Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1-
2333/2019
(12-1-31486-28052019)
SENTINŢA
În numele Legii
a examinat în şedinţa închisă, în baza procedură generală cauza penală de învinuire a lui
constată
Volumul I
Volumul II
- raportul de expertiză judiciară nr.55,56 din 03 mai 2019 din conținutul căruia
rezultă că pe dispozitivul de stocare a info*****ațiilor a telefonului mobil de marca „Xioami”
model “M1803E7SG” (Redmi Note 5)” cu IMEI: *****/***** și SN: *****, în directoriu cu
calea “storage/emulated/0/MIUI/sound_recorder/” au fost depistate și extrase 18 fișiere cu
extensia “mp3” ce conțin înregistrări audio. Proprietățile fișierelor menționate sunt descrise în
tabelul Nr.2 (data creării a fișierelor extrase sunt descrise în tabelul nr.2 la coloana
“Modificat”). Refuză de a da careva concluzii dacă înregistrările extrase din telefonul mobil
de model ”Xiaomi Redmi Note 5” are careva semne de montaj, de modificare, deoarece nu
dispun de mijloace speciale necesare - confo***** lit. d) p.(l) art. 53 din Legea 68 ,,cu privire
la expertiza judiciară și statului expertului judiciar ” din 14.04.2016. În rezultatul examinării
înregistrărilor în litigiu au stabilit u*****ătoarele: în înregistrările audio participă 2 și multe
persoane cu voci masculine și feminine. Conținutul verbal în fo*****ă scrisă a înregistrărilor
numite "Stenograma” este prezentat în anexele nr. 1-16 al prezentului raport. Calitatea
înregistrării coloanei sonore din fișierele audio cu denumirea «31янв.,19.27mp3» și «1февр
18.32 mp3» a fost prelucrată, și îmbunătățită și au fost create câte un fișier audio cu extensia
”WAV”, primul cu denumirea «31 янв, 19.27 wav cu capacitatea de 110 Mo și al doilea cu
denumirea 1февр 18.32 wav» cu capacitatea de 587 Mo. Toate fișierele menționate mai sus
au fost anexate la raport în fo*****at electronic pe un purtător optic de stocare a informației
de DVD-R (printabil) cu imprimarea emblemei CNA cu inscripțiile Centrul Național
Anticorupție, Direcția Generală Asigurare Operativă, REJ 55,56 din 03.05.2019” (f.d. 2-39);
- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-531 din 08.05.2019 conform căruia
starea tehnică a dispozitivului nu permite extragerea datelor din acesta. Pentru extragerea
datelor a fost utilizată metoda extragerii cipului de memorie. Cipul de memorie este în stare
funcțională, informația din acesta a fost extrasă. Informațiile solicitate nu au fost
depistate. Au fost depistate date cu privire la comunicarea prin programele de schimb
rapid de mesaje “Viber”, “Telegram”, “WhatsApp”, alte date solicitate nu au fost depistate
(f.d. 55-57);
- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-1800 din 15.05.2019 conform căruia la
conectarea dispozitivului DM1 s-a constatat că acesta este securizat prin parolă de acces care
la moment nu este cunoscută expertului, din acest motiv tragerea datelor din acesta nu a fost
posibilă. Celelalte dispozitive au fost conectate și extrase date de pe ele. Informațiile solicitate
nu au fost depistate (f.d. 62-64);
- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/l-R-1805 din 15.05.2019 conform căruia
starea tehnică a dispozitivului permite extragerea datelor din acesta. Informațiile solicitate nu
au fost depistate. Au fost depistate date cu privire la instalarea programului Torrent și a unor
fișiere partajate/downloandate prin intermediul acestuia. Careva informații despre GUID nu
au fost depistate (f.d. 69-71);
Instanța notează că în cadrul ședințelor de judecată au fost desigilate plicul cu nr.1 și
plicul nr.2 Plicul nr. 1 conține 4 suporturi electronice cu inscripția 3 fișiere video ridicate de
pe adresa *****, str. ***** 15. Materialul din extravilanul magazinului Nr.1, de pe data de
01.02.2019, în intervalul 18:30-19:30. Pe plic este amplasată semnătura și ștampila. Plicul
conține un disc DVD-R Omega pe disc este un fișier care conține 3 file video.
Totodată Plicul nr.2, cu inscripția CD-R conține 13 secvențe audio, ridicate la data de
2 februarie 2019 de la *****. Plicul este semnat de ofițerul de urmărire penală și a fost sigilat
în modul corespunzător. Plicul conține un CD disc de model Memory CD-R, de culoare albă,
cu trandafiri de culoare roșie. Discul conține 13 fișiere audio, apel 1, apel 2, apel 3, apel 4,
apel 5, apel 6, apel 7, apel 8, apel 9, audio 1, audio 2, audio 3, audio 4.
Înregistrările audio au fost fost audiate și cercetate în ședință de judecată.
Corpul delict - telefonul mobil de model ,,Xiaomi Redmi Notes 5,, cu nr. de IMEI
********** și IMEI 2:*****, anexat la materialele cauzei penale (f.d. 40-41, Volumul I).
-Revendicarea a DIEO a MAI ***** din conținutul căreia rezultă că Bejan Mihail
***** anterior nu a fost tras la răspundere penală (f.d. 52);
- Ordonanța de punere sub învinuire din 12 februarie 2019 din conținutul căreia
rezultă că lui Bejan Mihail i se impută comiterea infracțiunii prevăzute de art. 175/1 alin.(1)
Cod penal.
