ffiffiffi#wrffiffiw w$w$ffiffi ffiwffim

PACO Editurd gi tipografie

 DUM ITRU DRAGOM IR

Meciurile vielii mele

Volumingriiit de Drago5 Dumitriu

PACO Edituri ;i tipografie

Bucure;ti zot6
 CUPRINS
CuvAntinaintea meciului cu viap
Capitolulr
Amintiri firi copilirie..... ........;............_____........... t2
Capitolulz
Cupa RomAniei - sau cAnd noroculvine cu piciorul rupt...........3o
Capitolul3
Viitorul Scornicegti - Ceaugescu, fotbal, bilegar gi poker....... G5
Capitolul4
conducEtor la Bragov, prima sarcini - retrogradarea!
------125
Capitolul5
€onducAnd clubul Mililiei gi detumind avioane 155
Capitolul6
Nebunia din'89 -
"M't* scapi de ce aiin casa de bani!'r...... r95
CapitolulT
O mare aventuri - investilia in presi 217
CapitolulS
Politic5 pifotbal, sau "|irane, te pun primulpe tisti!" ........... z4;.
Capitolulg
Printre ei - personaje pi?ntdmpliri de comi! ...... zg6
Capitolulro
inliturarea de la Ligi - culisele unei conspiratii ................ _ 1.tz7
Capitolulrr
"Armele democratiei: presiuni gi prigoani" -__. 363
Capitolulrz
Procesele mele
-------.. 378
Anexe
Anexa t: Cazul t'Universitatea Craiovar'.. .-..____ 4o4
Anexa z: Cazul ttDrepfurile de televizarert
+42
Anexa 3: "Opinie separat5/in completare ta
Raportul de expertizi contabili gi fiscali judiciari',
-_--_--. 474
DUMITRU DRAGOMIR 7
 CAPITOLUL I
Amintiri fird copilSrie Casa pdrinteas-
cddinBdlceSti.
Unloccoreacu-
Uniinumesc copiliria locul sau timpul din noscut multd
muncdSipoote
care au pleca! pentru mine a fost perioada vielii preapulinebu-
din ;ide care am fugit... curti , dar, cdte
demicd, aceos-
De fapt, nu-miface plScere si evoc vremea td cdsula a
copiliriei, pentru c5 eu nu am avut aga ceva. in gitzduitmuftA
demnitate.Ca
afari de sufletul bun al mamei, nu-miamintesc de
oltenii - sdraci,
vreun alt motiv de bucurie. Munci si iar munci... darmAndri.

MEC|UR|LE VtEflt MELE

nu;tiam de altceva.
Poate doar ci, din cAnd ?n cAnd, atuncicAnd tn anumite
duminici, mama mea cea cu suflet bun rupea din toat6 sSrScia
noastri sificea c6te un lighean de gogo;isim6 lisa si min8nc
p6ni nu maiputeam si respir! De atunciam dobAndit singurul
meu "viciu" care m-a linut p6ni la virsta de bunic - dorinta si
plicerea de a m6nca p6ni peste s5turate!
Pe tata nu l-am iubit niciodati, fiindci mE rupea cu bd$ile.
Dar aveam si-linleleg gi s5-l respect mulli ani mai tArz iu, d6ndu-mi
seama cd, atuncic6nd mi bdtea, de faptimidorea numai binele...
a;a erau firea ;i felul sdu de a fi. Eu aveam si urisc toati viala
violenfa, precum sivorbitul ur5t - aga a fost firea mea.

