Sunteți pe pagina 1din 9

Ob[tea / Monahii mileniului I I I

„S` ne rug`m Sfin]ilor Brâncoveni s`


avem [i noi t`ria [i statornicia lor
în dreapta credin]`”
Părintele arhimandrit
MIHAIL STANCIU
de la Mânăstirea Antim Interviu realizat de Flori Tiulea

În urmă cu 304 ani, la 15 august, București. Profund cunoscător al epo-


de praznicul Adormirii Maicii Domnu- cii brâncovenești ca urmare a cercetări-
lui, la Constantinopol, murea creștin lor sfinției sale asupra vieții și scrierilor
Brâncoveanu Constantin, împreună cu Sfântului Antim Ivireanul, părintele
cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Mihail ne amintește și cu această ocazie
Radu și Matei – și cu sfetnicul Iana- faptul că prietenia dintre Vodă Brân-
che, toți fiind decapitați, în fața am- coveanu și Mitropolitul Antim, și el
basadorilor de la acea vreme ai marilor martirizat de către turci, „a marcat cea
puteri, pentru că mai rodnică conlu-
au refuzat „să lase crare dintre Stat și
legea creștinească Biserică de-a lungul
și să se dea în legea istoriei noastre”.
turcească”. Îndemnându-ne să
„Strălucite sunt ne rugăm acestor
mărturia și mu- sfinți martiri pen-
cenicia lor, unice tru a avea și noi
nu doar în istoria tăria și statornicia
creștinismului ro- lor în credință, pă-
mânesc, ci în toată rintele ne pune la
istoria lumii”, ne inimă și un cuvânt
spune în interviul de întărire pentru
ce urmează părin- a rezista „avalanșei
tele arhimandrit ideologice” la care
Mihail Stanciu suntem expuși în
de la Mânăsti- vremurile pe care
re a A n t i m d i n le trăim.

10 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 11
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
„Bucure[tiul devenise Izvoarele istorice sunt cronicile otomane,
în epoca brâncoveneasc` grecești și românești din acea vreme, precum și
documentele unor dregători aflați la Constan-
centrul Ortodoxiei” tinopol, martori direcți ai acestor evenimen-
Părinte arhimandrit, cum ar trebui să te. Astfel, italianul Andreea Memno descrie
înțelegem astăzi jertfa Sfinților Brâncoveni? amănunţit martiriul voievodului român într-o
Desigur, ar trebui să înțelegem jertfa (mu- epistolă trimisă dogelui Veneţiei. De asemenea,
cenicia) lor ca și până acum și ca întotdeauna: secretarul domnesc Anton Maria Del Chiaro
ca o încununare a mărturisirii lor de credință prezintă aceste tragice evenimente în cartea sa
din timpul vieții. Constantin Brâncoveanu Revoluțiile Valahiei (Istoria Delle Moderne Ri-
a fost unul dintre cei mai străluciți voievozi voluzioni Della Valachia), publicată la Veneția
ai Țării Românești (ocârmuind în perioada în anul 1718. Amintim aici și cronica Istoriile
1688-1714), a cărui generozitate și lucrare domnilor Țării Românești, a cronicarului Radu Vodă Brâncoveanu către fiii săi:
misionară au luminat întreaga Biserică Orto-
doxă. A fost un om înțelept, cult și evlavios,
Popescu, și Cronica Țării Românești pentru
anii 1714-1716, a cărturarului grec Mitrofan
„Nu v` mişca]i nici v` cl`ti]i din credin]a cea
care și-a crescut cei 11 copii în dreapta credință Grigoras. pravoslavnic` pentru via]a şi lumea aceasta”
în Mântuitorul Hristos, conducând aproape Trebuie menționat faptul că în acea vre- (Din scrisoarea plenipotențiarului venețian Andreea Memno)
26 de ani poporul român pe calea unei vădite me, în anii 1700-1720, Imperiul Otoman
prosperități materiale și spirituale. Totodată, era deja într-o perioadă de decădere social- În scrisoarea sa, plenipotenţiarul Andreea Memno raportează astfel:
beneficiind de munca și darurile genialului economică și militară, și chiar poporul turc „Duminică 15 august de dimineaţă, s-a tăiat capul bătrânului principe al Vlahiei,
Mitropolit Antim Ivireanul, martirizat și el tot suporta cu greu costurile războaielor purtate. tuturor fiilor lui şi unui boier care-i era vistier. Iată cum s-a făcut: Încă de dimineaţă,
de către turci doi ani mai târziu (în toamna Deși Imperiul Otoman biruise alianța ruso- Sultanul Ahmed se puse într-un caic împărătesc şi veni la seraiul, zis foişorul Jalikiacs,
anului 1716), Vodă Brâncoveanu a sprijinit moldovenească, condusă de Țarul Petru cel pe canalul Mării Negre, în faţa căreia era o mică piaţă, unde au adus pe Brâncoveanu
Ortodoxia în toate popoarele creștin-ortodoxe Mare, în lupta de la Stănilești din iulie 1711, Voievod, pe cei patru băieţi ai lui şi pe vistierul Văcărescu, i-au pus în genunchi unul
aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman și sub Sultanul Ahmed al III-lea nu mai avea încre- lângă altul la oarecare depărtare, un gâde le-a scos căciulile din cap şi Sultanul i-a
agresiunea prozelitistă a catolicismului. dere în Constantin Brâncoveanu și căuta un mustrat făcându-i haini. Apoi le deteră voie a face o scurtă rugăciune. Înainte de a
Bucureștiul devenise în epoca brâncove- prilej de a-l aresta. Acest prilej avea să vină, se ridica securea asupra capului lor, fură întrebaţi dacă voiesc să se facă turci şi atunci
nească centrul Ortodoxiei, deoarece cu banii bineînțeles și cu sprijinul unor „turnători” vor fi iertaţi. Glasul cel înăbuşit de credinţă al bătrânului Brâncoveanu răsună şi zise
binecredinciosului voievod al Țării Românești români, trei ani mai târziu… În ziua de 24 înspăimântat de această insultă: «Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut am
s-a organizat Academia Domnească (unde pre- martie 1714, în urma unor denunțuri ca- pierdut; să nu ne pierdem însă şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu
dau ca profesori cei mai erudiți savanți greci lomnioase ale Cantacuzinilor invidioși și ale băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru câte a răbdat pentru
din acea vreme) la Mânăstirea Sfântul Sava și altor boieri greci la Poarta Otomană, binecre- noi şi cu ce moarte de ocară a murit; credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi nici vă
au fost tipărite cărți de cult și de învățătură dinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, clătiţi din credinţa cea pravoslavnică pentru viaţa şi lumea aceasta.» La aceste cuvinte,
ortodoxă, trimise apoi în toate provinciile lo- denumit și „prințul aurului” (Altîn Bey) da- Ahmed se făcu ca un leu turbat şi porunci să li se taie capetele. Gâdele înfiorător
cuite de dreptmăritori creștini: Țările Române, torită luxului și prestanței Curții Domnești, ridică securea şi capul marelui vistier Enache Văcărescu se rostogoli pe pământ. Apoi
Patriarhiile de Constantinopol, Ierusalim, An- a fost mazilit (depus din tron prin decret al se începu cu uciderea copiilor. Când gâdele ridică securea la capul feciorului celui mai
tiohia și Alexandria, Georgia, Muntele Athos Sultanului Ahmed), arestat și dus la închi- tânăr al domnului, Beizadea Mateiaş, numai de 16 ani, acesta se îngrozi de spaimă;
și Muntele Sinai, comunitățile de bulgari și soarea „Șapte turnuri” (Yedikule) din Con- sărmanul copilaş, văzând atâta sânge de la fraţii lui şi de la Văcărescu, se rugă de
de sârbi din sudul Dunării, precum și de greci stantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi și Sultan să-l ierte, făgăduindu-i că se va face turc. Însă părintele său, Domnul, al cărui
din vechea Eladă. cu sfetnicul său, logofătul Ianache Văcărescu. cap căzu în urmă, înfruntă pe fiul său şi zise: «Mai bine să mori în legea creştinească,
Părinte Mihail, știm că există mai multe Toate averile lui Brâncoveanu au fost confis- decât să te faci păgân, lepădându-te de Iisus Hristos pentru a trăi câţiva ani mai mult
mărturii referitoare la martiriul domnului cate de turci, iar unii boieri simpatizanți ai pe pământ!» Copilaşul ascultă şi ridicând capul, cu glas îngeresc zise gâdelui: «Vreau
muntean și al fiilor săi. Care sunt cele mai lui au fost și ei persecutați de noul domnitor să mor creştin. Loveşte!» În urmă ucise şi pe Brâncoveanu.”
semnificative? impus, Ștefan Cantacuzino.