Acuzatorul de stat Angela Pleșca în susțineri verbale a solicitat a-l declara culpabil pe
Bejan Mihail ***** în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 1751 alin. (1) Cod penal și a-i
numi o pedeapsă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
A include în termenul de pedeapsă termenul de aflare în arest preventiv și arest la domiciliu
din data de 11.02.2019 pînă la 14.05.2019, totodată a solicitat admiterea acțiunii civile și a
încasa de la Bejan Mihail în beneficiul părții vătămate ***** cu titlu de prejudiciu moral
suma de 100 000 lei, încasarea de la Bejan Mihail în beneficiul statului suma de 10 458 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare constituite din: 1078 lei pentru efectuarea expertizei psihiatrice;
3920 lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 55,56 ( fonoscopice ); 1820 lei pentru
efectuarea expertizei judiciare nr. 34/12/1 -R-531; 1820 lei pentru efectuarea expertizei
judiciare nr. 34/12/1-R-1800 și 1820 lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 34/12/1-R-
1805; corpul delict - telefonul mobil de model ,,Xiaomi Redmi Notes 5,, cu nr. de IMEI
********** și IMEI 2:*****, de păstrat la materialele cauzei penale pînă la intrarea sentinței
în vigoare; corpurile delicte, transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte
din cadrul Procuraturii *****, Oficiul Râșcani de a le păstra în continuare în camera de
păstrare a corpurilor delicte din cadrul Procuraturii *****, Oficiul Râșcani, pînă la intrarea
sentinței în vigoare.
Avocatul părții vătămate ***** - Maxim Chișca în susțineri verbale a solicitat ca
inculpatul să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 175/1 alin.(1)
CP și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani; acțiunea
civilă să fie admisă în formula în care a fost prezentată prin încasarea cuantumului de 100
000 lei din contul inculpatului a prejudiciului moral în beneficiul părții vătămate.
Avocații Lilian Osoian și Gheorghe Avornic au solicitat emiterea unei sentințe de
achitare în privința lui Bejan Mihail ori în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele
componenței de infracțiune imputate.
Analizând declarațiile inculpatului, părții vătămate, martorilor, precum și probele
administrate la etapa urmăririi penale și cercetate în ședință de judecată, apreciind fiecare
probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și utilității, iar toate probele
în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de judecată reține următoarea
situație.
În conformitate cu art. 1 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanțele
judecătorești în cursul procesului sânt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană să
nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată.
În corespundere cu art. 8 Cod procedură penală și art. 21 din Constituția Republicii
Moldova orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție ori deschiderea unei
proceduri judiciare penale – prin începerea urmăririi penale – nefiind posibilă decât în
condițiile prevăzute de lege.
Conform art. 6 alin. (1) din Cod penal, persoana este supusă răspunderii penale şi
pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție.
În corespundere cu art. 51 din Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl
constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală,
reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai
persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală.
Articolul 52 alin. (1) din Cod penal, stipulează că se consideră componență a
infracțiunii totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o
faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.
Conform art. 389 alin. (1) şi (2) CPP RM sentința de condamnare se adoptă numai în
condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracţiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată şi nu
poate fi bazată pe presupuneri.
La adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are
statutul de persoană nevinovată; la pronunțarea unei decizii judecătorești de condamnare,
prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte erga omnes, iar soluția magistraților trebuie
să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin
probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Instanța de judecată remarcă faptul că, conform prevederilor art. 325 alin. (1) CPP,
judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub
învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
În virtutea dispoziției legale indicate la art. 384 alin. (1) Cod de procedură penală,
instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de
condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.
Instanța de judecată este obligată prin prisma prevederilor art. 384 alin. (3) CPP, ca la
emiterea sentinței aceasta trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Subsecvent, se impune
a preciza că, potrivit prevederilor art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil la care se
atribuie și faptul că hotărârea pronunțată într-o cauză urmează a fi motivată. Sub acest aspect
în cauzele Hiro Balani contra Spaniei, Van de Hurk contra Olandei, Ruiz Torija contra
Spaniei și Boldea contra României din 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat
că art.6 paragraf 1 din Convenție obligă instanțele să-și motiveze hotărârile. Amploarea
acestei obligații poate varia însă în funcție de natura hotărârii. Trebuie avute în vedere
diversitatea solicitărilor pe care inculpatul le-a formulat în fața instanței, precum şi diferențele
existente în fiecare stat contractant cu privire la dispozițiile legale obligatorii, cutume, opinii
exprimate în doctrină, aplicabile în această materie.
În corespundere cu prevederile art. 93 alin. (1) CPP, probele sunt elemente de fapt
dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau
inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la
stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.
Alineatul (2) al aceluiași articol, stipulează că în calitate de probe în procesul penal se
admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: declarațiile
bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente
responsabile, martorului; raportul de expertiză judiciară; corpurile delicte; procesele-verbale
privind acțiunile de urmărire penală şi ale cercetării judecătorești; documentele (inclusiv cele
oficiale); înregistrările audio sau video, fotografiile; constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-
legale; actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații
şi anexele la ele, inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările şi altele; procesele-verbale de
consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele şi procesele-verbale de
consemnare a opiniei organului de control de stat al activității de întreprinzător, emisă
conform prevederilor art. 276/1 dacă nu a fost expusă într-un proces-verbal de control;
procesul-verbal de control, întocmit în cadrul controlului de stat asupra activității de
întreprinzător, un alt act de control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de un organ
de control în rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în vigoare.
Potrivit alineatului (3) al art. 93 Cod de procedură penală se stipulează că, elementele
de fapt pot fi folosite în procesul penal ca probe dacă ele au fost dobândite de organele de
control de stat, organul de urmărire penală, de organul de constatare sau de altă parte în
proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod.
Aliniatului 2 al art. 99 din Codul de procedură penală, stipulează că probele
administrate se verifică şi se apreciază de către instanța de judecată .
Potrivit art.101 alin.(l) și (2) CPP, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de
vedere al pertinent concludenții, utilității şi veridicității ei, iar toate probele in ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,
formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv,
călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de
judecată. Instanţa pune la baza hotărîrii sale numai acele probe la cercetarea cărora au avut
acces toate părțile în egală măsură.
