Armonia si complementaritatea ntre revelatie, stiinta si tehnologie un deziderat ?i ideal cre?tin Fara ndoiala, ?tiin?a ?

i tehnologia folositoare omului sunt o straduin?a spre Crea ?ie , n vreme ce religia cre?tina este o straduin?a spre Creator spune parintele tele grafiei fara fir, fizicianul Edouard Branley[1]. Ele trebuie sa lucreze sinergic pentru om. Cei ce contesta ra?iunea, ?tiin?a ?i tehnica n slujba omului, gasindu-?i refuzul doar n revela?ie, ?tiu foarte bine ca cele doua sunt complementare, nu se exclud. E?ecurile ?tiin?ei sau folosirea tehnologiei mpotriva omului de catre unii, nu po t discredita sau ncrimina ?tiin?a sau tehnologia nsa?i. nsa ac?iunea de introducere a documentelor biometrice, aceasta noua provocare a tehnologiei recente este ev ident mpotriva omului, ntruct biometria presupune conectarea la un sistem central d e supraveghere a omului, care merge mult prea departe. Se ?tie ca introducerea lor n actele de identitate, este o etapa naintea implantar ii acestor date n corpul nostru. Aceasta se practica deja n multe ?ari din lume[2] . Acum se impune imperios si responsabil a constientiza si influenta stiinta si lu mea politica sa recunoasca faptul ca ea este n mod dinamic neterminata, deci nu es te definitiva, este perfectibila si ca nu are absolut nimic de spus n mod direct despre transcendenta si destinul hristic al omului. ?tiinta si interesele politice, economice sau de orice alta natura, trebuie sa s e opreasca acolo unde ncalca constiinta religioasa si transcendenta fireasca a om ului spre vesnicie si sa tina cont de valoarea si demnitatea fiintei umane. A permite clonarea electronica a chipului uman si nregimentarea sa n cipuri si apoi manipularea lui, dupa bunul plac al cuiva, nseamna a amaneta ceea ce nu ne apartine si a reduce identitatea noastra iconica, care este unica, la un numar ntr-o buca ta de plastic. Or, omul ca slava a lui Dumnezeu , cum spune Sf. Irineu, este privit de Sf. Parinti, ca avnd o vocatie personalista, adica un nume si o viata traita cu demnitate cu scopul ndumnezeirii[3].

Cred ca aici trebuie pusa o limita morala, ca tehnica biometrica sa nu devina pa rte componenta din fiinta si persoana umana, iar vetuirea omului n societate cu t oate drepturile depline, nu trebuie sa fie conditionata n nici un fel, asa cum se ntmpla cu nregimentarea electronica, ntruct cel care nu este nscris ntr-o baza de dat informationala, nu exista din punct de vedere social si astfel nu poate benefic ia de drepturile sociale cuvenite. mpotriva acestei tendinte suspecte, Biserica si n general Teologia are menirea de a apara firea omului n toata normalitatea ei personala si nu pe bucatele, ci unitar si holistic. Acum mesajul care ni-l transmite Sf. Apostol Pavel, n contextul de mai sus, este mai actual ca oricnd: sa nu va potriviti cu acest veac, ci sa va schimbati prin nno irea mintii, ca sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun si placut si desavrsit [4].

Problematici legate insisten?a, introducerea si dezvoltarea tehnologiei RFID Domeniile principale de lucru directionate spre aplicarea practica a cipurilor R FID: 1.cercetari n domeniul tehnologiei (experiente si implementari ale studiilor teor

etice transmiterea energiei de la distanta, electronica pe materiale polimerice, antene de tip fractal, etc. , Mutigwe[5]); 2.introducerea tehnologiei pe scara larga industriale; 3.analiza problemelor de securitate; 4.stabilirea standardelor; 5.infrastructura; 6.administrarea. O parte dintre problemele luate n considerare sunt: lVizibilitatea importanta a RFID dar suportul redus al publicului, lipsa program elor nationale dedicate cipurilor RFID n noile state membre ale UE, diferente mar i ntre tipurile de programe aplicate n Germania, Franta sau Finlanda si Austria, d esi n aceste 4 tari sunt n vigoare cele mai bune practici (vezi Klaus Pavlik[6]). lProbleme de acces n zonele restrictionate persoanelor neautorizate nu pot fi dep lin rezolvate folosind implantarea cu cipuri RFID. Astfel, ca urmare a anuntului efectuarii acestei operatiuni asupra a 18 persoane de catre guvernul mexican[7] , starea de siguranta de fapt s-a nrautatit, deoarece persoanele implantate ar pu tea deveni tinte pentru raufacatorii care le-ar putea rapi pentru a obtine rascu mparari sau pentru a recupera cipul si a avea astfel acees n zonele interzise. lBirgit si Corduant[8]identifica patru categorii de probleme ce nca trebuie rezol vate: a) Problemele legate de securitate si dreptul la viata privata; (vezi de as emenea si nelinistile provocate de testul secret, folosind cipuri RFID n care au fost implicate companiile Wal-mart si Procter & Gamble, prin care se demonstra posibilitatea urmaririi cumparatorilor unui ruj la distante de cteva sute de km[9 ]). b) Drepturile de autor si gasirea unui echilibru ntre interesele inventatorilor s i interesul publicului si al corporatiilor de a nu plati prea scump patentele; c) Problemele de sanatate si de mediu; d) Problemele de etica si pastrarea n coditii de siguranta a bazelor ce contin in formatiile personale ale persoanelor, si implementarea unui proces de implementa re nediscriminatoriu. lVirusii care s-au dovedit capabili sa invadeze cipurile RFID. Primul a fost cre at n 2006 de 3 cercetatori olandezi de la Universitatea Vrije din Amsterdam[10]. Lucrarea intitulata Ti s-a infectat pisica cu un virus de calculator a primit titl ul de cea mai buna si cu cel mai mare impact si a avut parte de o publicitate iesi ta din comun, inclusiv n mass media din ntreaga lume, New Scientist, BBC sau New Y ork Times[11]. Este de banuit ca hackerii vor ncerca cu asiduitate noi metode de a dezvolta virusi si viermi, indiferent de masurile de securitate impuse. lPasapoartelor li se pot adauga nenumarate elemente de siguranta, dar s-a dovedi t ca ele pot fi clonate, contrafacute (hackeri din Olanda au realizat un pasapor t cu datele de identificare ale lui Elvis Presley, care a fost recunoscut drept autentic de catre un scanner de pe aeroportul din Schiphol din Amsterdam)[12]. D eoarece n orice sistem de securitate ncepnd cu conceperea, realizarea si exploatare a sa omul nu poate sa lipseasca, rezulta ca nu exista sisteme absolut sigure. Da ca l-a putut face un om, cu sigurant, l va face si al doilea. utilizarea comerciala si n activitatile

