Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1-84/2021
1-21002030-12-1-06012020
SENTINŢĂ
În numele Legii
învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit. e1), f) Cod
penal,–
Procedura de citare legală fiind executată.
Termenul de examinare a cauzei: 06 ianuarie 2021 – 18 noiembrie 2021.
În baza materialelor din dosar și a probelor administrate în ședința de judecată,
instanța,
C O N S T A T Ă:
Instanța de judecată menționează că conform lit.e1 și f) alin.(3) art. 206 Cod penal,
răspunderea se agravează dacă infracțiunea de trafic de copii este săvîrșită:- asupra
copilului care se află în îngrijirea, sub ocrotirea, la educarea făptuitorului;- săvîrșită
asupra unui copil în vîrstă de pînă la 14 ani.
În situația primei agravante menționate se remarcă faptul că pentru realizarea
acesteia, trebuie să existe dovada că la momentul săvîrșirii infracțiunii făptuitorul a știut
despre existența raportului special dintre el și victimă.
Victima se află în îngrijirea făptuitorului atunci cînd acesta are obligația
contractuală sau morală să acorde victimei asistență socială, sau, în virtutea relațiilor de
rudenie, are îndatorirea legală să îngrijească victima. Îngrijirea presupune obligația de a
acorda ajutor și asistență curentă unei persoane aflate în nevoie din cauza vîrstei, stării de
sănătate, absenței persoanelor care au această obligație potrivit legii, etc.
Victima se află sub ocrotirea făptuitorului atunci cînd ultimul are calitatea de tutore
sau de curator în raport cu victima, sau cînd făptuitorul și-a asumat în fapt sarcina de a
ocroti un minor.
Victima se află la educarea făptuitorului atunci cînd acesta face parte din rîndul
cadrelor didactice sau al persoanalului pedagogic, fie că este o persoană angajată de către
părinții victimei pentru educarea și instruirea acesteia.
La fel, trebuie de relevat că pentru realizarea ultimei agravante invocate inculpatului
-lit. f) alin.(3) art. 206 Cod penal trebuie îndeplinite două condiții:- victima să nu fi atins
vîrsta de 14 ani la momentul săvîrșirii infracțiunii și -făptuitorul să fi știut sau să fi admis
această împrejurare.
Sub aceste aspecte, instanța de judecată menționează faptul că potrivit probelor
administrate în cadrul examinării cauzei a fost constatat faptul că inculpatul Mujdei
Claudiu-Vasile cu mama părții vătămate minore***************, în anumite perioade
de timp, cu întreruperi din cauza conflictelor apărute, s-a aflat în relații de concubinaj
începînd cu perioada noiembrie 2016, situație în care, potrivit art.1331 lit.a) și b) Cod
penal, inculpatul reprezenta pentru victimă și mama acesteia un membru de familie și
invers.
Relevante în aceste sens sunt prevederi legale invocate supra, potrivit cărora, prin
membru de familie se înţelege, în condiţia de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie,
în divorţ, sub tutelă şi curatelă, rudele, afinii lor, soţii rudelor, persoanele aflate în
relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii iar în
condiția de locuire separată: persoanele care se află ori s-au aflat în relații
asemănătoare celora dintre soți (concubinaj).
Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate***************, „Mujdei Claudiu-
Vasile este fostul concubin al mamei sale, cu care s-a cunoscut în primăvara anului
2016, i-a făcut cunoștință mama sa, au ieșit în oraș împreună cu mama ca să petreacă
timpul împreună...mama sa concubina cu inculpatul cînd a făsut cunoștință cu el prima
dată, la început mama se întîlnea cu el, se ducea la el la Stăreție,ulterior, cînd ele s-au
mutat cu traiul la Chișinău, Mujdei Claudiu-Vasile venea la mama....în perioada anilor
2016-2020, ea împreună cu mama și inculpatul au locuit împreună ca o familie, cînd s-a
transferat cu învățămîntul la seminar, era aproximativ luna februarie a anului 2020,
atunci au locuit împreună cel mult o lună de zile, ulterior mama sa s-a certat iar cu
inculpatul...a concretizat că cînd locuiau împreună, ea de multe ori nu statea noaptea
acasă deoarece era speriată de inculpatul în stare de ebrietate și în asemenea momente
pleca de acasă...apartamentul amplasat pe str.***** a fost închiriat de mama sa, la
început au locuit toți trei împreună, ea, mama și Mujdei Claudiu-Vasile, au locuit
împreună o lună sau două maxim, inculpatul venea la ei seara cînd ea și mama erau
acasă...în apartamentul de la***** au trait toți tri împreună, au locuit periodic.cheile de
la apartament de deținea la început mama sa și Mujdei Claudiu-Vasile, ulterior cheile le
deținea doar ea și mama sa...cînd prima dată mama i l-a prezentat pe Mujdei Claudiu-
Vasile , ea spus că este bărbatul ei cu care vor locui împreună...”
La fel, completul de judecată consideră ca relevante și declarațiile părții vătămate
referitor la faptul că „în perioada anilor 2016-2020 ea a fost întreținută de către mama
sa, uneori și Mujdei Claudiu-Vasile îi dădea bani de cheltuială, Ea nu are mijloace
financiare proprii pentru a o întreține... inculpatul avea grijă de partea vătămată,
aceasta se manifesta prin faptul că aducea dulciuri de la mănăstire, îi dădea bani de
cheltuială, maximum îi dădea 200 de lei. Cînd îi dădea banii le dădea cu cuvintele să îi
fie de cheltuială. De obicei îi dădea bani după întreținerea raportului sexual cu ea.”
Se reiterează și declarațiile părții vătămate precum că „Mujdei Claudiu-Vasile venea
la seminarul unde ea face studiile, în această zi urma să vină părinții ei la școală pentru
a clarifica careva situații, atunci a venit Dnu Mujdei Claudiu-Vasile, el s-a prezentat ca
tatăl vitreg al ei. A menționat că dirigintele ei Alexandr ***** nu a fost de acord să îi
înmîne lui Mujdei Claudiu-Vasile careva documente. Mama ei era ocupată cu lucru, ea l-
a rugat pe Mujdei Claudiu-Vasile să vină el în locul ei, dirigintele părții vătămate, după
cum ea a spus, nu l-a acceptat pe Mujdei Claudiu-Vasile ca părinte… Cînd prima zi a
fost cu mama la mănăstire, Mujdei Claudiu-Vasile a prezentat pe partea vătămată și pe
mama ei ca familia sa, el a spus că ea este fiica lui vitregă.”