Instanța de judecată analizând probele administrate și prezentate de participanții la
proces care au constituit obiectul cercetării judecătorești din punct de vedere al pertinenței,
concludentei, utilității și veridicității ei și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării
acestora a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Bejan Mihail au fost corect încadrate
potrivit prevederilor art. 175/1 alin. (1) Cod penal - ademenirea minorului în scopuri sexuale,
adică propunerea și promisiunea de a oferi avantaje sub orice formă orice formă, efectuate
inclusiv prin intermediul comunicațiilor electronice vederea stabilirii unei întâlniri cu un
minor, cu scopul săvârșirii împotriva acestuia a oricărei infracțiuni privind viața sexuală.
Referitor la componența de infracțiune prevăzută de art. 1751 alin.(1) Cod penal
reținută, instanța de judecată notează că obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl
constituie relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea sexuală a persoanei având vârsta de 18
ani.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea de către făptuitor a unor
acțiuni consecutive, şi anume: adresarea propunerii de întâlnire, inclusiv prin intermediul
tehnologiilor informaționale sau comunicațiilor electronice, săvârșirea unor fapte materiale,
care conduc la o întâlnire cu victima minoră (stabilirea locului şi timpului de întâlnire,
deplasarea făptuitorului către locul întâlnirii, rezervarea de către făptuitor a unui spațiu pentru
întâlnire, întreprinderea de către făptuitor a unor acțiuni pentru asigurarea caracterului secret
al întâlnirii etc. şi întâlnirea propriu-zisă a făptuitorului cu victima minoră.
În continuare instanța notează că săvârșirea acțiunii prejudiciabile prevăzută la art.1751
alin.(1) Cod penal presupune parcurgerea următoarelor trei etape :
-adresarea către victimă a propunerii, inclusiv prin intermediul tehnologiilor de informare și
de comunicare, de întâlnire cu aceasta;
-săvârșirea unor fapte materiale, care obiectează propunerea adresată anterior și care conduc
la o întâlnire cu victima minoră (de exemplu stabilirea locului și timpului de întâlnire,
deplasarea făptuitorului către locul de întâlnire, rezervarea unui spațiu în vederea întâlnirii,
întreprinderea unor acțiuni având scopul secret al întâlnirii cu victima minoră;
- întâlnirea propriu zisă cu victima minoră.
Infracțiunea prevăzută la art.175/1 Cod penal este o infracțiune formală și se consideră
consumată din momentul întâlnirii propriu zise a făptuitorului cu victima avându-se în vedere
că respectiva întâlnire este precedată de propunerea acelei întâlniri cu victima în scopul
săvârșirii împotriva acesteia a oricărei infracțiuni cu caracter sexual, iar propunerea în cauză a
fost urmată de fapte materiale care au condus la o astfel de întâlnire.
Sub aspectul laturii obiective fapta în prezenţa speță a constat în aceea că acțiunea
prejudiciabilă s-a realizat prin faptul că inculpatul Bejan Mihail i-a propus părții vătămate și
anume minorului ***** ca ultimul să-i satisfacă pofta sexuală promițându-i avantaje sub
formă de mijloace bănești în valoare de 50 euro. Astfel instanța a constatat că întru atingerea
scopului său criminal, Bejan Mihail, prin intermediul comunicărilor telefonice a stabilit o
întâlnire cu minorul ***** în sectorul Râșcani din ***** pentru data de 01.02.2019. În
continuarea, acțiunilor sale criminale la 01.02.2019 în jurul orei 18:30 s-a întâlnit cu minorul
***** în apropierea Magazinului nr. 1 de pe str. ***** 1 *****, de unde ambii, la propunerea
lui Bejan Mihail, s-au deplasat în fâșia forestieră, amplasată în apropierea magazinului
nominalizat, unde ultimul intenționa să satisfacă pofta sexuală în fo*****ă perversă în
privința minorului.
Circumstanțele enunțate supra, sunt pe deplin dovedite prin conținutul declarațiilor
părții vătămate ***** care coroborează inclusiv cu declarațiile martorilor ***** *****,
***** *****, ********** și ***** *****, precum și mijloacele materiale de probă cercetate
în ședință de judecată și anume procesul-verbal de ridicare de la ***** a înregistrărilor audio
din perioada 30 ianuarie-01 februarie 2019 de pe telefonul mobil al minorului *****,
procesul-verbal de examinare a obiectului - conținutul unui CD-R „Memory” care conține 13
fișiere cu înregistrările din telefon, ridicate de la *****, procesul-verbal de examinare a
obiectului și anume înregistrările video de pe camerele luat vederi din exteriorul Marketului
nr. 1 din str. *****, 15, ***** din data de 01 februarie 2019, intervalul de timp 18.30-19.30,
procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților cu cartele
SIM nr. ***** și ***** cu anexele la el, raportul de expertiză judiciară nr. 55, 56 din 03 mai
2019 și raportul de evaluarea psihologică a copilului ***** Medin, a.n. *****, efectuat de
către angajații Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii.
În context, instanța de judecată cercetând declarațiile părții vătămate ***** le
consideră pertinente și concludente și a stabilit că ultimul la 29.01.2019, aproximativ la orele
19:00 s-a întâlnit pentru prima dată cu inculpatul Bejan Mihail în timp ce mergea la
antrenament în regiunea Centrului Comercial ,,Soiuz,,. Acesta s-a prezentat ca Adrian
propunîndu-i inițial să încleie pliante electorale.
La caz instanța notează că potrivit declarațiilor părții vătămate ***** inculpatul
cunoștea cu certitudine că partea vătămată este minoră ori ultimul i-a comunicat acestuia ce
vârstă are când s-au schimbat cu numerele de telefon.
Astfel, analizând declarațiile părții vătămate, instanța a constatat că anume inculpatul
Bejan Mihail a fost acea persoană care i s-a prezentat cu numele Adrian părții vătămate
minore și i-a promis mijloace bănești în valoare de 50 euro, ca ultimul să-i satisfacă pofta
sexuală în formă perversă. Subsecvent instanța notează că inclusiv inculpatul în ședință de
judecată a confirmat că i s-a prezentat minorului cu numele Adrian când s-au întâlnit prima
dată.