lRealizarea unui sistem centralizat unic care emite toate actele de identitate, bazat pe un sistem centralizat al bazelor de date are un defect major, faptul ca eventuala sa spargere ar putea crea haos si panica si pierderi irecuperabile mu ltor persoane[13]. 2. Efecte asupra drepturilor si libertatii individualeCare sunt problemele princ ipale pe care le-ar crea folosirea pe scara larga a cipurilor RFID? Mai nti, info rmatiile despre obiectele cu cipuri nseamna de fapt informatii si despre persoane le care folosesc aceste obiecte. Colectarea acestor informatii ar nsemna depasire a barierei de la intrarea n viata personala a cuiva. Unde este sau unde trebuie p usa aceasta bariera e o problema care nu poate fi nici macar pusa din punct de v edere stiintific. n prezent prin intermediul telefoanelor mobile si al tehnologie GPS se poate localiza cu destul de multa precizie pozitia unei persoane[14]. Colectarea si prelucrarea inteligenta a informatiilor obtinute de la toate obiec tele care ar fi dotate cu un cip RFID ar creste n mod exponential posibilitatile de urmarire a unei persoane. Iar aceasta urmarire nu nseamna doar localizarea fizic a ci mult, mult mai mult. Sa ne gndim chiar trecnd dincolo de constrngerile de cons tiinta sau credinta religioasa: cine oare ar renunta la orice urma de libertate pentru avantajele acelei lumi? Oare nu e limpede ca poteca aceasta este nfundata? Pe lnga costurile aberant de mari, vulnerabilitatea si nesiguranta sistemului de stocare a datelor biometrice nu justifica costurile materiale si umane si un as emenea consum urias de resurse financiare (doar cheltuielile de administrare a s erviciului de pasapoarte biometrice din Germania se ridica la peste 610 milioane de euro anual). Toate acestea nu merita un efort att de mare cu cheltuieli inuti le, n schimbul sacrificarii att de mult si nejustificate a demnitatii si libertati i umane, spune Glazkov[15]. Ce putem facem pentru a trata betia vitezei cu care se transforma viata de zi cu z i a oamenilor, acum cnd nca ne bucuram de libertatea de a mai face ceva? Oamenii d e stiinta implicati direct n cercertarile legate de cipuri sunt vectori important i, dar nu actiunea lor este decisiva n aceasta problematica. Ei au datoria de ai informa si forma pe oameni, din punct de vedere etic si a-i pune n garda, cu pr ivire la schimbarile ce li se pregatesc, lucrnd cu armele de care dispun pentru a nu se transforma, cu sau fara voie, n unelte care ndreapta lumea n directia prooro cita de Sf. Ap. si Evanghelist Ioan, n ultima carte a Sfintei Scripturi[16]. Situatia cipurilor biometrice poate fi pusa n comparatie cu perioada de dinainte si imediat de dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Atunci ctiva cercetatori de ce a mai nalta calitate erau angrenati n cercetarile nucleare care au condus la produ cerea bombelor atomice. Ei au fost primii care au simtit gustul amar al amestecu lui dintre satisfactiile obtinute n urma realizarilor profesionale cu totul deose bite si durerea deschiderii Cutiei Pandorei, a celor mai puternice arme create pn a atunci de omenire. Astazi, deschiderea Cutiei Pandorei a cipurilor RFID, nsa nu poate avea nici macar efectul benefic pe care l-a avut folosirea bombei atomice l a ncheierea razboiului. Mai mult, frica generalizata de dupa razboi creata de pos ibila noua conflagratie mondiala n care s-ar fi putut folosi armele atomice si te roarea din epoca comunista vor fi doar amintiri placute n comparatie cu acea pe c are ar declansa-o folosirea cipurilor [17]. Nici una dintre utilizarile discutate mai sus nu poate justifica folosirea cipur ilor RFID pentru controlul persoanelor. Nici macar plusul de siguranta pe care l-a r avea parintii daca ar folosi implantarea cipurilor la copii pentru a-i putea c ontrola si urmarii de la distanta[18]. 2.1. Neajunsurile si securitatea RFID

Lipsa securita?ii n tagurile RFID a fost deseori subiectul conferin?elor speciali ?tilor n securitate, ei fiind contrazi?i de fiecare data de producatorii de tagur

i RFID care sus?in ca aceste probleme au fost deja depa?ite. n martie 2006, n cadr ul conferin?ei RSA din San Jose, Adi Shamir a aratat ca se pot depa?i mecanismel e de securitate n tagurile RFID prin trimiterea unei parole gre?ite catre un tag de 8 biti care ar rezulta n utilizarea de energie suplimentara. Industria a repli cat ca deja exista cipuri cu securitate pe 32 de biti, care ar mari numarul de o p?iuni la o parola de la 256 la 4 miliarde[19]. n aprilie 2006 cercetatorii Melanie Rieback si Patrick Simpson, mpreuna cu Andy Ta nenbaum, de la Univesitatea Libera din Amsterdam, au dovedit posibilitatea de a introduce viru?i n tagurile RFID. Iar n acela?i an un expert de securitate german, Lukas Grunwald, a facut o demonstra?ie la o conferin?a n Las Vegas despre cum se pot clona noile pa?apoarte germane care au integrate cipuri RFID pentru o mai b una securitate[20]. Smart Card Alliance a contrazis rezultatele, aratnd ca, chiar daca datele de pe c ip nu sunt incriptate, acesta este semnat digital de autoritatea care emite pa?a portul ?i, deci, orice modificare ar fi vizibila la un control. Noile pa?apoarte emise de Marea Britanie la sfr?itul lui 2006 au incriptat datele stocate n taguri le RFID. Dar codurile de securitate au fost sparte n mai pu?in de 48 de ore[21]. Un specialist n securitate a demonstrat ca pasapoartele cu microcipuri, gndite ca vrf de lance mpotriva furtului de identitate, pot fi manipulate ieftin si simplu. Cei care au demascat problema au fost jurnalistii de la The Times . Testele efectua te n contul publicatiei din Marea Britanie au demonstrat slabiciunile microcipurilo r introduse sa protejeze mpotriva terorismului si a crimei organizate[22]. Un specialist a clonat cipurile de pe doua pasapoarte britanice si a implantat i magini digitale ale lui Osama ben Laden si ale unui atacator sinucigas. Cipurile manipulate au fost considerate autentice de programul de citire a pasapoartelor . Ministerul de Interne britanic a sustinut ntotdeauna ca cipurile falsificate vor fi depistate la controalele la frontiera deoarece nu se vor potrivi cu codurile din PKD, o baza internationala de date. nsa numai zece dintre cele 45 de tari car e elibereaza astfel de pasapoarte s-au nscris n sistemul de coduri Public Key Dire ctory (PKD) si doar cinci l folosesc[23]. Marea Britanie este membra a PKD, nsa abia de anul trecut l folose?te (2012). Chia r daca unele dintre aceste tari fac schimb de coduri manual, infractorii pot fol osi pasapoarte false din tari care nu mpartasesc codurile, fiind astfel nedetecta bile[24]. Zeci de milioane de pasapoarte cu microcipuri au fost deja emise de cele 45 de t ari n speranta ca, astfel, calatoriile internationale vor fi mai sigure. Testele pentru The Times au fost efectuate de Jeroen van Beek, cercetator n securit ate de la Universitatea din Amsterdam. El a folosit un cod de programare cunoscu t de public, un cititor de carduri de 78 de dolari si doua cipuri RFID de 19 dol ari, reusind sa cloneze si sa manipuleze n mai putin de o ora doua cipuri pna la n ivelul n care puteau fi plantate ntr-un pasaport fals sau furat[25]. n final, cipurile manipulate de Van Beek au fost acceptate ca autentice de Golden Reader, programul standard folosit de International Civil Aviation Organisation pentru a le testa[26]. 2.2. Cteva concluzii par?iale Problema pusa din punct de vedere profesional, etic si al bioeticii spirituale n u este punerea n discutie a eficientizarii unei institutii, confortul si alte ava

