La nici două
luni de la ,,afacere”, Tribunalul Judeţean Sibiu a dat sentinţa 13/1990, prin
care s-a eliberat certificatul de adopţie pe numele canadienilor Lalande
Alain Roger şi Lalande Arlene Dianne.

,,Părinţii minorilor înfiaţi declară că nu se opun la admiterea cererii. Sunt de

acord cu înfierea, arătând că au certitudinea că înfietorii vor asigura toate
condiţiile sub aspectul bunei îngrijiri, creşterii şi educaţiei minorilor.
Reprezentatul procuraturii solicită admiterea cererii astfel cum s-a solicitat,
dat fiind împrejurarea că în cauză sunt întrunite prevederile Legii
nr.11/1990. Constată că prin cererea înregistrată la nr.685 din 8 august
1990, înfietorii Lelande Alain Roger şi Lelande Arlens Dianne, domiciliaţi în
Tumbler Ridge 163 Kisketinew Cres-Canada, solicită ca prin hotărâre
judecătorească să fie admisă cererea privind înfierea cu efecte depline a
minorilor”, se precizează în decizia instanţei din 14 august 1990.

Pe lângă cei trei copii, familia de canadieni a mai adoptat-o şi pe

micuţa Anda Maria (4 luni), tot prin intermediul lui Carmen şi Klaus
Iohannis, care nu putea fi scoasă din ţară până la vârsta de un an.

După ce şi-a dat seama că a fost înşelată, Maria Iliuţ a încercat să afle de
la familia Iohannis care este situaţia nepoţilor ei. ,,De fiecare dată când i-
am căutat, au fugit de noi. La un moment dat, am găsit-o pe scările blocului
pe Carmen, dar a luat-o la goană şi l-a sunat pe Klaus. El a ieşit la noi şi a
început să ne înjure. Paştele mamei voastre de sărăntoci!, acesta a fost
răspunsul. Şi i-a dat un şut în fund Mariei. Aşa de fiecare dată când îi
căutam şi le ceream socoteală, ne făceau în toate felurile, ne ameninţau că
vedem noi ce păţim”, a declarat Mioara Iliuţ.
Disperaţi, membrii familiei Iliuţ au apelat la autorităţile statului.

Salvat de procurori

Pe 23 aprilie 2001, Maria Iliuţ a depus o plângere la Parchetul General în

care solicita efectuarea unei anchete legate de cele întâmplate cu nepoţii
ei. După o scurtă investigaţie, procurorii au decis să soluţionize dosarul cu
Neînceperea Urmăririi Penale. Dar, în anul 2007, femeia s-a adresat
inclusiv preşedintelui României, Traian Băsescu, ,,ca fiind unica soluţie”
pentru elucidarea situaţiei celor trei copii, menţionează justitiarul.ro.
,,Atât mai vreau înaintea morţii, să ştiu dacă nepoţii mai trăiesc pentru că
sunt foarte bolnavă. Pentru înşelăciunea lui Klaus, care a dus sute de copii.
Avea o cameră unde-i ţinea, la prietenul lui Mitrea Ioan, care a decedat în
chinuri grele, că a ştiut şi nu a spus (…) Să nu mă lăsaţi fără răspuns,
domnule preşedinte”, îşi încheie epistola Maria Iliuţ. Anul trecut Maria Iliuţ a
murit cu gândul la nepoţii ei.

Iohannis se acuză

Zece ani mai târziu, în 2000,Iohannis a recunoscut într-o conferinţă de

presă că a primit cadouri de la familia canadiană, iar soţia lui le-a fost
doar translator. El chipurile
doar i-a însoţit pe canadieni. Mai mult, nu a dat detalii despre ce fel de
cadouri a primit, în schimb legea adopţiilor din 1990 interzicea clar primirea
de foloase necuvenite în procesele de adopţii de copii.

Multe publicaţii româneşti precizează că şi azi Iohannis are trecută în

declaraţia de avere suma de 9.000 de dolari, depusă la bancă încă din
anul 1990. Iar doi ani mai târziu îşi cumpără prima casă cu 75.000 de
mărci germane. Oare de unde avea Iohannis atunci atâta bănet?

Iohannis, ,,bunul gospodar”şi distrugător al municipiului Sibiu

Graphic1
(Fotografia exclusă)

Deşi Klaus Iohannis a fost propulsat pe scena politică marşându-se pe

imaginea de bun gospodar ca primar al Sibiului din 2000 încoace,
articolele publicate de-a lungul timpului de Jurnalul Naţional despre
activitatea săsălăului demonstrează contrariul.

Nereguli în cheltuirea banului public, suspiciuni de corupţie şi

clientelism sunt acuzele care planează asupra lui Klaus Iohannis.
Profitând de faptul că, în 2007, Sibiul a devenit capitală europeană – pe
atunci oraşul avea un singur cinematograf şi doar două săli de spectacol
bine dotate – primarul Klaus Iohannis a comandat, pe bani publici, un cort
de două milioane de euro, după cum a dezvăluit Jurnalul Naţional în
articolul ,,Mangleală de 2.000.000 euro”, din 2006.

,,Soluţia văzută de primarul Klaus Iohannis şi apropiaţii săi a fost gasită în

aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii
«Cort multifuncţional – Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007», cort cu
titlu provizoriu, dar cu o valoare de investiţie de 7.122.500 lei noi, adică
aproape două milioane de euro, proiect realizat cu bani de la bugetul local”,
potrivit articolului publicat.

Cum majoritatea zdrobitoare în Consiliul Local Sibiu era deţinută de

gruparea primarului Iohannis – FDGR, proiectul ,,Cortul” a trecut fără nici
un fel de probleme, aşa cum trec toate proiectele al căror iniţiator este
primarul.

Sacrificarea ,,Parcului Cetăţii”, de dragul… unei parcări

Primăria Sibiu a decis sacrificarea singurului parc de amploare rămas

neatins în zona centrală a oraşului de dragul… unei parcări în octombrie
2006, în articolul ,,Parcare în mijlocul parcului Cetăţii”.