În continuare, instanța notează că din conținutul declarațiilor părții vătămate rezultă că
anume inculpatul, prin intermediul comunicărilor telefonice și anume la telefonat la numărul
de telefon ***** stabilind o întâlnire cu minorul ***** în sectorul Râșcani din ***** pentru
data de 01.02.2019 și aproximativ în jurul orei 18:30 s-a întâlnit cu acesta în apropierea
Magazinului nr. 1 de pe str. ***** 1 ***** și la propunerea sa, s-au deplasat în fâșia
forestieră, amplasată în apropierea magazinului nominalizat, unde ultimul intenționa să
satisfacă pofta sexuală în formă perversă, circumstanțe confirmate inclusiv prin mijlocul
material de probă procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ale
abonaților cu cartele SIM nr. ***** și ***** cu anexele la el (f.d. 85-103).
Declarațiile părții vătămate se confi*****ă inclusiv și prin conținutul înregistrărilor
audio din perioada 30 ianuarie 2019-01 februarie 2019 de pe telefonul mobil de model
„Xiaomi Rredmi Note,, al minorului *****, ridicate prin procesul-verbal de ridicare și
recunoscute prin ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă (f.d. 40-
41).
Astfel potrivit conținutului stenogramelor fișierului audio anexate la raportul
nominalizat supra persoană pe nume Adrian, care în ședință s-a constatat că este inculpatul
Mihail Bejan, l-a întrebat pe minor еще хошешь еще зарабатьвать 50 долоров, евро?,
după care i-a comunicat că are un prieten gay de 21 ani „ у меня ести друг ….он гей…, он
делает минет сразу дает 50 евро”
Aceeași probă denotă că anume Bejan Mihail la 01.02.2019 i-a propus minorului
***** să meargă în pădure unde urma să-și satisfacă pofta sexuală în formă perversă ori acest
fapt rezultă din conținutul stenogramelor Anexă nr.16 a raportului de expertiză judiciară
numărul 55, 56 din 03 mai 2019 „ а куда пойдем?….в лес? здесь давай быстро. Алик,
значит так Алик, то что сосать я тебе сказал, это я”.
La caz, instanța concretizează că persoana cu numele Alic este partea vătămată minoră
*****, ori ultimul a comunicat în ședință de judecată că anume cu numele dat i s-a prezentat
inculpatului cînd s-au întîlnit prima dată, fapt confirmat inclusiv de acesta.
Instanța, nu va reține alegația avocaților și inculpatului că proba nominalizată supra și
anume înregistrărilor audio din perioada 30 ianuarie -01 februarie 2019 de pe telefonul mobil
al minorului ***** nu pot fi admise ca probă și nu pot fi luate în considerare ori asupra
acesteia planează careva suspiciuni că ar fi fost operate careva modificări indicând că și CNA
a comunicat că refuză de a da careva concluzii cu privire la înregistrările extrase de pe
telefonul mobil de model „Xiaomi Rredmi Note ” ori are careva semne de montaj de
modificare. În rezultatul examinării în acele înregistrări sau expus ei că participă 2 și mai
multe persoane cu voci masculine si feminine.
Instanța de judecată reține că, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară
numărul 55, 56 din 03 mai 2019 efectuat de Centrul Național Anticorupție a fost indicat că
expertul a refuzat să dea careva concluzii la întrebarea dacă înregistrările extrase din
telefonul mobil de model ,,Xiaomi Redmi Note 5,, au careva semne de montaj, de modificare
deoarece nu dispun de mijloace tehnice necesare (f. d 2-39 Vol. II). Fapt, care a generat
refuzul efectuării expertizei referitor la înregistrările sus nominalizate
Suplimentar, instanța notează că potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară
numărul 55, 56 din 03 mai 2019 calitatea înregistrării coloanei sonore din fișierele audio cu
denumirea 31 янв., 19.27 mp3 și 1 фев., 18.32.mp.3” a fost prelucrată, îmbunătățită și au fost
create câte un fișier cu extensia WAV primul cu denumirea 31 янв., 19.27 wav cu capacitatea
de 110Mo și al doilea cu denumirea 1 фев., 18.32.Wav cu capacitatea 587 Mo.
În continuare, instanța de judecată notează că potrivit concluziilor raportului
nominalizat supra pe dispozitivul de stocare a informațiilor a telefonului mobil de marca
„Xioami” model “M1803E7SG” (Redmi Note 5)” cu IMEI: *****/***** și SN: ***** în
directoriu cu calea “storage/emulated/0/MIUI/sound_recorder/” au fost depistate și extrase 18
fișiere cu extensia “mp3” ce conțin înregistrări audio. În rezultatul examinării înregistrărilor în
litigiu au stabilit u*****ătoarele: în înregistrările audio participă 2 și multe persoane cu voci
masculine și feminine (f.d. 2-39).
La caz, instanța de judecată notează că pentru a efectua expertiza judiciară experților
le-a fost prezentată sursa inițială de stocare a informației – telefonul mobil de marca „Xioami”
model “M1803E7SG” (Redmi Note 5)"cu IMEI: *****/*****, care a fost ridicat de la mama
minorului ***** și anume telefonul mobil de model ,,Xiaomi Redmi Notes 5,, cu nr. de IMEI
********** și IMEI 2:*****.
Totodată, instanța notează că înregistrările nominalizate supra din perioada 30 ianuarie
- 01 februarie 2019 au fost ridicate de către organul de urmărire penală de la reprezentantul
legal al minorului ***** prin proces-verbal de ridicare la 02.02.2019 și recunoscute prin
ordonanța din 04.02.2019 în calitate de mijloc material de probă. Pe cale de consecință,
instanța consideră că înregistrările audio din perioada 30 ianuarie - 01 februarie 2019
recunoscute prin ordonanța din 04.02.2019 în calitate de mijloc material de probă sunt
pertinente și admisibile.
La fel, instanța de judecată vizualizând în ședință înregistrările video din 01.02.2019
ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 02.02.2019 din incinta Marketului nr. 1 amplasat
pe str. *****, 15, ***** și recunoscute în calitate de mijloc material de probă a constatat că
inculpatul s-a apropiat de partea vătămată la 01.02.2019 în jurul orei 18:30 și punându-i mâna
la spate au coborât cu pași grăbiți la vale (f.d. 60).