ntaje practice, ci fragilitatea bazei de date si calitatea morala a lucratorile din sistem, ntruct se cunosc multe cazuri de furturi de date, direct din baza de d ate, chiar de lucratori; infractionalitatea informatica, care se acutizeaza pe z i ce trece; clonari ale actelor biometrice[27]; precum si atribuiri false de id entitati virtuale, unor persoane pentru a le compromite[28]. Se creaza, astfel, dilema daca nu se sacrifica oare sau cel putin se pune n prim ejdie persoana umana, de dragul unui sistem impus, si de cheremul si pretentiile u nei singure puteri mondiale? Principiul mai putina libertate pentru voi dar mai multa siguranta pentru noi lo veste demnitatea umana direct n fundamentul teologic al lui Imago Dei din persoan a umana, ntruct din punct de vedere ortodox, libertatea omului este suverana si nu poate fi diminuata sau pusa pe locul doi. Astfel lumea se polarizeaza n stapni si sclavi. Supusii sunt nregimentati n lanturi biometrice, de proprii lor suverani absoluti. Astfel ia fiinta dictatura biometr ica si controlul total asupra omului, transformndu-l, astfel din persoana umana, in obiect de inventar, de supraveghere si marfa.

1.3. Aspecte juridice si bioetice Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au atras consecinte politice si econo mice nebanuite, iar n acest context, necesitatea introducerii documentelor de cal atorie cu date biometrice, au constituit mai mult o ocazie dect o cauza stringent a, ntruct sunt multe voci autorizate, care spun ca incidentul din 11 septembie a f ost provocat sau cel putin acceptat tacit de autoritatile americane[29]. Actele biometrice erau impuse lumii neamericane, din dorinta de a controla totul si de a-si arata lumii rolul de politai si de sef, adica de suprematie manifest ata la toate nivelurile, cu toate ca, n mod oficial, cipurile sunt privite ca mod alitate de a eficientiza si ntari combaterea eficienta a crimei organizate si a i migratiei ilegale. n cadrul programului US-VISIT, S.U.A., n anul 2002, a promulgat documentul de secu rizare a frontierelor Enhanced Border Security Act , prin care cele 27 de natiuni i ncluse n programul Visa Waiver erau obligate ca, pna la data de 26.10.2004 (ulteri or amnat pentru 2006), sa introduca pasapoarte ce vor permite stocarea de date bi ometrice conform standardelor ICAO (International Civil Aviation Organisation), organizatia desemnata sa elaboreze n acest sens documentele de referinta (ICAO Do cument 9303)[30]. Instructiunile elaborate n acest sens impun introducerea n pasap ort a unui microprocesor -cip RFID-, care sa permita stocarea si comunicarea de d ate, pna n acest moment, acest document reprezentnd standardul n domeniu [31]. Prin introducerea datelor biometrice n pasapoarte, statele participante la Program ul Visa Waiver se aliniaza la solicitarile SUA n domeniu, pentru ca cetatenii lor sa aiba dreptul sa ntre pe teritoriul SUA fara viza [32] si nicidecum nu reprezint a o dorinta sau o necesitate a cetatenilor din UE sau de oriunde. La nivel european a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 privind standar dele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate n pasapoa rte si n documente de calatorie emise de statele membre, publicat n Jurnalul Ofici al al Uniunii Europene nr. L 385/29.12.2004, act ce asigura implementarea unor m asuri unitare pe ntreg teritoriul Uniunii Europene si care este obligatoriu n toat e elementele sale, aplicndu-se direct n toate statele membre, n conformitate cu Tra tatul de instituire a Comunitatii Europene[33]. La 28 februarie 2005, Comisia Europeana a adoptat prima parte a specificatiilor tehnice privind stocarea fotografiei faciale pe un mediu de stocare electronica

fara contact, prin Decizia C(2005) 409, iar la 28 iunie 2006, Comisia a adoptat Decizia C(2006) 2909 privind stocarea suplimentara a doua amprente pe cipul inte grat n pasaport, cu respectarea normelor ISO si recomandarilor ICAO pentru docume ntele de calatorie citibile optic. nsa din 2004 si pna n 2009 tehnica biometrica a evoluat, iar Romnia este prima tara care foloseste tehnica de ultima generatie, depasind cu mult cerintele si ISO si recomadarile ICAO, nsa nici o tara din lume nu s-a grabit sa le implementeze cu atta acrivie tehnica si obedienta[34]. Ba dimpotriva , Romnia a adaugat prin hotarri de guvern, noi prevederi, cu toate c a nu i le ceruse nimeni. De exemplu: obligatia prevazuta la art. VII din O.U.G. n r. 94/2008 pentru stabilirea unor masuri privind punerea n circulatie a pasapoart elor electronice, precum si producerea altor documente de calatorie, de corelare a actelor normative subsecvente (hotarri ale Guvernului) cu noile prevederi intr oduse de ordonanta de urgenta. Faptul ca nu a existat o dezbatere publica pe marginea legii interne prin care s e transpune un Regulament este reprobabil, nsa au mai existat cazuri similare. Ce ea ce surprinde n privinta transpunerii acestui Regulament este ca legea interna adauga la acest Regulament, n ciuda interdictiei exprese n sens contrar, despre ca re am mentionat anterior. Astfel, potrivit art. 2, lit. d) din H.G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun n circulatie pasapoartele electronice , precum si a formei si continutului acestora, se specifica faptul ca prin date biometrice se nteleg imaginea faciala, impresiunea digitala, precum si orice alte date ale persoanei care pot fi introduse n mediul de stocare electronica [35]. Printre aceste date ar putea figura si codul numeric personal, principala data p ersonala care se bucura de protectie juridica la nivel national si european si c are poate fi prelucrat si stocat n conditii extrem de restrictive. Prin H.G. nr. 557/2006 se mai stabilea ca pasapoartele biometrice vor fi puse n c irculatie ncepnd cu data de 31 decembrie 2008[36]. Acest lucru a fost posibil dato rita existentiei unei Rezolutii a Consiliului U.E. din 2000[37] prin care se sol icita introducerea unor standarde comune n domeniul pasapoartelor, nsa doar la niv el de recomandare pentru statele membre. Regulamentul 2252/2004 a transformat c aracterul acestor standarde din recomandari n norme obligatorii. Deci s-a practic at politica pasilor marun?i. O alta ntrebare care se pune este daca includerea datelor biometrice n pasapoartel e cetatenilor U.E. si circulatia acestor pasapoarte n tari terte poate duce la nca lcarea interdictiei de a opera un transfer de date personale n state care nu apli ca Directiva 95/46/CE. Aparatorii Regulamentului 2252/2004 afirma ca un asemene a transfer nu se produce, dat fiind sistemul performant de criptare a datelor. ns a, din moment ce cheile de criptare sunt transmise autoritatilor vamale din stat e care nu sunt membre U.E. si atta vreme ct nu putem afirma cu certitudine ca aces t sistem de criptare nu poate fi decodat, ntrebarea ramne deschisa. n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 2252/2004 si ale celor doua dec izii, art. 7 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetaten ilor romni n strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare [38], arata fap tul ca apar mereu noi reglementari si decizii privind datele biometrice, nct se pu ne ntrebarea fireasca: cnd se va opri mbunatatirea actelor biometrice n defavoarea dem nitatii si libertatii omului?; sau daca sistemul este asa de perfectibil si vuln erabil, nu credeti ca n cele din urma pentru a simplifica procedurile si a asigura o securitate deplina individului, se va propune implantarea cipului direct n tru pul omului? Daca transpunerea Regulamentului 2252/2004 n ordinea juridica interna a statelor membre UE se va face fara mari incidente, disputa privind modalitatea de elimin