Despre sora mea nu pot scrie multe,?n afar5 de compitimi_

rea pentru o viati de munci sineajunsuri. A suferit enorm, rimA_
ndnd de foarte tindri viduvi ;i cu trei copiiin griji.
Despre mine, copilul Miticd... poate nu credeli, dar a exis_
tat ti a;a ceva. Pot si vi spun cE, uitdndu-mi in oglinda sufle-
tului, ci el nu diferd de cel pe care il vedefi certAndu-se la
televizor, cu politicienii sau cu ziari;tii, ba chiar ;i cu el insu;i,
apoi?mpic6ndu-se cu to!i. Copilula rimasin mine, iute la minte
;i sinitos la trup - uneori nu ;i la cap -, avea ;i are dor de duci,
de trai bun, de sinceritate in gura mare, de orice ?n gura mare,
pofticios la m6ncare, ve;nic nemullumit de elinsu;i, darferindu-
se si faci sau mdcar si doreasci r5ul cuiva.
fi, ca un paradox,
am fost (;i poate sunt) un copil care a fugit de copildrie... dar
pentru care copiii vor fi totul. Sau, privind din alt unghi al amin_
tirilor,?l vdd pe copilul Mitice fugind cu sufletul la gur5 si ajungi
repede, cAt mairepede, un om mare.
De aceea sar;i acum peste istoriile mirunte ale copiliriei,
care nu mi-au influenlat nici caracterul, niciviitoarea vocafie. De
fapt, toate acele intimplSri uitate nu au avut dec6t un singur re_
zultat * o imensi dorin!5 de a pleca de acasi, de a mi rupL de o
viald pe care nu o simteam ca fiind pentru mine, de a-mischimba
soarta luAnd frAiele vieliiin propriile mele m6ini. De unde aveam

DUMITRU DRAGOMIR
13
 acea cutezantS, acea increderefn mine, un ,rnecoptrr? O explicalie
ar putea fi undeva sus, de unde Cineva s-a uitat la mine maiatent
decit la allii, sau poate de jos, de la ,,echipa adversi,, ... sau poate
pur si simplu frica de sdricie ;i dorinla de un trai mai bun.

Abiaimplinisem r4 ani, terminasem cele;apte clase (obliga-

toriipe vremea aceea a comunismului);i, dupi o ceartd cu tata,
care era maimereu nemullumit de mine, m-am dus gimi-am luat
buletinul, i-am cerut mamei s5-mi dea ni;te bani, daci are... pentru
ci eu oricum plec in lume s5-mi fac un rost! Biata mama avea ?n
casi numai cinci lei, vAnduse cinci oui unei vecine...
Descull, cu ni;te pantaloni scurti provenili din unii mai
vechi care se rupseseri ?n genunchi ;i cu o cima;E mare cireia
?i suflecasem mAnecile, am plecat pe
ios spre Craiova. Cine s-ar
fi g6ndit ci, peste zeci de ani, voi reveni aici ca demnitar al lirii
;i voi contribui la schimbarea comunei?n oras?...

La 14 ani, ciutindu-mi desculf norocul

Mergeam hotirAt pe drumul prifuit, dar cam la zece kilo-
metri de Bilce;ti m-a ajuns din urmi o basculi care c5ra
ingrS;iminte de la Combinat (Combinatul chimic Govora) pentru
C.A.P.-ul (Cooperativa Agricoli de Produclie) din Bilce;ti

- Unde mergi, b5, copile?

-Am fugit de acasi ;i nu am de gAnd si mi maiintorc!
- 85, e;tinebun, crezici la
ora; e viala mai bunE?
- Nu;tiu, dar?napoinu mE maiintorc!
... !iplecaiiarla drum, n-aveam chef si-mifaci p6ni;istri-
inii moralS! Camionagiul mE claxoni...
- Bine, hai, urci aicilAngi nevasti-mea...
Am mers pdn6 aproape de Craiova, p6ni c6nd ne-a oprit un
mililian. Se uitdin cabini gimi vede.
- B5, iar ai cabina ma;inii plini? Nu ti-am spus s6 nu maifili
treiin cabini? $isaciiSia de?ngr5;5mAnt pe care i,aipromis, unde