Concomitent, instanța de judecată constată că în cadrul cercetării judecătorești,
circumstanțele menționate supra, potrivit declarațiilor părții vătămate, au fost confirmate
și prin alte probe cercetate și anume, potrivit declarațiilor martorului Slivca Rodica„ Ea
nu cunoștea situația ***** **********, cine era tatăl ei, cineva s-a prezentat ca tatăl
*****- doar din spusele dirigintelui *****, ea personal cu Mujdei Claudiu-Vasile nu s-a
întîlnit, tot din spusele dirigintelui a auzit că acest tată urma să prezinte careva
documente în vederea identificării faptului că este tatăl copilului” cît și prin declarațiile
martorului***************, care a menționat că „îl cunoaște pe inculpat, a locuit cu el
în concubinaj,********** este fiica sa...
era aproximativ sfîrșitul toamnei a anului 2016 cînd au început să locuiască în
concubinaj cu Mujdei Claudiu-Vasile.... Ei locuiau în or.*****, după Vila de la*****, și
nu în orășelul*****. Casa este amplasată în Dobrugea. Locuiau la fratele său. Cu
Mujdei Claudiu –Vasile a locuit trei ani de zile. Fiica sa doar la început locuia cu ei
periodic, ulterior s-a stabilit la ei cu traiul permanent…cînd*************** a început
să locuiască împreună cu ea și cu Mujdei Claudiu-Vasile, avea vîrsta de 13
ani.********** a învățat la***** doar în perioada simestrului doi, ulterior s-a mutat la
***** din motiv că martorul a vrut să plece la Moscova la lucru, a fost nevoită să o lase
pe********** cu bunica ei.
***** a locuit împreună cu mama sa și cu Mujdei Claudiu-Vasile, relațiile între ei erau
normale, toți se împăcau normal. Oricum mai erau certuri cînd se servea alcool dar la
general totul era normal. În timp ce********** învăța în al doilea simestru a clasei a 7-
a cînd********** locuia cu ei, Mujdei Claudiu-Vasile se comporta normal cu fiica sa,
Mujdei Claudiu-Vasile întotdeauna se comporta normal cu copiii, doar din acest
considerent ea și-a lasat pe fiica sa cu el cind a plecat la lucru în Spania… în clasa a 8-a
și a 9-a, martorul a fost peste hotare la lucru, a fost în Moscova și ulterior a fost și la
Spania…În timp ce ea era peste hotare, Mujdei Claudiu-Vasile permanent o chema
pe********** la el la Biserică, în cazul în care ea nu venea la el, el putea să se prezinte
la Liceul ***** din *****. Mujdei Claudiu-Vasile avea o atenție față de fiica
martorului**********, o îngrijea, aveau relații normale și avea grijă față de ea. Aveau
relații ca între tată și fiică. Acțiuni în vederea adoptării fiicei sale nu au fost, erau doar
propuneri false, el spunea că o va adopta și că îi va face cunoștință cu fiii săi….Mujdei
Claudiu-Vasile era agresiv față de**********, el se băga în sufletul *****, dorea ca să
discute cu el lecțiile, efectua un control total asupra *****, discuta cu ea despre ce ea
vorbește cu alți băieți. Martorul la fel avea o panică din cauza comportamentului lui
Mujdei Claudiu-Vasile, astfel********** periodic locuia la colegi….Cînd a plecat în
Spania,********** nu a rămas mai mult cu Mujdei Claudiu-Vasile dar mai mult cu
bunica ei, însă din motiv că mama martorului era agresivă ea i-a dat cheile de la
apartamentul fratelui fiicei sale, astfel reiese că********** a rămas totuşi mai mult în
grija lui Mujdei Claudiu-Vasile…Practic de fiecare dată cînd Mujdei Claudiu-Vasile era
agresiv motivul era**********, el a alintat-o pe********** în aşa scop ca să nu o
asculte pe ea. Martorul nu a permis ca Mujdei Claudiu-Vasile să aibă control asupra
*****. Din motiv că fata ei nu avea tată, între Mujdei Claudiu-Vasile și********** a
fost o relaţie de tată-fiică. …În luna noiembrie-decembrie 2016 lucrînd în calitate de
cameristă în tura de noapte, ea nu a întrebat nicodată ce se întîmplă în perioada în care
era singură acasă. Ea a rămas în grija lui Mujdei Claudiu-Vasile ca să facă focul dar
asta nu era niciodată, în casă nu era îngrijit şi nici nu făcea focul….lucra la hotelul
amplasat pe str. Ismail, ture de noapte avea peste o zi, adică o zi lucra şi două acasă.
Acolo a lucrat aproximativ o lună. Cînd a plecat în Spania a lăsată cu Mujdei Claudiu-
Vasile în casa din Dobragea care aparţine fratelui său. Pîna a plecat în Spania au locuit
toţi trei împreună….Cînd a plecat în Spania a fost petrecută de Mujdei Claudiu-Vasile,
părintele Andrei și de fiica sa. Cînd martorul a plecat în Spania, ea i-a transmis lui
Mujdei Claudiu-Vasile în grijă pe**********, nu-și amintește dacă l-a rugat pe Mujdei
Claudiu-Vasile să o trimită pe********** cu rutiera la *****. După ce ea a plecat nu
ştie unde au plecat ei trei….La***** în perioada anilor 2019-2020 au locuit împreună
martorul, Mujdei Claudiu-Vasile și**********, cheile de la apartament, toți trei aveau
chei de la acel apartament. Mujdei Claudiu-Vasile telefona martorul cînd venea acasă.”
