Dosar nr.

1-621/2017
12-1-49429-18072017

SENTINŢĂ
În numele Legii

07 octombrie 2019 mun. Chişinău

Judecătoria Chișinău, sediul Centru

Instanța compusă din:
Președintele ședinței, judecătorul Grigore
Manoli
Grefieri Tatiana Chitic, Iana Iordatiev, Alina Ursu, Anna
Fratea

Cu participarea:
Procurorului Lupașcu
Ruslan
Apărătorilor Vizdoga Ion, Dorfman
Igor

examinând în ședință de judecată publică, în procedură generală cauza penală

privind învinuirea lui
Cociu Lilian Nicolae, născut la *****, cetățean al
Republicii Moldova, *****, angajat în câmpul muncii, supus
militar, căsătorit, un copil minor la întreținere, studii
superioare, nu deține grade de dezabilitate, nu deține titluri
speciale, grade de calificare sau distincții de stat, posedă limba
română, anterior nejudecat, în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal;
Ababii Ghenadie Dumitru, născut la *****, cetățean al
Republicii Moldova, *****, angajat în câmpul muncii, supus
militar, divorțat, un copil minor la întreținere, studii
superioare, nu deține grade de dezabilitate, nu deține titluri
speciale, grade de calificare sau distincții de stat, posedă limba
română, anterior nejudecat, în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 310 alin. (2), art. 42 alin. (5), art. 306
alin. (2) lit. a), c) din Codul penal,
procedura de citare legal executată, perioada examinării cauzei penale 20.07.2017 -
07.10.2019.
 În baza materialelor din dosar și a probelor administrate în ședinţa de
judecată, instanţa de judecată

a c o n s t a t a t:

Potrivit rechizitoriului întocmit inculpații au comis fapte prejudiciabile

prevăzute de legea penală, săvârșite cu vinovăție și pasibile de pedeapsa penală în
următoarele circumstanțe:

Cociu Lilian Nicolae activând în calitate de procuror în Secția exercitare a

urmăririi penale în cauze excepționale din cadrul Direcţiei exercitare a urmăririi
penale a Procuraturii Generale, fiind numit în această funcție prin Ordinul
Procurorului General nr. 524-p din 24.09.2004 şi fiind, astfel, conform art. 123
alin. (2) din Codul penal (în redacţia legii din anul 2002 în vigoare la momentul
comiterii infracţiunii) persoană cu înaltă funcţie de răspundere, contrar
prevederilor art. 6 alin. (2) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului a Libertăţilor Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare
pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art. 21 din Constituția Republicii
Moldova, adoptată la 29.07.1994; art. l alin. (2) alin. (3), art. 8 alin. (l) alin. (3),
art. 19 alin. (3), art. 52 alin. (1) pct.6), art. 100 alin. (4), art. 101 alin. (l) alin.
(2), art. 254, art. 281 alin. (l), art. 284 alin. (1), art. 291 din Codul de procedură
penală (în redacţia legii anului 2003, în vigoare la momentul. comiterii
infracțiunii), art. 23 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 118 din 14.03.2003 cu privire la
Procuratură (în vigoare la momentul comiterii infracţiunii), care-1 obligau să
îndeplinească. obligaţiile de serviciu în strictă conformitate cu Constituţia şi Legile
Republicii Moldova, prin asigurarea respectării prezumţiei de nevinovăţie a
persoanei, să activeze în aşa mod încât, în cadrul procesului penal nici o persoană
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, a comis o infracţiune în
următoarele circumstanţe.
Astfel, Cociu Lilian Nicolae, fiind desemnat, prin ordonanța Prim-adjunct al
Procurorului General din 03.10.2007, în calitate de conducător al grupului de
urmărire penală și exercitând personal urmărirea penală pe dosarul nr.2007038285,
care a fost pornit în baza art. 145 alin.(3) lit. a) din Codul penal, pe faptul omorului
săvârșit asupra cetățenilor Ştefan Chiorescu şi Razzah Djaniev la 30.07.2007,
având scopul tragerii neîntemeiate la răspundere penală a cet. Andrei Crăciun, nu a
luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,
completă şi obiectivă a circumstanțelor cauzei întru stabilirea adevărului, nu a
verificat dacă probele sunt administrate complet și obiectiv, nu le-a supus
analizei şi nu a verificat dacă acestea coroborează între ele, nu a asigurat
inclusiv administrarea de noi probe și nu a verificat, în unele cazuri, sursa din care
provin probele, nu a purces la aprecierea fiecărei probe în parte din punct de vedere
al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar ca rezultat a dispus la
data de 19.10.2007 şi 19.12.2007 punerea neîntemeiată şi ilegală sub învinuire a lui
Andrei Crăciun încriminându-i comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 145 alin.
(3) lit. a), art. 27, art. 145 alin. (2) lit. a), art. 145 alin. (2) lit. a), c) şi art. 27, art.
145 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, acţiuni care le-a efectuat în biroul său de
serviciu nr. 156 din sediul Procuraturii Generale amplasat în mun. Chişinău, bd.
Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 73, iar la data de 24.12.2007, întocmind rechizitoriul, a
expediat dosarul în instanța de judecată pentru a fi examinat în fond.
În continuarea acțiunilor sale infracţionale, Lilian Cociu, urmărind acelaşi
scop de tragere neîntemeiată la răspundere penală a cet. Andrei Crăciun, pe
parcursul judecării cauzei, reprezentând învinuirea în numele statului în judecătoria
Buiucani, municipiul Chișinău, (denumirea instanței la acea perioadă) amplasată
pe adresa mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul nr. 2, în perioada de la 27.12.2007
până la 09.02.2009, în susţinerea activă a poziţiei sale, pe care a evitat să o îmbine
cu obiectivitatea şi nepărtinirea, pentru stabilirea adevărului, contribuirea la
exercitarea unei justiții corecte şi adoptarea unor hotărâri judecătorești legitime,
temeinice şi echitabile, neîntemeiat şi ilegal, la 01.02.2008, i-a modificat
inculpatului Andrei Crăciun în ședința de judecată învinuirea în sensul agravării,
pentru aceleași fapte, punându-1 sub învinuire în baza art. 27, art. 145 alin. (2) lit.
a), art. 27, art. 145 alin.(2) lit. a), alin. (3) lit. a), j) și art. 145 alin. (2) lit. a),
alin.(3) lit. j) din Codul penal, iar ulterior, după finalizarea cercetării judecătorești,
în cadrul dezbaterilor judiciare, a orientat neîntemeiat instanța astfel încât
inculpatul Andrei Crăciun să fie recunoscut vinovat la 09.02.2009, în comiterea
infracțiunilor încriminate și prin cumul de pedepse, în baza art. 84 din Codul penal,
să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 21 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
Ulterior, prin Decizia Curţii de Apel Chișinău din 11.06.2013, sentinţa
judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 09.02.2009 a fost casată, iar cet. Andrei
Crăciun a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de către el.
Respectiv, cet. Andrei Crăciun a fost tras ilegal la răspundere penală pentru
săvârşirea infracțiunilor excepțional de grave, nefiind vinovat de comiterea