': 14 MEC|URILE VtETil MELE

 sunt? Pe nevasti-ta o cunosq dar descullul ista
cine e?
- Dom'plutonier, e un copilamiret care a
plecat de acasd de s5r5cie gidorqte;iel si ajungi
la Craiova, poate-i surade norocul...
- Ce noroc, bi, e;ti nebun?! Nu vezi ci nu
are nici30 de kile?! Ce si munceasc5 ista? Dd-ljos
- ;i cAnd te intorcifl iei de la post duciinapoi
;i-l
acase!
Peste ani, priete-
nul meu din copi-
Cdnd am auzit asta am deschis usor usa
ldrie, Eugen basculei ti am rupt-o Ia fugi ?ntr-un lan'de po-
Nemoiuzis"Pu- rumb. PAni ;i-a dat seama plutonierul, eu eram la
iald",l5i amintea:
mare distan!i... Nu s-a mailuat dupi mine, dar
"Tac-suil bdtea Si
iltrimitea Ia nicima;ina nu am maiprins-o.
muncd. Nu-i con-
venea cd lui Miticd Am mai mers cinci - ;ase kilometri ;iam
ii place cartea, nu ajuns la Craiova. Se lSsase?ntunericul... Ce si fac,
sapa. Cdnd noi ne
copil singur, firi bani?... Am intrebatincotro este
duceam la joacd,
el mergea la sapd,
gara ti am dormit peste noapte intr-o sali de
ilvedeam cum tre- a$eptare.
cea necdjitpe aici
Silmi pdrea rdu, A doua zi m-am dus in pial5 ti acolo am
Ne oveam ca fra- avut prima mea 'Tunclie" - am descircat legume
lii, eram nedes-
pdrlili... de la
sifructe, mai mult pepenii verzi, lubenilele de
grddinild pdnd
cAnd am terminat
clasa a Saptea Si el
a plecat. Mi-a zis
cd se duce la oros
5i dus afostl A
legotvaca de un
pom Si le-a ldsat
vorbd unor femei
cd pleocd. Se
vedea cdil duce
minteo $i cd va
ajungemare,insd
sdrdcia laimpins
sd lupte cum a
putut mai bine",

DUMITRU DRAGOMIR
15
Dibuleni, iar noaptea dormeam intre sacii cu produse agricole.
fi
asta timp de o lun5...

in timpulacesta ai mei mi ciutau - 5i pdn5 la urmd au aflat

unde sunt;i ce fac.

Lubenip gi admiterea la examen

Tata a venit dupi mine cu diploma de ;apte clase gi m-a ?n-
scris la o;coali profesionali cu profil chimic. Dar pentru a fi admis
acolo trebuia si treci mai?nt6i examenul medical - in primul rAnd
sE nu ai sub 4o de kilograme - abia dupd aceea intraiin examenul
propriu-zis, de cunogtinle.

Cu o zi?nainte de examinarea medicalS m-am c6ntirit (pe

un cAntar din piala) ;i am constat ci nu am decAt... 3Z de kilo-
grame ?mbricat! Nu am dormit toati noaptea g6ndindu-mi in-
nebunit daci s5 mi maiduc la examen - maiales cE tata, c6nd a
vizut ci nu am 4o de kilograme... a plecat acasi! Noaptea eins5
un sfetnic bun, cum pe drept se spune, iar dimineali, cAnd m-
am trezit, ;tiam ce aveam de ficut!
Am cerut liranului ciruia ii descircasem c5rula cu pepeni
verzi o ditamai lubenita ;i am plecat cu ea in brale la
;coala unde
mE ?nscrisesem. Vizita medical5 se ficea ?n ordine alfabetici. CAnd
au ajuns la litera D, am spart lubenila ;iam m6ncat-o iute pe toati!
Atuncic6nd m-am urcat pe c6ntar parci eram din filmele din Al
Doilea Rdzboi Mondial. Doctorul s-a uitat la mine si i-a spus unei
asistente:
- la uite ce aritare-i pe c6ntar! Ce e;titu mi, cu burta asta,
suferi de ceva?
- Nu, dom'doctor...
Nu am apucat si termin vorba, ci am inceput si vomit!
Toati lubenila pe care o mAncasem era intinsi pe podeaua cabi-
netului medical...
- Ceicu tine? Ce s-aintAmplat?!
-Am fugit de acasi ginu mi maiintorct