Avînd în vedere probele reiterate, completul de judecată conchide că în prezenta
cauză penală a fost confirmat faptul că partea vătămată minoră, la momentul comiterii
infracțiunii incriminate inculpatului, avea vîrsta de 13 ani, ulterior, acțiunile infracționale
ale lui Mujdei Claudiu- Vasile au continuat pînă cînd*************** avea vîrsta de 17
ani, ultima, fiind fiica concubinei inculpatului, avea o relație de tata-fiică cu acesta, însuși
inculpatul comportîndu-se astfel, atît timp cît pe perioada plecării concubinei peste
hotare, el avea grijă, o ocrotea și încerca să o educe pe victima minoră, se prezenta la
locul de studii al minorei prezentîndu-se verbal ca tatăl ei, încerca să o limiteze la
discuțiile telefonice cu colegii de clasă -băieți,îi dadea bani de buzunar, îi aducea dulciuri,
îi achita creditul telefonului mobil, unele circumstanțe fiind confirmate indirect de însuși
înculpatul în cadrul audierii sale, el menționînd că „ a luat un telefon în credit, acel
telefon era luat pentru copiii lui, însă*************** vazînd acest telefon a insistat
foarte mult să lase acest telefon lor pentru o perioadă. Creditul era achitat atît de catre
inculpat cît și de către***************… ținea morală ***************despre
verticalitate, îi amintea în ce liceu ea invată…. ajuta pe*************** cu alimente, el
de mai multe ori vroia să îi refuze dar nu îl lăsa sufletul să le refuze, ele au ramas pe
drumuri”.
Instanţa menționează că potrivit art. 34 din Convenţia internaţională nr. 52 din 20
noiembrie 1989, adoptată de Adunarea generală a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989
şi intrată în vigoare la 20 septembrie 1990, la care Rep. Moldova a aderat în anul 1993,
statele părţi s-au angajat să protejeze copilul contra oricărei forme de exploatare sexuală
şi de abuz sexual, iar în acest scop, statele părţi vor lua, în special, toate măsurile
corespunzătoare pe plan naţional, bilateral şi multilateral, pentru a împiedica: a) incitarea
sau constrângerea unui copil de a fi implicat într-o activitate sexuală ilegală; b)
exploatarea copiilor în scopul prostituţiei sau al altor practici sexuale ilegale; c)
exploatarea copiilor în scopul producţiei de spectacole sau de materiale cu caracter
pornografic.
În prezenta cauză penală s-a constatat că, Mujdei Claudiu- Vasile, contrar normelor
legale şi morale recunoscute în societate, a obţinut încrederea copilului de 13
ani,***************, a adăpostit-o în diferite perioade la domiciliile indicate supra și
astfel, a obţinut un grad de superioritate asupra ei, cunoscând cu exactitate că aceasta nu a
atins majoratul, ba chiar este la liceu, cunoscînd și despre situația familială a ei dificilă,
situație reiterată supra, cunoscînd despre faptul că a crescut fără tată, necunoscîndu-l în
general, crescînd mai mult cu bunica, neavînd o relație bazată pe încredere cu mama sa şi
respectiv nu va fi în posibilitate de a se proteja în rezultatul situației create, astfel, a atras-
o, a convins-o, să întrețină relații sexuale cu el, inclusiv în forme perverse, acestea fiind
sistematice, în locuințele reiterate mai sus.
Prin urmare, în urma acestor circumstanţe de fapt comise de inculpat, în opinia
instanţei, victimei minore***************, care, potrivit declarațiilor ei, până la aceste
evenimente nu a avut relații sexuale, avînd în vedere și Raportul de evaluare psihologică
efectuat de Centrul Internațional „La Strada” din 20 octombrie 2021 (vol.IV, f.d.88-93),
potrivit concluziilor cărora, la partea vătămată au fost observate și constatate
semne/caracteristici specifice traumei psihologice-trăirea repetată și intruzivă a traumei
(amintiti frecvente a episodului traumatizant prin gînduri intruzive, imagini
necontrolabile și imprevizibile), trăiri anxioase depresive (frica puternică legată de
evenimentele din trecut, sentimente de tristețe, starea de neajutorare, disperare) cît și
comportamente de evitare instanța de judecată constată că părții vătămate i s-au creat
repercursiuni ireversibile în conştiinţa sa şi în nivelul său de moralitate, care inevitabil în
viitor îi vor afecta atât relaţiile sale interumane cât şi cele de familie etc.
Mai mult ca atît, potrivit aceluiași raport de evaluare, este concluzionat
că*************** înțelege sensul întrebărilor adresate, oferă răspunsuri coerente și
logice, limbajul folosit e bazat pe propria experiență și nu-i indus de alte persoane,
deține capacități de memorare și de redare bună a faptelor și evenimentelor. Fata
relatează despre evenimentele cazului în detalii, structurează informația bine, nu au fost
observate indicii de imaginație sporită, tendință de confabulație, fantezie patologică sau
exagerarea celor trăite de către minor.
Infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. e1) și f) Cod penal este una formală,
adică aceasta se consumă din momentul săvîrșirii acțiunii sau inacțiunii prejudiciabile,
moment în care apare starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită de Lege.
Cu referire la latura subiectivă se remarcă că infracțiunea incriminată este una
intenționată, iar conținutul intenției rezultă din materialitatea faptei (dolus ex re), adică
din examinarea tuturor semnelor laturii obiective, iar din ansamblul mijloacelor de probă
administrate şi a circumstanţelor de fapt şi de drept analizate supra, denotă prezenţa unei
intenţii directe la săvârşirea faptei prejudiciabile prin acţiunile inculpatului Mujdei
Claudiu-Vasile.
Motivul infracțiunii incriminate inculpatului se constată unul cu tentă sexuală, iar
scopul infracțiunii, ca semn secundar al laturii subiective a infracțiunii specificate la
art.206 Cod penal, potrivit circumstanțelor cauzei, a adoptat forma exploatării sexuale
necomerciale.
La fel, trebuie de reiterat că inculpatul își dădea seama de caracterul prejudiciabil
al acțiunilor sale avînd în vedere caracterul discuților telefonice purtate dintre el și partea
vătămată în cadrul înregistrărilor convorbirilor, acestea fiind niște discuții agresive,
amenințătoare în adresa minorei, pe tonuri ridicate, cu folosirea cuvintelor necenzurate
atît în adresa lui*************** cît și a mamei victimei.