are a vizelor de intrare n S.U.A. pentru cetatenii statelor nou intrate n U.E. (pr intre care si Romnia) trebuia pusa n alti termeni: nu mai era nevoie, n principiu, de negocieri bilaterale, ci conta negocierile purtate n numele UE, n cadrul carora putea fi formulat un argument ce poate fi decisiv, n directia unei decizii unita re a administratiei de la Washington legata de eliminarea vizelor pentru toate a ceste state. Cu toate ca Romnia si-a ndeplinit obligatiile impuse, SUA nu a elimin at vizele de intrare pentru romni. Este cunoscut faptul ca desi stiinta are o legitimitate proprie conferind biopute re , rezultatele cercetarii stiintifice trebuie sa capete semnificatie umana prin normele etice sau ale bioeticii spirituale[39]. Deci drepturile omului nu pot fi afectate sau restrnse dect n cazuri precis stipulat e de lege, numai individul avnd dreptul de a judeca calitatea vietii sale proprii , statul neputnd impune o conceptie unica despre existenta. Orice persoana are dr eptul sa i se respecte viata sa privata si de familie, domiciliul si coresponden ta sa [40]. Nu este admis amestecul unei autoritati publice n exercitarea libertatii si demni tatii umane, dect n masura n care acest amestec este prevazut de lege si daca consti tuie o masura care, ntr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, securitatea publica, bunastarea economica a tarii si apararea ordini i si prevenirea infractiunilor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, sau p entru protejarea drepturilor si libertatilor altora [41]. 1.4. Dileme civice, bioetice si ncalcari ale drepturilor omului Avnd n vedere argumentele teologice, civice, etice, bioetice si duhovnicesti ale a ctiunii de introducere a cipurilor RFID n documentele de identitate, precum si a unor implanturi medicale, n tara noastra consider ca fiind nedemne de fiinta uman a, imorale si abuzive urmatoarele actiuni: 1.colectarea si stocarea datelor personale cu scopul de a fi livrate unor organ izatii sau state[42], care invoca terorismul si alte scopuri mondialiste[43]; 2.identificarea frauduloasa a unei persoane de la departare, fara stiinta ei, ma i ales n locurile unde ea nu este datoare sa se prezinte; 3.actiunea de nregimentare electronica biometrica a omului, care l acuza a priori ca infractor si l claseaza n categoria marfurilor, a fiintelor necuvntatoare sau a ob iectelor oarecare, njosind astfel demnitatea teologica si umana a persoanei; 4.crearea unei baze de date biometrice centralizata la nivel mondial, avnd n vedere fragilitatea acesteia de a fi accesata de persoane rau intentionate sau de serv icii secrete straine[44]; 5.legiferarea implantului medical, care conform H.G. 55/2009 permite controlul pr oceselor fiziologice normale ale organismului uman si controlul conceptiei umane (procrearea)[45]. 6.Exista un drept discretionar asupra naturii si cantitatii informatiilor nscrise , ntruct nu este reglementat cine are dreptul de introducere a datelor, care sunt criteriile de selectie a ceea ce trebuie scris si cea ar putea afecta imaginea s au confortul psihic al persoanei n cauza, etc.; 7.Abuzurile se extind si mai aberant prin Legea 298 din 21 nov. 2008, care oblig a pe furnizorii de servicii de comunica?ii electronice, sa pastreze orice convor bire telefonica, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni si sa le puna la dispoz itie, la solicitarea autoritatilor competente[46]. 8.ngrijorator este faptul ca, nici o lege sau norma nationala, europeana sau inte rnationala nu garanteaza discretia, securitatea absoluta a datelor nscrise si nu prevede sanctiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza n alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenta n securizarea datelor. 9.Actiunea a nceput fara o promovare si dezbatere mass-media corespunzatoare[47]. Aceste actiuni si atitudini n forta ale autoritatilor administrative si politice romne, denota o lipsa de respect fata de persoana umana, care este folosita doar ca masa electorala[48].