12 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 13
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
„Bucure[tiul devenise Izvoarele istorice sunt cronicile otomane,
în epoca brâncoveneasc` grecești și românești din acea vreme, precum și
documentele unor dregători aflați la Constan-
centrul Ortodoxiei” tinopol, martori direcți ai acestor evenimen-
Părinte arhimandrit, cum ar trebui să te. Astfel, italianul Andreea Memno descrie
înțelegem astăzi jertfa Sfinților Brâncoveni? amănunţit martiriul voievodului român într-o
Desigur, ar trebui să înțelegem jertfa (mu- epistolă trimisă dogelui Veneţiei. De asemenea,
cenicia) lor ca și până acum și ca întotdeauna: secretarul domnesc Anton Maria Del Chiaro
ca o încununare a mărturisirii lor de credință prezintă aceste tragice evenimente în cartea sa
din timpul vieții. Constantin Brâncoveanu Revoluțiile Valahiei (Istoria Delle Moderne Ri-
a fost unul dintre cei mai străluciți voievozi voluzioni Della Valachia), publicată la Veneția
ai Țării Românești (ocârmuind în perioada în anul 1718. Amintim aici și cronica Istoriile
1688-1714), a cărui generozitate și lucrare domnilor Țării Românești, a cronicarului Radu Vodă Brâncoveanu către fiii săi:
misionară au luminat întreaga Biserică Orto-
doxă. A fost un om înțelept, cult și evlavios,
Popescu, și Cronica Țării Românești pentru
anii 1714-1716, a cărturarului grec Mitrofan
„Nu v` mişca]i nici v` cl`ti]i din credin]a cea
care și-a crescut cei 11 copii în dreapta credință Grigoras. pravoslavnic` pentru via]a şi lumea aceasta”
în Mântuitorul Hristos, conducând aproape Trebuie menționat faptul că în acea vre- (Din scrisoarea plenipotențiarului venețian Andreea Memno)
26 de ani poporul român pe calea unei vădite me, în anii 1700-1720, Imperiul Otoman
prosperități materiale și spirituale. Totodată, era deja într-o perioadă de decădere social- În scrisoarea sa, plenipotenţiarul Andreea Memno raportează astfel:
beneficiind de munca și darurile genialului economică și militară, și chiar poporul turc „Duminică 15 august de dimineaţă, s-a tăiat capul bătrânului principe al Vlahiei,
Mitropolit Antim Ivireanul, martirizat și el tot suporta cu greu costurile războaielor purtate. tuturor fiilor lui şi unui boier care-i era vistier. Iată cum s-a făcut: Încă de dimineaţă,
de către turci doi ani mai târziu (în toamna Deși Imperiul Otoman biruise alianța ruso- Sultanul Ahmed se puse într-un caic împărătesc şi veni la seraiul, zis foişorul Jalikiacs,
anului 1716), Vodă Brâncoveanu a sprijinit moldovenească, condusă de Țarul Petru cel pe canalul Mării Negre, în faţa căreia era o mică piaţă, unde au adus pe Brâncoveanu
Ortodoxia în toate popoarele creștin-ortodoxe Mare, în lupta de la Stănilești din iulie 1711, Voievod, pe cei patru băieţi ai lui şi pe vistierul Văcărescu, i-au pus în genunchi unul
aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman și sub Sultanul Ahmed al III-lea nu mai avea încre- lângă altul la oarecare depărtare, un gâde le-a scos căciulile din cap şi Sultanul i-a
agresiunea prozelitistă a catolicismului. dere în Constantin Brâncoveanu și căuta un mustrat făcându-i haini. Apoi le deteră voie a face o scurtă rugăciune. Înainte de a
Bucureștiul devenise în epoca brâncove- prilej de a-l aresta. Acest prilej avea să vină, se ridica securea asupra capului lor, fură întrebaţi dacă voiesc să se facă turci şi atunci
nească centrul Ortodoxiei, deoarece cu banii bineînțeles și cu sprijinul unor „turnători” vor fi iertaţi. Glasul cel înăbuşit de credinţă al bătrânului Brâncoveanu răsună şi zise
binecredinciosului voievod al Țării Românești români, trei ani mai târziu… În ziua de 24 înspăimântat de această insultă: «Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut am
s-a organizat Academia Domnească (unde pre- martie 1714, în urma unor denunțuri ca- pierdut; să nu ne pierdem însă şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu
dau ca profesori cei mai erudiți savanți greci lomnioase ale Cantacuzinilor invidioși și ale băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru câte a răbdat pentru
din acea vreme) la Mânăstirea Sfântul Sava și altor boieri greci la Poarta Otomană, binecre- noi şi cu ce moarte de ocară a murit; credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi nici vă
au fost tipărite cărți de cult și de învățătură dinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, clătiţi din credinţa cea pravoslavnică pentru viaţa şi lumea aceasta.» La aceste cuvinte,
ortodoxă, trimise apoi în toate provinciile lo- denumit și „prințul aurului” (Altîn Bey) da- Ahmed se făcu ca un leu turbat şi porunci să li se taie capetele. Gâdele înfiorător
cuite de dreptmăritori creștini: Țările Române, torită luxului și prestanței Curții Domnești, ridică securea şi capul marelui vistier Enache Văcărescu se rostogoli pe pământ. Apoi
Patriarhiile de Constantinopol, Ierusalim, An- a fost mazilit (depus din tron prin decret al se începu cu uciderea copiilor. Când gâdele ridică securea la capul feciorului celui mai
tiohia și Alexandria, Georgia, Muntele Athos Sultanului Ahmed), arestat și dus la închi- tânăr al domnului, Beizadea Mateiaş, numai de 16 ani, acesta se îngrozi de spaimă;
și Muntele Sinai, comunitățile de bulgari și soarea „Șapte turnuri” (Yedikule) din Con- sărmanul copilaş, văzând atâta sânge de la fraţii lui şi de la Văcărescu, se rugă de
de sârbi din sudul Dunării, precum și de greci stantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi și Sultan să-l ierte, făgăduindu-i că se va face turc. Însă părintele său, Domnul, al cărui
din vechea Eladă. cu sfetnicul său, logofătul Ianache Văcărescu. cap căzu în urmă, înfruntă pe fiul său şi zise: «Mai bine să mori în legea creştinească,
Părinte Mihail, știm că există mai multe Toate averile lui Brâncoveanu au fost confis- decât să te faci păgân, lepădându-te de Iisus Hristos pentru a trăi câţiva ani mai mult
mărturii referitoare la martiriul domnului cate de turci, iar unii boieri simpatizanți ai pe pământ!» Copilaşul ascultă şi ridicând capul, cu glas îngeresc zise gâdelui: «Vreau
muntean și al fiilor săi. Care sunt cele mai lui au fost și ei persecutați de noul domnitor să mor creştin. Loveşte!» În urmă ucise şi pe Brâncoveanu.”
semnificative? impus, Ștefan Cantacuzino.