Din punct de vedere al calităţii de subiect al infracţiunii, instanţa statuează că
acesta este reprezentat de persoana fizică responsabilă, care la momentul săvârşirii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani, iar la caz, instanţa atestă că inculpatul Mujdei
Claudiu-Vasile întrunește semnele subiectului infracţiunii, la momentul comiterii
infracțiunii avînd vîrsta de 38 ani, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se afă
(vol.II, f.d.122,124).
În condiţiile specificate, reieşind din circumstanţele faptice descrise în speţă, de
prevederile art. 206 Cod penal şi de prevederile Legii nr. 241 din 20 octombrie 2005 Cu
privire la prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, instanţa de judecată
conchide că în acţiunile inculpatului sunt întrunite toate semnele şi elementele
constitutive obligatorii ale infracţiunii de „trafic de copii”, cu încadrarea juridică
conform componenţei de infracţiune prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1) și f) Cod penal
- traficul de copii, adică recrutarea, adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale
necomerciale, însoțit de violență fizică și psihică, cu profitare de situația de
vulnerabilitate a copilului, de amenințare cu divulgarea informațiilor confidențiale altor
persoane, săvârșite asupra copilului care se află în ingrijirea, sub ocrotirea, la educarea
făptuitorului, asupra unui copil în vîrstă de pînă la 14 ani şi prin urmare, se stabilește
atât temeiul real, cât şi temeiul juridic pentru atragerea lui Mujdei Claudiu-Vasile la
răspundere penală.
Este de menționat că, potrivit alin.(2) al art. 389 Cod de procedură penală, sentința
de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.
Conform prevederilor art. 384 Cod de procedură penală, ”instanţa hotărăşte asupra
învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinţei de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal. Sentinţa se adoptă în numele legii. Sentinţa instanţei de
judecată trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. Instanţa îşi întemeiază sentinţa
numai pe probele care au fost cercetate în şedinţa de judecată.”
Conform prevederilor art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, ”sentinţa de
condamnare se adoptă numai în condiţia în care, în urma cercetării judecătoreşti,
vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată prin ansamblul de
probe cercetate de instanţa de judecată.”
Potrivit alin. (2) al normei enunțate, ”sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe
presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declaraţiile martorilor depuse în
timpul urmăririi penale şi citite în instanţa de judecată în absenţa lor.”
Conform prevederilor art. 8 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, ”concluziile
despre vinovăţia persoanei de săvîrşirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile prezentului
cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.”
Astfel, vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul
când instanţa de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei, cercetând
nemijlocit toate probele prezentate, a stabilit fapta incriminată de lege ca infracţiune, iar
îndoielile care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului.
La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de
gravitatea infracţiuniii săvîrşite, de motivul acesteia, de caracterul şi gradul pericolului
social al infracţiunii comise, de persoana celui vinovat, de antecedentele penale, de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei
aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale
familiei acestuia.
În corespundere cu prevederile art. 7 alin.(1) Cod penal, ”la aplicarea legii penale
se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana
celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea
penală.”
Potrivit alin. (1) al art. 61 Cod penal, ”pedeapsa penală este o măsură de
constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică
de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni,
cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.”
Potrivit alin.(2) al aceluiași articol, ”pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii
sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atît
din partea condamnaţilor, cit şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să
cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.”
Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, ”persoanei recunoscute vinovate de săvârşirea
unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate in Partea specială a
prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii generale a prezentului cod.
La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de judecată ţine cont de
gravitatea infracţiunii săvârşite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei
aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale
familiei acestuia.”
Pedeapsa penală este echitabilă şi atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului şi
prevenirea săvârşirii de noi infracţiunii atât de către condamnat, precum şi de alte
persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariţia
unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire şi de neîncredere în lege, fapt ce poate duce
la consecinţe contrare scopului urmărit.
La stabilirea pedepsei inculpatului, instanţa de judecată se conduce de prevederile
art.7, 61, 75 Cod penal, şi anume de gravitatea infracţiunii săvârșite, infracţiunea comisă
de către Mujdei Claudiu-Vasile face parte din categoria celor excepțional de grave, de
personalitatea vinovatului, care nu a recunoscut vina, de lipsa antecedentelor penale și a
circumstanțelor atenuante și agravante.
Potrivit materialelor cauzei, rezultă că infracțiunea comisă de inculpat, prevăzute de
art. 206 alin.(3) lit. e1), f) Cod penal, este atribuită conform art.16 Cod penal, categoriei
infracțiunilor excepțional de grave, iar sancțiunea acestui articol prevede pedeapsa cu
închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de
a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu detenţiune pe viaţă.
Referitor la persoana inculpatului, instanța de judecată constată că Mujdei Claudiu-
Vasile nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, fapt confirmat prin
răspunsul de la Instituția Medico-Sanitară Publică, Centrul Comunitar de Sănătate
Mintală din 10 noiembrie 2020 (Vol. II, f.d. 122 verso) și răspunsul de la Instituția
Medico-Sanitară Publică, Dispensarul Republican de Narcologie din 02 noiembrie 2020
(Vol. II, f.d. 124).
La fel, potrivit Revendicării anexate la materialele cauzei, inculpatul Mujdei
Claudiu-Vasile nu are antecedente penale (Vol. II, f.d. 145-145verso).
Concomitent, instanța va ține cont și de faptul că inculpatul Mujdei Claudiu-Vasile
până la momentul reținerii, realiza atribuțiile de preot în cadrul Mănăstirii *****, profesie
care inspiră cetățenilor un sentiment de profundă stimă și respect, bazat pe încredere
deplină, care a avut obligația de a fi drept exemplu al moralității și purității sufletești
pentru enoriașii săi.
Instanța tinde să menționeze că libertatea persoanei se afirmă ca un drept
fundamental al omului, ca o componență majoră a condiţiei umane, ca un imperativ dictat
de necesitatea de progres a societăţii contemporane. Totodată, garantarea universală a
respectării drepturilor copilului, protejării împotriva abuzurilor sexuale şi violenţei,
împotriva toleranței practicilor tradiţionale care afectează sănătatea copiilor este
consacrată la nivel global.
Protecția efectivă a drepturilor copiilor este o condiție sine qua non a tuturor
proceselor legale dintr-o societate democrată, unde supremația legii veghează asupra
prevenirii oricăror atingeri ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Mai mult ca atît, pe parcursul cercetării judecătorești a fost constatat faptul că
inculpatul, fiind cetățean al *****, este divorțat, fiind tatăl al doi copii minori, care sunt
stabiliți cu traiul împreună cu mama acestora în România.