MECIURILE VIETII MELE

 - Bine, bine, dar ce aificut?
- M-am c6ntdrit aseari ginu aveam dec6t
37
de kile. Am descircat o ciruli de lubenile am
;i
primit una pe care am pdstrat-o;iam mancat€ ca
si fac kilogramele.
D6rd6iam de incordare ;i riu ce-mi era, iar
vorbele ?mi ie;eau ;uvoi. Doctorul mi privea uimit
- pe c6t eram de slab, pe-at6t pdream de hotirSt.
CIStind din cap...
Gnd vorbesc de
anii de demult, imi
dou seama cAt de
greu este altcuiva
siin(eleagd prin ce
am trecut $i de ce
suft atAt de mAn-
dru de ce am reali-
zat CAtdefrumos
€ste sdvezi ce
ai construit, de Ia
dddiri, institulii,
afoceri, ziare $
$ndlamullumirea
mea cea mai mare,
nimic
altceva decAt fiul
meuBogdan.

DUMITRU DRAGOMIR
17
 Mii copile, puteai si mori. . . Eu te trec admis... Dar trebuie
-

si mai ;tii ;i ceva carte.

- incerc, domt doctor - dar chiar daci nu reu;esc, ?napoi
acas5 nu mi maiintorc!
- Bine, dar eu am incredere ci ai si reu5esti!

in Ardeal, invifind si fiu alt om

Nu ;tiu daci doctorul vorbise sincer, darincurajarea lui a ?n-
semnat mult pentru mine. Privind ?n urm5 acum, cind scriu, imi
dau seama c5 acest medic;i camionagiul care mi luase de pe drum
au fost primii necunosculidin viala mea care mi-au dat o ;ansi. A
doua ziam reqit la;coali... ;is-a aritat noroculvietiimele!
Combinatul chimic l;alnifa nu avea grup ;colar de chimie,
a;a ci am fost repartizat in inima Ardealului, la Figira;, unde
funcliona un grup ;colar chimic pe lSngi Combinatul chimic de
acolo.

Spuneam ci atunci s-a ardtat norocul care m-a urmirit in

viali - a fost perioada care m-a schimbat, care mi-a deschis ochii
spre o alti lume. Veneam din semisdlbiticie, cu picioarele goale ;i
cilcAiele cripate, unde de multe ori, cum se spune acumin glumi,
aveam fumicisi, cum eram maizbrehuidecAt allii, poate cretteam
;igreieri! La F5gira; am ?nvilat si mE spEl, sE min6nc civilizat la
mas5, si mi imbrac.. . Pe vremea aceea, comunismul oferea totul
gratuit, chiar ;i educalia, iar oamenii simpli puteau profita din plin.
lar diferenla intre Ardeal ;i Oltenia este evidenti si astizi?n multe
domenii ale vielii, dar atunci era pregnanti, cel pulin in privinta
civiliza!iei.
Trei ani am stat la Figiras, invdlAnd ;i fic6nd sport. De fapt,
ca si stau ceva maideparte de Combinat m-am apropiat de sport.
La Figira; am luat prima dati cuno;tinle cu sportulde competilie.
imi pl5cea fotbalul, mi duceam la antrenamente, ;i calitilile mele
fizice, in special viteza, au atras atenlia celor de la echipa de juniori

MECIUR'LE VIETII MELE

 a "Chimiei" Fegiraf care m-au luat in echipi, cel
maimult jucAnd funda; central.
Dupi cei trei ani petreculi la Figiras, m_am
intors la Craiova - fiind repartizat si muncesc la
Combinatul chimic. Dar eram alt om... Ardealul
mi schimbase total. Comportamentul meu era
atAt de diferit fali de al celor care ficuseri scoala
in alte zone - ca ?ntre al unui student falj Oe al
unui elev din clasele primare. Dintr-un copil firi
stSp6nire, agresiv
;i neascultdtor, devenisem un
birbat manierat, ascultitor gi cu destule
cuno;tinle pentru vdrsta de 17 ani. Tn plus, din
na;tere eram un copiliste!...
M-am Tnscris la liceul seral - mergeam
con;tiincios?n fiecare seard - dar prima mea griji
tl<mfurnat,
deritaSa,odatd
p,ancredcdam
ptfdito ligard. Nu
miapldcutnicisA
beau, CAnd eram
micrmamone
ftceagogo5i cu
zahdr, eroubucu-
ria mea, dar tata
imidddeasdbeau
wn acru, delard..,
Nu cred cdexisti
o combinalie mai
oribild, un gust
mairdu!