,,Mai multe organizaţii neguvernamentale din Sibiu au declarat «război»

administraţiei locale, după ce un nou proiect care vizează distrugerea unui
parc a fost demarat. «Salvaţi Parcul Cetăţii» este titlul acţiunii care a fost
demarată la acea vreme la Sibiu, şi care a lansat o solicitare de sprijin la
nivel naţional. După ce în urmă cu câteva luni a defrişat o alee cu castani,
Primăria Sibiu a demarat proiectul de amenajare a unei parcări în Parcul
Cetăţii, amplasat pe Bulevardul Coposu. Singurul de amploare rămas
neatins în zona centrală a viitoarei Capitale Culturale Europene 2007”, se
mai precizează în articol.

Deşi în patru rânduri proiectul prezentat spre aprobare la Direcţia Pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional (DJPCCN) Sibiu a primit avize
negative atât la comisia locală, cât şi regională, la iniţiativa primarului Klaus
Werner Iohannis, Consiliul Local Sibiu a aprobat proiectul. Mai mult, la
acea vreme, chiar dacă toate documentele legale blocau Primăria Sibiu să
organizeze licitaţie pentru viitorul şantier, dat fiind că nu există nici un fel de
avize pentru acesta, administraţia a desemnat totuşi o firmă câştigătoare.

Monumente din centrul istoric, demolate

La propunerea primarului Klaus Iohannis, Consiliul Local Sibiu,

controlat de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), a
aprobat demolarea şi transformarea unor imobile monument aflate în
centrul istoric. În articolul “Adio, cartierul Josefini”, publicat în Jurnalul
Naţional pe 7 august 2009, se arăta că interesele economice şi imobiliare
dominate de foştii proprietari de oi, ajunşi azi benzinari şi hotelieri
miliardari, au ajuns să facă legea la Sibiu. ,,Beneficiarul proiectelor de
hotărâre adoptate de Consiliul Local Sibiu este unul dintre cei mai bogaţi
sibieni, fost proprietar de oi, acum transformat în dezvoltator imobiliar şi
benzinar.
Apropiat al parlamentarilor PD-L de Sibiu, proprietarul Ana Oil SRL din
Sibiu, Ioan Ghişe, este beneficiarul unei impresionante dispense din partea
Primăriei Sibiu, care a acceptat construirea unui hotel de 13 etaje pe un
trotuar, între case cu un singur etaj şi gard în gard cu Muzeul de
Vânătoare”, se arăta în articol.

Vânzarea stadionului ,,Voinţa”

Tot la propunerea primarului Klaus Iohannis, Consiliul Local Sibiu a

aprobat vânzarea Stadionului ,,Voinţa”, cel mai vechi din oraş, subiect
tratat în 2009 în Jurnalul Naţional. ,,Dincolo de faptul că facilitează
distrugerea unui alt teren de sport, Primăria Sibiu propune şi un preţ de
dumping pentru vânzarea directă către UJCM Sibiu a Stadionului «Voinţa».
Pentru 1 mp de teren, Primăria solicită 96 de euro, adică cel mult 20% din
valoarea de piaţă a zonei. Pentru cei 42.071 mp, UJCM Sibiu va avea de
plătit 4.038.816 euro în 45 de zile de la primirea documentelor, altfel
terenul va fi scos la licitaţie”, scria Jurnalul Naţional.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Un articol de investigaţie în 2010 intitulat ,,Primăria Sibiu fentează criza cu

25%” arăta că, pe timp de criză, primarul Klaus Iohannis a crescut salariile
arhitectului-şef cu 662 lei, ale directorilor şi directorilor adjuncţi cu până la
641 lei, ale şefilor de servicii şi de birou cu până la 555 lei. Autorul
articolului explica atunci faptul că cei mai defavorizaţi, dacă nu ironizaţi, au
rămas referenţii asistent ale căror venituri au fost mărite cu 4 până la 15 lei.
,,Dacă ţinem cont că hotărârea Consiliului Local Sibiu a fost adoptată la
data de 28 mai 2010, cu aplicabilitate de la 1 iunie, data la care intră în
vigoare decizia Guvernului de reducere a salariilor cu 25%, în mod real,
salariile angajaţilor din Primăria Sibiu nu se vor modifica în marja impusă
de Executiv”, se arăta în articol.

Cum a înghiţit aeroportul din Sibiu 100 de milioane de euro, şi nu este

încă gata!

Graphic1
(Fotografia exclusă)
Proiectul aeroportului internaţional al Sibiului, demarat în 2006, nu este cu
totul gata nici până astăzi, deşi sau cheltuit peste 100 de milioane de euro.
Aproape dublu decât s-a contractat iniţial.
,,Întreaga afacere, coordonată de Iohannis ca primar şi de Martin
Bottesch, fostul preşedinte al CJ Sibiu, este învăluită în suspiciuni de
corupţie, clientelism, nereguli şi cheltuiri iresponsabile ale banului public.
Se pare că s-au atribuit contracte fără licitaţie, s-au ales firme anume, s-au
eliminat din proiect specialiştii români, iar o bună parte din lucrări s-au
efectuat defectuos, în bătaie de joc”, se arată într-un comunicat de presă
transmis pe data de 5 septembrie de Dan Şova, fostul ministru al
Transporturilor.

Potrivit informaţiilor apărute în presă, viciile tehnice existente pot pune

în pericol viaţa pasagerilor, element subliniat inclusiv în mai multe
rapoarte ale companiilor aviatice care operează pe aeroportul Sibiu. Printre
problemele tehnice apărute la aeroport se numără şi proiectarea
subdimensionată a porţilor de acces de la garajele maşinilor de pompieri,
surparea terenului de pe pista aeroportului, lipsa barierelor de acces de la
parcarea aeroportului.

Pentru a se remedia aceste defecte s-au cheltuit foarte mulţi bani. ,,Într-o
plângere penală din 26.06.2010, depusă de consilierul judeţean din acea
perioadă, Corneliu Bucur, se solicită anchetarea conducerii Consiliului
Judeţean Sibiu şi a primăriei Sibiu pentru modul incompetent şi fraudulos
în care a fost derulat contractul privind lucrările la obiectivul extindere şi
modernizare Aeroport Internaţional Sibiu, lucrări contractate la începutul
anului 2006, la valoarea iniţială de 52 de milioane euro şi ajunse la sfârşitul
lucrărilor contractate, cât şi a lucrărilor angajate suplimentar”, se
precizează pe site-ul ancheteonline.ro.