Astfel, în împrejurările şi circumstanţele constatate, ţinînd cont de:
- opinia acuzatorului de stat, care a solicitat: recunoașterea vinovată a inculpatului
Mujdei Claudiu-Vasile de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit.e1), f)
Cod penal și ţinînd cont de prevederile acestei Legi, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 20 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis, cu includerea în acest termen perioada aflării în stare de reținere și arest preventiv
din data de 30.11.2020, orele 15:50, cu privarea de dreptul de exercita activitatea legată
cu orice interacțiune cu persoane minore pe un termen de 5 ani; A solicitat ca măsura
preventivă în privința inculpatului Mujdei Claudiu-Vasile sub formă de arest preventiv să
fie menținută până la definitivarea sentinței; Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate
de partea vătămată*************** și concomitent procurorul expunîndu-se în
susținerile verbale prezentate în formă scrisă și asupra corpurilor delicte;
- opinia părții vătămate*************** și a reprezentantului acesteia,
avocatului Tatiana Catană, care au susținut poziția procurorului referitor la pedeapsa în
privința inculpatului și au solicitat admiterea integrală a acțiunii civile;
cît și de opinia inculpatului Mujdei Claudiu-Vasile și a apărătorului acestuia
Elena Alexei, care au solicitat achitarea inculpatului de sub învinuirea de comitere a
infracțiunii incriminate din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive
ale infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit.e1), f) Cod penal. La fel, au solicitat
respingerea acţiunii civile înaintate de către partea vătămată*************** privind
încasarea din contul lui Mujdei Claudiu-Vasile în beneficiul acesteia a sumei de 150 000
lei ca prejudiciul moral, ca una ilegală şi neîntemeiată, instanţa de judecată consideră
că, corectarea şi reeducarea inculpatului este posibilă numai cu atragerea acestuia la
răspundere penală şi numai aplicând faţă de acesta a unei pedepse privative de
libertate.
Prin urmare, instanța, având în vedere prevederile legale menționate mai sus cât și
cele constatate în ședința de judecată, îi va stabili inculpatului Mujdei Claudiu-Vasile o
pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 16 (șaisprezece) ani, cu privarea de
dreptul de a exercita activități legate de interacțiune cu persoane minore pe un termen de
4 (patru) ani.
Instanța de judecată menționează că pedeapsa închisorii urmează a fi executată,
potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, într-un penitenciar de tip închis.
Astfel, instanța de judecată dispune ca termenul închisorii stabilite lui Mujdei
Claudiu-Vasile să se calculeze din data pronunțării prezentei sentințe și anume 18
noiembrie 2021, cu includerea termenului aflării acestuia în arest preventiv, din
momentul reținerii - 30 noiembrie 2020, ora 15:50 minute, până la data de 18 noiembrie
2021, inclusiv.
Concomitent, având în vedere faptul că Mujdei Claudiu-Vasile a fost găsit vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit.e1), f) Cod penal și condamnat la
pedeapsa închisorii, instanța de judecată decide să-i mențină acestuia, în vederea
asigurării executării pedepsei stabilite, starea de arest, până la rămânerea definitivă a
prezentei sentințe.
Referitor la cererea avocatului Elena Alexei privind excluderea probelor acuzării
menționate mai jos și încetarea procesului penal intentat împotriva lui Mujdei
Claudiu-Vasile, învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1)
şi f) Cod penal din lipsa componenţei de infracţiune, instanța de judecată menționează
următoarele.
Potrivit conținutului cererii invocate se solicită excluderea probelor acuzării: -
discuției înregistrate între*************** şi Mujdei Claudiu-Vasile din 07 octombrie
2020, plasată de către aceasta pe discul "DVD - R" de model "Verbatim" şi ridicată de
către organul de urmărire penală la 12 octombrie 2020;
- A discuției înregistrate între*************** şi Mujdei Claudiu-Vasile din 05
octombrie 2020, plasată de către Radu Nadejda Ion pe discul "DVD - R" de model
"Verbatim" şi ridicată de către organul de urmărire penală la 07 octombrie 2020;
- A probei audio-video din 30 noiembrie 2020, din domiciliul situat pe adresa mun.
*****, or.*****, str. *****, precum şi a tuturor probelor derivate acestora;
Se menționează că potrivit art. 94 alin.(1) Cod de procedură penală, în procesul
penal nu pot fi admise ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate
în instanţa de judecată şi nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărîri judecătoreşti
datele care au fost obţinute:
1) prin aplicarea violenţei, ameninţărilor sau a altor mijloace de constrîngere, prin
violarea drepturilor şi libertăţilor persoanei;
2) prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului, inculpatului,
părţii vătămate, martorului;
3) prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanţilor la proces;
4) de o persoană care nu are dreptul să efectueze acţiuni procesuale în cauza
penală, cu excepţia organelor de control şi altor părţi în proces prevăzute la art.93
alin.(3);
5) de o persoană care evident ştie că intră sub incidenţa de recuzare;
6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în şedinţa de judecată;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor ştiinţifice;
8) cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor
prezentului cod;
9) fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de judecată;
10) de la o persoană care nu poate recunoaşte documentul sau obiectul respectiv,
nu poate confirma veridicitatea, provenienţa lui sau circumstanţele primirii acestuia;
11) prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savîrşirea
infracţiunii;
12) prin promisiunea sau acordarea unui avantaj nepermis de lege.
Astfel, referitor la exluderea în calitate de probă a discuției înregistrate
între*************** şi Mujdei Claudiu-Vasile din 07 octombrie 2020, plasată de către
aceasta pe discul "DVD - R" de model "Verbatim" şi ridicată de către organul de urmărire
penală la 12 octombrie 2020 și a discuției înregistrate între*************** şi Mujdei
Claudiu-Vasile din 05 octombrie 2020, plasată de către Radu Nadejda Ion pe discul
"DVD - R" de model "Verbatim" şi ridicată de către organul de urmărire penală la 07
octombrie 2020, din motiv că organul de urmărire penală nu a ridicat originalul acestei
probe și anume a telefonului mobil ce aparține părții vătămate, fiind, astfel, o sursă care
nu a fost verificată de organul de urmărire penală, trebuie de menționat faptul că în
conformitate cu alin.(4) al art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei alte
prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost
invocată în cursul efectuării acţiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea
urmăririi penale – cînd partea ia cunoştinţă de materialele dosarului, sau în instanţa de
judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acţiunii procesuale, precum şi în cazul
în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.