DUMITRU DRAGOMIR
19
a fost sportul. Eram maimereu ostenit pentru ci veneam la gcoalS
dupi antrenamente care erau obositoare. De fapt, aceastd pe-
rioadi in care eram t6nir si nu-mi pisa de oboseali avea si in-
semne inceputul lungii mele cariere ?n sportul mare. Stiam ci
si fie viitorul meu - era cel pe care mi-l doream.
acesta trebuia

Fotbalist la $tiinfa
Pasul urmitor a fost $tiinla Craiova. Echipd mare, aflatd in
ascensiune, iucitori buni, publicinfocat. Pentru mine, a ajunge la
un asemenea nivel era oincercare dificild. M-a ajutat mult perioada
Figira;, aveam calitili motrice
in care am jucat la junioriiChimiei
foarte bune, dar pentru cE m-am dus tArziu la fotbalul de
performan!5 imi cam "punea piedici mingea", vorba moldoveni-
lor, nu prea ";tiam" cu dAnsa.
in 1965, la recomandarea unuicoleg de cameri - locuiam
pe atunciin blocultineretuluidin Sineasca, un cartier mai deocheat
al Craiovei- m-am dus;iam dat o probd de joc la juniorii Craiovei,
unde antrenor era riposatul Gici Scdiqteanu, un reputat antrenor
de copii;ijuniori. CAnd au vizut cum fugeam gice alunecirifi-
ceam, m-au legitimat imediat la "U'Craiova!

Dupi un an petrecut la juniori am fost promovatimpreunE

cu Deselnicu, Bo;oteanu gi Da;cu la echipa de tineret a Univer-
sitilii. Aici l-am avut antrenor pe profesorulTici O!et, cu care am
c6;tigat campionatul nalional, fiind titular meci de meci. DupE un
an ;ijumitate jucat la tineretul Craiovei, antrenorii de atunci, Ro-
bert Cosmoc;iGici Nulescu, m-au promovat la prima echipi a
Universitdliidin Craiova. Ambiliile mele sportive arfi trebuit sE fie
satisficute, dar... eram mai mult pe banci. Explicatia? Jucam pe
acela;ipost pe care evolua Costici Deliu, cipitanulftiinleiCraiova
;i mai apoi Universitatea Craiova. Or, eu nu am fost mullumit cu
statutul de rezervi...
Altfel, condiliile erau foarte bune - Craiova imi oferise

MEC|URILEVtETtt MELE
Regretatul sntre-
nor Constantin
Otet, cel care m-a
apreciat
titularizAndu-md
infiecaremecial
echipei de tineret,
pndcAndRobert
(osmocaveosd
tfiintroducdin
echiry de seniori a
"Universitdlii"
Olet
Croiova. Cu
weamsdmailu-
oez ulterior, de
rceea eu,incali-
'ate de conducd-
'or de club,
'titularizdndu-|"
cn ontrenor.

apartament pe Calea Severinului, la serviciu nu

mergeam, dar primeam un salariu cosistent
ti,
intre timp, am terminat;i o;coal5 postliceali de
constructii hidrotehnice. ti totuti, eram mai
mereu nemullumit, a;a cum de altfelaveam si fiu
?n multe momente ale vielii- poate nu totdeauna
justificat. Atunci insi eram la vArsta marilor
ambitii, mi insurasem, ttiam ci mintea mi duce
maimult decat pe allii;i... voiam totul de la viafi!
intre timp terminasem liceul la seral ti ne-
toati vara pentru a da
vast5-mea m-a pus sd ?nvi!
examen la Drept in Bucure;ti. Ba mai mult, ea a

}J',IITRU DRAGOMIR 21