Curtea de Conturi a descoperit acte contabile greşite

Curtea de Conturi Sibiu a descoperit înregistrări greşite în actele contabile

ale Primăriei Sibiu, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, provenind din
păstrarea unei evidenţe necorespunzătoare a patrimoniului public şi privat,
fără ca acestea să producă însă prejudicii statului.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi Sibiu pentru anul 2009, s-au
descoperit înregistrări greşite în contabilităţile unor primării şi instituţii
publice din judeţ, în valoare de 1.317.153.000 de lei, dintre care
1.186.341.041 de lei doar la Primăria Sibiu. Specialiştii Curţii de Conturi
Sibiu au stabilit, în urma unui control, că Primăria condusă de Iohannis a
încălcat “prevederile legale referitoare la administrarea şi gestionarea
patrimoniului public şi privat”, prin ,,neconducerea evidenţei
imobilizărilor pe categorii şi obiecte de evidenţă”. Concret, pentru Primăria
municipiului Sibiu, măsurile dispuse de controlul Curţii de Conturi a vizat
identificarea terenurilor, amenajărilor de terenuri sau a terenurilor cu
construcţiile aferente înregistrate eronat în categoria construcţiilor şi
înregistrarea acestora în conturile contabile de imobilizări pe categorii şi pe
fiecare obiect de evidenţă.

Afaceri cu un patron cercetat de DNA

Primăria Sibiu va plăti aproape 4 milioane de euro pentru reabilitarea a

patru străzi unei firme al cărei administrator este cercetat penal de DNA.
Administratorul companiei Geiger Transilvania, Lorand Pal, este anchetat
pentru nereguli într-o altă licitaţie fiind acuzat pentru folosirea de
documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii
Europene. Pe 30 iulie, Primăria Sibiu a semnat un contract în valoare de
1,76 milioane de lei (aproape 4 milioane de euro) pentru reabilitarea
străzilor Măgheranului, Calea Guşteriţei, Macaralei, Oţelarilor. Lucrările
prevăd relocarea unor stâlpi electrici, devierea unor reţele electrice,
trotuare, lucrări edilitare, alimentare cu apă, spaţii verzi, canalizare
menajeră.

Avere pe căi ilicite. Soţia şi soacra lui Iohannis, implicate direct în

acumularea de bunuri imobiliare în familie

Graphic1
(Fotografia exclusă)

Site-ul ancheteonline.ro a dezvăluit că jumătate din averea imobiliară a

lui Klaus Iohannis a fost dobândită pe căi ilicite prin înşelăciune, fals
şi uz de fals, mărturii mincinoase.
Potrivit declaraţiei de avere, primarul Sibiului, fost profesor deţine 6
imobile în: str. Bâlea 29 (achiziţionată în 1992), str. Pedagogilor nr. 14
(achiziţionată în 1997), str. Bălcescu nr. 29 (achiziţionată în 1999), str.
Someşului nr. 13 (achiziţionată în 2001), str. Măgura nr. 9 şi str. Măgura
nr.11 (ambele achiziţionate în 2007).

Soacra lui Iohannis, afacerist imobiliar

Primarul Sibiului a vrut mereu să stea în afara procesului de dobândire a

imobilelor aflate în litigiu, mai arată ancheteonline.ro, el apărând în acte,
după finalizarea demersurilor în justiţie. Soţia sa Carmen şi soacra,
Georgeta Lăzurcă, au fost cele care s-au implicat direct în acumularea de
averi imobiliare în familia Iohannis.
Jurnaliştii de la ancheteonline.ro spun că primarul Sibiului a pierdut deja
una dintre case în instanţă şi este pe cale să o piardă şi pe a doua. Casa
din strada Pedagogilor 14, cumpărată în 1997, a fost achiziţionată în baza
Legii 112/1995. Conform legii era interzisă obţinerea unei case
naţionalizate de către un chiriaş, dacă mai avea în proprietate un alt imobil.
Pe atunci, Iohannis avea deja casa din strada Bâlea 29. Soacra lui
Iohannis, servitoare în casele pe care le-a dobândit, a fost femeie de
serviciu în familia Eliseu Ghenea, care deţinea imobilele din străzile
Magheru 35 şi Bălcescu 29. După naţionalizare, Ghenea Eliseu a rămas
fără case, s-a întors în satul natal, Porumbacu de Sus, unde a murit fără a
avea succesori. După Revoluţie, casele lui Ghenea din centrul Sibiului au
devenit subiectul şi obiectul retrocedărilor. Pe ele a pus mâna soacra lui
Klaus Iohannis, însă numele lui nu apare decât la întocmirea finală a
documentelor de proprietate.

Conform ancheteonline.ro, familia Iohannis în complicitate cu un nepot

al lui Ghenea Eliseu au fabricat documente false pe bandă rulantă:
testamente, adeverinţe, adrese şi au inventat chiar un moştenitor:
Ghenea Nicolae. Chiriaşii din casele din Bălcescu 29 şi Magheru 35 şi-au
cumpărat apartamentele din aceste vile în baza legii 112/1995, dar în
scenă a apărut soacra lui Klaus Iohannis, Georgeta Lăzurca, soţia
acestuia, Carmen Iohannis, şi nepotul lui Ghenea Eliseu.

Cei trei au dat în judecată, în iulie 1997, statul român pentru a

revendica imobilele din Bălcescu 29 şi Magheru 35 şi au prezentat un
testament prin care nepotul lui Ghenea Eliseu ar fi fost moştenitorul de
drept al celor două case. Acest nepot era prieten cu familia Iohannis.