12 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 13
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
„Promisiunile [i
prieteniile occidentalilor
fa]` de ortodoc[ii
r`s`riteni au r`mas
simple vorbe în vânt…”
Și toată această cruzime s-a pe-
trecut în fața ambasadorilor Eu-
ropei creștine, care au asistat cu
inimile împietrite la decapitarea
unui principe creștin împreună cu
fiii săi. Cum să înțelegem atitudi-
nea acestor ambasadori?
Prin această ceremonie sinistră (mai
întâi condamnații au fost târâți și umiliți
„Marele vizir, temându-se de vreo r`scoal`, c`ci pe străzile Istanbulului și apoi au fost
înşişi turcii se îngroziser` de atâta nedreptate, executați în mijlocul cetății, în ziua praz-
ordon` aruncarea cadavrelor în mare…” nicului Adormirii Maicii Domnului),
sultanul otoman a vrut să-și arate pute- ÎPS Teofan şi părintele Mihail Stanciu, Lainici, 2011
(Secretarul domnesc Anton Maria Del Chiaro) rea și cruzimea atât în fața ambasadorilor
europeni (din Anglia, Franța, Germania, Imperiile Otoman și Habsburgic (Austri-
Iată ce scrie și Anton Maria Del Chiaro: Veneția, Austria și Rusia), cât și în fața ac) tensiunile erau din ce în ce mai mari.
„Imbrohorul [dregător imperial – n.n.], după ce comunică lui Brâncoveanu propriului popor nemulțumit de regi- Lucrurile, de altfel, au escaladat apoi în
gravele acuzaţiuni din partea sultanului, ascultate cu demnitate de el, ordonă supu- mul aspru de trai. Nu știm dacă au fost așa măsură încât doi ani mai târziu, în
nerea lui ca şi a fiului cel mare la grele torturi, pentru a smulge mărturisirea averii îngroziți de frică, împietriți de nesimțire august 1716, Imperiul Otoman avea să
lor. După ce mărturisiră toate, după 5 zile, duminecă în 26 august [pe calendarul sau chiar cuprinși de satisfacție sadică, dar fie învins de armata austriacă a lui Euge-
nou, adică 15 august pe calendarul vechi – n.n.], la Adormirea Sfintei Fecioare, un lucru este sigur: timp de patru luni, cât niu de Savoia în lupta de la Petrovaradin
în prezenţa sultanului care sta la o anumită distanţă, imbrohorul supuse pe Vo- Vodă Brâncoveanu a fost întemnițat la Is- (Novi Sad), când vizirul a fost omorât, iar
evod la un nou interogator, la care Brâncoveanu răspunse fără frică, după care la tanbul, nici unul dintre delegații europeni armata otomană împrăștiată…
un semn, se apropie gealatul. Când Brâncoveanu îl văzu că se apropie cu sabia în (care-l cunoșteau și personal unii dintre Părinte arhimandrit, v-aș ruga
mână, făcu o scurtă rugăciune şi se adresă fiilor săi cu următoarele cuvinte: «Fiii ei) nu a încercat să comunice cu el, dară- acum să evocați câteva aspecte din
mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume. Cel puţin, să salvăm mite să mijlocească la sultan salvarea lui personalitatea lui Vodă Brâncovea-
sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru.» Primul decapitat fu de la moarte. Oricum, de multe ori de-a nu, dar și din lumea românească
Văcărescu, apoi prinţişorul cel mic Mateiaş, şi al treilea fiu Răducanu, (care urma lungul istoriei, promisiunile și prieteniile de atunci, pentru a putea înțelege
să facă nunta după învoirea vizirului), după care fură decapitaţi Ştefăniţă şi Con- occidentalilor față de ortodocșii răsăriteni, a c e a s t ă e x t r a o rd i n a r ă t ă r i e î n
stantin, cel mai mare, iar la urmă, nenorocitul Voevod, părintele lor, care a fost dacă nu s-au transformat chiar în trădări credință și acest curaj neclintit în
spectator la această cruzime şi barbarie. După tragedie, sultanul se îndepărtă, iar și asupriri fățișe asupra ortodocșilor, au fața morții...
capetele celor ucişi fură purtate prin oraş pe prăjini. Se strânse lume multă în jurul rămas simple vorbe aruncate-n în vânt… Da, trebuie subliniat faptul că Bine-
acestor cadavre, iar marele vizir, temându-se de vreo răscoală, căci înşişi turcii se Sultanul căuta prin aceste credinciosul Voievod Martir Constantin
îngroziseră de atâta nedreptate, ordonă aruncarea cadavrelor în mare, de unde pe „demonstrații de forță” să-i intimideze Brâncoveanu nu a mărturisit Ortodoxia
ascuns fură pescuite de câţiva creştini şi îngropate într-o mânăstire numită Halchi, mai ales pe principii și militarii creștini numai la moarte, ci întreaga lui viață de
nu departe de Constantinopol.” din vecinătatea vestică și nord-vestică, 60 ani întregi (el fiind născut la 15 august
știut fiind faptul că la granița dintre 1654).