Potrivit conținutului procesului-verbal de prezentare spre cunoștință învinuitului (și
apărătorului său) a materialelor de urmărire penală din 29 decembrie 2020 (Vol.III, f.d. 2-
3) se constată că acesta a fost contrasemnat de către apărătorul Elena Alexei și inculpatul
Mujdei Claudiu-Vasile, la acea etapă careva cereri privind ilegalitatea acțiunilor
organului de urmărire penală din partea acestora nu au parvenit.
Chiar dacă ei și-au rezervat dreptul de a înnainta în instanță careva cereri, atît timp
cît la acea etapă a urmăririi penale astfel de cereri nu au fost înnaintate, instanța de
judecată apreciază cererea invocată ca o metodă de apărare.
Referitor la faptul obținerii ilegale, potrivit art. 177 alin. (2) lit. b) Cod penal, a
probei audio-video din 30 noiembrie 2020, din domiciliul situat pe adresa mun. Chişinău,
or.*****, str. Nicolae Testimiţeanu nr. 26/a, ap. 7, precum şi a tuturor probelor derivate
acestora, obținută prin instigare și provocare a lui Mujdei Claudiu-Vasile în vederea
fabricării unui dosar penal, instanța menționeză faptul că, potrivit materialelor cauzei,
acțiunea de urmărirea penală- percheziția la domiciliu pe adresa or.*****, str. *****,
numărul cadastral ***** a avut loc la data de 30 noiembrie a anului 2020, care a fost
înregistrată audio-video, fragmentate în 3 fișiere cu denumirea „1”, ,,2” și ,,3” care au
fost înscrise pe un disc DVD-R de model ”Verbatim” (Vol. II, f.d. 160).
La fel, instanța reține că infracțiunea comisă de inculpatul Mujdei Claudiu-Vasile
este una formală, iar potrivit celor constatate în cadrul cercetării judecătorești, el a
săvîrșit-o începînd cu toamna anului 2016 pînă în luna noiembrie a anului 2020, atunci
cînd faptele infracționale ale inculpatului au fost curmate de organele de drept.
Astfel, atît timp cît infracțiunea comisă de inculpat este una formală, ea s-a
consumat în momentul săvîrșirii acțiunilor prejudiciabile față de partea vătămată, acțiuni
ce au avut loc încă începînd cu anul 2016.
Prin urmare, instanța nu poate reține argumentele apărătorului privind exluderea
probei menționate supra avînd în vedere faptul că acțiunea de urmărirea penală
menționată cît și înregistrările audio-video au fost efectuate în vederea încetării acțiunilor
infracționale a inculpatului față de partea vătămată minoră***************.
Prin urmare, avînd în vedere argumentele menționate, cererea apărătorului privind
excluderea unor probe și încetarea procesului este neîntemeiată.
Referitor la acțiunea civilă a părții vătămate***************, se constată
următoarele.
Prin ordonanța din 07 octombrie 2020,*************** a fost recunoscută în
calitate de parte vătămată pe marginea cauzei penale pornite în baza art. 206 alin. (3) lit.
e1) și f) Cod penal în privința lui Mujdei Claudiu-Vasile (Vol. I, f.d. 12-13).
La data de 22 septembrie 2021, partea vătămată***************, a înaintat
instanței, acțiunea civilă prin care solicită să fie recunoscută în calitate de parte civilă în
procesul penal pe cauza privind invinuirea lui Mujdei Claudiu-Vasile în baza art. art. 206
alin. (3) lit. e1) și f) Cod penal; Odata cu pronunțarea sentinței asupra laturei penale să se
expună și asupra laturii civile și să oblige inculpatul Mujdei Claudiu-Vasile la reparația
prejudiciului moral care i-a fost cauzat prin faptele sale infracționale, încasînd de la el în
contul părții vătămate a sumei de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei, cu titlu de daune
morale (Vol. IV, f.d. 33-34).
Ulterior, în cadrul cercetării judecătorești, la data de 22 septembrie 2021, acțiunea
civilă a fost primită spre examinare, totodată partea vătămată a fost recunoscută și ca
parte civilă.
Potrivit art.219 alin. (1) Cod de procedură penală, ”Acţiunea civilă în procesul
penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanţei de
judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii
materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acţiunea sau inacţiunea) interzisă de legea
penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia”.
Conform alin. (2) al articolului menționat, ”Persoanele fizice şi juridice cărora le-a
fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o
acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a
contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrşirii faptei interzise de legea
penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite
sau restabilirea calităţii, aspectului comercial, precum şi repararea bunurilor
deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acţiunilor interzise de legea penală;
4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputaţiei profesionale”.
Conform prevederilor alin. (4) al articolului reiterat, ”La evaluarea cuantumului
despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanţa de judecată ia în considerare
suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în
viaţă, pierderea onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor
apropiate etc”.
La fel, trebuie de menționat că conform art.397 pct.1) Cod de procedură penală,
”Dispozitivul sentinței de condamnare, pe lângă chestiunile enumerate în art.395 și 396,
trebuie să mai cuprindă și hotărîrea cu privire la acţiunea civilă înaintată sau hotărârea
pronunţată din oficiu de către instanţă referitor la repararea pagubei”.
Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală,” Odată cu sentința de
condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile şi mărimea
pagubei cerute de partea civilă, admite acţiunea civilă, în tot sau în parte, ori o
respinge”.
Concomitent, conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, ”Fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor şi
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
La fel, conform art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, ”Instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multi aspectuală,
completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege”.
Or, potrivit art. 121 al Codului de procedură civilă, ”Instanța judecătorească reține
spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la
îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante
pentru soluționarea justă a cazului”.
Potrivit art. 2036 Cod civil, ”În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu
moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte
cazuri prevăzute de lege, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparaţia prejudiciului prin plata de despăgubiri.”