Concomitent vinovăția lui Bejan Mihail în comiterea infracțiunii imputate a fost
dovedită inclusiv prin declarațiile martorilor ***** ***** și ***** Eugen care fiind audiați în
ședință de judecată au dat declarații analogice și au comunicat că la data de 01.02.20219, în
jurul orelor 18:40, fiind antrenați în serviciu și fiind telefonați de ofițerul ***** ***** care i-
a comunicat că în parcarea magazinului Nr.1 vor fi două persoane unul de aproximativ 35-40
ani și una de 16 ani cu rugsac în spate. Apropiindu-se la fața locului au parcat mașina de
serviciu pe teritoriul spitalului Nr.3 , precum că două persoane au trecut drumul în parcul de
pe str. Dimo. În continuare au comunicat instanței că au coborât în pădure și anume în fâșia
forestieră lângă o construcție nefinisată au observat două persoane una cu vârsta de
aproximativ 16-17 ani, una cu vârsta de aproximativ 35 ani care se aflau unul față de altul, la
o distanță de mai puțin de un metru. Totodată, au indicat martorii că persoana mai în vârstă
s-a prezentat ca comandant adjunct al Trupelor de Carabineri. La fel ambii au comunicat
instanței că în drum spre inspectorat inculpatul a sunat pe cineva și le-a comunicat că a făcut
o prostie, posibil pe *****
Totodată, potrivit conținutului stenogramelor anexate la raportul de expertiză judiciară
numărul 55, 56 din 03 mai 2019 efectuat de Centrul Național Anticorupție, și anume anexa
nr.16 Vocea 2 instanța notează că, se menționează : Buna, buna sara, eu am făcut o prostie
aicea băieții m-au reținut, și vreau să grăiesc numai cu dumneavoastră…, domn *****u am
făcut o prostie mare și trebu s-o….o.vă… rog; pe domnul *****u Pînzari sunați.
Subsecvent și martorul ***** ***** a indicat că ajungând la inspectorat inculpatul i-a
transmis telefonul ca ultimul să discute cu ***** care în acea perioadă era ***** la IGP.
În context, instanța va aprecia critic declarațiile martorului ***** care în cadrul
ședinței de judecată audiat în calitate de martor, nu confirmat dar nici nu a infirmat precum că
nu a fost sunat de către inculpatul Bejan Mihail pe data de 01.02.2019, în seara comiterii
infracțiunii.
La caz, instanța nu va reține argumentul avocatului Lilian Osoian, precum că *****
***** și ***** ***** sunt persoane în exercițiul funcții, în subordinea și în dependența
organului de urmărire penală și Procuraturii Chișinău, oficiul Rîșcani, indicând că în instanță
declarațiile lor se contrazic.
Subsecvent, instanța de judecată reține că martorii ***** ***** și ***** ***** fiind
invitați în ședință înainte de a da declarații au fost preîntâmpinați de răspunderea penală care o
poartă și acestea au fost date sub jurământ. Mai mult ca atât, instanța de judecată conchide că
aceștia au dat declarații similare.Totodată, instanța notează că aceștia fiind audiați au
comunicat că cu inculpatul Bejan Mihail nu se află în nici o relație.
Totodată, instanța analizând conținutul procesului-verbal de examinare a descifrărilor
convorbirilor telefonice ale abonaților cu cartele SIM nr. ***** și ***** cu anexele la el și
anume apelurile efectuate între abonații cu cartelele SIM nr.*****, de care se folosea Bejan
Mihail și nr. *****, de care se folosea partea vătămată ***** se constată că, abonatul cu nr.
cartelei SIM ***** la data de 30.01.2019 ora 07.44.36 (19.44.36) și la ora 09.44.58 (
21.44.58) încearcă să apeleze abonatul cu nr. cartelei SIM *****.
La data de 31.01.2019 abonatul cu nr. cartelei SIM ***** (Bejan Mihail) efectuează
două încercări de a apela abonatul cu nr. cartelei SIM ***** (*****) - la ora 01.05.25
(13.05.25) și la ora 06.17.55 (18.17.55), iar apelurile de ieșire le face la ora 07.27.26
(19.27.26) cu o durată de 19 secunde, la ora 07.45.29 (19.45.29) cu o durată de 37 secunde, la
ora 07.56.53 ( 19.56.53) cu o durată de 50 secunde.
La data de 01.02.2021 abonatul cu nr. cartelei SIM ***** (Bejan Mihail) este foarte
insistent și efectuează 4 apeluri către abonatul cu nr. cartelei SIM ***** (*****) - primul apel
la ora 02.18.20 ( 14.18.20), al doilea apel la ora 05.58.33 ( 17.58.33), al treilea apel la ora
06.23.34 (18.23.34) și al patrulea apel la ora 07.35.26 (19.35.26).
Instanța de judecată, va reține și raportul de evaluare psihologică întocmit de CNPAC
ca un suport probatoriu în constatarea vinovăției inculpatului Bejan Mihail a faptei
incriminate. În context din conținutul acestuia se relevă, ca urmare a acțiunilor inculpatului
sunt prezente o serie de emoții negative precum neliniște și frică (cu privire la propria
siguranță), resimțite intens, atît în timpul comunicării cît și după întreruperea comunicării cu
suspectul abuzator.
La fel, instanța constată că mijlocul de probă respectiv demonstrează că victimei
minore i-a fost cauzat un prejudiciu psihologic semnificativ.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 175/1 Cod penal, se caracterizează
prin vinovăție sub formă de intenție directă. În principal motivul infracțiunii în cauză se
exprimă în năzuința făptuitorului de a-și satisface necesitățile sexuale. Scopul infracțiunii
prevăzute de art. 175/1 Cod penal este unul special și anume săvârșirea împotriva victimei a
oricărei infracțiuni cu caracter sexual.