14 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 15
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
„Promisiunile [i
prieteniile occidentalilor
fa]` de ortodoc[ii
r`s`riteni au r`mas
simple vorbe în vânt…”
Și toată această cruzime s-a pe-
trecut în fața ambasadorilor Eu-
ropei creștine, care au asistat cu
inimile împietrite la decapitarea
unui principe creștin împreună cu
fiii săi. Cum să înțelegem atitudi-
nea acestor ambasadori?
Prin această ceremonie sinistră (mai
întâi condamnații au fost târâți și umiliți
„Marele vizir, temându-se de vreo r`scoal`, c`ci pe străzile Istanbulului și apoi au fost
înşişi turcii se îngroziser` de atâta nedreptate, executați în mijlocul cetății, în ziua praz-
ordon` aruncarea cadavrelor în mare…” nicului Adormirii Maicii Domnului),
sultanul otoman a vrut să-și arate pute- ÎPS Teofan şi părintele Mihail Stanciu, Lainici, 2011
(Secretarul domnesc Anton Maria Del Chiaro) rea și cruzimea atât în fața ambasadorilor
europeni (din Anglia, Franța, Germania, Imperiile Otoman și Habsburgic (Austri-
Iată ce scrie și Anton Maria Del Chiaro: Veneția, Austria și Rusia), cât și în fața ac) tensiunile erau din ce în ce mai mari.
„Imbrohorul [dregător imperial – n.n.], după ce comunică lui Brâncoveanu propriului popor nemulțumit de regi- Lucrurile, de altfel, au escaladat apoi în
gravele acuzaţiuni din partea sultanului, ascultate cu demnitate de el, ordonă supu- mul aspru de trai. Nu știm dacă au fost așa măsură încât doi ani mai târziu, în
nerea lui ca şi a fiului cel mare la grele torturi, pentru a smulge mărturisirea averii îngroziți de frică, împietriți de nesimțire august 1716, Imperiul Otoman avea să
lor. După ce mărturisiră toate, după 5 zile, duminecă în 26 august [pe calendarul sau chiar cuprinși de satisfacție sadică, dar fie învins de armata austriacă a lui Euge-
nou, adică 15 august pe calendarul vechi – n.n.], la Adormirea Sfintei Fecioare, un lucru este sigur: timp de patru luni, cât niu de Savoia în lupta de la Petrovaradin
în prezenţa sultanului care sta la o anumită distanţă, imbrohorul supuse pe Vo- Vodă Brâncoveanu a fost întemnițat la Is- (Novi Sad), când vizirul a fost omorât, iar
evod la un nou interogator, la care Brâncoveanu răspunse fără frică, după care la tanbul, nici unul dintre delegații europeni armata otomană împrăștiată…
un semn, se apropie gealatul. Când Brâncoveanu îl văzu că se apropie cu sabia în (care-l cunoșteau și personal unii dintre Părinte arhimandrit, v-aș ruga
mână, făcu o scurtă rugăciune şi se adresă fiilor săi cu următoarele cuvinte: «Fiii ei) nu a încercat să comunice cu el, dară- acum să evocați câteva aspecte din
mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume. Cel puţin, să salvăm mite să mijlocească la sultan salvarea lui personalitatea lui Vodă Brâncovea-
sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru.» Primul decapitat fu de la moarte. Oricum, de multe ori de-a nu, dar și din lumea românească
Văcărescu, apoi prinţişorul cel mic Mateiaş, şi al treilea fiu Răducanu, (care urma lungul istoriei, promisiunile și prieteniile de atunci, pentru a putea înțelege
să facă nunta după învoirea vizirului), după care fură decapitaţi Ştefăniţă şi Con- occidentalilor față de ortodocșii răsăriteni, a c e a s t ă e x t r a o rd i n a r ă t ă r i e î n
stantin, cel mai mare, iar la urmă, nenorocitul Voevod, părintele lor, care a fost dacă nu s-au transformat chiar în trădări credință și acest curaj neclintit în
spectator la această cruzime şi barbarie. După tragedie, sultanul se îndepărtă, iar și asupriri fățișe asupra ortodocșilor, au fața morții...
capetele celor ucişi fură purtate prin oraş pe prăjini. Se strânse lume multă în jurul rămas simple vorbe aruncate-n în vânt… Da, trebuie subliniat faptul că Bine-
acestor cadavre, iar marele vizir, temându-se de vreo răscoală, căci înşişi turcii se Sultanul căuta prin aceste credinciosul Voievod Martir Constantin
îngroziseră de atâta nedreptate, ordonă aruncarea cadavrelor în mare, de unde pe „demonstrații de forță” să-i intimideze Brâncoveanu nu a mărturisit Ortodoxia
ascuns fură pescuite de câţiva creştini şi îngropate într-o mânăstire numită Halchi, mai ales pe principii și militarii creștini numai la moarte, ci întreaga lui viață de
nu departe de Constantinopol.” din vecinătatea vestică și nord-vestică, 60 ani întregi (el fiind născut la 15 august
știut fiind faptul că la granița dintre 1654).