acestora, iar drept rezultat, plasat şi ţinut în detenţie ilegală pe parcursul a 5 ani și 8
luni, fapt care i-a cauzat prejudicii morale, compensate de instanța de judecată prin
încasarea a 1.500.000 lei de la bugetul de stat, fapte care reprezintă urmări grave.
Astfel, Lilian Cociu, prin acțiunile sale intenționate, fiind persoană cu înaltă
funcție de răspundere, a săvârșit tragerea cu bună știință la răspundere penală a
unei persoane nevinovate de către cel care efectuează urmărirea penală, urmărind
învinuirea de săvârșirea unei infracțiuni excepțional de grave, faptă soldată cu
urmări grave, adică a comis infracțiunea prevăzută de art. 306 alin. (2) lit. a) și c)
din Codul penal.
Ababii Ghenadie Dumitru activând în calitate de inspector superior al
serviciului omoruri şi crime grave al secţiei poliţiei criminale a CGP mun.
Chişinău, fiind numit în această funcţie prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne
nr. 353 ef. din 18.11.2005 şi fiind, astfel, conform art. 123 alin. (l) din Codul penal
(în redacţia legii din anul 2002, în vigoare la momentul comiterii infracţiunii)
persoană cu funcţie de răspundere, fiind inclus prin ordonanţa Prim – adjunct al
Procurorului General din 03.10.2007, în grupul de urmărire penală în cauza nr.
2007038285 şi investit cu atribuţii de ofiţer de urmărire penală, contrar
prevederilor art. 6 alin. (2) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, în vigoare
pentru Republica Moldova de la 12.09.1997; art. 21 din Constituția Republicii
Moldova, adoptată la 29.07.1994, art. l alin. (2) şi alin. (3), art. 8, art. 19 alin. (3),
art. 57 alin. (5), art. 93 alin. (l), art. 100 alin. (l), art. 254 alin. (l), art. 279 alin. (l)
din Codul de procedură penală (în redacţia legii anului 2003, în vigoare la
momentul comiterii infracțiunii), art. 3 alin. (2) alin. (3), art. 13 alin. (l) lit. a) din
Legea nr. 333 din 10.11.2006, privind statutul ofițerului de urmărire penală, art. 3,
art. 4 din Legea nr. 416 din 18.12.1990, cu privire la poliție (în vigoare la
momentul comiterii infracțiunii), care-1 obligau să îndeplinească obligațiile de
serviciu în strictă conformitate cu Constituția și Legile Republicii Moldova, prin
asigurarea respectării prezumției de nevinovăție a persoanei, să activeze în aşa mod
încât, în cadrul procesului penal nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la
răspundere penală, a comis infracţiuni în următoarele circumstanţe.
Astfel, Ghenadie Ababii, fiind inclus prin ordonanţa adoptată de Prim-
adjunct al Procurorului General din 03.10.2007, în grupul de urmărire penală şi
investit cu atribuţii de ofiţer de urmărire penală în dosarul nr. 2007038285, care a
fost pornit în baza art. 145 alin. (3) lit. a) din Codul penal pe faptul omorului
săvârșit asupra cetăţenilor Ştefan Chiorescu şi Razzah Djaniev la 30.07.2007,
având scopul tragerii neîntemeiate la răspundere penală a cet. Andrei Crăciun,
recurgând la o metodă ilegală de întărire a declarațiilor numitului de auto
încriminare prin inventarea unor evenimente inexistente, la o dată şi în
circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a contrafăcut procesul-
verbal de audiere a martorului Covaleov Vitalie Vasile, născut la 26.09.1973, datat
cu 12.10.2007, înscriind fals în actul respectiv precum că din numele ultimului
declarații importante pentru cauza penală de referință şi anume faptul că în luna
august 2007 numitul ar fi depistat o armă la o gunoiște din preajma or. Durleşti,
depoziții care au servit în calitate de probe de acuzare în cauza menționată,
falsificarea acestui act fiind confirmată prin Raportul de expertiză judiciară
(grafoscopică) nr. 17 din 07.02.2017.
 Prin acțiunile sale, Ghenadie Ababii, a comis falsificarea probelor în
procesul penal de către o persoană cu funcție de răspundere, adică a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 310 alin. (2) din Codul penal (în redacția Legii nr.
985 din 18.04.2002, cu modificările ulterioare operate prin Legea nr.277 din
18.12.2008 şi prin Legea nr. 207 din 29.07.2016), în vigoare la momentul
săvârșirii faptei, lege care ușurează pedeapsa și ameliorează situația persoanei în
raport cu legea care este în vigoare la data emiterii prezentei ordonanțe.
Tot el, Ghenadie Ababii, fiind inclus prin ordonanța adopată de Prim-adjunct
al Procurorului General din 03.10.2007, în grupul de urmărire penală şi investit cu
atribuții de ofițer de urmărire penală în dosarul nr. 2007038285, care a fost pornit
în baza art. 145 alin. (3) lit. a) din Codul penal, pe faptul omorului săvârșit asupra
cetățenilor Ştefan Chiorescu şi Razzah Djaniev la 30.07.2007, având scopul
tragerii neîntemeiate la răspundere penală a cet. Andrei Crăciun, la o dată și în
circumstanţe nestabilite de organul de urmărire penală, fiind conștient că comite
acțiuni care ar putea genera tragerea ilegală a unei persoane la răspundere penală, a
prezentat procurorului, care exercita urmărirea penală pe caz, procesul-
verbal falsificat de audiere a martorului Covaleov Vitalie Vasile, născut la
26.09.1973, datat cu 12.X.2007, contribuind astfel prin acordare de mijloace la
punerea neîntemeiată și ilegală sub învinuire a lui Andrei Crăciun pentru
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (3) lit. a), art. 27, art. 145 alin.
(2) lit. a), art. 145 alin. (2) lit. a), c) și art. 27, 145 alin. (2) lit. a), c) din Codul
penal și expedierea dosarului cu rechizitoriu în instanța de judecată pentru a
fi examinat în fond, pentru ca ulterior inculpatul Andrei Crăciun să fie recunoscut
vinovat la 09.02.2009, în comiterea infracțiunilor încriminate și prin cumul de
pedepse, în baza art. 84 din Codul penal, să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de
21 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Ulterior, prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 11.06.2013, sentința
judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09.02.2009 a fost casată, iar cet. Andrei
Crăciun a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de către el.
Respectiv, cet. Andrei Crăciun a fost tras ilegal la răspundere penală pentru
săvârșirea infracțiunilor excepțional de grave, nefiind vinovat de comiterea
acestora, iar drept rezultat, plasat și ținut în detenție ilegală pe parcursul a 5 ani și 8
luni, fapt care i-a cauzat prejudicii morale, compensate de instanța de judecată prin
încasarea a 1.500.000 lei de la bugetul de stat, fapte care reprezintă urmări
grave.
Astfel, Ghenadie Ababii, prin acţiunile sale intenţionate, fiind persoana cu
funcţie de răspundere, a săvârşit complicitate prin acordarea de mijloace la
tragerea cu bună ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate de către
cel care efectuează urmărirea penală, urmărind învinuirea de săvârşirea unei
infracţiuni excepţional de grave, faptă soldată cu urmări grave, adică a comis
infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 306 alin. (2) lit. a) şi c) din Codul
penal.