Judecătoria Sibiu a respins acţiunea motivând că testamentul

prezentat este un fals, analiza grafologică stabilind că documentul era
scris de o persoană şi semnat de alta, că la încheierea sa nu existase nici
un martor şi nici nu fusese încheiat în faţa unui notar. Apoi, la Tribunalul
Sibiu familia Iohannis a venit cu o adeverinţă emisă de primăria
Porumbacu de Jos din care reieşea că Ghenea Elisie avea un moştenitor,
pe nepotul său. Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Alba-Iulia au dat câştig
de cauză nepotului lui Ghenea Eliseu. Astfel, toate actele de proprietate
ale chiriaşilor au fost anulate, iar noii proprietari au devenit Lăzurca
Georgeta, Carmen şi Klaus Iohannis, precum şi Baştea Nicolae, nepotul
lui Ghenea Eliseu.

Ancheteonline.ro arată că toate documentele false care au stat la baza

procesului prin care s-au obţinut cele două imobile au fost semnate de
acelaşi notar: Radu Gabriel Bucşa. El a emis certificatul de moştenitor cu
toate că nu avea toate actele necesare (lucru stabilit de instanţă), nu avea
competenţa teritorială necesară (Baştea Nicolae, aşa zisul moştenitor, a
murit la Viştea de Sus – judeţul Braşov şi toată viaţa a trăit la Cluj-Napoca).

Potrivit certificatului de moştenitor obţinut în fals, noii proprietari din

Bălcescu 29 şi Magheru 35 erau: la Magheru, 50% Baştea Ioan, 25%
Lazurcă Georgeta şi 25% Carmen Iohannis, iar la Bălcescu 29, Baştea
Ioan, întreg imobilul. Potrivit unei înţelegeri prealabile, Baştea Ioan a
vîndut imediat (pe 1 iunie 1999) jumătate din imobilul din Bălcescu 29
lui Carmen şi Klaus Iohannis.

Condamnări cu închisoare

Chiriaşii au dat în judecată familia Iohannis şi au depus plângeri penale

pentru anularea actelor false care au stat la baza schimbării proprietarului.
Au atacat calitatea de moştenitor a lui Baştea Nicolae şi au cerut anularea
adeverinţelor emise de primăria Porumbacu de Jos în care se susţinea că
Baştea Nicoale este unicul moştenitor al lui Ghenea Eliseu.

Curtea de Apel Alba Iulia l-a condamnat pe secretarul primăriei

Porumbacu de Jos la un an de închisoare cu suspendare pentru fals,
uz de fals şi neglijenţă în serviciu şi a anulat toate actele emise de
primărie prin care se stabilea că Baştea Nicolae ar fi unicul
moştenitor al lui Ghenea Eliseu. “Numitul Ghenea Eliseu a decedat la
data de 25.04.1969, având ultimul domiciliu în comuna Porumbacu de
Jos, iar soţia acestuia, Ghenea Maria, născută Baştea, a murit
anterior, în 1962, fără a avea urmaşi în linie descendentă (copii), iar
singura moştenitoare a fost declarată sora numitului Ghenea Eliseu,
respectiv Mica Paraschiva”, se arată în documentele prezentate de
procurori instanţei.

,,Toate aceste manopere desfăşurate de numiţii Baştea Ioan, Lăzurca

Georgeta şi Iohannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu
Liviu, care a eliberat adeverinţele nr. 168/1998 şi 73/2000, precum şi anexa
1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor
în cartea funciară deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Baştea
Nicolae era rudă doar cu Ghenea Maria, soţia predecedată a defunctului
Ghenea Eliseu”, arată procurorii.

Astfel, judecătorii au constatat nulitatea absolută a certificatului de

moştenitor emis de Biroul Notarului Public Bucşa Radu Gabriel şi au dispus
,,rectificarea C.F. nr. 752 Sibiu nr. Top.332/1, în sensul radierii dreptului de
proprietate al pârâţilor Baştea Ioan, Lăzurca Georgeta şi Iohannis Carmen”.
Astfel, familia Iohannis a pierdut casa din Magheru 35. Aceeaşi situaţie
este şi în
cazul celei din Bălcescu 29. Tribunalul Braşov a constatat în mai 2014
nulitatea certificatului de moştenitor fabricat, dar decizia nu este
definitivă. Primarul Klaus Iohannis câştigă până una alta de pe urma
acestui imobil. El a semnat un contract de închiriere cu Raifaissen Bank
în 2002, contract valabil până în 2017. Suma încasată de Iohannis este de
mii de dolari anual.

Klaus Iohannis, lansare cu ochii în prompter şi imagini plagiate

(Fotografia exclusă)

Autor al mai multor gafe, Klaus Iohannis nu s-a dezminţit nici la lansarea
propriei candidaturi, desfăşurată sâmbătă în Piaţa Victoriei. Prezidenţiabilul
ACL a folosit în imaginile de campanie un colaj de fotografii montat pe
harta României în mijlocul căreia tronează poza unui stadion din...
Varşovia!

Cum sloganul său electoral este ,,România lucrului bine făcut”, presa l-a
parafrazat transformându-l în ,,România lucrului bine furat”, o ironie
pentru proasta inspiraţie a lui Iohannis de a alege imagini dintr-o altă ţară şi
fotografii fără licenţă luate de pe Wikipedia. Şi nu a fost singurul motiv
pentru care lansarea candidaturii prezidenţiale a liderului PNL a intrat în
malaxorul presei. Iohannis şi-a citit discursul de lansare de pe prompter şi
nu a optat pentru un discurs în care să vorbească liber, eventual cu câteva
idei notate pe o hârtie. Iar discursul citit a fost unul plat, în care a repetat
aceleaşi lozinci obosite că el e serios, tace şi face şi că nu mai vrea
scandal, împănate cu mult bine la toată lumea, că e gratis, democraţie, UE
şi NATO.

Oare în campania electorală, când se presupune că va bate ţara în lung şi

în lat, Iohannis îşi va lua prompterul după el pentru a citi răspunsurile la
eventualele întrebări incomode legate de traficul de copii sau cum şi-a
făcut averea? Sau va întoarce spatele strecurând printre dinţi că nu
răspunde la provocări?