În speța diferită justiției instanța a constatat că, infracțiunea imputată inculpatului
Bejan Mihail a fost comisă cu intenție directă ori ultimul a ademenind minorul *****
inclusiv prin intermediul comunicațiilor electronice, promițându-i avantaje și anume mijloace
bănești în sumă de 50 euro a stabilit o întâlnire cu acesta cu scopul săvârșirii împotriva
acestuia a oricărei infracțiuni privind viața sexuală.
Subiectul infracțiunii prevăzute de art. 175/1 Cod penal, este persoana fizică
responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. Ca subiect poate
evolua fie de o persoană de sex masculin, fie o persoană de sex feminin. În condițiile
specificate instanța apreciază că inculpatul este subiect al infracțiunii specificate.
Instanța de judecată nu va reține argumentul inculpatului precum că, ultimul nu a
comis infracțiunea imputată prevăzută de art. 175/1 alin.(1) Cod penal, dar acestuia i-a fost
făcută o înscenare ca să-l destituie din funcție, ori inculpat cât și avocații săi în susținerea
argumentelor sale nu au prezentat careva probe care să confirme și să constate defăimarea
inculpatului și destituirea acestuia din funcție.
Pe cale de consecință, instanța de judecată declarațiile martorului apărării *****, le
consideră declarative, or în cadrul audierii în ședința de judecată acesta nu a demonstrat nici
într-un mod, precum că în privința lui Bejan Mihail, se pregătește o înscenare, o comandă.
Argumentul inculpatului, precum că prezenta cauza penală este pornită la comanda lui
********** și *****de care este învinuit de săvîrșirea unei infracțiuni grave este un scenariu
și o comandă politică, instanța îl apreciază sub un unghi critic, or în cadrul examinării cauzei
nu s-a stabilit nici o legătură directă sau indirectă între partea vătămată și persoanele care au
contribuit la înscenarea acestei situați. Acest fapt este confirmat de însăși inculpat, precum că
anume el a fost inițiatorul cunoștinței cu partea vătămată.
Astfel, că însăși inculpatul a comunicat că pe parcursul activității sale în organele de
forță, inclusiv și în Departamentul Trupelor de Carabinieri nu a avut careva conflicte cu
conducerea forțelor armate, cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne, a fost doar
apreciat pentru activitatea sa, stimulat, primind ordine și medalii.
Referitor la declarațiile martorilor prezentați de apărare - ***** și *****, instanța
reține următoarele, martorul ***** în afară că l-a văzut pe inculpatul Bejan Mihail la
adunările membrilor Partidului Democrat care aveau loc în incinta Primăriei Durlești, unde
martorul făcea voluntariat, nimic relevant la caz nu a putut comunica. La fel și martorul *****
fiind audiat în ședință de judecată a comunicat că era membru al Partidului Democrat și îl
cunoaște pe Bejan Mihai în jur de 5-10 ani. Prin anul 2019 discuta cu acesta referitor la
campania electorală, mai concret au discutat cu referire la distribuirea pliantelor, indicând că
ultimul nu este membru de partid, dar s-a oferit să-l ajute pe el.
Pe cale de consecință, instanța notează că martorul nu a declarat nemijlocit dacă i-ar fi
transmis careva pliante, când urma să i le transmită, cum urma să colaboreze cu Bejan Mihail
ori ultimul nici nu era membru de partid.
Prin urmare, cercetând probele prezentate, reieșind din limitele învinuirii înaintate
instanța a stabilit cu certitudine dincolo de orice dubiu rezonabil că prin acțiunile sale
intenționate Bejan Mihail a săvârșit fapta prevăzută de art. 175/1 alin.(1) Cod penal-
ademenirea minorului în scopuri sexuale, adică propunerea și promisiunea de a oferi avantaje
sub orice formă orice formă, efectuate inclusiv prin intermediul comunicațiilor electronice
vederea stabilirii unei întâlniri cu un minor, cu scopul săvârșirii împotriva acestuia a oricărei
infracțiuni privind viața sexuală.
În conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se
aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor ce au săvârșit infracțiuni,
cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să
cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Potrivit art.75 alin.(1) din Codul penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a
prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La
stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Aliniatul (2) al
aceleiași dispoziții legale precizate supra stipulează că, în cazul alternativelor de pedeapsă
prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și
se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară
aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii,
se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu
va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu
închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.
În prezenta speță se constată atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru tragerea lui
Bejan Mihail ***** la răspundere penală pe componența de infracțiune prevăzută de art.
175/1 alin. (1) Cod penal.
Astfel, conform art. 51 alin. (2) din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl
constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală,
reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.
La acest aspect instanța de judecată notează că în conformitate cu prevederile art. 7
alin. (1) din Codul penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Totodată, instanța de judecată notează că, prin prisma prevederilor art. 7, 61, 75 și 78
din Codul penal, la stabilirea pedepsei penale, instanța reiese din scopul pedepsei penale, care
urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni, ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum
și de condițiile de viață ale acestuia.
De altfel, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea
comiterii de noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, practica
judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este
suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni. De asemenea, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de
nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare
scopului urmărit. În cadrul individualizării pedepsei, instanța de judecată reține prevederile
regulii nr.6 din Recomandarea NR. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre
referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate (adoptată de
Comitetul de Miniștri în 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor
de Miniștri, potrivit căreia "natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate
trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a
fost condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a acesteia"
În această ordine de idei, instanța de judecată reține că, conform prevederile art. 16
alin. (3) Cod penal infracțiunea prevăzută de art. 175/1 alin.(1) Cod penal, a fost comisă de
Bejan Mihail face parte din categoria celor grave pentru care legislatorul a instituit o pedeapsă
sub formă de închisoare de la 2 la 6 ani.
Circumstanțe ce ar atenua răspunderea inculpatului Bejan Mihail ***** potrivit art. 76
Cod penal instanța de judecată nu a reținut.
Totodată în conformitate cu art. 77 Cod penal careva circumstanțe agravante în
privința inculpatului în cadrul ședinței de judecată instanța nu a constatat.