Aprecierea instanței de judecată:

În ședința de judecată, inculpatul Cociu Lilian Nicolae vina expusă în
ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu nu a recunoscut-o. A susținut
declarațiile sale depuse la etapa de urmărire penală, cât și cele expuse/consemnate
în procesele verbale de confruntare. A declarat că la 31.07.2007, de către
procuratura sect. Buiucani a fost începută urmărirea penală în cauza nr.
2007038285, conform art. 145 alin. (3) din Codul penal, pe faptul omorului lui
Ștefan Chiorescu și tentativei de omor a lui Razzah Djaniev. În perioada dată de
timp activa în calitate de procuror în Secția exercitare a urmării penale pe cauze
excepționale a Procuraturii Generale, având atribuțiile de serviciu conform
prevederilor din CPP, inclusiv și exercitarea urmării penale în cazurile de
rezonanță. La data de 02.08.2007, prin ordonanța prim adjunct al procurorului
general Vasile Pascari, cauza penală a fost retrasă din gestiunea CPS Buiucani și
transmisă pentru exercitarea urmăririi penale în în secția unde activa. Ulterior la
06.08.2007, în calitate de conducător al grupului de urmărirea penală a fost numit
procurorul Aurel Postică, care ulterior din motive necunoscute, probabil legate de
ieșirea lui în concediu anual, cauza dată prin ordonanța primului adjunct a
procurorului general Vasile Pascari a fost repartizară procurorului Cociu Lilian,
fiind desemnat și conducătorul grupului de urmărire penală. Tot prin ordonanța
prim adjunct al procurorului general Vasile Pascari a fost format un grup de
urmărire penală din componența căruia făceau parte inclusiv Aurel Postică, mai
mulți procurori și lucrători ai C.G.P. Chișinău, inclusiv și Ababii Ghenadie, fiindu-
i atribuit statut de ofițer de urmărire penală, care prevedea întocmirea practic a
tuturor actelor procesuale, cu excepția punerii sub învinuire, recunoașterea ca
bănuit și a rechizitoriului. Pe parcursul exercitării urmării penale de către
colaboratorii de poliție (membrii ai grupului de urmărire penală) au fost întreprinse
măsuri speciale de investigație și acțiuni de urmărire penală, care au dus la
identificarea presupusei persoanei ce a comis infracțiunea dată și anume merge
vorba de Andrei Crăciun. La data de 18.10.2007, de către colaboratorii de poliție
aproximativ pe la orele 20:00, a fost prezentat Andrei Crăciun în biroul de serviciu
amplasat în mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare 73 bir. 156, care a comunicat că
este persoana care a comis omorul dat, se căiește de cele comise și este de acord să
facă declarații.
Tot în acel moment a fost solicitat de la biroul avocaților sect. Centru
avocatul Lilian Măligă, de asemenea a fost solicitat de la Comisariatul de poliție
asigurarea unui expert criminalist cu mijloace tehnice speciale, pentru înregistrarea
video, audio a lui Andrei Crăciun. Probabil din motivul că era ora târzie nu a fost
posibil asigurarea expertului criminalist și totodată un alt motiv a fost solicitarea
avocatului Măligă Lilian de a amâna pe altă dată audierea din motive personale.
Procurorul Cociuc Lilian întocmit ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a
lui Andrei Crăciun în comiterea infracțiunii prevăzute de alin. (3) a art. 145 din
Codul penal și procesul verbal de audiere în calitate de bănuit. După o discuție
succintă cu apărătorul Măligă Lilian, Crăciun Andrei a comunicat că declarațiile le
va da la următoarea audiere, tot atunci a fost întocmit și procesul verbal de reținere
a lui Crăciun Andrei. A doua zi la 19.10.2007, în jurul orelor 09:00, Crăciun
Andrei împreună cu un expert criminalist cu tehnica specială audio/video și
avocata Natalia Grati au fost prezenți în biroul procurorului Cociu, respectiv a fost
audiat în calitate de bănuit, în prezența avocatului, cu informarea despre aplicarea
mijloacelor tehnice, adică înregistrarea audio/video, declarând cu lux de amânunte
circumstanțele în care a comis infracțiunea imputată, concomitent declarând că
recunoaște vina, se căiește de cele comise, declarațiile le-a făcut benevol fără
careva influență psihică, fizică ori de altă natură. Dat fiind faptul că în timpul
audierii lui, dânsul a declarat că cândva i-a fost acordată asistența medicală la
spitalul de psihiatrie în or. Codrul, ulterior a fost emisă și o ordonanță de numire a
expertizei psihiatrice, potrivit cărei a fost recunoscut responsabil la momentul
comiterii infracțiunii, fiind indicat că nu necesită tratament psihiatric. După
audierea lui declarațiile au fost inserate în conținutul procesul verbal care i s-a
prezentat acestuia, avocatului său și expertului criminalist, fiind semnat și indicat
că careva obiecții nu au apărut. Tot în aceeași zi, a fost emisă o ordonanță de
punere sub învinuire în privința lui Crăciun Andrei pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 145 alin. (3) din Codul penal, fiindu-i adusă la cunoștință a fost
audiat în calitate de învinuit, recunoscându-și integral vinovăția. În a doua jumătate
a zilei, Crăciun Andrei a fost prezentat la judecătorul de instrucție din sectorul
Râșcani, Ghenadie Morozan pentru examinarea demersului privind aplicarea
măsurii preventive sub forma de arest preventiv pe un termen de 30 zile, fiind
examinat demersul în prezența avocatului său a căzut de acord cu demersul cu
privire la aplicarea măsurii preventive sub forma de arest preventiv, iar avocatul
său a declarat că Crăciun Andrei recunoaște vina integral și a solicitat o măsura
preventivă alternativă. După arestarea lui Andrei Crăciun el a fost escortat la locul
de detenție preventivă. Astfel că pe parcursul exercitării urmării penale lui Andrei
Crăciun i-au fost prelungite termenele de arest de 3 sau 4 ori, unde dânsul
împreună cu avocatul său în fața instanței tot timpul declarau că recunoaște vina
integral. Nici o încheiere a judecătorului privind arestul și prelungirea arestului nu
a fost atacată la Curtea de Apel nici de către Crăciun Andrei, nici de către
apărătorul său.
Pe parcursul urmării penale au mai fost efectuate 3 maximum 4 acțiuni de
urmărirea penală cu participarea lui Crăciun Andrei și anume: verificarea
declarațiilor la fața locului, înregistrarea discuției între Cociu și Crăciun cu
camera camuflată, acțiune autorizată de către judecătorul de instrucție, înaintarea
învinuirii definitive și prezentarea materialelor cauzei, unde Crăciun la fiecare
acțiune își recunoștea vina neavând careva obiecții nici avocatul său. Ulterior, după
avocatul Natalia Grati a participat avocatul Străistaru, avocat ales de mama lui
Crăciun Andrei. Concomitent au fost efectuate și alte acțiuni de urmărirea penală
pentru acumularea suportului probatoriu, care după părerea sa confirma comiterea
de către Crăciun Andrei a infracțiunii date și anume audierea lui Rîzaah Djaniev,
Țușcă Andrei, Rusu Serghei, Covaliov Vitalie, Panovici Nadejda, Ermicioi Ion cât
și alte probe, inclusiv descifrările convorbirilor telefonice, unele materiale
operative ce țin de prelucrarea operativă a lui Andrei Crăciun în celulă, persoane
care sunt înfiltrare în celulă unde după discuțiile care au loc în interior, persoana
infiltrată emite câte o notă, care sunt strict secrete însă dat fiind faptul că avea
acces la secret, personal le-a citit, din care reieșea că Crăciun Andrei într-adevăr a
comis infracțiunea dată. Pe lângă probele date, la baza învinuirii și întocmirii
rechizitoriului au mai stat și alte acte, forma 246 și copiile sentințelor, în cumul
probatoriul dovedea săvârșirea de către acesta a infracțiunii date. A dorit să
menționeze și faptul discuției lui Crăciun Andrei cu Sergiu Garabajiu, pe atunci
șeful secției, povestirile emoționale a lui Crăciun Andrei procurorului Aurel
Postică după ce cauza a fost expediată în adresa Procuraturii Generale și anume
prim adjunct al Procurorului General, pentru confirmarea rechizitoriului, după
confirmarea rechizitoriului cauza a fost expediată în instanța de judecată. În
instanța de judecată ca acuzator de stat a participat Cociu Lilian, la Judecătoria
sectorului Buiucani, cauza a fost repartizată unui complet de 3 judecători, raportor
fiind Victor Boico, judecătorii Sergiu Lazari și Ana Panov. La una din ședințele de
judecată Crăciun Andrei a declarat că vina nu o recunoaște, a fost maltratat de către
colaboratorii de poliție din cadrul C.G.P. a mun. Chișinău, fiind impus să
recunoască comiterea omorului. Procurorul Cociu Lilian după ședința de judecată a
depus un raport pe numele Procurorului General, prin care a solicitat examinarea
celor invocate de către Crăciun Andrei, conform prevederilor art. 274 din Codul de
procedură penală. Peste un timp oarecare, posibil o lună procurorul Cociu Lilian a
primit o copie a ordonanței emisă de către procurorul secției nr. 16 a Procuraturii
Generale, Igor Eșanu prin care s-a refuzat începerea urmării penale pe faptele
expuse de către Cociu Lilian în raport și declarațiile lui Andrei Crăciun, care a fost
prezentat instanței de judecată. Pe parcursul examinării cauzei în instanța de
judecată, au fost prezentați toți martorii audiați la urmărirea penală, cu excepția
martorului Covaliov, din motivul decesului acestuia în decembrie 2007. Au fost
vizionate înregistrările video, au fost studiate și analizate de către instanța toate
probele prezentate de către acuzare, argumentele expuse de către inculpat și
apărare, ca ulterior instanța de judecată să-i stabilească o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 21 de ani.
Pe parcursul examinării cauzei procurorul Cociu Lilian a modificat
învinuirea, reieșind din unele circumstanțe și probe apărute pe parcursul examinării
cauzei. Ceea ce ține de calificare a rămas aceiași art. 145 și art. 27, art. 145 din
Codul penal, dar a mai apărut tot un episod pe art. 145 din Codul penal, ceea
ce ține de eroarea obiectului material. În sentință instanța de judecată nu a făcut
referire la declarațiile martorului Covaleov Vitalie Vasile, dat fiind faptul că nu a
fost audiat în instanța și nu a fost pusă la baza sentinței audierea lui. Ulterior, a
aflat că avocatul dlui Crăciun Andrei a atacat sentința la Curtea de Apel Chișinău,
care a examinat apelul și a menținut sentința primei instanțe. Ulterior, CSJ și
Plenul CSJ a menținut sentința dată. Deja pe parcursul urmării penale în prezenta