Gafele îl distanţează de Ponta în sondaje

Chiar dacă este cotat al doilea în sondajele electorale, Iohannis se

distanţează de ocupantul primului loc, Victor Ponta (42%), prezidenţiabilul
ACL având un scor de 27%, conform celui mai recent sondaj al CSCI. Cât
priveşte turul al doilea, acelaşi sondaj, dat publicităţii la 21 septembrie,
arată că Iohannis a scăzut de la 45% în luna iulie, la 43% în septembrie, în
vreme ce Victor Ponta a crescut de la 55% la 57%.

O dovadă că Iohannis dezamăgeşte prin prestanţa şi gafele comise de

când a făcut primul pas în lumina reflectoarelor. Iar primul care o spune
răspicat, public, este chiar fostul lider al PNL, Crin Antonescu, cel care l-a
propulsat în prim-planul politicii şi cu care ar fi vrut să facă tandemul
preşedinte-premier în campania liberalilor pentru prezidenţiale.
Antonescu a lipsit de la lansarea candidaturii lui Iohannis şi a explicat şi de
ce: prezidenţiabilul ACL nu-l doreşte prin preajma sa în campania
electorală. “Merită pus într-un anumit context. Un candidat la preşedinţie îşi
construieşte o campanie, îşi alege nişte oameni. Nici nu am senzaţia că dl
Iohannis are nevoie foarte tare de prezenţa mea, nici nu simt eu nevoia
prezenţei în această campanie, aşa cum este ea construită. Ceea ce nu
înseamnă că privesc cu ostilitate. Cred însă că aceste lucruri nu se fac ca
la colhoz”, a explicat Crin Antonescu, luni la TVR.

Mai mult, el a spus că Iohannis nu este candidatul său preferat, aşa cum
mulţi s-ar fi aşteptat. Întrebat care este candidatul său preferat în campania
electorală, Crin Antonescu a răspuns că nu are unul. “De ce nu-l susţin (pe
Klaus Iohannis – n.r.)? Pentru că nu sunt convins”, a adăugat Antonescu,
susţinând că liderul PNL face declaraţii contradictorii şi că sunt foarte multe
decizii pe care le-a luat în partid, Iohannis le-a susţinut, dar acum nu le mai
respectă.

Reamintindu-i-se că a fost cel care l-a adus pe Iohannis în PNL, l-a propus
pentru funcţia de premier şi l-a “făcut” prim-vicepreşedinte al partidului,
Antonescu a replicat că aici este vorba de Preşedinţia României. “Vorbim
de Preşedinţia României aici. Aici nu e vorba de prietenie. Capacităţile
diferă. Adică un om capabil să bată cuie nu e capabil să meargă şi în
Cosmos. Un om capabil chiar să fie prim-ministru nu e neapărat capabil să
fie preşedinte. Sunt lucruri foarte diferite”, a spus Antonescu.

În opinia sa, Iohannis a ridicat un semn de mare întrebare când a făcut

declaraţii contradictorii despre suspendarea lui Băsescu şi referendumul de
demitere din 2012, susţinut de PNL, partid în care s-a înscris ulterior
devenindu-i lider. “În momentul în care domnul Iohannis vine şi spune două
lucruri contradictorii despre întâmplările din 2012, pentru mine asta, la un
candidat prezidenţial, e un semn de mare întrebare”, a subliniat Antonescu.

Deşi a spus că a votat pentru demitere, Iohannis a susţinut că refendumul

a fost la limita Constituţiei, jignind astfel electoratul USL şi aruncând în
derizoriu cea mai mare pedeapsă politică aplicată lui Traian Băsescu,
pentru care peste 7,5 milioane români au spus “DA”.

Pionul lui Băsescu

Adăugând toate acestea la prietenia de notorietate cu Băsescu,

încăpăţânarea de a recunoaşte că s-a întâlnit cu el recent la Vila Lac 3,
informaţiile neoficiale că ar beneficia de protecţia DNA graţie “stagiului”
Codruţei Kovesi de procuror DIICOT la Sibiu, se pune firesc întrebarea
pe cine serveşte de fapt Iohannis, acuzat făţiş că îşi urmăreşte propria
agendă şi nu a partidului. De altfel, sunt voci în PNL, dar şi în afara lui,
care susţin că Iohannis este pionul lui Băsescu. Iohannis a fost acuzat că a
făcut parte din planul prin care PNL i-a fost predat şefului statului, prin
ruperea de ALDE şi aderarea la PPE.

Şi, poate nu întâmplător, în pline negocieri de fuziune cu PDL, tot membru

PPE, când nimic nu era bătut în cuie, Iohannis a scăpat porumbelul
spunând că partidul rezultat se va numi PNL. O declaraţie ce i-a
scandalizat pe reprezentanţii PDL, nevoiţi să nege pe toate canalele, dar
care i-a servit lui Băsescu, dând semnalul că partidul care nu a vrut-o pe
preferata sa, Elena Udrea, preşedinte va deveni o amintire, înghiţit de PNL-
ul lui Iohannis. Şi asta după ce Băsescu avusese grijă să spună că
fuziunea cu PNL nu se va realiza deoarece PDL are un activ de partid care
se va opune.

Klaus Werner Iohannis este primarul cu şase case obţinute prin

escrocherii şi ,,alte inginerii’’dar şi cu limuzină la scară

Graphic1
(Fotografia exclusă)

În declaraţia de avere dată ca prezidenţiabil, Klaus Iohannis susţine că

nu are maşină proprietate personală, dar pare că nici nu are nevoie,
asocierea cu un dealer BMW aducându-i limuzina la scară oricând
doreşte.

În 2007, anul în care Sibiul a fost capitală culturală europeană, primarul

Klaus Iohannis a primit spre folosinţă o limuzină BMW, graţie
parteneriatului cu dealerul zonal al mărcii, conform ziuanews.ro. Asta deşi
Primăria Sibiu plătea, încă din 2004, câte 6.000 de euro leasing pentru un
Audi A6, destinat special edilului.

Deşi, potrivit presei locale, Klaus Iohannis a declarat că va renunţa la

automobil după ce se va încheia proiectul Sibiu – capitală culturală
europeană, nu numai că primarul nu s-a ţinut de cuvânt, dar a primit,
periodic, spre folosinţă, mai multe BMW-uri, de sute de mii de euro şi unele
chiar unice în ţară.