Instanța, notează că raționamentul care poate condiționa aplicarea pedepsei penale, are
la origine inclusiv și personalitatea inculpatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea
infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a acestora în fazele de urmărire penală și de
judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă,
conduita bună, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara
paguba pricinuită și comportarea sinceră în cursul procesului.
Cu referire la personalitatea inculpatului Bejan Mihail instanța atestă că acesta la
evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, este *****, la întreținere are doi copii
minori, se caracterizează pozitiv, pentru exercitarea activității de serviciu a fost premiat cu
diferite diplome, este pentru prima dată pe banca acuzaților.
În consecință, instanța de judecată ținînd cont de gradul prejudiciabil al infracţiunii
comise de inculpat prevăzută de art. 175/1 alin.(1) Cod penal, circumstanțele comiterii
infracțiunii, conducându-se de principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de art.61
alin.(2) Cod penal, consideră că corectarea şi reeducarea acestuia este posibilă prin aplicarea
unei pedepse sub formă de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis conform
art. 72 alin. (3) Cod penal.
Totuși, instanța reține că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană s-a pronunțat în
favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (Varga şi alţii v. Ungaria, 10 martie 2015,
§104; Norbert Sikorski v. Polonia, din 22 octombrie *****, §158), menționând că trebuie să
se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei
închisorii (Kyprianou v. Cipru, 15 decembrie 2005, §108). De altfel, o pedeapsă mai aspră,
din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracţiunii, se stabileşte numai în
cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menţionate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
În conformitate cu prevederile articolului 90 alin. (1), (2) din Codul penal, în situația
în care, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile
săvîrşite cu intenție şi de cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvârșite din imprudență, instanța
de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei şi de persoana celui vinovat, va ajunge la
concluzia că nu este raţional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecât în
hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei şi perioada de
probaţiune sau, după caz, termenul de probă. Instanţa de judecată dispune neexecutarea
pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a
fixat, condamnatul nu va săvîrşi o nouă infracțiune şi, prin respectarea condiţiilor probațiunii
sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăţi încrederea ce i s-a acordat. Controlul
asupra comportării celor condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei îl
exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul militar
respectiv. Perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă se stabileşte de instanţa de
judecată în limitele de la 1 an la 5 ani. Potrivit articolului 90 alin. (6) din Codul penal,
aplicând condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată
îl poate obliga pe condamnat: a) să nu-şi schimbe domiciliul şi/sau reședința fără
consimțământul organului competent; b) să nu frecventeze anumite locuri; c) să urmeze un
tratament în caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică; c1) să participe
la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului
violent; d) să acorde o susţinere materială familiei victimei; e) să repare daunele cauzate f) să
participe la programe probaţionale; g) să presteze muncă neremunerată în folosul comunității;
h) să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni.
Așadar, instanţa de judecată apreciază că suspendarea condiționată a termenului de
pedeapsă stabilit prin prezenta sentința şi acordarea posibilității condamnatului ca, în acest
termen, să se abțină de la comiterea oricărei infracțiuni, va oferi o mai bună protecție
intereselor societății și va evita consecințele negative ale izolării de societate a vinovatului şi a
plasării acestuia în mediul penitenciar.
De asemenea, pentru a nu submina autoritatea justiției, creând un sentiment de
impunitate, instanța îl va obliga pe inculpat conform art. 90 alin (6) lit. a) Cod penal, să nu-şi
schimbe domiciliul şi/sau reședința fără consimțământul organului competent.
În ședință de judecată avocatul Maxim Chișca a înaintat în interesele minorului *****
acțiune civilă și a solicitat încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în cuantum
de 100.00 lei.
În susținerea acțiunii a indicat că de pe urma acțiunilor inculpatului Bejan Mihail,
minorul ***** a avut de suferit, ori în privința acestuia avut loc o vătămare a drepturilor
personale nepatrimoniale, privind integritatea morală care se caracterizează prin sentimentul
de neputință neliniște și frică cu privire la propria siguranță, răni psihice, răni ce se
evidențiază prin faptul că partea inculpatului se statuează o indiferență totală față de cele
întâmplate, gravitatea urmărilor ca rezultat a acțiunilor acestuia.
Prin ordonanța din 01 februarie 2019 ***** a fost recunoscut în calitate de parte
vătămată (f.d.15, Vol.I).
Conform art.219 alin (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul penal se
intentează prin depunerea unei cereri adresate procurorului sau instanței de judecată, de către
persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale
nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu
săvârșirea acesteia. (2) Persoanele fizice şi juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu
nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la
despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori
nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru
procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial,
precum şi repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor
interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse
reputației profesionale. (3) Prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii
interzise de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate
şi îngrijirea acesteia; 2) înmormântarea părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare,
indemnizațiilor şi pensiilor; 4) executarea contractului de depozit al bunurilor executarea
contractului de depozit al bunurilor.
În conformitate cu art. 2036 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un
prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în
alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă
la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. (2) Prejudiciul moral se repară indiferent
de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. (3) Reparaţia prejudiciului moral se face şi
în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin
condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului
preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de
sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte
cazuri prevăzute de lege.
Aliniatul 1 al art. 2037 Cod civil stipulează că mărimea despăgubirii pentru prejudiciu
moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie a autorului
prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această
despăgubire poate aduce satisfacţie echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul şi gravitatea
prejudiciului moral le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în
care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială, precum
şi statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanţa de judecată
va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea
acordată în mod obişnuit în împrejurări similare şi, pe de altă parte, ia în cont particularităţile
cazului.
Instanța reține că potrivit informației prezentate de CNPAC nr. 75 din 28.02.2019 în
urmare a acțiunilor inculpatului sunt prezente o serie de emoții negative precum neliniște și
frică (cu privire la propria siguranță), resimțite intens, atît în timpul comunicării cît și după
întreruperea comunicării cu suspectul abuzator (f.d.58 Vol. I).