cauză, s-a aflat că au mai fost depuse revizuiri, au fost scrise 4 recursuri în anulare,
care de asemenea au fost respinse. Ultimul recurs în anulare a fost admis și cauza a
fost expediată la rejudecare în adresa Curții de Apel Chișinău, care l-a achitat. Toți
acuzatorii de stat în instanțele superioare au susținut acuzarea de stat, susținând
poziția sa și legalitatea condamnării, inclusiv și Radu Sîlii, când s-a rejudecat
cauza la Curtea de Apel, unde a fost achitat Crăciun Andrei. Ce ține de declarațiile
lui Crăciun Andrei, precum că în momentul audierii cât și a altor acțiuni de
urmărirea penală petrecute cu participarea acestuia, era maltratat și avea leziuni
corporale vizibile, sunt niște aberații care nu corespund adevărului fapt confirmat
prin înregistrările video vizionate în instanța de judecată cât și de declarațiile lui
Postică, Garabagiu, ne adresarea de către dânsul cu careva cereri și/sau plângeri în
adresa procuraturii sau altor organe. Există Legea nr. 1545 și hotărârea Plenului
CSJ, unde se stipulează că persoanele care la orice etapa a examinării cauzei, la
urmărirea penală cât și în instanța de judecată sau auto incriminat nu i se achită
prejudiciul moral de către stat.
La întrebările procurorului Lupașcu Ruslan:
- Crăciun Andrei era concret în declarații, povestea tot ce cunoștea, cuvânt cu
cuvânt era expus în conținutul procesului verbal. Câteodată greu spunea,
deoarece avea defecte în vorbire, adică se bâlbâia, însă ce ține de circumstanțe,
le expunea cursiv. Cu raportul de expertiză psihiatrică în privința lui Andrei
Crăciun a făcut cunoștință, nu ținea minte să fi fost indicat ceva legat de
maltratare. În primul rând din declarațiile lui Djaniev Razzah reieșea că era
noapte și întuneric, dlui a declarat că a văzut numai silueta atacatorului și
evident, careva divergențe în declarațiile lor nu erau.
- În momentul când Djaniev Razzah sau Crăciun Andrei avea să declare că a
văzut persoana la față, atunci aveau să fie efectuate recunoașterea și
confruntarea, din care motiv și a decăzut necesitatea petrecerii acestor acțiuni de
urmărire penală. Notele primite de la agenți în care se relata implicarea/vina lui
 Crăciun Andrei nu au fost anexate la materialele cauzei penale. Aceste note erau
niște note strict secrete, pentru uz intern ale organelor MAI, persoanele care nu
au acces la secret nu le puteau vizualiza.
- Nu l-a audiat personal pe martorul Cavaleov Vitalie, conform procesului verbal
de audiere a martorului din 12.10.2019, a fost audiat de către un membru al
grupului de urmărire penală, care avea stătut și atribuții ale ofițerului de urmărire
penală, fapt ce l-a împuternicit în caz pe Ababii Ghenadie de a efectua orice
acțiune de urmărire penală, care ducea la legalitatea ei. În general nu existau
divergențe, au fost doar unele concretizări din partea martorului Panovici în
instanța de judecată.
- Discuții referitor că are probe că persoana e infractor între Cociu și Djaniev
Razzah nu au avut loc. Mai mult ca atât, Djaniev Razzah a avut dreptul și a făcut
declarații sub jurământ în instanța de judecată, după câte ține minte în declarații
dlui nu a menționat că Crăciun nu este persoana atacatoare.
La întrebările avocatului părții vătămate, Digor Filip:
- Reconstituirea la fața locului nu a fost efectuată de către procurorul Cociu
Lilian, ci de un alt procuror, membru al grupului de urmărire penală. În ziua
efectuării reconstituirii Cociu Lilian era undeva în deplasare, nici nu era în oraș.
- Nu s-au consultat cu un specialist dacă arma era disponibilă de împușcat,
deoarece nu cunoșteau atunci că arma avea în jur de 6 ani. Crăciun Andrei în
ședință de judecată la Judecătoria Buiucani nu a recunoscut vina.
- Nu ține minte detaliile reflectate în procesul verbal de examinarea la fața
locului, dar dacă a fost depistat ceva la locul crimei, evident că au fost
examinate și expediate pentru expertizare, rezultatul cărora la moment nu și le-a
amintit.
- Toate obiectele și hainele au fost ridicate de către alt procuror. După cum ține
minte, se pare că au fost expediate la expertiză biologică și ar fi trebuit să se
dețină în cameră de păstrare a corpurilor delicte, dar dat fiind faptul că sentința
în privința lui Crăciun Andrei a întrat în vigoare din anul 2009, corpurile delicte
conform sentinței trebuiau să fie nimicite. Mai mult ca atât asta era deja de
competența altui procuror.
Inculpatul Ababii Ghenadie Dumitru în ședința de judecată a comunicat
că la momentul săvârșirii infracțiunii activa în calitate de ofiţer superior a
Serviciului omoruri al Serviciului crime grave al Secției Poliției Criminale a
Comisariatului General al Poliției mun. Chișinău, iar la descoperirea crimei date au
fost implicați și ofițerii de investigație a CPs Buiucani.
Referitor la Covaleov Vitalie a fost audiat de către el personal, fiind inclus
în grupul de urmărire penală, prin ordonanța prim-adjunct al Procurorului General,
deoarece a avut atribuții de ofițer de urmărire penală. Dat fiind faptul că pentru a
descoperi infracțiunea comisă, erau implicați mai mulți colaboratori operativi la
depistarea unor martori și/sau obiecte pentru descoperirea infracțiunii, a fost
stabilit și martorul Covaleov Vitalie. Martorul Covaleov Vitalie nu a fost stabilit de
către el, dar de către alți colaboratori operativi, respectiv a fost prezentat în biroul
său de serviciu, pentru că aveau careva informații operative. Astfel, Covaleov
Vitalie a dat declarații, Ababii Ghenadie a îndeplinit/consemnat declarațiile în
procesul verbal, după ce i l-a prezentat să facă cunoștință și pentru semnătură.
Referitor la Crăciun Andrei, a comunicat că s-a prezentat de câteva ori la
indicația șefului Grupului de urmărire penală, Cociu Lilian pentru efectuarea
acțiunilor de urmărire penală. Împreuna cu Crăciun a fost la reconstruirea la fața
locului, dar nu ca ofițer de urmărire penală, dar ca ofițer operativ.
La întrebările apărătorului Dorfman Igor:
- Când a fost audiat martorul Covaleov Vitalie încă nu era stabilită persoana
suspectă în comiterea infracțiunii. Nu a admis falsificarea procesului verbal de
audiere a martorului Covaleov Vitalie, iar după audiere nu a avut careva
tangențe cu acesta.
- Ca ofițer de urmărire penală nu a făcut careva acțiuni în privința lui Crăciun
Andrei, el a fost stabilit de ofițerii de investigație ai IP Buiucani. Nu ține minte
ca să îl însoțit pe Crăciun Andrei în ședința de aplicare sau de prelungire a
măsurilor preventive la judecătorul de instrucție. Crăciun Andrei din motiv că a
fost audiat la IP Buiucani, înseamnă că a fost identificat de ei. Nu poate spune
cine anume l-a identificat pe Covaleov Vitalie.
- Din motiv că mai mulți activau nu cunoaște cine anume la identificat, nu ține
minte să avut vreun raport cu Crăciun, când acesta a fost audat în calitate de
bănuit.
La întrebarea apărătorului Vizdoga Ion:
- Covaleov Vitalie a fost adus pentru audiere în cadrul informației operative și nu
ține minte dacă avea careva acte cu el. La audiat în biroul Comisariatului
General de Poliție mun. Chișinău. Careva semne de maltratare, de tratament
inuman nu a depistat pe trupul lui Crăciun Andrei.
La întrebările instanței de judecată:
- A comunicat că nu ține minte dacă a fost identificat infractorul înainte de
audierea lui Covaleov Vtalie.
- Era ofițer operativ, personal nu a aplicat/întreprins careva acțiuni de maltratare
asupra și/sau în privința lui Crăciun Andrei și nici în prezența sa nu au fost
aplicate acțiuni degradante, inumane, iar în lipsa sa a comunicat că nu cunoaște
dacă au fost aplicate asemenea acțiuni.
- Ordonanța a fost făcută de procurorul Cociu Lilian și tot el i-a făcut cunoștință
cu ordonanța. Pe Crăciun Andrei nu l-a dus undeva în afară de Procuratură, nu l-
a dus la d-nul Postică acasă sau în alt local.
- Nu cunoaște dacă a fost în vizită procurorul Cociu Lilian, când era reținut
Crăciun Andrei. Șeful adjunct al Comisariatului General de Poliție pe lucru
operativ era Cociorva Serghei, dar a comunicat că nu ține minte să-l fi dus pe
Crăciun Andrei la șef.
- În izolator era un registru în care era scris în ce direcție este escortată persoana
în cauză. Solicitarea de escortare a primit-o de la procuror, iar în lipsa unei
solicitări, niciodată nu a scos persoana din izolator. A comunicat că nu cunoștea
dacă solicitarea a fost făcută de procurorul Cociu Lilian, cunoaștea că a
prezentat careva acte, deoarece în lipsa unui act nu se elibera persoana.
- În afară de procuror un asemenea act nimeni nu putea să elibereze, dacă Cociu
Lilian era șeful grupului de urmărire penală, înseamnă că el eliberase acel act.
- Când Crăciun Andrei a fost dus în vie, a fost dus cu automobilul de la escortă.
Atunci a fost prezentă grupa din Centru și grupa de la Buiucani. A comunicat că
nu ține minte dacă a semnat careva acte la reconstituirea faptei și nu ține minte
de cine a fost solicitat să participe la acea acțiune, dar nu a avut nici-un interes
să participe la reconstituirea faptei. Nu putea din propria inițiativă să participe,
numai din indicații verbale pe care le-a dat șeful secției crimei grave, Ciorva
Serghei, însă a comunicat că nu ține minte când au fost date aceste indicații.
- Cu acest caz era la curent șeful secției, toți cunoșteau și la ședința operativă s-a
vorbit despre acest caz.
La întrebarea procurorului Lupașcu Ruslan:
- Cunoștea în linii generale
circumstanțele infracțiunii de omor. Nu a efectuat acțiuni de asigurare a
prezenței martorului Covaliov în ședința de judecată, deoarece peste câteva luni
activa în IP Ialoveni. Nu ține minte cum arată Covaleov Vitalie, doar că în
procesul verbal era scris ca persoană fără loc permanent de trai.
La întrebarea avocatului părții vătămate, Digor Filip:
- Cu Crăciun Andrei a fost doar o dată la locul săvârșirii omorului, era ofițer
operativ și nu se implica în toate acțiunile.
La întrebările inculpatului Cociu Lilian:
- Crăciun Andrei a fost audiat în calitate de bănuit la sediul Procuraturii Generale,
Secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale, dar el nu a asistat.
Când s-a prezentat Crăciun Andrei pentru audiere la procurorul Cociu Lilian, era
cu colaboratorii operativi.
- L-a audiat pe Covaleov Vitalie, deoarece era membrul grupului de urmărire
penală.