Conform ultimei declaraţii de avere, Iohannis nu deţine nici terenuri, bijuterii

sau tablouri şi nu are contractate credite, însă este proprietarul a şase
imobile – trei case şi trei apartamente –, toate în Sibiu. Cele şase locuinţe
au fost achiziţionate în perioada 1992-2007, prin cumpărare împreună cu
soţia sa. Cele trei apartamente au suprafeţe cuprinse între 84 şi 253 de
metri pătraţi, mult mai mari decât două din casele achiziţionate. Cu
excepţia uneia, care are 377 de metri pătraţi, celelalte două case de locuit
au 64, respectiv 76 de metri pătraţi.

Cât priveşte veniturile, Klaus Iohannis a încasat în 2013 43.802 de lei în

calitate de primar al Sibiului, iar soţia sa, Carmen Iohannis, a câştigat
26.247 în calitate de profesor la Colegiul “Gh. Lazăr” din acelaşi oraş.
Totodată, edilul a mai încasat 114.066 de lei din închirierea unui imobil.
Iohannis mai are trei conturi, unul deschis în 1990 şi în care a depus 9.000
de dolari, altul deschis în 1999, cu 91.000 de lei, şi încă unul deschis în
2003, cu 13.500 euro.

La capitolul interese, Iohannis îşi declara în luna mai funcţia de

primvicepreşedinte al PNL (între timp a fost ales preşedinte al PNL, dar nu
şi-a actualizat declaraţia de interese de pe site-ul primăriei Sibiu), calitatea
de preşedinte al Asociaţiei de prietenie Sibiu-Landsmut, dar şi al
Asociaţiei ADI Apă Sibiu, precum şi cea de membru al FDGR, al
Ascociaţiei FC Sibiu, al Clubului Lions Sibiu şi al Asociaţiei ADI ECO
Sibiu.

Acuzat de fals în declaraţia de avere

Klaus Iohannis este însă acuzat că a comis falsuri în declaraţiile de

avere, depuse periodic în calitate de primar al Sibiului. Conform
ziuanews.ro, în declaraţia de avere din anul 2009, Iohannis o declară pe
soţia lui ca titulară a contractului pentru casa din Str. Nicolae Bălcescu nr.
29. Or, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, din 2 iunie 1999,
proprietari sunt ambii soţi, în cote egale.

Apoi, Iohannis minte şi când trece imobilul în cauză la ,,Categ 1 “

apartament”, acesta fiind în realitate ditamai casa, pe care a şi închiriat- o
unei bănci comerciale.
Şi cu suprafaţele imobilelor Iohannis ,,jonglează” de la o declaraţie la alta.
Astfel, în 2009, casa din Str. Nicolae Bălcescu avea o suprafaţă de 41,5
mp, iar în 2013 aceasta ,,sare” la 166 mp. Apoi, casa din Str. Bâlea nr. 29
sare de la 21,6 mp la 377 mp. În schimb, la alte două case, Iohannis scade
suprafeţele din condei: în 2009, casa din Str. Măgura nr. 9 are 102,26 mp,
iar în 2013 suprafaţa scade la 76 mp, iar casa din Str. Măgura nr.11, în
2009 are 102 mp şi în 2013 are doar 64 mp.

Avere din meditaţii şi lipsa copiilor

Existenţa unor nereguli în declaraţiile de avere poate fi şi o posibilă

explicaţie pentru declaraţiile penibile date de Iohannis în ceea ce priveşte
originea averii sale. De altfel, de câte ori a fost întrebat despre casele sale,
Iohannis a oferit explicaţii diferite. Întrebat asta vară la un post de
televiziune din ce bani şi-a cumpărat cele şase imobile, Iohannis a spus că
din banii lui.
,,Este, dacă vreţi, un model extrem de simplu. Din relativ puţini bani şi din
ce am avut, am pornit cu soţia de la un apartament de patru camere pe
care l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi bani adunaţi din
meditaţii, salarii, am făcut următoarea achiziţie, am închiriat, am adunat
banii, am mai făcut una…”, a precizat Iohannis.

Ulterior, el a venit cu o altă variantă. Iohannis a susţinut că a avut un sprijin

din partea familiei în primă instanţă, ulterior a vândut şi a cumpărat
locuinţe, în paralel cu închirierea acestora. ,,Am vândut şi am cumpărat
altele, şi iar le-am vândut, şi iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci
au fost ieftine casele, mulţi saşi plecaseră din Sibiu, deci lucrurile au
decurs din aproape în aproape. În afară de asta… ce să vă spun. Noi nu
avem copii, deci alţii au investit în copii, în educaţia copiilor, noi am investit
în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente. (…) Ne
propuneam cu siguranţă să avem ceva pentru bătrâneţe”, a declarat
Iohannis.

Şi nu în ultimul rând uitaţi profilul unui mincinos: Mă recomand săsălăul

Klaus Werner Iohannis, politrucul duşmanul României şi al poporului
roman pe care nu-l iubesc
(Fotografia exclusă)

De la intrarea sa în prim-planul politicii, Klaus Iohannis a reuşit să se

evidenţieze printr-un lung şir de gafe.
La o dezbaterere pe tema educaţiei cu membrii şi simpatizanţii PNL şi
PDL, Iohannis a afirmat că aşa ,,cum arată şcoala azi va arăta ţara mâine”,
atribuind acest citat unui “mare român, Dimitrie Bolintineanu”. Numai că
acest citat aparţine de fapt marelui om de ştiinţă şi ministru al Educaţiei
Spiru Haret, care a folosit sintagma pentru prima oară în 1885...

Dar edilul Sibiului nu are nu numai probleme de cultură generală, ci şi

de limba română. El s-a etichetat singur politruc, cuvântul având sens
peiorativ. ,,Am antecedente în sistemul educaţional. Am fost dascăl de
fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar mai puţin timp, trei
ani. Acum sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia
României.” Ulterior, după ce a fost taxat bine de presă că nu cunoaşte
limba română, Iohannis a explicat că afirmaţia sa a fost un experiment
didactic pentru a demonstra că ,,PSD copiază orice”.