Conform alin. (2) al articolului menționat, ”Prejudiciul moral se repară indiferent
de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.”
Potrivit art. 2037 alin. (1) Cod civil, ”Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu
moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului
prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această
despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate”.
Conform alin. (2) al articolului menționat, ”Caracterul și gravitatea prejudiciului
moral sunt apreciate de instanța de judecată luând în considerare circumstanțele în care
a fost provocat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială,
precum și statutul social al persoanei vătămate”.
Potrivit alin.(3) al normei indicate, ”La determinarea despăgubirii instanța de
judecată va urmări să acorde o despăgubire care, pe de o parte, este comparabilă cu
despăgubirile care se acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă
parte, va ține cont de particularitățile cazului”.
Astfel, avînd în vedere prevederile legale reiterate supra, instanța de judecată
menționează că, în prezenta cauză penală, partea vătămată*************** a înaintat
instanței acțiunea civilă prin care solicită încasarea din contul inculpatului a prejudiciului
moral în sumă 150 000 lei, în beneficiul său.
Potrivit art.1998 Cod civil, ”Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu
vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege,
și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune”.
Pentru a conchide referitor la existența unei răspunderi delictuale, urmează a fi
stabilite condiţiile generale ale răspunderii civile, și anume acțiunea sau inacțiunea ilicită,
prejudiciul provocat prin comiterea ei, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu,
precum şi vinovăţia persoanei.
Având în vedere concluziile instanței privind vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit. e1), f) Cod penal, se conchide și cu privire la
existența unei acțiuni ilicite din partea inculpatului față de partea vătămată care a
provocat prejudicii morale, a legăturii de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul
cauzat părții vătămate, precum și cu privire la vinovăția inculpatului.
În motivarea prejudiciului moral solicitat, partea vătămată a indicat că în perioada
toamna anului 2016 - noiembrie 2020, inculpatul Mujdei Claudiu-Vasile fiind în relație
de concubinaj cu mama sa și abuzînd de starea ***************de vulnerabilitate
datorată minorității (în momentul începerii acțiunilor infracționale ea avea vîrsta de doar
13 ani), profitând de faptul că deseori era lăsată de mama în grija lui, utilizând abuzul de
autoritate și recurgând și la violență fizică și psihică asupra părții vătămate, în mai multe
locuințe din mun.Chișinău, a impus-o în repetate rînduri să-i satisfacă poftele sexuale și
să întrețină relații sexuale cu el, înclusiv în forme perverse.
Asemenea fapte de abuz sexual au avut loc în perioada lunilor noiembrie 2016 –
decembrie 2016, în vila situată în com.*****, or. *****, mun.*****, ulterior și în ap. 64
din str.**********, mun. ***** unde la fel a fost impusă să întrețină raporturi sexuale
cu inculpatul, inclusiv în forme perverse.
În perioada anilor 2017-2020, abuzînd de vulnerabilitate părții vătămate descrise
mai sus și cunoscând despre vîrsta reală a ei, sub presiunea amenințărilor din partea
inculpatului Mujdei Claudiu-Vasile că va divulga colegilor și administrației Seminarului
Teologic Ortodox a cărui elevă era partea vătămată, informația despre viața ei personală
și despre relațiile intime cu el, a organizat invitarea și adăpostirea părții vătămate la
Stareția din incinta Mănăstirii ”Sfântul Apostol Andrei” din or.Durlești, mun.Chișinău,
unde inculpatul activa în calitate de preot dar și în ap.***** din ***** pe care inculpatul
îl închiria, unde sistematic, aproximativ 1-2 ori pe săptămînă, cu aplicarea violenței fizice
și psihice, a impus partea vătămată să-i satisfacă poftele sexuale și să întrețină cu el
raporturi sexuale, înclusiv în forme perverse.
La 30 noiembrie 2020, Mujdei Claudiu-Vasile, a fost reținut de colaboratorii de
poliție în momentul în care acționînd cu aceiași intenție, a organizat invitarea și
adăpostirea părții vătămate în ap. *****, str.*****, din *****, unde îi ceruse să întrețină
raporturi sexuale cu el, însă aceste acțiuni nu au fost consumate din motiv ca au fost
stopate de către colaboratorii de poliție.
Pentru faptele comise Mujdei Claudiu-Vasile este invinuit în săvîrşirea infracţiunii
prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. e1) și f) Cod penal.
Prin actiunile sale inculpatul Mujdei Claudiu-Vasile i-a cauzat traume psihice si
fizice profunde. Chiar dacă partea vătămată provine dintr-o familie vulnerabilă și saracă
sentimentele sale sunt la fel de mult lezate ca și în cazul altor persoane. Starea sa psihică
a fost afectată o lungă perioadă de timp, timp în care a trait sentimente de frică, rușine,
discomfort, tristete și nemulțumire de faptele ce i se întamplă, stări care îi afectează starea
sa psihică și în prezent. Pînă în prezent resimte și crede că inculpatul Mujdei Caudiu -
Vasile i-a furat copilăria în perioada de adolescență, cand ea avea dreptul să se bucure de
o copilărie fericită.
Partea vătămată crede că această sumă de 150 000 lei îi va aduce satisfacția
echitabilă pentru profunzimea suferințelor morale pe care le-a avut de suferit și urmările
negative pe care le au pînă în prezent faptele comise de inculpat asupra sa. Suma
solicitată este rezonabilă și corespunde severității faptelor comise de inculpat, ținînd cont
de abuzurile sexuale la care a fost supusă care au durat o lungă perioada de timp, că
acestea au fost comise în perioada în care ea era copil minor, că au fost neglijate toate
drepturilor sale ce țin de libertatea sa sexuală și dreptul la integritatea corporală.
Inculpatul a comis faptele sale recurgând la acte de violență fizică și psihică, la
amenințări, șantaj.
Efectuând o analiză echitabilă a circumstanțelor cauzei, conducându-se de
prevederile art. 2037 Cod civil, instanța de judecată ajunge la concluzia de a admite
parțial acțiunea civilă a părții vătămate, cu acordarea, cu titlu de prejudiciu moral, suma
de 100 000 (una sută mii) lei.