Partea vătămată Crăciun Andrei fiind audiat în cadrul ședinței de judecată,

la întrebările procurorului Lupașcu Ruslan a declarat:
- A fost acuzat pentru comiterea/săvârșirea omorului în via din Durlești, care a
avut loc în luna august anul 2007.
- A fost cercetat în legătură cu acel omor.
- Prima dată a fost chestionat peste aproximativ două zile în sectorul Buiucani.
- A fost adus și ținut până dimineață la sector, după care a fost dus la Izolatorul
de detenție provizorie (IDP), unde a fost ținut cinci zile, i-au fost puse
întrebări.
- Peste două luni de zile a fost reținut, polițiștii au venit și l-au luat de acasă.
- În anul 2007, în luna august ori în luna octombrie a fost reținut de lângă casă,
de pe stradă, unde repara un garaj.
- Când a fost reținut a fost prezent Ababii Ghenadii și încă o persoană pe care
partea vătămată nu a cunoscut-o, dar care avea o mașină de model Opel
Vectra.
- I-au comunicat că urmează să meargă cu ei la Comisariatul General de Poliție
(CGP), pentru a i se acorda careva întrebări.
- Acolo i-au fost acordate întrebări despre omor și i s-au aplicat lovituri. După
care a fost telefonat Cociu Lilian, precum că Crăciun Andrei este gata să plece
la Procuratură.
- El nu cunoștea cine a fost omorât, a aflat de la judecată că erau doi, unul a
fost rănit, iar altul omorât, iar cel care a fost rănit nu l-a recunoscut.
- Îi spuneau că el i-a omorât.
- I s-a propus să recunoască vina în comiterea omorului. În IP Centru i s-au
arătat poze de la locul unde a fost săvârșit omorul și i s-a oferit ca să citească
dosarul și ce să spună.
- În birou se afla Balcan Ion, Ababii Ghenadii și încă o persoană, care nu s-a
prezentat, mai venea și șeful lor Cociorvă. I-au arătat poze făcute lângă vie.
- Până nu a fost dus la procuror, la IP Centru nu a recunoscut vina.
- La procuror a fost dus în centrul orașului, la intersecția str. Bulgară cu bd.
Ștefan cel Mare și Sfânt, cu avocatul Gratii, Balcan Ion și Ababii Ghenadie.
- Se afla într-o stare de șoc, fața îi era vânătă, acest lucru se vede chiar și în
imaginile video.
- A fost dus la etajul I, în partea dreaptă de la intrare, dar nu ține minte numărul
biroului, însă a fost dus la procurorul Cociu Lilian.
- Procurorul Cociu Lilian i-a acordat întrebări, intr-un fel că s-a gândit dacă
vrea să se întoarcă înapoi în izolator.
- Când s-a sfârșit termenul mandatului de arest, a fost dus la sediul Judecătoriei
Râșcani, pentru a i se prelungi arestul pe un termen de 90 de zile, unde a fost
prelungit termenul, după care a fost dus înapoi la Procuratură, dar declarații nu
a dat.
- După Procuratură a fost condus la Comisariatul General de Poliție de către
Balcan, Ababii și încă o persoană, în ultimul birou din partea dreaptă.
- În acel birou i-au fost arătate fotografiile din dosarul legat de omor. I-au fost
acordate întrebări de ambii și i s-a solicitat să recunoască vina.
- Nu a recunoscut vina, iar seara a fost dus în alt birou la etajul IV din partea
dreaptă a scării.
- În acel birou erau prezenți Balcan, Ababii și încă o persoană care nu se
prezenta niciodată.
- Acolo i-au fost aplicate lovituri de către Ababii, Balcan și de către persoana
necunoscută.
- I s-a propus să recunoască vina, din cauza loviturilor nu simțea nimic în afară
de cap, dosarul era făcut, numai trebuia să recunoască vina.
- A recunoscut vina, deoarece îl durea tot corpul de la lovituri.
- Dosarul era deja întocmit și era nevoie doar ca el să-și recunoască vina. Din
cauza durerilor pe tot corpul, survenite din cauze loviturilor aplicate de către
Ababii, Balcan și persoana necunoscută, a recunoscut vina.
- Tot de către Ababii, Balcan, o persoană necunoscută și avocata Gratii a fost
condus la Procuratură în biroul lui Cociu Lilian, unde a fost filmat cum dădea
mărturii.
- A fost audiat în acea zi, în cadrul acțiunii a recunoscut vina.
- Îi era frică să nu fie dus înapoi în izolator și sa fie ucis/bătut, din această
cauză a recunoscut vina.
- Nu i -a comunicat domnului Cociu Lilian că a fost trădat de Ababii și
Balcan.
- Prima dată a fost dus la locul infracțiunii de către Bălcan, Ababii și încă doua
persoane în via din Durlești.
- Ei i-au arătat unde a fost ascunsă arma, unde chipurile a fumat și unde se afla
via, iar ulterior a fost condus și a fost filmat cu camera.
- Nu cunoaște de către cine a fost condus, dar erau prezenți Baltag, Ababii
Ghenadie, Cernobovciuc, doi colaboratori de la Buiucani, doi colaboratori din
cadrul Comisariatului General de Poliție și avocatul oferit de stat.
- A două oară când a fost dus în vie a arătat în linii generale tot ce a fost scris în
acel dosar.
- Declarațiile erau pregătite, trebuia să le citească, să le rețină și să le
expună/comunice în vie.
- A fost dus în vie de două ori, trebuia să se oprească ca să meargă la deal, însă
el a greșit și a fost oprit, tot a fost înregistrat video.
- De către procurori a fost efectuate acțiuni, urma să semneze foi și la urmă
când s-a finalizat urmărire penală.
- În instanța de judecată a participat în anul 2009, la Judecătoria Buiucani, iar
în judecată nu a recunoscut vina.
- În instanța de judecată nu și-a recunoscut vina.
- Știa că nu este de vină, se afla în Izolator, era deținut în penitenciar.
- În instanța de judecată a motivat că și-a recunoscut vina, deoarece a fost bătut
de colaboratorii de poliție.
- Pe parcursul judecării cauzei a participat și partea vătămată, care a comunicat
că nu-l cunoaște pe inculpat, iar Cociu Lilian s-a sculat în picioare și a solicitat
amânarea ședinței de judecată.
- Ulterior, Djaniev i-a comunicat că l-au amenințat că o să-l închidă.
- El i-a comunicat că este invalid și a fost nevoit să spună ca el este infractorul.
- Prin sentința Judecătoriei Buiucani, a fost recunoscut vinovat pe patru capete
de acuzare, respectiv a fost condamnat la 21 de ani.
- A fost ținut în Penitenciarul nr. 13 în jur de doi ani, din anul 2007 și până în
anul 2009.
- De către Judecătoria Buiucani a fost condamnat în anul 2010.
- După ce a fost condamnat a fost deținut în Penitenciarul nr. 13, din motiv că a
atacat sentința, apoi a fost transferat la Penitenciarul nr. 9 - Pruncul, fiind
privat de libertate până în anul 2013.
- Prima contestație a fost respinsă, de a doua contestație s-a ocupat alt avocat.
- Potrivit hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost eliberat din penitenciar pe un
termen de 90 zile în arest la domiciliu, iar decizia finală a fost achitarea și
eliberarea din arest.
- În total a fost deținut aproximativ 6 ani.
- După care a fost achitat a scris plângere pentru că a fost privat de libertate
ilegal, iar prejudiciul moral conform hotărârii constituie 1.500.000 lei.
- Decizia judecătorească a întrat în vigoare, au apărut probleme cu suma,
existând dificultăți cu executarea.
La întrebările instanței:
- Din discuțiile persoanelor a înțeles că nu sunt toți de la una și aceeași
entitate, a fost dus în vie într-o zi de toamnă. A fost pornită filmarea
nemijlocit în vie, unde a comunicat despre infracțiunea respectivă, era
prezent alt procuror și nu Cociu Lilian, pe care l-a văzut în birou la Cociu
Lilian unde i-a arătat legitimația de serviciu, din cuvintele lui a înțeles că
este procuror.
- Filmările au durat în jur de oră, iar după filmările respective a fost dus în
izolator, după care nu a fost deranjat de ei câteva zile.
- Declarațiile au fost pregătite din timp și numai trebuia să le semneze. Era
trădat de colaboratorii Balcan, Ababii, Cociu și alți colaboratori, persoane
care se aflau în izolator.
 - Din numele lui au fost scrise plângeri la procuror, care însă nu se executau,
se dețineau/păstrau la procuror.
- I-au fost aduse alte haine de acasă, respectiv când a fost dus la Procuratură a
fost dus în haine curate. Hainele (scurta, pantalonii) au fost aduse de Ababii
Ghenadie în timp ce erau în birou la Ababii Ghenadie și Balcan Ion.
- Nu a fost dus la procuratură în hainele celea murdare.
- S-a conformat la direcțiile care i-au fost aduse/impuse de colaboratori.
- Nu a încercat să spună procurorului despre cele întâmplate, deoarece
era stresat.
La întrebarea instanței de judecată în ședința din 16.05.2018:
- A interacționat cu Lilian Cociu și încă unul, dar a comunicat că nu-i ține minte
numele.
La întrebările inculpatului Cociu Lilian:
- Pe Panovici Nadejda a comunicat că o cunoaște.
- Cu bărbatul ei erau cunoscuți buni, erau prieteni, dar cu Panovici Nadejda
discuții nu a avut. Bărbatul lui Panovici Nadejda nu i-a transmis arma de
vânătoare, dar avea acea armă.
- Nu a ținut o armă de vânătoare niciodată, prima data a ținut-o când au avut loc
acțiunile de urmărire penală.
- La aplicarea și prelungirea termenului de arest, la Curtea de Apel contestație nu