14 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 15
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
Palada al Alexandriei, Clement al Adri- Constantin Vodă a adus la Curtea sa
anopolului, Avxentie al Sofiei, Athanasie și artiști din felurite medii culturale, reușind
Ierothei ai Dristrei, cu care Sfântul Mitro- să susțină financiar construcția multor
polit Antim Ivireanul a și colaborat intens lăcașuri de cult și palate voievodale, îm-
la tipărirea de cărți pentru folosul întregii binând în arhitectură, sculptură și pictură
Creștinătăți ortodoxe. tradiţia autohtonă, armonia și finețea ori-
entale şi proporțiile grandioase ale barocu-
„În mediul Academiei lui italian în așa-numitul stil brâncovenesc.
[i tipografiei De asemenea, tipografii români Mitro-
fan al Buzăului, Mihail Iștvanovici, Gheor-
bucure[tene se adunase ghe Radovici, Dionisie Floru, Stoica Iaco-
elita profesorilor [i vici – coordonați de Mitropoliții Teodosie
c`rturarilor greci” și Antim ai Ungrovlahiei – au reușit să
generalizeze folosirea limbii române în cul-
Trebuie să spunem că, la anii 1690, lim- tul liturgic ortodox, tipărind cărți ortodoxe
ba greacă înlocuise deja limba slavonă în folosite și ca manuale școlare. Sfântul Con-
secretariatul voievodal, devenind principala stantin Brâncoveanu a susținut financiar
limbă de comunicare la Curtea lui Brânco- tipărirea a 19 cărți care s-au dat în dar, plus
Părintele Mihail Stanciu la mormântul părintelui Adrian Făgeţeanu, Lainici, 2012 veanu, iar în mediul Academiei și tipografiei cele șapte ediții ale predicilor semnate de
bucureștene se adunase elita profesorilor și fiii săi, achitând integral și costul tipogra-
„Constantin Vod` a fost Ca domnitor creștin, a cârmuit țara cărturarilor greci (cei mai mulți fiind cle- fiilor dăruite în Siria și în Iviria (Georgia).
un so] [i un tat` bun [i cu pricepere și sobrietate, pe plan intern
reușind să ridice nivelul de trai și de cultură
rici, unii școliți sau foști misionari în Oc-
cident), care au inițiat un adevărat curent „Prietenia dintre
iubitor” al oamenilor, chiar dacă mărise și impo- de înflorire culturală pro-grecească pe care-l Vod` Brâncoveanu [i
Mai întâi, fiind și dintr-o familie no- zitele percepute populației, impozite care putem numi „iluminism ortodox”. Amintim
bilă (Basarab) și având firea blândă și îm- erau investite în multele locașuri de cult aici pe cei mai apropiați domnitorului: Mi- Mitropolitul Antim
păciuitoare, s-a bucurat de o aleasă cultură
și educație creștină care i-au cristalizat, la
și opere culturale (școli, cărți, obiecte de
artă) și filantropice (bolnițe) din vremea sa.
tropolitul Mitrofan de Nyssa – duhovnic al
familiei Brâncoveanu, cretanul Gheorghe
Ivireanul – cea mai
vârsta bărbatului desăvârșit (34 de ani), Pe plan extern, Vodă Brâncoveanu a reușit Maiota și Ioan Avramios – preoți și pre- rodnic` conlucrare dintre
personalitatea puternică și înțelepciunea să asigure unitatea și independența țării, dicatori ai Curții Domnești, medicii Ioan Stat [i Biseric` de-a
luminată care l-au făcut să fie apreciat de
cler, de boieri și de popor atunci când a fost
menținând relații diplomatice cu țările ve-
cine și chiar cu principatele europene mari.
Molaimis, Iacob Pylarino, profesorii Ioan
Cariofil, Sevastos Kyminitis, Marcu Porfi-
lungul istoriei noastre”
ales domnitor al Țării Românești. Având o Iar relațiile lui cu Imperiul Otoman erau ropoulos, Anastasie Bounelis și Gheorghe Ce loc considerați că are măr-
familie unită, cu soția Maria și cei patru fii pur formale, Vodă plătind mulți bani pen- Hrisogon Trapezundiul, secretarul domnesc turisirea lor de credință în istoria
și șapte fiice, Constantin Vodă a fost un soț tru neamestecul turcilor în treburile inter- Panaiotis Sinopeus, Gheorghe Kastriotul – creștinismului românesc?
și un tată bun și iubitor, oferindu-le și prin ne, lucru care a stârnit și mai mult invidia ambasadorul lui Brâncoveanu, tipogra- Evident că sunt importante și strălu-
exemplul personal cea mai mare moștenire și lăcomia lor la adresa lui. ful Mitrofan Grigoras. Prezența iluștrilor cite mărturia și „martyria” (mucenicia)
posibilă: credința ortodoxă – calea mântui- Ca mărturisitor și protector al Ortodoxi- cărturari și a manierelor grecești la Curtea lor și nu doar pentru întărirea în dreapta
rii, a unirii veșnice cu Dumnezeu. Doar cu- ei, Constantin Voievod a adunat în jurul Domnească și în societatea românească din credință a ortodocșilor din acea vreme,
noscându-L pe Dumnezeu prin experiență lui mulți Patriarhi și ierarhi din Răsăritul epoca brâncovenească l-a făcut pe Sevastos ci și pentru cei ce au urmat lor, inclusiv
personală, pe viu adică, Sfântul Constantin creștin precum: Dosithei și Hrisant Nota- Kyminitis să exclame într-un distih: „Odi- pentru noi, cei de astăzi. Mărturisirea și
Brâncoveanu a putut avea marile certitudini ra ai Ierusalimului, Dionisie Seroglanul al nioară lăcașul muzelor și floarea gloriei era mucenicia Brâncovenilor sunt unice în
care l-au făcut curajos și statornic în credință Constantinopolului, Athanasie al III-lea Atena,/ Iar acum a întrecut-o vestita capitală toată istoria lumii, de fapt, și nu doar în
până la finalul sângeros al vieții. Dabbas al Antiohiei, Sfântul Gherasim a Munteniei”… istoria creștinismului românesc.