Constituţia, ca o provocare
Când nu l-au pus în încurcătură limba română sau cultura generală,
Iohannis a fost încurcat de jurnalişti. Întrebat câte articole are Constituţia şi
câte dintre acestea se referă la funcţia prezidenţială, Iohannis a fost
prompt: a refuzat să răspundă. ,,Nu răspund la astfel de provocări. Eu sunt
obişnuit să pun eu întrebările în calitatea mea de dascăl. Dacă aveţi
întrebări politice cu mare plăcere”, a replicat Iohannis extrem de deranjat.
El a refuzat să răspundă şi când a fost întrebat despre inundaţii sau despre
o posibilă retragere a candidaturii. ,,Deci nu mă întrebaţi că nu vă
răspund”, ,,Altă întrebare dacă aveţi”, au fost replicile prezidenţiabilului
ACL.

Mai puţin inspirat a fost primarul Sibiului când a fost luat la întrebări despre
cele şase case pe care deţine, fiind ironizat pe internet pentru afirmaţiile
sale.,,Sunt şase locuinţe, dar ele toate la un loc sunt cât un apartament în
Bucureşti”, a declarat Iohannis, într-o apariţie TV. Afirmaţia a fost îndelung
comentată, iar un profesor de limba română din Bucureşti a postat un
anunţ pe două site-uri de imobiliare în care s-a arătat interesat de un
schimb de case între el şi o persoană din Sibiu care are şase case, aluzie
la Iohannis.

Cum comunică atunci când tace…

Refuzul lui Iohannis de a răspunde la întrebări incomode este însă lăudat

de reprezentanţii PNL. Cel puţin liberalul Ludovic Orban a reuşit să-i dea
un sens, printr-un show în care s-a râs copios şi de el şi de Iohannis, la
Târgovişte.
Aşa au aflat liberalii cum Iohannis comunică şi când… tace. ,,Cine tace şi
face? Iohannis. Cine comunică mai bine când tace decât palavragiul de
Ponta când vorbeşte? Iohannis. Cine provoacă fiori şi insomnii lui Ponta
care are cearcăne în ochi? Iohannis”, l-a prezentat Ludovic Orban pe
Iohannis târgoviştenilor, scoţând în evidenţă, pe post de virtute, tocmai
,,tăcerile” liderului PNL. Clipul cu pricina a fost postat pe Youtube de
Gazeta Dâmboviţei şi a strâns mii de vizualizări.

Ofiţerii acoperiţi în presă? Ceva normal

Pentru că a vorbit când trebuie să tacă Iohannis a mai comis o gafă.

Întrebat dacă el consideră că este normal ca serviciile de informaţii să aibă
ofiţeri acoperiţi în presă şi în politică, Iohannis a răspuns: “Da, eu cred că
face parte din activitatea serviciilor şi nu cred că este vreo problemă. Eu,
personal, consider că în servicii avem profesionişti foarte buni, dar nu cred
că trebuie noi să le spunem cum să îşi facă treaba”.

La câteva ore, liderul PNL a revenit asupra afirmaţiei printr-un comunicat.

,,Am fost întrebat dacă eu consider că este bine să existe ofiţeri sub
acoperire în general, şi de asemenea în viaţa politică şi în presă.
Răspunsul meu afirmativ viza doar prima parte a întrebării, în sensul că
este în regulă să existe ofiţeri acoperiţi în general. Nu m-am referit nicio
clipă la cazurile de ofiţeri acoperiţi din politică sau presă. N-ar fi avut niciun
sens să fac o astfel de consideraţie, în condiţiile în care, prin lege,
personalului din servicii îi este interzis să se implice în viaţa politică”, a
precizat Iohannis.

De la Johannis la Iohannis

Deşi a ripostat prin tăcere la chestiunile incomode, primarul Sibiului s-a

conformat atunci când i s-a cerut ca numele său să fie scris româneşte. În
timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD,

Albin Marinescu, a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele

electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera
,,J”, în loc de ,,I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest
incident, primarul a început să folosească numele de ,,Iohannis”, deşi
susţine că numele său se scrie cu ,,J”, însă a fost înregistrat greşit în actele
de stare civilă din perioada comunistă.

Sorin Ilieşiu: "Domnule Iohannis, mi se pare imoral să pretindeţi că ne veţi

uni, după ce ne-aţi sfidat sistematic timp de 14 ani simbolurile naţionale".
(Fotografia exclusă)

Senatorul Sorin Ilieşiu adresează o scrisoare deschisă lui Klaus Iohannis,

candidat la funcţia de Preşedinte al României, la alegerile al căror prim tur
de scrutin se va desfăşura pe 2 noiembrie, în care îi reproşează acestuia
totalul dezinteres cu care a tratat evenimentele cu adânci semnificaţii
pentru spiritul şi esenţa românească – Marea Unire, Ziua Imnului
Naţional al României şi Ziua Drapelului Naţional.

Totodată, senatorul Ilieşiu remarcă faptul că, în mod ipocrit, Klaus Iohannis
ţinut să participe la manifestările publice consacrate evenimentelor
enumerate mai sus doar în momentul în care a devenit prezidenţiabil
şi, deci, interesat de expunere publică.

Citiţi scrisoarea deschisă adresată lui Klaus Iohannis de senatorul Sorin

Ilieşiu:

"Domnule Iohannis,
Vă scriu în numele românilor, inclusiv în numele sibienilor care mi-au
acordat încrederea şi onoarea de a-i reprezenta în Senatul României.

Cu toate că sunteţi primarul Sibiului – oraşul care a avut cel mai important
rol în înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 -, de 14 ani de când
sunteţi primar, nu aţi binevoit niciodată să depuneţi o coroană de flori
de Ziua Naţională la locul de comemorare a eroilor Unirii, respectiv la
Consiliul Dirigent situat la două minute de mers pe jos de biroul dvs de la
Primărie. O singură excepţie a confirmat regula.

Domnule Iohannis, nu credeţi că e imoral să pretinzi că poţi să uneşti

românii în timp ce le sfidezi cu consecvenţă idealul de unire?