a depus, nici nu a scris, deoarece era ținut în izolator, iar avocatul tot nu a depus
nici o plângere.
La întrebările apărătorului Vizdoga Ion:
- Când a fost investigat în dosarul penal de procurorul Cociu Lilian nu a fost
dus la alt procuror, numai de doi procurori a fost investigat.
- Nu își amintește să fi fost dus la alt procuror.
- Plângerile pe care le-a depus în perioada când a fost deținut în izolator nu le
poate prezenta, deoarece plângerile au fost date procurorului, care venea în
fiecare dimineață în izolator.
- A fost anunțat în căutare în anul 2001, pentru huliganism și a stat închis două
luni în izolatorul de urmărire penală.
- A fost achitat, are sentința de achitare și poate să o prezinte instanței.
- Când a fost primul proces în judecată, a făcut cunoștință cu Razzah Djaniev,
doar o singură dată l-a văzut, dar nu a discutat cu Razzah Djaniev.
- A doua oară l-a văzut pe Djaniev în anul 2013, la plajă și a discutat cu el.
- După accident în anul 1985, când era copil i-a apărut primul defect în vorbire,
a fost și la logoped.
- Până la reținere nu a avut defecte în vorbire, numai când era stresat îi apărea
defectul, dar nu era continuu.
La întrebările apărătorului Țurcan Vitalie:
- A răspuns că plângeri a depus, dar ele nici nu ajungeau la poliție. Nu a scris
doar pe Ababii Ghenadie, acolo au fost scrise pe mai multe persoane, Balcan
Ion, șeful lor cu familia Cociorvă și mai era unul care nu-i mai cunoaște
numele, au fost multe persoane.
- A văzut hainele sale în birou la Cociu Lilian.
- Hainele au fost aduse de mama sa, iar acestuia i-au fost transmise de Ababii
Ghenadie.
La întrebările instanței instanței de judecată după reluarea cercetării
judecătorești în ședința din 28.06.2019:
- A fost audiat de către Cociu Lilian in biroul acestuia, de aproximativ trei ori, dar
mai mult nu-și amintise ce a fost.
- Când a fost audiat avea statut procesual de bănuit, de fiecare dată avea acel
statut, nu era într-o stare chiar bună când a fost audiat de către procuror.
- În calitate de învinuit a mai fost audiat de către Cociu Lilian.
- La ora 22:00, îl urcau sus și făceau presiuni asupra sa pentru a da declarații.
- La Comisariatul General de Poliție îl urcau la etajul III, a fost urcat de un bărbat
cu mustăți, dar nu-i ține minte numele, era Balcan și Ababii Ghenadie, atunci a
fost presat moral și fizic să dea declarații.
- După reținere în fiecare seara după ora 20:00 - 22:00, făceau presiuni asupra sa.
Era ridicat la Comisariatul General de Poliție de persoane pe parcurs de o
săptămână și jumate, în fiecare seară era condus la etajul III, în unul din
birourile Comisariatului General de Poliție.
- Prima dată a fost condus în biroul procurorului Cociu Lilian, dar nu ține minte
aproximativ ziua, dar era toamnă.
- Prima data a fost dus la IP Buiucani, acolo s-a aflat jumătate de zi, apoi a fost
dus la Izolatorul de detenție provizorie. La domiciliu său, s-au prezentat Ababii
și un bărbat cu mustăți, Mihai cu un automobil de culoare închisă și i-au
comunicat să-i urmeze la Comisariatul General.
- Ei au venit la ora 15:00 la el acasă, l-au reținut și l-au dus la Buiucani. A fost
Ababii, a stat jumate de noapte la Buiucani, în cadrul IP Buiucani, odată ajunși
acolo s-au purtat careva discuții brutale, cu el au discutat colaboratorii de poliție
și unii stagiari. După care l-au urcat la etajul II și cineva din șefi a dat indicații
să fie dus la Comisariatul General.
- Nemijlocit la Comisariatul General de Poliție a fost escortat de către
Balcan Ion și un stagiar.
- Ajuns la IDP a fost supus unor presiuni timp de 5 zile.
- Acțiuni brutale au fost întreprinse de Balcan Ion, Cociorvă, un student și o
persoană cu corpolență bine făcută, care vroiau să-i pună o armă în mâna.
 Aceste acțiuni s-au petrecut în incinta Comisariatul General la etajul III, undeva
la finele holului, iar persoanele nominalizate acționau nemijlocit împreună.
- Când a fost maltratat era doar Cociorva și persoana cu corpolență bine
făcută și câțiva stagiari.
- A înțeles din discuția celor prezenți, precum că erau stagiari.
- În cea de a doua zi a stat în izolator, unde era deținut cu 2 persoane, în celula nr.
8 dacă nu se greșește.
- În ziua a doua după ce a luat micul dejun, a fost ridicat sus la etajul III, în
camera de la finele holului și i s-au dat întrebări despre omorul de la Durlești.
- Acolo se afla o persoană, dar nu îi cunoștea numele, iar după înfățișare l-ar fi
recunoscut. A fost condus din izolator de către un polițist, care se afla în
serviciu.
- Acolo acea persoană i-a acordat timp de două ore întrebări, s-au întreprins
presiuni legate de cele întâmplate în vița de vie în legătura cu omorul.
- Dumnealui consemna ceva din cuvintele sale, dar nu i-a dat nimic să semneze,
după care a fost condus înapoi în izolator, respectiv în ziua a doua nu a m-ai fost
condus în nici un birou.
- În ziua a treia a fost condus în biroul polițistului de serviciu, în care se afla cu
două persoane, respetiv acele persoane timp de 20 minute i-au acordat întrebări
simultan. Între timp a intrat Balcan le-a acordat careva întrebări persoanelor care
se aflau în acel birou, după care Balcan Ion a ieșit. După aproximativ o oră a fost
întrebat de colaboratorii de poliție, dacă nu dorește să-și recunoască vina, după
care în acea zi a fost condus în izolator.
- În ziua a patra nu a fost condus nici într-un birou, dar a fost vizitat de un
procuror, însă nu i-a cunoscut numele de familie. A fost chemat în camera
pentru interogări și i-a comunicat acelui procuror că a fost maltratat, dar nu i-a
comunicat de cine anume. Acel procuror nu i-a acordat careva întrebări, a fost
același procuror care a fost la reconstituirea faptei. Acel procuror i-a comunicat
că va fi eliberat, dar oricum va fi arestat.
- În ziua a cincea a fost condus la etajul III, chiar în primul birou, în acel birou
era procurorul, care a fost și în ziua a patra și i-au fost prezentate careva acte
procesuale pe care le-a semnat, niște foi unde era indicat că nu a fost maltratat,
după care s-a dus la domiciliu,
- Peste aproximativ o lună de zile, în a doua jumătate a lunii octombrie, în timp
ce se afla la un vecin și se ocupa cu careva lucrări de construcție, tatăl său a
venit și l-a chemat acasă, deoarece îl căutau doi polițiști, unul din colaboratori
era Ababii și celălalt Mihail.
- Ei i-au comunicat că îl vor însoți până la Comisariatul General de Poliție, a
plecat și a făcut un duș, iar mama sa i-a zis că îl va însoți.
- Au ajuns la Comisariatul General de Poliție împreună cu mama și au fost
ridicați la etajul III, chiar în primul birou, unde au așteptat jumătate de oră.
- Nu-i cunoaște numele persoanei care l-a maltratat, acea persoană a lovit-o
și pe mama sa.
- A fost condus în biroul lui Balcan și Ababii, unde a stat 20 min, apoi a fost dus
în alt birou, chiar în acea seară a fost maltratat.
- De către Balcan și Ababii a fost condus în biroul de serviciu a lui Cociu Lilian
de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt colț cu str. Bulgară. Când a ajuns lângă biroul
acestuia, au așteptat câteva minute, în coridor au așteptat să vină un apărător.
Discuții în condiții de confidențialitate cu acel avocat/apărător nu au avut.
- Apărătorul le-a cerut polițiștilor mai repede să facă nemijlocit toate acțiunile,
după care au intrat în biroul lui Cociu Lilian.
- În acel biroul au intrat apărătorul, Balcan și Ababii, dar mai era încă o persoană
terță.
- Domnul CociuLilian a interacționat și a prezentat un act acelui avocat, dar lui
nu i-a prezentat. După care apărătorul a plecat, iar în acel timp au avut loc
interogări. Cociu Lilian i-a comunicat că dacă nu dorește să recunoască vina,
oricum va fi arestat, în acel moment ori mai târziu și i-a cadonat doua pachete de
Kent. Careva acte procesuale din cuvintele sale nu au fost întocmite.
- Procesul verbal de reținere nu l-a semnat.
- Peste o perioadă a revenit acel apărător, dar nu ține minte dacă acel apărător a
semnat careva acte, personal el a semnat numai un act cu privire la drepturile și
obligațiile procesuale, după care a fost condus la Comisariatul General de
Poliție.
- A doua zi dimineață a fost adus în biroul procurorului Cociu Lilian, unde a fost
condus de Ababii Ghenadie și încă de un colaborator al poliției. A fost condus în
acel birou și i s-a propus să comunice ceva referitor la circumstanțele comiterii
infracțiunii, dar acolo nu se prezentase nici un avocat.
- Cociu Lilian l-a întrebat dacă dorește să fie învitat un apărător, a refuzat
deoarece nu se simțea vinovat.
- În cea dea treia zi au avut loc doar careva discuții, iar toată noaptea a fost
maltratat și lovit de Ababii Ghenadie, Balcan Ion și niște studenți, care jucau