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de judecată a ținut cont de
caracterul și gravitatea faptei comise de inculpat, de gradul de vinovăție al autorului
prejudiciului, de măsura în care despăgubirea acordată poate aduce o satisfacție echitabilă
părții vătămate, luînd în considerație și vîrsta părții vătămate, care a devenit victimă a
unei infracțiuni ce a atentat la integritatea fizică și psihică a persoanei, astfel, în urma
acțiunilor infracționale ale inculpatului partea vătămată a suferit semnele specifice
traumei psihologice-trăirea repetată și intruzivă a traumei, trăiri anxioase depresive cît
și comportamente de evitare, astfel, atît timp cît instanța de judecată a constată că părții
vătămate i s-au creat repercursiuni ireversibile în conştiinţa sa şi în nivelul său de
moralitate, care inevitabil în viitor îi vor afecta atât relaţiile sale interumane cât şi cele de
familie, instanța ajunge la concluzia de a încasa din contul inculpatului Mujdei Claudiu-
Vasile în beneficiul părții vătămate - suma de 100 000 (una sută mii) lei, cu titlu de
prejudiciu moral.
Referitor la corpurile delicte, instanța menționează următoarele.
Potrivit art. 162 alin. (1) Cod de procedură penală, ,,În cazul în care procurorul
dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluţionării cauzei în fond, se hotărăşte
chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz: 1) uneltele care au servit la
săvîrşirea infracţiunii vor fi confiscate şi predate instituţiilor respective sau nimicite; 2)
obiectele a căror circulaţie este interzisă vor fi predate instituţiilor respective sau
nimicite; 3) lucrurile care nu prezintă nici o valoare şi care nu pot fi utilizate vor fi
distruse, iar în cazurile în care sînt cerute de persoane ori instituţii interesate, ele pot fi
remise acestora; 4) banii şi alte valori dobîndite pe cale criminală sau asupra cărora au
fost îndreptate acţiunile criminale se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în
venitul statului. Celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, iar dacă aceştia nu sînt
identificaţi, se trec în proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenenţa
acestor obiecte, litigiul se soluţionează în ordinea procedurii civile. Banii marcaţi,
asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar
echivalentul lor se restituie proprietarului de la bugetul de stat; 5) documentele care
constituie corpuri delicte rămîn în dosar pe tot termenul de păstrare a lui sau, la
solicitare, se remit persoanelor interesate; 6) obiectele ridicate de organul de urmărire
penală, dar care nu au fost recunoscute corpuri delicte, se remit persoanelor de la care
au fost ridicate.”
Prin urmare, avînd în vedere norma menționată supra, instanța consideră necesar ca
corpul delict și anume: Plicul din hîrtie de culoare albă în care se conține un telefon mobil
de model ,,Meizu” și un telefonul mobil de model ,,Lenovo”, care au fost recunoscute în
calitate de corp delict și transmise spre păstrare în baza ordonanțelor din 22 decembrie
2021, în baza chitanței nr. 161 din aceiași dată, care se păstrează în camera de păstrare a
corpurilor delicte a CCTP a INI al IGP al MAI, la definitivarea sentinței- să fie confiscat
în contul statului (Vol.II, f.d. 110-112).
Cu referire la mijloacele materiale de probă, instanța reține următoarele.
Conform art. 157 alin. (1) Cod de procedură penală, „ Constituie mijloc material de
probă documentele în orice formă (scrisă, audio, video, electronică etc.) care provin de
la persoane oficiale fizice sau juridice dacă în ele sînt expuse ori adeverite circumstanţe
care au importanţă pentru cauză.”
Potrivit art. 164 Cod de procedură penală, ,,Înregistrările audio sau video,
fotografiile, mijloacele de control tehnic, electronic, magnetic, optic şi alţi purtători de
informaţie tehnico-electronică, dobîndite în condiţiile prezentului cod, constituie
mijloace de probă dacă ele conţin date sau indici temeinici privind pregătirea sau
săvîrşirea unei infracţiuni şi dacă conţinutul lor contribuie la aflarea adevărului în cauza
respectivă.”
Prin urmare, instanța, avînd în vedere prevederile articolelor 157 alin. (1), 162 alin.
(1) pct. 5) și 164 Cod de procedură penală, va hotărî soarta mijloacelor materiale de
probă anexate la dosar după cum urmează.
-Înregistrările audio din cadrul audierii suplimentare în calitate de partea
vătămată***************, discuțiile fragmentate în 5 fișiere audio-video cu denumire
„1”„2”„3”„4”„5” și înscrise pe 3 discuri de model „Verbatim” DVD (vol.1 f.d.28-30) la
definitivarea sentinței- urmează a fi păstrate la materialele cauzei;
- Înregistrările audio dintre*************** și cet. Mujdei Claudiu-Vasile ridicate
de la cet.*************** la 12 octombrie 2020 înscrise pe un disc DVD-R de model
„Verbatim” (vol.I,f.d.113) la definitivarea sentinței- urmează a fi păstrate la materialele
cauzei;
-Înregistrările audio-video ale acțiunii de urmărire penală-percheziția la domiciliu
din or.*****, fragmentate în 3 fișiere audio-video cu denumirea „1”,„2”,„3” și înscrise pe
un disc de model „Verbatim” DVD-R (vol.II, f.d.160) la definitivarea sentinței- urmează
a fi păstrate la materialele cauzei;
-Înregistrările audio dintre*************** și cet. Mujdei Claudiu-Vasile ridicate
de la cet.Radu Nadejda, înscrise pe un disc de model „Verbatim” DVD-R (vol.I, f.d.96)
la definitivarea sentinței- urmează a fi păstrate la materialele cauzei;
-Înregistrările audio-video de la acțiunea de urmărire penală-verificarea declarațiilor
la fața locului cu participarea cet.***************, fragmentate în șapte fișiere audio-
video cu denumirea „001”, „002”, „003”, „004”, „005”, „006”, „007” și înscrise pe un
disc de model „Verbatim” DVD-R (vol.I, f.d.39-43) la definitivarea sentinței- urmează a
fi păstrate la materialele cauzei;
În conformitate cu art. art. 384-385, 385 alin.(1) pct.10); 389, 392-395, 397 Cod de
procedură penală, instanța de judecată,
hotărăşte:
Radu Grecu