16 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 17
Ob[tea / Monahii mileniului I I I
Palada al Alexandriei, Clement al Adri- Constantin Vodă a adus la Curtea sa
anopolului, Avxentie al Sofiei, Athanasie și artiști din felurite medii culturale, reușind
Ierothei ai Dristrei, cu care Sfântul Mitro- să susțină financiar construcția multor
polit Antim Ivireanul a și colaborat intens lăcașuri de cult și palate voievodale, îm-
la tipărirea de cărți pentru folosul întregii binând în arhitectură, sculptură și pictură
Creștinătăți ortodoxe. tradiţia autohtonă, armonia și finețea ori-
entale şi proporțiile grandioase ale barocu-
„În mediul Academiei lui italian în așa-numitul stil brâncovenesc.
[i tipografiei De asemenea, tipografii români Mitro-
fan al Buzăului, Mihail Iștvanovici, Gheor-
bucure[tene se adunase ghe Radovici, Dionisie Floru, Stoica Iaco-
elita profesorilor [i vici – coordonați de Mitropoliții Teodosie
c`rturarilor greci” și Antim ai Ungrovlahiei – au reușit să
generalizeze folosirea limbii române în cul-
Trebuie să spunem că, la anii 1690, lim- tul liturgic ortodox, tipărind cărți ortodoxe
ba greacă înlocuise deja limba slavonă în folosite și ca manuale școlare. Sfântul Con-
secretariatul voievodal, devenind principala stantin Brâncoveanu a susținut financiar
limbă de comunicare la Curtea lui Brânco- tipărirea a 19 cărți care s-au dat în dar, plus
Părintele Mihail Stanciu la mormântul părintelui Adrian Făgeţeanu, Lainici, 2012 veanu, iar în mediul Academiei și tipografiei cele șapte ediții ale predicilor semnate de
bucureștene se adunase elita profesorilor și fiii săi, achitând integral și costul tipogra-
„Constantin Vod` a fost Ca domnitor creștin, a cârmuit țara cărturarilor greci (cei mai mulți fiind cle- fiilor dăruite în Siria și în Iviria (Georgia).
un so] [i un tat` bun [i cu pricepere și sobrietate, pe plan intern
reușind să ridice nivelul de trai și de cultură
rici, unii școliți sau foști misionari în Oc-
cident), care au inițiat un adevărat curent „Prietenia dintre
iubitor” al oamenilor, chiar dacă mărise și impo- de înflorire culturală pro-grecească pe care-l Vod` Brâncoveanu [i
Mai întâi, fiind și dintr-o familie no- zitele percepute populației, impozite care putem numi „iluminism ortodox”. Amintim
bilă (Basarab) și având firea blândă și îm- erau investite în multele locașuri de cult aici pe cei mai apropiați domnitorului: Mi- Mitropolitul Antim
păciuitoare, s-a bucurat de o aleasă cultură
și educație creștină care i-au cristalizat, la
și opere culturale (școli, cărți, obiecte de
artă) și filantropice (bolnițe) din vremea sa.
tropolitul Mitrofan de Nyssa – duhovnic al
familiei Brâncoveanu, cretanul Gheorghe
Ivireanul – cea mai
vârsta bărbatului desăvârșit (34 de ani), Pe plan extern, Vodă Brâncoveanu a reușit Maiota și Ioan Avramios – preoți și pre- rodnic` conlucrare dintre
personalitatea puternică și înțelepciunea să asigure unitatea și independența țării, dicatori ai Curții Domnești, medicii Ioan Stat [i Biseric` de-a
luminată care l-au făcut să fie apreciat de
cler, de boieri și de popor atunci când a fost
menținând relații diplomatice cu țările ve-
cine și chiar cu principatele europene mari.
Molaimis, Iacob Pylarino, profesorii Ioan
Cariofil, Sevastos Kyminitis, Marcu Porfi-
lungul istoriei noastre”
ales domnitor al Țării Românești. Având o Iar relațiile lui cu Imperiul Otoman erau ropoulos, Anastasie Bounelis și Gheorghe Ce loc considerați că are măr-
familie unită, cu soția Maria și cei patru fii pur formale, Vodă plătind mulți bani pen- Hrisogon Trapezundiul, secretarul domnesc turisirea lor de credință în istoria
și șapte fiice, Constantin Vodă a fost un soț tru neamestecul turcilor în treburile inter- Panaiotis Sinopeus, Gheorghe Kastriotul – creștinismului românesc?
și un tată bun și iubitor, oferindu-le și prin ne, lucru care a stârnit și mai mult invidia ambasadorul lui Brâncoveanu, tipogra- Evident că sunt importante și strălu-
exemplul personal cea mai mare moștenire și lăcomia lor la adresa lui. ful Mitrofan Grigoras. Prezența iluștrilor cite mărturia și „martyria” (mucenicia)
posibilă: credința ortodoxă – calea mântui- Ca mărturisitor și protector al Ortodoxi- cărturari și a manierelor grecești la Curtea lor și nu doar pentru întărirea în dreapta
rii, a unirii veșnice cu Dumnezeu. Doar cu- ei, Constantin Voievod a adunat în jurul Domnească și în societatea românească din credință a ortodocșilor din acea vreme,
noscându-L pe Dumnezeu prin experiență lui mulți Patriarhi și ierarhi din Răsăritul epoca brâncovenească l-a făcut pe Sevastos ci și pentru cei ce au urmat lor, inclusiv
personală, pe viu adică, Sfântul Constantin creștin precum: Dosithei și Hrisant Nota- Kyminitis să exclame într-un distih: „Odi- pentru noi, cei de astăzi. Mărturisirea și
Brâncoveanu a putut avea marile certitudini ra ai Ierusalimului, Dionisie Seroglanul al nioară lăcașul muzelor și floarea gloriei era mucenicia Brâncovenilor sunt unice în
care l-au făcut curajos și statornic în credință Constantinopolului, Athanasie al III-lea Atena,/ Iar acum a întrecut-o vestita capitală toată istoria lumii, de fapt, și nu doar în
până la finalul sângeros al vieții. Dabbas al Antiohiei, Sfântul Gherasim a Munteniei”… istoria creștinismului românesc.