cărți, iar cine pierdea îl lovea. A fost lovit în regiunea picioarelor cu un baston
de cauciuc, de care au polițiștii în dotare.
- După ce a luat micul dejun a fost condus la procurorul Cociu Lilian, de către
Mișa, Balcan Ion, Ababii Ghenadie și apărătorul Natalia Grati.
- Discuții în condiții de confidențialitate nu a avut cu acel avocat, i-a dat doar
numărul de fix a părinților săi, iar Balcan Ion a zis să termine toate discuțiile.
- A ajuns la sediul Procuraturii în biroul lui Lilian Cociu, acolo era Balcani Ion,
doi polițiști și Ababi Ghenadie, acolo au avut loc filmări, pentru ca să dea
mărturii.
- A fost audiat în calitate de învinuit, iar drepturile și obligațiile procesuale nu i-
au fost explicate, nu ține minte dacă Cociu Lilian i-a înmânat drepturile și
obligațiile.
- De sine stătător în birou a povestit tot, dar se afla sub presiune în acel
birou, iar pe parcursul audierilor careva acțiuni nu a fost întreprinse.
- I-a fost comunicat că dacă nu o să spună așa cum doresc ei, atunci o să-l
maltrateze iarăși.
- Declarațiile au fost consemnate din cuvintele sale, după care au fost imprimate
pe hârtie, nu a citit declarațiile și nu a semnat declarațiile date în calitate de
învinuit.
- Se înregistra video de o persoană care avea cameră video, care era de
dimensiuni nu prea mari.
- A fost filmat de doua ori, o dată la reconstituirea faptei și o dată când a fost
audiat.
- A fost audiat încă o dată în biroul lui Cociu Lilian, iar în biroul altui procuror
nu a fost.
- A fost condus tot de către colaboratorii de poliție în biroul altui prouror, dar nu
ține minte sigur de cine.
- Știa că acel procuror era mai superior ca Cociu Lilian, acesta i-a acordat
întrebări referitor la omor, comunicând că nu ține minte concret ce întrebări i-au
fost acordate.
- Procurorul superior l-a întrebat dacă a fost impus să ia vina asupra sa, a tăcut și
astfel a recunoscut că a fost maltratat.
- L-a întrebat dacă a fost intimidat de unii colaboratori, l-a întrebat dacă
cunoaște consecințele actelor procesuale semnate, l-a întrebat dacă nu
regretă fapta comisă, dar el nu-și amintește ce i-a răspuns acelui superior.
- Nu ține minte dacă i-a povestit acelui procuror superior despre poama din vița
de vie.
- În cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Râșcani, a comunicat că era
nevinovat, dar mereu i-au prelungit arestul pentru 30 zile.
- Ca prejudiciu moral a primit suma de 1.500.000 lei.
- Hotărârea instanței de judecată a fost executată, primul transfer a fost prin S.A.
”Moldindconbank” în sumă de 1.500.000 lei, bani care au fost transferați pe un
cont.
- Nu a semnat nici un ordin de încasare și nu a primit integral acești bani.
- La acțiunile de reconstituire a faptei a participat Ababii Ghenadie, acel cu
videocamera, apărătorul Grati Natalia și niște polițiști de la Buiucani.
- Cu o seara înainte Balcan și Ghenadie i-au explicat că se vor duce la locul
omorului ca să le arate cum a avut loc omorul.
La întrebările apărătorului Ion Vizdoga
- Cu referire la V. I f.d. 130-145, pe toate filele nu este semnătura sa și nici
scrisul olograf nu este al său.
- Nu este al său scrisul olograf pe f.d. 160 V. I.
- Nu este semnătura sa și nici scrisul său pe procesul verbal al părții
vătămate din 19.10.2016, întocmit de către Lupașcu Ruslan, care se
regăsește în acest în Vol. III f.d. 15,16,17,18.
La întrebările instanței de judecată:
- De către procurorului Ruslan Lupașcu a fost audiat, a semnat actele procesuale
întocmite de către procuror.
- În dosar nu sunt semnăturile sale și nici scrisul nu este al său.
- Pe toate filele f.d. 14-18, V. III, este semnătura sa.
- Procesul verbal întocmit de domnul Postică Aurel f.d. 153, 154, V. I, seamănă
cu semnătura sa dar nu îi aparține.
- Semnătura din f.d. 141 V. I, seamănă cu a sa, dar nu cunoștea cu certitudine
dacă îi aparține.
- Pe f.d. 142, V. I, nu este semnătura sa.
- Pe f.d. 145, V. I sunt trei semnături, care seamănă cu semnătura sa, dar nu a
putut spune cu siguranță dacă îi aparține.
- Pe f.d. 165, V. I este semnătura sa, dar nu a putut spune cu siguranță dacă îi
aparține (ordonanță de punere sub învinuire).
Martorul Djaniev Razzah fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a
comunicat că îl cunoaște pe Cociu Lilian pentru că a fost procuror pe cazul său, pe
inculpatul Ababiii Ghenadie la fel îl cunoaște și pe Crăciun Andrei îl cunoaște, cu
ultimul fiind în relații normale. Cunoștea că a avut loc judecata și ce a fost în
ședințele de judecată.
La întrebările procurorului Lupașcu Ruslan:
- A fost audiat de către procurorul Cociu Lilian pe cauza penală.
- A fost audiat în anul 2007, procurorul dădea întrebări la care a răspuns.
- Ține minte răspunsurile pe care le-a dat procurorului, i-a spus că s-a întâlnit cu
Ștefan, care a decedat, ca să se ducă să vadă vița de vie, au mers noaptea și
atunci a avut loc incidentul.
- Pe acest caz a fost audiat de mai multe persoane, dar nu i-a ținut minte pe toți,
doar ține minte că la judecată a fost Cociu Lilian.
- Infractorul i s-a părut că era cu freză scurtă.
- Când s-a apropiat de el, avea pantalonii în botine și haina pestrițată.
- Cunoștea foarte bine armamentul, deoarece încărca și împușca foarte repede.
Infractorul se mișca repede și respira ca după alergare.
- După aspectul corporal era grosuț, cu construcție sportivă.
- Cineva i-a spus procurorului că infractorul era încălțat în altă încălțăminte,
adidași, dar sigur era încălțat în botine.
- Pantalonii erau introduși în botine.
- Nu a putut afirma/spune procurorului că pantalonii nu erau introduși în botine,
erau un fel de pantaloni ca pentru militari.
- În cadrul urmării penale nu i-a fost prezentat infractorul spre recunoaștere, nu a
avut loc confruntarea, acest lucru nu l-a solicitat.
- Pe Andrei Crăciun prima dată l-a văzut în ședința de judecată la Buiucani, dar
nu l-a recunoscut pe Crăciun Andrei ca fiind infractorul, deoarece când a fost
adus, l-a analizat și s-a gândit că nu este el, deoarece nu semăna cu infractorul,
acest fapt i l-a comunicat și lui Cociu Lilian.
- Cu Crăciun Andrei a discutat atunci când a fost invitat la Pretură, după asta nu
l-a mai văzut.
- Cu Crăciun Andrei personal nu a discutat, l-a văzut la Curtea de Apel Chișținău
la fumat și l-a întrebat dacă nu este supărat.
- Nu ține minte dacă a citit procesul verbal de audiere a părții vătămate din
28.11.2007.
La întrebarea avocatului Digor Filip:
- Până la judecată a cunoscut că infractorul a fost reținut, dar nu a cunoscut cine
a fost reținut.
La întrebările apărătorului Vizdoga Ion:
- Nu ține minte cu exactitate de câte ori a fost audiat de către Cociu Lilian la
etapa urmăririi penale și nici nu ține minte de câte ori a semnat acte
procesuale, deoarece a trecut mult timp.
- În prezența lui Cociu Lilian a spus adevărul, tot ce cunoștea.
- Procesul verbal de audiere în care a fost consemnate declarațiile nu l-a citit, a
povestit, iar Cociu Lilian a consemnat cele relatate.
- După finisarea audierii a scris că a făcut cunoștință cu acel act procesual și l-a
semnat.
- În instanța de judecată a spus adevărul, însă nu ține minte dacă a semnat
procesul verbal de audiere în cadrul ședinței de judecată.
- Nu cunoaște dacă a fost careva divergențe dintre declarațiile date la etapa
urmăririi penale și cele date în judecată.
- Cele spuse la etapa urmării penale și cele spuse în judecată sunt identice.
- Procuror Lilian Cociu nu l-a impus ca să dea alte declarații decât cele
date la etapa urmării penale.
La întrebările instanței de judecată:
- I s-a explicat dreptul de a citi procesul verbal și mai apoi de a-l semna.
- A vorbit cu procurorul în limba rusă, dar nu mai ține minte în ce limbă a fost
întocmit procesul verbal. Nu mai ține minte dacă la audiere a participat un
interpret.
La întrebările inculpatului Cociu Lilian:
- A declarat procurorului Cociu Lilian că Crăciun Andrei parcă nu ar semăna
cu infractorul.
- Dacă avea să-i fie prezentată persoana care l-a împușcat, probabil putea să o
recunoască, dar nu poate fi sigur la 100%.
- După ce infractorul a împușcat și s-a apropiat de acesta a spus ”Suka”, iar
prima literă a fost spusă prelungit. I s-a părut că infractorul era bâlbâit
(persoana cu deficiență în vorbire).
La întrebarea apărătorului Igor Dorfman:
- În cauză penală nu și-a amintit dacă a fost audiat de Ababii Ghenadie, ține
minte doar că l-a văzut undeva.
Martorul Postică Aureliu Ion fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a
comunicat că în anul 2007, exercita funcţia de procuror pe cauze excepționale în
cadrul Procuraturii Generale. În luna iulie 2007, prin ordonanţa prim-adjunct al
Procurorului General i-a fost repartizată cauza penală pe faptul omorului cet.