Nu sunt sibian, dar de când am devenit senator de Sibiu am studiat istoria

sibienilor. Am descoperit că sibienii sunt printre cei mai buni români. Fără
ei, Marea Unire ar fi rămas un vis neîmplinit. Pentru a vă convinge că nu
exagerez, vă rog să citiţi textul de mai jos preluat din studiul „Sibiu –
capitală regională” pe care l-am coordonat împreună cu domnul
prof.univ.dr. Ioan Bondrea – rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu,
studiu elaborat de un colectiv de cercetători, universitari şi academicieni
sibieni:

„În Sibiu şi-a avut sediul Comitetul Naţional Român instituit de Adunarea
românească de la Blaj din 3/15 mai 1848. În timpul regimului austro-ungar
(1867-1918), Sibiul a devenit centrul vieţii naţional-politice a românilor
transilvăneni; aici a funcţionat conducerea Partidului Naţional Român şi aici
a fost redactat în 1892 cunoscutul Memorandum al românilor transilvăneni
adresat împăratului Franz Joseph I. Cei mai mulţi patrioţi care au militat
pentru unire proveneau din mediile sibiene.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a decis

unirea Transilvaniei cu România şi a stabilit la Sibiu atât sediul noului
parlament transilvan (Marele Sfat Naţional) cât şi cel al noului guvern al
Transilvaniei (Consiliul Dirigent). Astfel, Sibiul a devenit capitala
Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului.

Guvernul de la Sibiu a fost condus de Iuliu Maniu, având miniştri precum

Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş, Octavian Goga şi Vasile Lucaciu.
Guvernul transilvan a funcţionat până în 1920 când unirea Transilvaniei cu
România a fost recunoscută de Conferinţa de pace de la Paris.

Parlamentul de la Sibiu a fost prezidat de Gheorghe Pop de Băseşti şi a

avut 250 de membri printre care, alături de miniştrii menţionaţi mai sus, s-
au aflat personalităţi precum Ioan Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Miron
Cristea (care va deveni primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române) şi
Iuliu Hossu (care va deveni cardinalul bisericii greco-catolice din
România)”.

Domnule Iohannis, cum puteţi sfida o istorie atât de glorioasă precum

aceasta?

Partidele care au realizat Marea Unire a românilor au fost Partidul Naţional

Român cu sediul în Sibiu şi Partidul Naţional Liberal cu sediul în Bucureşti.
Aţi ajuns (prin viclenie) urmaşul naţional-liberalilor care au făurit Marea
Unire. Cum e posibil, domnule Iohannis, să dispreţuiţi tocmai dimensiunea
naţională a partidului pe care-l prezidaţi?

Atât acum doi ani cât şi anul trecut am fost prezent la Sibiu de Ziua
României. De fiecare dată, la locul de comemorare a eroilor Marii Uniri au
fost depuse aproape o sută de coroane de peste o sută de demnitari şi
reprezentanţi ai societăţii civile din Sibiu. Numai domnia voastră nu aţi găsit
de cuviinţă să fiţi prezent pentru a depune o coroană.

„Domnul Iohannis e plecat din Sibiu?”, am întrebat atunci. „Nici vorbă să

fie plecat, dar nu dă doi bani pe români! Nici măcar nu-i primeşte în
audienţă. De când e primar, niciodată nu a depus o coroană aici”, mi-a
răspuns cineva. Nu mi-a venit să cred. Am verificat informaţia şi am aflat că
a existat totuşi o excepţie în 2011 (pentru că se apropiau alegerile pentru
primărie?). Dar poate că nu am fost informat corect, astfel încât vă propun
să vă asumaţi adevărul, răspunzând public şi clar la următoarea întrebare:

Domnule Iohannis, în cei 14 ani de când sunteţi primarul Sibiului – oraşul

care a avut cel mai important rol în înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie
1918 -, de câte ori şi în ce ani aţi depus o coroană la Consiliul Dirigent,
locul de comemorare a eroilor Marii Uniri, care se află la două minute de
mers pe jos de biroul dvs?

Menţionez că în 2012 şi 2013, când am fost la Sibiu de 1 Decembrie, nu v-

am văzut nici la celelalte manifestări organizate de Ziua Naţională, cu
excepţia paradei militare din 2013: nici la şedinţa solemnă a Consiliului
judeţean, nici la ceremonia Retragerii cu torţe, nici la concertul omagial al
Filarmonicii şi nici la cel mai impresionant spectacol organizat în România
de 1 Decembrie: cel de la Sala Transilvania din Sibiu, intitulat “Noi suntem
români”, transmis în direct de TVR-1, la care au fost prezenţi mii de sibieni.

Domnule Iohannis, în Sibiu se spune că vara aceasta aţi participat la

manifestările organizate de Ziua Drapelului Naţional şi de Ziua Imnului
Naţional întrucât aţi devenit prezidenţibil, dar că, de când sunteţi primar,
nu aţi participat niciodată la aceste manifestări cu toate că au fost
organizate an de an chiar sub fereastra biroului dvs.. Poate că
informaţia nu e corectă, astfel încât vă propun din nou să vă asumaţi
adevărul, răspunzând şi la această întrebare:

Domnule Iohannis, de 14 ani de când sunteţi primar al Sibiului, de câte ori

şi în ce ani aţi participat la manifestările organizate sub fereastra biroului
dvs. de Ziua Imnului Naţional al României şi de Ziua Drapelului Naţional?

Vă anexez un TABEL referitor la absenţele şi la prezenţele dvs ca primar la

trei dintre manifestările naţionale organizate anual la Sibiu. Procentul
absenţelor este aproape 100%. Dacă s-a strecurat vreo greşeală, vă rog s-
o îndreptaţi şi să publicaţi versiunea corectă a tabelului.

Domnule Iohannis, mi se pare imoral să pretindeţi că ne veţi uni după ce,

ca primar al oraşului-simbol al patriotismului românesc, ne-aţi sfidat
sistematic timp de 14 ani idealul de unire, Ziua Naţională şi simbolurile
naţionale.
Sorin Ilieşiu – senator de Sibiu

Grupaj realizat de Dr. Ec. MIhai Florin NAHORNIAC