Principala problema care se pune n legatura cu pasapoartele biometrice se refera la prevederile Regulamentului 2252/2004. Includerea amprentelor digitale reprezi nta fara nici o ndoiala o ncalcare a dreptului la viata intima, reglementat att de Carta Drepturilor Fundamentale[49] (art. 7)[50], ct si de Constitutia Romniei (art . 26)[51]. Ct priveste posibilitatea de contestare a Regulamentului pe baza Cartei, nu se po ate da un raspuns cert. Atta vreme ct Tratatul de la Lisabona (care ofera forta ju ridica obligatorie Cartei) nu este nca n vigoare, la prima vedere o asemenea conte stare nu ar fi posibila. Cu toate acestea, att Curtea Europeana de Justitie, ct si instantele nationale siau bazat unele decizii pe prevederile Cartei, prin urmare o contestare avnd la ba za o asemenea motivatie ar putea avea cstig de cauza. Exista si un alt aspect n care Regulamentul este n contradictie cu Carta si prin u rmare poate fi contestat : aceasta din urma recunoaste dreptul la obiectie pe mo tive de constiinta n conformitate cu legile interne care reglementeaza exercitarea acestui drept (art. 10, alin. 2). Alte state membre UE au fost mult mai precaute n a acorda prioritate fata de legi slatia interna tuturor reglementarilor U.E. cu caracter obligatoriu. Unele dintr e acestea au ratificat Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa ( Franta) si, ulterior, Tratatul de la Lisabona (Republica Ceha) numai dupa ce ins tantele constitutionale au verificat compatibilitatea ntre aceste tratate si Cons titutie. Daca ar fi existat posibilitatea ca reglementarile U.E. cu caracter obl igatoriu sa fie integrate n legislatia nationala numai dupa ce eventuale cereri d e verificare a compatibilitatii ntre acestea si Constitutie ar fi fost solutionat e n instanta, Regulamentul 2252/2004[52] ar fi putut fi contestat nainte de a fi t ranspus n legislatia interna. Regulamentul nu permite ca o persoana sa poata refuza un pasaport biometric pe m otive religioase si sa i se ofere posibilitatea emiterii unui alt tip de pasapor t. Pasapoartele biometrice reprezinta o problema care tine n primul rnd de respectare a drepturilor omului, mai ales a unor drepturi care tin de libertatea religioasa (protectia datelor personale, obiectia de constiinta pe motive religioase) sau nu sunt legate de aceasta (dreptul la intimitate) si de raportul extrem de alamb icat ntre dreptul comunitar si dreptul intern[53]. 4.1. Persoana umana ntre desacralizare, comercializare de organe si discriminare Cardurile de sanatate cu microcip reprezinta o noua problema n societatea romneasc a, ntruct ele se impun populatiei saracite si umilite de attea esecuri ale economi ei si taxelor nenumarate, fara o dezbatere publica si fara sa ofere alternative celor ce din motive de constiinta sau de nencredere fata de tehnologia RFID nu do resc sa primeasca un astfel de card informatizat[54]. ntrebarea multor medici si specialisti n domeniu este daca acest card impus, reprezinta un pericol sau o bin efacere? Dupa discu?iile despre car?ile de indentitate electronice, pa?apoartele biometri ce, permisul de conducere, etc, actiuni care ncalca drepturile si libertatile cet ateanului de a opta, iata ca acum se atenteaza si la sanatatea lui, prin implem entarea cardurilor de sanatate cu microcipuri, termenul limita fiind, ianuarie 2 012. Comparnd cu alte ?ari ca Olanda, Finlanda, Spania, Norvegia, unde nu gasim cardur i de sanatate care sa con?ina microcipuri, cum nu gasim nici lege obligatorie p

entru implementarea pa?apoartelor sau car?ilor de identitate cu microcipuri[55], la noi toate se impun de sus n jos, ca unei populatii fara discernamnt, fara sa f im consultati n acest sens si ca unei mase umane si nu ca unor persoane libere si constiente. Statul a devenit att de paternal, nct ne sufoca cu binele ce ne vrea, ?i drept urmare fiecare romn, asigurat ?i neasigurat va fi obligat sa aiba un as tfel de card de sanatate cu microcipuri, fara de care, nici aspirina, nu o va ma i putea cumpara de la farmacie[56]. n cardul de sanatate sunt nmagazinate toate informa?iile despre posesorul de card, de la datele de stare civila, studii, CNP, familie, domiciliu, stare de sanatat e cu diagnostice, pna la cele mai mici detalii, care ar trebui stiute doar de med ic si pacient si nu de toata lumea. Aceste carduri, asa cum s-a demonstrat mai sus, pot fi citite de la distan?a, ia r prin sistemul nu prea complicat, pot fi accesate ?i de catre medic[57], n mod e vident, care va opera datele privind sanatatea pacientului, conform evolutiei sa u involutiei unei boli. Problema ramne tot fragilitatea bazelor de date, care pot fi sparte sau accesate si de persoane suspecte, iar pacientul vizat devine vulnerabil si viata lui poat e fi pusa n pericol. n ce consta anume fragilitatea cardurilor de sanatate deducem din opinia autoriza ta a presedintelui Colegiului Medicilor din Romnia, Vasile Astarastoaie: el afirm a; cardul de sanatate cu microcip este un abuz din partea statului si comporta ri scuri pe toate planurile [58]. El aduce urmatoarele argumente: Cardul este numai aparent n favoarea asiguratilor. Este periculos sa fie puse informatiile medicale personale pe microcip, deoarece acesta nu este protejat. Oricine are un cititor de cipuri compatibil poate afla tot. Acest lucru violeaza drepturile la intimitate ?i la demnitate ale persoanei ?i poate aduce mari prejudicii. La Consiliul Europei exista o presiune imensa din partea firmelor de asigurari pe ntru a deveni legal accesul la informatiile despre sanatatea oamenilor forta finan ciara uriasa a acestor rechini face ca datele despre posibilele boli ale oamenilor sa ajunga la ei, pe birou, pentru ca ei sa stie daca fac sau nu politele de asi gurare si la ce pret. Exista riscul discriminarii persoanelor pe baza informatiilor personale asupra st arii de sanatate, atta vreme ct acestea nu mai sunt protejate. Datele medicale pot fi utilizate inclusiv pentru a distruge o persoana, mai ales n tr-o societate conflictuala ca cea din Romnia. Exista o tendinta, din partea Statului, spre autoritarism n sensul de a cunoaste totul despre cetateni si de a-i controla. Este o ncercare de abuz din partea statului ?i nu exista dezbateri publice. Se introduce o noua taxa, fara sa ntrebe populatia, desi romnii platesc asigurarile de sanatate. In privinta donarii de organe: vom intra n circuitul European si vom trimite numar ul de organe disponibile spre alte tari. Si daca ar exista mai multi donatori de organe nu vor exista mai multe transplanturi n tara noastra pentru ca fondurile d isponibile pentru transplanturile de organe sunt limitate, iar cresterea numarul ui de donatori ar depasi limita bugetara. Cui vor folosi organele luate de la ro mani? Ce bani ?i ce organisme sunt n joc? Cine va apara prostimea de cei care vor d ori sa le comercializeze organele pe milioane si milioane de euro sau dolari? Ca sa ntelegem mai bine: n Spania (unde exista acordul prezumat din partea familie i pentru prelevarea de organe) s-a ajuns la puternice discriminari mpotriva imigr antilor, care nu au familiile alaturi de ei deci nu are cine sa-i apere de retelel e de transplant de organe . Exista un comert ilici cu organe de transplant, este dovedit, iar acordul prezuma t, asa cum este prevazut n Romnia, ridica mari semne de ntrebare. Medicii sunt si ei oameni Daca ne uitam la istoria sec. XX, o sa vedem ca medicii