16 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 17
Ob[tea / Monahii mileniului I I I

Sfinţii Brâncoveni, cununie (Elena Murariu) Seria hagiografică (Elena Murariu) Sfinţii Brâncoveni (Elena Murariu) Sfinţii Martiri Brâncoveni mlădiţe (Ioan Popa)

Dar repet acum ce spuneam și altă- în ele sunt mai mulți decât cinci-zece oameni ortodocși, suntem însă cei mai progresiști Cu m a r t re b u i s ă - i c i n s t i m ,
dată: Sfântul Voievod Martir Constantin drepți. Iar în faptele dreptății intră atât rugă- dintre toți, de fapt, pentru că noi căutăm părinte Mihail, pe acești Sfinți
Brâncoveanu a fost un adevărat condu- ciunea personală și comunitară, cunoașterea progresul nesfârșit în plan spiritual, mo- Mucenici?
cător creștin înțelept și mărturisitor, iar dogmatică și contemplarea mistică a lui ral, emoțional și intelectual prin unirea în Păi, mai întâi ar trebui să citim si-
prietenia dintre Vodă Brâncoveanu și Dumnezeu, cât și mărturisirea în societate veșnicie cu Dumnezeu cel Viu, Iubitor și naxarul lor, adică să le cunoaștem viața
Mitropolitul Antim Ivireanul a marcat prin cuvânt și faptă a credinței în Mântuitorul Nemărginit. Iar trăirea lui Dumnezeu în și credința, și astfel să-i prețuim și să-i
cea mai rodnică conlucrare dintre Stat și Hristos. Chiar dacă multe intervenții politice, Biserica Sa Dreptmăritoare ne dă și nouă, iubim. Iar această atitudine de iubire și
Biserică de-a lungul istoriei noastre. Pen- fumigene și vuiete mediatice încearcă să aco- prin gustarea acelor experiențe înalte ale recunoștință față de ei ne va spori și nouă
tru că nici unul nu ar fi devenit ceva fără pere mărturisirea creștinilor, lumina și glasul iubirii și cunoașterii, tăria și statornicia în râvna pentru Hristos, curajul și stator-
ajutorul celuilalt, și nici România creștină lor ajung totuși să fie cunoscute în lume. credință și în mărturisire publică. nicia, pacea și bucuria în viața duhov-
nu ar fi rezistat atacurilor prozelitiste și Este adevărat că suntem expuși Avându-i modele și ocrotitori pe Sfinții nicească. Apoi să ne rugăm lor pentru
propagandiste ale ereticilor și ale musul- unei avalanșe ideologice care țintește Brâncoveni și, totodată, pe toți Mucenicii luminarea și întărirea tuturor în credință,
manilor fără activitatea misionară și jertfa descreștinarea oamenilor, desacraliza- (mai ales pe cei din temnițele comuniste, căci ei sunt cunoscători, trăitori și măr-
lor deplină pentru Mântuitorul Hristos. rea și secularizarea lumii, dar nu trebuie cei mai apropiați temporal și spațial de turisitori adevărați ai Ortodoxiei. Să-i
Părinte arhimandrit, câți dintre să ne lăsăm intimidați nici de violența noi), și rugându-ne lor, să avem curaj și pomenim la slujbe, așadar, și să-i evo-
noi mai avem astăzi curajul mărtu- propagandiștilor, care merge până la ex- fermitate în viața noastră cotidiană plină căm în colocvii și conferințe, punându-le
risirii într-o lume în care suntem cludere socială și chiar crimă (vezi atacu- de încercări și viclene prigoniri, căci sun- numele lor copiilor noștri și purtându-
asaltați de tot felul de ideologii rile asupra creștinilor din Siria și din tem împreună cu Domnul Iisus Hristos, le prin generații exemplul mărturisirii
prin care se dorește distrugerea alte țări, chiar „civilizate”, nu doar mu- Dumnezeul cel Viu, Creatorul și Mântu- lor curajoase și statornice. Astfel vom fi
valorilor noastre creștine? sulmane), nici de bășcălia sau batjocu- itorul nostru, Care ne-a spus: „Îndrăzniți, într-o comuniune tot mai strânsă cu ei și
Nu pot spune, dar și astăzi sunt oameni ra ce ni se aruncă pe motiv că suntem Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33) și „Eu cu Domnul nostru Iisus Hristos, Care a
dreptcredincioși, mai mulți decât bănuim tradiționaliști, deci neprogresiști, adică sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul strălucit și ne cheamă la mântuire prin ei.
noi. Dumnezeu ține cetățile lumii pentru că înapoiați și fundamentaliști. Noi, creștinii veacului. Amin.” (Matei 28, 20)