Reieșind din circumstanțele de fapt și de drept enunțate supra, instanța de judecată va
admite integral acțiunea civilă și va dispune încasarea din contul inculpatului a prejudiciului
moral în mărime de 100 000 lei în beneficiul părții vătămate minore *****. Or, această sumă
este reală și rezonabilă în raport cu suferințele suportate de partea vătămată
în rezultatul săvîrșirii infracțiunii de către inculpat.
În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpatului
a cheltuielilor suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în cuantum de 10 458
1ei pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară.
Instanța de judecată constată că, în cadrul urmăririi penale a fost efectuate rapoartele
de expertiză și anume raportul de expertiză judiciară nr. 201935A0109 din 14.03.2019,
raportul de expertiză judiciare nr. 55, 56 ( fonoscopice) din 03 mai 2019, raportul de
expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-531 din 08.05.2019, raport de expertiză judiciară nr.
34/12/1-R-1800 precum și raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1805 din 15.05.2019
pentru care au fost suportate cheltuieli în mărime de 10 458 1ei.
În corespundere cu art. 229 alin.(1), (2) şi (3) Cod de procedură penală cheltuielile
judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. Instanţa de judecată
poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite
interpreților, traducătorilor, precum şi apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat
care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției şi
condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi
suportată şi de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată
pedeapsă, precum şi de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri
de nereabilitare. Instanţa poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial,
condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de
insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial
asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.
Aliniatul 1 al art. 227 alin. (1) CPP prevede că cheltuieli judiciare sînt cheltuielile
suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.
Conform alin.(3) a aceleiași norme, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate
de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Instanța notează că aliniatul (3) a normei indicate este o normă generală şi nu obligă
statul să suporte cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea
acţiunilor organului de urmărire penală şi pentru a nu condiţiona termenul rezonabil prin
încasarea cheltuielilor judiciare de la părţile în proces. Totuși, Codul de procedură penală
prevede unele situaţii şi împrejurări, în prezenţa cărora, cheltuielile judiciare sunt suportate de
către stat şi nici într-un caz de către inculpat.
Conform prevederilor art. 143 CPP, întitulat „cazurile când efectuarea expertizei este
obligatorie: (1) Expertiza se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:
6) altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Astfel, ținând cont de
faptul că alin. (2) al art. 143 din CPP, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si
completarea unor acte legislative nr. 316, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare efectuate
în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”.
Prin urmare solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la inculpatul Bejan
Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 10 458 lei instanța o o va
admite integral.
În corespundere cu art.397 pct.3 în coroborare cu art.162 alin.(1) pct.4 Cod de
procedură penală la adoptarea hotărîrii instanța de judecată urmează să soluționeze și
chestiunea cu privire la corpurile delicte.
În conformitate cu prevederile art, 162 Coc de procedură penală în cazul în care
procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluţionării cauzei în fond, se
hotărăşte chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz:1) uneltele care au servit la
săvârșirea infracţiunii vor fi confiscate şi predate instituțiilor respective sau nimicite; 2)
obiectele a căror circulație este interzisă vor fi predate instituțiilor respective sau nimicite; 3)
lucrurile care nu prezintă nici o valoare şi care nu pot fi utilizate vor fi distruse, iar în cazurile
în care sânt cerute de persoane ori instituții interesate, ele pot fi remise acestora; 4) banii şi
alte valori dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale
se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. Celelalte obiecte se predau
proprietarilor legali, iar dacă aceștia nu sânt identificați, se trec în proprietatea statului. În caz
de conflict referitor la apartenența acestor obiecte, litigiul se soluționează în ordinea
procedurii civile. Banii marcați, asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale, se trec în
venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului de la bugetul de stat; 5)
documentele care constituie corpuri delicte rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui
sau, la solicitare, se remit persoanelor interesate; 6) obiectele ridicate de organul de
u*****ărire penală, dar care nu au fost recunoscute corpuri delicte, se remit persoanelor de la
care au fost ridicate.
La caz instanța de judecată notează că prin ordonanța din 08 mai 2019 a fost recunoscut
în calitate de corp delict telefonul mobil de model Xiaomi Redmi Notes 5 cu nr. de IMEI
********** și IMEI 2:***** ridicat de la partea vătămată *****.
Totodată prin ordonanța din 18 mai 2019 a fost recunoscut în calitate de corpuri delicte
blocul de sistem de model ,,Acer,, dispozitivul de stocare a datelor de culoare albastru
combinat cu negru de model Transcend cu capacitatea de 4GB, dispozitivul de stocare a
datelor de culoare negru combinat cu verde fără denumire, dispozitivul de stocare a datelor de
model ,,Policia,, dispozitivul de stocare a datelor de culoare negru fără denumire, telefonul
mobil de model ,,Nokia,, telefonul mobil de model ,,ZTE,, telefonul mobil de model Iphone și
transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul Procuraturii mun.
Chișinău, Oficiul Râșcani.
Reieșind din prevederile legale enunțate supra instanța va dispune ca telefonul mobil de
model Xiaomi Redmi Notes 5 cu nr. de IMEI ********** și IMEI 2:***** de restituit părții
vătămate ***** Medin după intrarea în vigoare a sentinței.
La fel cu referire la blocul de sistem de model Acer, dispozitivul de stocare a datelor de
culoare albastru combinat cu negru de model Transcend cu capacitatea de 4GB, dispozitivul
de stocare a datelor de culoare negru combinat cu verde fără denumire, dispozitivul de stocare
a datelor de model Policia, dispozitivul de stocare a datelor de culoare negru fără denumire,
telefonul mobil de model Nokia, telefonul mobil de model ZTE, telefonul mobil de model
Iphone, transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul
Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Râșcani de restituit inculpatului după intrarea în vigoare
a sentinței.
În temeiul celor expuse supra, examinând sub toate aspectele, complet și obiectiv
circumstanțele cauzei penale, în conformitate cu art. art. 384, 385, 387, 389, 392-395, 397
Cod procedură penală, instanța de judecată
hotărăşte:
Președintele ședinței,
judecător semnătura Renata Popescu-Balta
copia corespunde originalului
judecător Renata Popescu-Balta