erau cei care faceau experimente n lagarele de concentrare naziste, medicii erau cei care faceau abuzuri n domeniul psihiatric si n cazul transplantului de organe t ot medicii pot ajunge la abuzuri daca legea ?i autoritatile permit si ncurajeaza Ca rdul cu microcip asta face. Ultimul exemplu este A1H1 (gripa porcina). n acest moment s-a dovedit ca cei care au ntretinut spaima au avut contracte cu firmele care au produs vaccinurile[59]. Cardul de sanatate cu microcip (putea exista ?i o varianta fara cip), creeaza mar i dificultati si poate chiar mpiedica accesul la serviciile medicale. Cardul de sanatate este arma cu care guvernantii vor sa scoata de la romni sume uria se de bani, un furt al secolului savrsit n dauna celor care platesc legal asiguraril e de sanatate dar nu vor card de sanatate [60]. Dilema care se naste este urmatoarea: nu s-ar face cea mai mare nedreptate celor care, platesc toate taxele si impozitele legate de asigurarile de sanatate si d in motive de constiinta nu doresc sa primeasca cardul biometric de sanatate?; d rept urmare, acestia, cu toate ca sunt la zi cu plata contributiilor de sanatate , pentru ca nu au acceptat cardul, nu pot beneficia de serviciile de sanatate, d eoarece nu exista alternativa, adica o varianta de card fara cip, ceea ce creeaz a o discriminare ucigasa, ntruct mpiedica accesul la serviciile medicale, tocmai ce lor, pe care legea i ndreptateste, sa fie beneficiarii seriviciilor medicale, iar tehnica biometrica i elimina si-i condamna la moarte? Pr. prof. dr. Mihai VALICA [1] Vezi Daniel Vernet, Biblia ?i ?tiin?a, n: colec?ia Glasul ndrumatorului Cre?ti n, nr. 48, Paris, 1986, p. 12. [2] Vezi pe larg: La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrech t: http://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en [3] Ibidem. [4] Romani 12, 2. [5] Charles Mutigwe and Farhad Aghdasi, http://www.rfidresearch.net/documents/RF IDResearchTrends.pdf. [6] Klaus Pavlik, The why and how Cornerstones for a EuropeanRFID research polic y, Conference Towards a European Policy on RFID , Brussels, 19 September (2008). [7] VeriChip RFID Implants in Mexican Attorney General s Office Overstated, http: //www.spychips.com/press-releases/mexican-implant-correction.html, 29 November ( 2004). [8] Birgit Gampl, Vronique Corduant, Guidelines and legislation The regulatory si de of RFID, Conference Towards a European Policy on RFID , Brussels, 19 September ( 2008). [9] Scandal: Wal-Mart, P&G Involved in Secret RFID Testing, November 10, (2003), http://www.spychips.com/press-releases/broken-arrow.html [10]Melanie R. Rieback Bruno Crispo Andrew S. Tanenbaum, Is Your Cat Infected wi th a Computer Virus?, IEEE International Conference onPervasive Computing and Co mmunications, Pisa Italy, 4, 13-17 March (2006). [11] Vezi http://www.rfidvirus.org/media. [12] Aura Bolboasa, Mihaela Stoica, Pasapoartele cu cip, siguranta sau furt de i dentitate? VIDEO, Ziarul Adevarul, 18 mar (2009), http://www.adevarul.ro/articol e/pasapoartele-biometrice.html [13] Dr. Cristian Cobeli, Pr. Dr. Mihai Valica, op. cit,. pp. 79-81. [14] Dr. Cristian Cobeli, Pr. Dr. Mihai Valica, Cipurile RFID- Quo Vadis?, n: Dic tatura Biometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 76-85. [15] Michael Glazkov, Totale Uberwachung, Ausweise mit biometrischen Merkmalen, FSU Jena, 07 July, 2008. [16] Dr. Cristian Cobeli, Pr. Dr. Mihai Valica, Cipurile RFID- Quo Vadis?, n: Dic tatura Biometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 83. [17] Dr. Cristian Cobeli, Pr. Dr. Mihai Valica, Cipurile RFID- Quo Vadis?, n: Dic tatura Biometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 84. [18] Ibidem. [19] http://www.sintezis.ro/scoala-de-retail-sintezis.php. [20] http://www.filefactory.com/file/2f269a/

[21]http://seattletimes.nwsource.com/html/businesstechnology/2004151388_apchippi ngamericaiii29.html [22] http://www.discoverrfid.org/what-is-possible/get-what-you-want/warranty-wit hout-receipt.html [23] http://www.hamangia.ro/pasapoartele-si-teroristii.html [24] http://www.antichips.com/ [25] http://www.epcglobalinc.org/consumer_info/home [26] Ibidem. [27] Vezi http://www.technovelgy.com/ct/Technology-Article.asp?ArtNum=20; http: //epic.org/privacy/rfid/ (exemple de RFID cu probleme) ; http://www.darknet.org. uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart). [28] Recent au fost create conturi false de Facebook si atribuite Preafericitul Pa triarh Daniel. Vezi art. Conturile Facebook ale Patriarhului Romniei sunt false! Ca urmare a deschiderii mai multor conturi atribuite Preafericitului Parinte Patria rh Daniel n reteaua de socializare Facebook , Biroul de presa al Patriarhiei Romne fa ce urmatoarele precizari: Nici unul dintre aceste conturi nu are acordul sau bin ecuvntarea Patriarhului Romniei, ci sunt initiative personale ale unor utilizatori anonimi. Desi Patriarhia Romna a sesizat de mai multe ori administratorul Facebo ok asupra acestor conturi false atribuite Patriarhului Romniei si a solicitat nchi derea acestora, totusi ele continua sa functioneze si sa induca n eroare pe cei c are le acceseaza , n: http://www.ziarullumina.ro/articole;1421;1;47515;0;Conturile -Facebook-ale-Patriarhului-Romaniei-sunt-false!.html, din 3 nov. 2010. Daca un P atriarh al Romniei nu este ascultat n urma multor sesizari oficiale, se pune ntreba rea fireasca: cum vor fi ascultati oamenii simpli, utilizatori ai internetului, posesori ai actelor biometrice, unii fara acceptul lor? Deci, situatia privind s iguranta si corectitudinea tehnologiei informationale actuale, este scapata de s ub control. Este evident, ca bazele de date sunt vulnerabile, iar buna credinta a unor lucratori din sistemul inforamtional este pusa sub semnul ndoieli si astfe l ntregul sistem devine nesigur si chiar daunator persoanei umane. [29] Vezi pe larg http://adevarul911.blogspot.com. Toate analizele expertilor in domeniu confirma frauda nationala si genocidul evenimentului 11 sept. 2001. Vez i si: http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/fost-agent-mi5-atentatele-d e-la-11-septembrie-au-fost-o-afacere-interna_2476.html. [30] Vezi pe larg Aron Ioan n: http://www.scribd.com/doc/47528886/aron-ioan-biome tria-metoda-de-identificare-criminalistica-a-persoana, pp. 12-16. [31] Ibidem. [32] Ibidem. [33] Romnia a reglementat implementarea cipurilor prin: OGU 94/2008, HG 1566/2008 , OG 207 din 04/12/2008. n conformitate cu dispozitiile art. 148 alin. (4) din Co nstitutia Romniei, revizuita, Parlamentul, Presedintele Romniei, Guvernul si autor itatea judecatoreasca garanteaza aducerea la ndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europe ne, precum si din celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. Ast fel, punerea n circulatie a pasaportului electronic constituie o obligatie asumat a de Romnia potrivit calitatii sale de stat membru al Uniunii Europene, n conformi tate cu dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 si cu Decizia Comisiei nr . C(2005)409 pentru stabilirea specificatiilor tehnice aferente dispozitivelor d e securitate si elementele biometrice integrate n pasapoarte si n documente de cal atorie emise de statele membre, completata de Decizia Comisiei nr. C(2006)2909. n acest sens, prin H.G. 557/26.04.2006 privind stabilirea datei de la care se pun n circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acesto ra, publicata n Monitorul Oficial nr. 376/02.05.2006, s-au definit pasaportul ele ctronic si datele biometrice ce urmeaza a fi introduse n cuprinsul acestuia si sau stabilit forma, continutul si data de 1 ianuarie 2007 ca data de punere n circ ulatie a acestui document de calatorie n Romnia. Prin publicarea actului normativ sus-mentionat n Monitorul Oficial s-a asigurat, astfel, accesul cetatenilor la ac est act normativ, pentru a lua la cunostinta despre forma, continutul si data pu nerii n circulatie a pasaportului electronic. Ulterior, data de punere n circulati e a pasapoartelor electronice a fost modificata prin acte normative succesive, p rin H.G. 571/28.05.2008 aceasta fiind stabilita pentru 31 decembrie 2008. Acest