18 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 19
Ob[tea / Monahii mileniului I I I

Sfinţii Brâncoveni, cununie (Elena Murariu) Seria hagiografică (Elena Murariu) Sfinţii Brâncoveni (Elena Murariu) Sfinţii Martiri Brâncoveni mlădiţe (Ioan Popa)

Dar repet acum ce spuneam și altă- în ele sunt mai mulți decât cinci-zece oameni ortodocși, suntem însă cei mai progresiști Cu m a r t re b u i s ă - i c i n s t i m ,
dată: Sfântul Voievod Martir Constantin drepți. Iar în faptele dreptății intră atât rugă- dintre toți, de fapt, pentru că noi căutăm părinte Mihail, pe acești Sfinți
Brâncoveanu a fost un adevărat condu- ciunea personală și comunitară, cunoașterea progresul nesfârșit în plan spiritual, mo- Mucenici?
cător creștin înțelept și mărturisitor, iar dogmatică și contemplarea mistică a lui ral, emoțional și intelectual prin unirea în Păi, mai întâi ar trebui să citim si-
prietenia dintre Vodă Brâncoveanu și Dumnezeu, cât și mărturisirea în societate veșnicie cu Dumnezeu cel Viu, Iubitor și naxarul lor, adică să le cunoaștem viața
Mitropolitul Antim Ivireanul a marcat prin cuvânt și faptă a credinței în Mântuitorul Nemărginit. Iar trăirea lui Dumnezeu în și credința, și astfel să-i prețuim și să-i
cea mai rodnică conlucrare dintre Stat și Hristos. Chiar dacă multe intervenții politice, Biserica Sa Dreptmăritoare ne dă și nouă, iubim. Iar această atitudine de iubire și
Biserică de-a lungul istoriei noastre. Pen- fumigene și vuiete mediatice încearcă să aco- prin gustarea acelor experiențe înalte ale recunoștință față de ei ne va spori și nouă
tru că nici unul nu ar fi devenit ceva fără pere mărturisirea creștinilor, lumina și glasul iubirii și cunoașterii, tăria și statornicia în râvna pentru Hristos, curajul și stator-
ajutorul celuilalt, și nici România creștină lor ajung totuși să fie cunoscute în lume. credință și în mărturisire publică. nicia, pacea și bucuria în viața duhov-
nu ar fi rezistat atacurilor prozelitiste și Este adevărat că suntem expuși Avându-i modele și ocrotitori pe Sfinții nicească. Apoi să ne rugăm lor pentru
propagandiste ale ereticilor și ale musul- unei avalanșe ideologice care țintește Brâncoveni și, totodată, pe toți Mucenicii luminarea și întărirea tuturor în credință,
manilor fără activitatea misionară și jertfa descreștinarea oamenilor, desacraliza- (mai ales pe cei din temnițele comuniste, căci ei sunt cunoscători, trăitori și măr-
lor deplină pentru Mântuitorul Hristos. rea și secularizarea lumii, dar nu trebuie cei mai apropiați temporal și spațial de turisitori adevărați ai Ortodoxiei. Să-i
Părinte arhimandrit, câți dintre să ne lăsăm intimidați nici de violența noi), și rugându-ne lor, să avem curaj și pomenim la slujbe, așadar, și să-i evo-
noi mai avem astăzi curajul mărtu- propagandiștilor, care merge până la ex- fermitate în viața noastră cotidiană plină căm în colocvii și conferințe, punându-le
risirii într-o lume în care suntem cludere socială și chiar crimă (vezi atacu- de încercări și viclene prigoniri, căci sun- numele lor copiilor noștri și purtându-
asaltați de tot felul de ideologii rile asupra creștinilor din Siria și din tem împreună cu Domnul Iisus Hristos, le prin generații exemplul mărturisirii
prin care se dorește distrugerea alte țări, chiar „civilizate”, nu doar mu- Dumnezeul cel Viu, Creatorul și Mântu- lor curajoase și statornice. Astfel vom fi
valorilor noastre creștine? sulmane), nici de bășcălia sau batjocu- itorul nostru, Care ne-a spus: „Îndrăzniți, într-o comuniune tot mai strânsă cu ei și
Nu pot spune, dar și astăzi sunt oameni ra ce ni se aruncă pe motiv că suntem Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33) și „Eu cu Domnul nostru Iisus Hristos, Care a
dreptcredincioși, mai mulți decât bănuim tradiționaliști, deci neprogresiști, adică sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul strălucit și ne cheamă la mântuire prin ei.
noi. Dumnezeu ține cetățile lumii pentru că înapoiați și fundamentaliști. Noi, creștinii veacului. Amin.” (Matei 28, 20)

18 / LUMEA MONAHILOR / nr. 134, 2018 www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com nr. 134, 2018 / LUMEA MONAHILOR / 19

S-ar putea să vă placă și