termen a constituit termenul limita de punere n circulatie a acestor documente, nt ruct deja fusese declansata procedura necontencioasa mpotriva Romniei, premergatoar e actiunii n constatarea nendeplinirii obligatiilor n fata Curtii de Justitie a Com unitatii Europene. Prin H.G. nr. 1566/25.11.2008 pentru modificarea si completare a H.G. 557/2006 s-a avut n vedere cuprinderea, n cadrul aceluiasi act normativ, a reglementarilor care vizeaza forma si continutul pasapoartelor diplomatice, de s erviciu si simple, a pasapoartelor pentru persoana fara cetatenie, respectiv a d ocumentelor de calatorie ce se elibereaza refugiatilor recunoscuti n baza Convent iei de la Geneva din 28 iulie 1951 ori persoanelor care au obtinut protectie sub sidiara conform Legii nr. 122/2006 privind azilul n Romnia, ntruct toate aceste docu mente vor fi produse ca pasapoarte electronice . Citat de Aron Ioan, op. cit., vez i pe larg n: http://www.scribd.com/doc/47528886/aron-ioan-biometria-metoda-de-ide ntificare-criminalistica-a-persoana. [34] Vezi pe larg, http://www.calauzaortodoxa.ro/stiri/un-studiu-raport-de-pr-pr of-dr-mihai-valica-cu-binecuvantarea-ips-teofan. [35]http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/date-cu-caracter-personal/hotarir e-de-guvern-privind-pasapoartele-electronice.html [36] Idem [37] Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, care prevede ca Uniunea se ntemeiaza, printre altele, pe valorile respectarii demnita?ii umane, liberta? ii, precum ?i pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoane lor care apar?in minorita?ilor, ?i ca aceste valori sunt comune statelor membre n tr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleran?a, justi?ie , solidaritate ?i egalitate ntre femei ?i barba?i. [38] Aron Ioan: http://www.scribd.com/doc/47528886/aron-ioan-biometria-metoda-de -identificare-criminalistica-a-persoana. [39] Ibidem. [40] Ibidem. [41] Vezi art. 7-10, pct. 1 si 2. Conventia Europeana a Drepturilor Omului, p. 1 7, Bucuresti, 1992. La nivel international, acest drept este reglementat prin in strumente juridice universale, ca: Declaratia Universala a Drepturilor Omului, P actul international cu privire la drepturile civile si politice sau, prin instru mente juridice regionale, cum sunt: Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europe ne. Constitutia Romniei reglementeaza dreptul la viata intima, familiala si priva ta ca o latura a respectarii si ocrotirii personalitatii omului, proclamata de a rt. 1 ca valoare suprema. A luat fiinta si n Romnia, o autoritate centrala abilita ta cu atributii de control, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. Recent nfiintata, prin Legea nr. 102/2005, Autortat ea si exercita competenta stabilita n principal de Legea nr. 677/2001, n conditii d e independenta fata de orice autoritate publica sau entitate de drept privat. Pr in Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea dat elor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date a fost transpus ac quis-ul reprezentat de Directiva 95/46/EC, care reglementeaza cadrul juridic gen eral al protectiei datelor personale la nivelul Uniunii Europene. Atributiile Au toritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal s unt specifice oricarei institutii de control, putnd investiga prelucrarile de dat e cu caracter personal care cad sub incidenta Legii nr. 677/2001 si aplica sanct iuni, n cazul n care se constata ncalcarea dispozitiilor legale de catre operatorii de date cu caracter personal, n urma sesizarilor din oficiu sau pe baza unor plng eri depuse de persoanele fizice lezate n drepturile lor. [42] Potrivit unei telegrame secrete publicata de Wikileaks si The Guardian, Dep artamentul de stat american a cerut Ambasadei SUA de la Bucuresti sa strnga date despre politicienii romni actuali sau n ascensiune . Vezi telegram secreta trimisa de SUA autoritatilor romne pe data de 16 iunie 2009: Telegrama secreta prin care SU A cere date biometrice despre liderii politici romni n:http://www.gandul.info/intern ational/telegrama-secreta-prin-care-sua-cere-date-biometrice-despre-liderii-poli tici-romani-777600; Vezi si: http://www.gandul.info/international/cablegate-dosa rele-secrete-sua-a-cerut-date-biometrice-ale-liderilor-politici-romani-si-inform atii-privind-legaturile-cu-politicieni-sau-afaceristi-din-rusia-7776029.

[43] Pr. Dr. Mihai Valica, Catre cei responsabil eclesial ?i civic, n: Dictatura Biometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 152. [44] Ibidem. [45] Pr. Dr. Mihai Valica, Catre cei responsabil eclesial ?i civic, n: Dictatura Biometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 152. [46] Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de fur nizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retel e publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privin d prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sector ul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I n r. 780 din 21.11.2008. [47] n Romnia nu a avut loc nici o dezbatere publica privind acest Regulament pna n ianuarie 2009, dupa ce normele interne de aplicare a acestuia au intrat n vigoare . Daca aceasta dezbatere publica ar fi avut loc, cu siguranta punctele de vedere pro si contra exprimate n acest moment ar fi aratat cu totul altfel. Este vorba de o situatie mai generala: n Romnia perioada de punere n aplicare a Regulamentelor nu este folosita pentru a genera dezbateri publice pe marginea continutului lor , pentru a gasi cea mai potrivita forma a legii interne, ci, ca si n cazul de fat a, Regulamentele sunt transpuse n legea interna, n cel mai fericit caz, nu cu mult nainte de expirarea perioadei indicate pentru transpunerea n legea interna. [48]Pr. Dr. Mihai Valica, Catre cei responsabil eclesial ?i civic, n: Dictatura B iometrica. Cipul controlului total, Boto?ani, 2009, p. 153. [49] http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101 .htm [50] Orice persoana are dreptul la respectarea vietii private si de familie, a d omiciliului si a secretului comunicatiilor. [51] http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a26 [52] http://www.sgg.ro/legislativ/docs/2008/06/2n5_hc3sxv9fmt18zdyb.pdf [53] http://roncea.ro/tag/radu-carp/ [54] Vezi pe larg peti?ia, alcatuita de Asocia?ia Na?ionala a Cadrelor Militare n Rezerva ?i Retragere, filiala jud. Vrancea, Stefan cel Mare , cu titlul Nu cardulu i de sanatate cu cip electronic, n: Rev. Atitudini, nr. 15 din februarie 2011, p rin care cere, organelor n drept, renun?area la emiterea cardurilor de sanatate c u cip. [55] http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_127701/pageI D_1/Cardul-de-sanatate-cu-microcip-Pericol-sau-binefacere.html. [56] Ibidem. [57] Ibidem. [58]http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/01/17/dr-vasile-astarastoaepresedintele-colegiului-medicilor-demonstreaza-la-rfi-cardul-de-sanatate-cu-cipeste-o-incercare-de-abuz-din-partea-statului-si-comporta-riscuri-pe-toate-planur ile-pana-si-on / [59] Idem. [60] Vezi pe larg: http://medicalnet.ro/blog/astarastoae/; http://www.ziare.com/ stiri/spitale/vasile-astarastoae-cardul-de-sanatate-va-aduce-mai-multa-birocrati e-1072517; http://vodpod.com/watch/5363827-prof-univ-dr-vasile-astrstoae-cui-fol osete-cardul-de-sntate; Vezi si atitudinea FOR (Forul Ortodox Romn): Argumente pr ocedurale si etice mpotriva cardului de sanatate; n: http://foaienationala.ro/mini sterul-sanatatii-sfideaza-normele-bunului-simt-argumente-procedurale-si-etice-im potriva-cardului-de-sanatate-cu-cip.html: 1. Sistemul de identificare a asiguratilor pe baza cardului cu cip este expe rimental, n sensul n care nu exista o experienta probata suficient care sa ateste ca introducerea lui serveste scopurilor enuntate de autoritati: eradicarea fraud elor si economisirea banului public. 2. Dimpotriva, introducerea unui nou sistem de gestionare si administrare a asiguratilor n timp de criza nseamna schimbarea radicala a vechiului sistem cu unu l nou proces ntotdeauna costisitor si riscant. Nimeni nu a discutat n mod real des pre noile costuri si riscuri. 3. Drept dovada ca sistemul e nesigur: n Marea Britanie, n sistemul centraliza t al National Health System, s-au pierdut datele a 93% din asigurati; iar n Frant

a fraudele se fac n continuare fara nici o opreliste, n cadrul unui sistem informa tic de carduri. Ct despre costuri, n Germania implementarea doar partiala a acestu i sistem a costat 1, 7 miliarde de euro. 4. Nu exista nici un fel de studii (de fezabilitate, de impact, de politici publice etc.) facute de autoritati pe marginea acestor probleme. Nu avem date re ale, probate, verificate, despre dimensiunea fraudelor, nu avem studii comparati ve cu alte tari care au ncercat sistemul etc. 5. nca o dovada ca sistemul este nesigur este data de blocarea recenta a serv erelor CAS. nca nainte de a fi implementat sistemul exclusiv electronic si-a arata t limitele: o singura problema tehnica reuseste sa blocheze ntreg sistemul. Orict de greoi si birocratic ar fi un sistem administrativ clasic, el nu se poate bloc a n mod similar. 6. Riscurile asupra drepturilor constitutionale si asupra datelor personale nu au fost abordate n mod serios. Astfel: Nu exista nici un audit de securitate p entru cipurile care vor stoca datele personale; n acest sens, ce garantii efective exista asupra protectiei datelor personale si informatiilor asupra starii de sa natate ce vor fi criptate pe cip? Si, avnd n vedere ca nu se pot aduce garantii te hnice infailibile, la ce bun construirea unui sistem informatic n care cetateanul devine vulnerabil, prin expunerea datelor personale, si a celor asupra sanatati i sale, n fata statului si a unor terte entitati (conform legii, farmacisti, medi ci, furnizori, dar si oricine poate procura aparate de citire a cipurilor)?; Nu exista nici acum, n ciuda solicitarilor asociatiilor societatii civile, nici un f el de informatie asupra existentei sau non-existentei unei baze de date centrali zate, cu informatiile medicale despre persoana; Singurul care devine transparent n fata autoritatilor si a tertelor entitati este cetateanul; n schimb, statul est e complet opac n ceea ce priveste modul n care va proceda cu datele personale; Obl igatia de a te identifica drept asigurat prin detinerea unui card cu cip respect iv lipsa unei alternative ncalca grav dreptul la optiune bazat pe dreptul la viat a privata si pe libertatea constiintei; Reamintim faptul ca MI, ntr-un raspuns ca tre FOR, a precizat ca prin recunoasterea dreptului la optiune al cetatenilor romn i, sunt respectate dreptul la viata privata, ct si libertatea de constiinta ale a cestora, precum si libertatile civice specifice unui stat de drept constitutiona l . Implicit, lipsa acestui drept la optiune nseamna ncalcarea celorlalte drepturi c onstitutionale. 7. Autoritatile au procedat n cel mai nefericit mod cu putinta fata de societatea civila si fata de necesitatea asigurarii unei dezbateri publice reale: au demar at procedurile licitatiei publice pentru achizitionarea cipurilor naintea organiz arii primei dezbateri publice asupra proiectului; au promis, public si oficial, drept la optiune si alternativa la card, promisiune ncalcata prin faptul ca un as emenea drept a fost exclus din noul proiect; au descurajat orice discutie serioa sa, profunda, asupra acestui subiect prin lipsa oricaror studii asupra proiectul ui; au considerat de la bun nceput, n notele de fundamentare ale proiectelor legis lative, ca nu este necesara consultarea societatii civile si a Bisericii; au org anizat ambele dezbateri publice n urma solicitarilor exprese ale unor asociatii c ivile si le-au fixat la ore aproape imposibile, n termene scurte de timp. 8. Toate aceste lucruri duc la o relatie de suspiciune ntre stat si cetateni: sta tul si suspecteaza cetatenii de fraude si ncearca, n mod opac, ncalcnd drepturile civ ile si normele democratice, introducerea unui sistem informatic obligatoriu si r iscant pentru libertatea persoanei; cetateanul suspecteaza, pe buna dreptate, st atul ca intentioneaza sa si creasca marja de control asupra societatii si persoan elor, avnd n vedere si tertipurile jenante de care se folosesc autoritatile pentru a asigura introducerea cardurilor cu cip obligatorii; prin propaganda de care s e serveste pentru a justifica introducerea noului sistem informatic, statul acuz a categorii ntregi de populatie (medici de familie, asigurati) de faptul ca sunt necinstiti n raport cu legea si cu ceilalti; acest lucru nu poate duce dect la ano mie sociala si la suspiciune generalizata, vina pentru functionarea proasta a si stemului apartinnd n primul rnd responsabililor, nu platitorilor de taxe. Avnd n ved ere toate aceste argumente procedurale si etice, FOR considera ca lipsa dreptulu i la optiune afecteaza grav, si de aceasta data, drepturile si libertatile cetat enesti prevazute n Constitutie.