Chiorescu şi vătămarea gravă a lui Djaniev, care a avut loc în orăşelul Durleşti, în
regiunea str. laloveni, în lanul de viţă de vie. Pentru descoperirea acestui caz a fost
format un grup de urmărire penală sub conducerea sa, din care făceau parte
colaboratorii Comisariatului de Poliţie sectorul Buiucani şi a Comisariatului
General de Poliţie mun. Chişinău. Pe acest caz s-a efectuat un volum enorm de
acţiuni de urmărire penală, măsuri operative și măsuri speciale de investigaţie.
Inclusiv, în calitate de martori au fost audiaţi un grup de persoane, care activau în
calitate de paznici la mai multe sectoare de viţă de vie. Printre aceştia a fost audiat
şi locuitorul or. Durleşti, Crăciun Andrei în incinta CGP mun. Chişinău. La acea
etapă a audierii nu a declarat nimic relevant referitor la circumstanţele comiterii
infracţiunii. După audierea lui Crăciun în calitate de martor, peste puţin timp a fost
autorizată şi efectuată şi o percheziţie la domiciliului acestuia, în scopul depistării
şi ridicării armei şi altor urme ale infracţiunii. Se cunoștea că este vorbă de o armă
de vânătoare cu ţeavă lisă, cu care a fost comis omorul. Percheziție a fost efectuată
personal de către procurorul Postică Aureliu la domiciliului lui Crăciun Andrei.
Careva obiecte, instrumente, care ar fi avut legătură cu crima comisă, nu au fost
depistate şi ridicate. Cauza penală s-a aflat în gestiunea sa aproximativ până în luna
septembrie - octombrie anul 2007. Ulterior, pe motiv volumului mare de lucru şi
numărul dosarelor aflate în procedura sa, cauza penală a fost retrasă prin ordonanţa
adjunctului Procurorului General şi transmisă pentru continuarea exercitării
urmăririi penale, procurorului secţiei Lilan Cociu. Procurorul Postică Aurel a fost
inclus în grupul de urmărire penală, conducătorul căruia a fost numit deja Lilian
Cociu.
După preluarea dosarului de către Cociu Lilian, Postică Aurel a înfaptuit
acțiunea procesuală de verificare a declaraţiilor la fața locului a învinuitului
Crăciun Andrei, undeva în luna septembrie - octombrie. La faţa locului a mers cu
cineva din membrii poliţiei criminale, care aveau rolul de escortare a învinuitului
Crăciun Andrei, avocatul acestuia, desemnat de Oficiul teritorial de Asistenţă
Juridică Garantată de Stat, numele caruia nu și l-a amintit. Acţiunea de urmărire
penală a avut loc cu înregistrarea video, în cadrul căreia Crăciun Andrei a indicat
cu lux de amănunte despre ce a făcut, inclusiv unde a stat la pândă în viţa de vie,
unde a fumat, unde a aruncat mucurile de ţigară, a indicat metoda comiterii crimei,
explicând cum a tras două focuri de armă în Chiorescu şi că imediat după asta în
Djaniev.
După aceasta Crăciun a indicat unde a ascuns arma de vânătoare, la o gunoişte
improvizată din apropierea locului comiterii infracţiunii. Toate cele declarate şi
arătate de către Crăciun au fost înregistrate cu camera video, fiind fixat acest fapt și
în procesul verbal. În momentul anunțării unei întreruperi a acţiunii procesuale, a
încercat să vorbească cu Crăciun Andrei în condiții confidenţiale, l-a întrebat dacă
este încrezut în ceea ce zice, dacă nu a fost impus de către alte persoane să facă
aceste declaraţii, dacă nu s-au exercitat presiuni asupra sa, sau dacă nu a fost supus
violenţei fizice sau psihice. Crăciun a comunicat că este vinovat doar el, că
recunoaşte fapta comisă, iar motivul a fost o pretinsă răzbunare faţa de un grup de
băieţi, paznici la viţa de vie, care l-au agresat fizic cu câteva zile înainte de
comiterea infracţiunii. Din explicaţiile lui Crăciun Andrei acţiunile sale au fost
îndreptate împotriva agresorilor săi. Din declaraţiile lui Crăciun, acesta a explicat
că a încurcat victimele cu agresorii săi. Despre acest lucru a discutat cu procurorul
Cociu Lilian, în incinta procuraturii sau înainte sau după acţiunea procesuală de
verificare la faţa locului a declaraţiilor și au mers să vorbească cu Crăciun Andrei
personal, separat fiecare din ei, despre acţiunile lui. A fost autorizată chestionarea
lui Crăciun la judecătorul de instrucţie, cu cameră ascunsă, iar pe urmă procurorul
Postică Aurel și procurorul Cociu Lilian au avut separat câte o discuţie cu Crăciun
Andrei. Discuţia sa cu Crăciun Andrei s-a axat pe convingerea acestuia de a nu se
auto incrimina, în cazul în care acesta nu este vinovat în comiterea infracţiunii,
pentru a identifica persoanele care eventual ar exercita presiuni asupra sa, pentru a
face asemenea declaraţii. În discuţie Crăciun Andrei a confirmat că el a săvârşit
infracţiunea, încă odată a confirmat acţiunile şi motivele sale. Permanent în
declaraţiile sale fiind emoţionat se căia de cele comise, susţinea că declaraţiile le
face benevol şi că nimeni nu a exercitat careva acţiuni, presiuni sau violenţă asupra
sa.
La întrebările procurorului Lupașcu Ruslan:
- Când dosarul a fost în gestiunea sa, infracțiunea nu se considera descoperită. La
 momentul identificării pretinsului făptuitor - Crăciun Andrei, dosarul a fost
preluat de procurorul Cociu Lilian, prin ordonanța Prim adjunct al Procurorului
General.
- În viziunea sa comportamentul învinuitului Crăciun era determinat de o stare
psiho-emoţională, legată de o căinţă pentru fapta comisă, care venea de la
acesta, care repeta că a comis acea faptă și trebuie să răspundă pentru ea,
izbucnind și în plâns.
- Anterior, când l-a audiat în calitate de martor, era complicat să-l audieze, el
foarte tare se bâlbâia. Ulterior, la următoarea acţiune procesuală, a observat în
comportamentul lui Crăciun o stare de stres, care era determinată de calitatea lui
procesuală și aflarea acestuia în arest preventiv.
La întrebările instanței de judecată:
- A răspuns ca nu l-a audiat pe Crăciun Andrei în calitate de bănuit și învinuit. La
acțiunea de reconstituire a faptei nu i-a fost pusă întrebaree despre originea
armei infracțiunii, fiind întrebat doar unde a ascuns acea armă după comiterea
faptei.
- Când se afla dosarul la etapa urmăririi penale, după ultima convorbire cu
Crăciun dubii nu a mai avut. Nu cunoștea cum colaboratorii de poliţie au ajuns
la concluzia/bănuiala că anume Crăciun a săvârşit infracţiunea.
La întrebarea inculpatului Cociu Lilian:
- Uşa la biroul procurorului Cociu Lilian pe partea anterioară era acoperită cu
tapiţerie moale, iar pe interior era din tablă.
La întrebările apărătorului Vizdoga Ion:
- Leziuni corporale vizibile pe faţa sau pe corpul lui Crăciun nu a văzut, în
cadrul tuturor acțiunilor de urmărire penale efectuate cu participarea sa.
- A înțeles că Crăciun Andei a avut în copilărie o traumă, el se bâlbâia tare,
comportamentul lui era emoțional. Asta fiind un motiv, care l-a determinat să
insiste ca să-i spună Crăciun Andrei dacă a fost supus represiunilor, ca să
reacționeze în acest caz conform legii, însă careva dubii în declarațiile lui
Crăciun nu i-au apărut.
- La verificarea declarațiilor la fața locului, apărătorul și învinuitul era în relaţii
normale, nu a observat careva devieri, apărătorul era destul de serios. A rugat
apărătorul de asemenea să vorbească cu Crăciun, rezultatul a fost acelaşi. Ea i-a
comunicat că clientul său recunoaşte şi susţine că infracţiunea în cauză a
săvârşit-o personal.
- La finisarea acţiunii i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile şi Crăciun
Andrei a fost întrebat dacă are careva obiecţii, dar din partea partici panţilor
careva obiecțiinu au apărut.
La întrebările apărătorului Dorfman Igor:
- A răspuns că în grupul de urmărire penală au fost mai mult de 10 persoane, mai
 mulți erau din Comisariatul de Poliție sectorul Buiucani, inclusiv membri ai
Poliției criminale, ofițeri de urmărire penală. Practic peste o zi sau două aveau
loc şedinţe operative în incinta Comisariatului de Poliție sectorul Buiucani şi
CGP mun. Chișinău, unde se comunica despre versiunile, acţiunile care au fost
efectuate şi care urmau a fi efectuate, rezultatele percheziţiilor, fiind dispuse
foarte multe expertize balistice, asupra armelor ridicate. Nu-și aducea aminte
dacă colaboratorii Poliției Criminale au efectuat acțiuni de urmărire penală.
Martorul Garabagiu Sergiu fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a
comunicat că a fost șeful dlui Cociu când dlui exercita funcția de procuror. În anul
2007, în secția a parvenit un dosar penal intentat pe faptul comiterii unui omor.
Acest dosar a fost strămutat conform ordonanței de prim adjunctul Procurorului
General, Păscari Vasile cu indicarea concretă a procurorului care urmează
nemijlocit să exercite urmărirea penală în acel dosar. Nu ține minte cât timp a fost
dosarul în gestiunea lui Aurel Postică, dar la un moment a fost strămutat
procurorului Cociu Lilian. Motivul transmiterii a fost specializarea, unii procurori
exercitau urmărirea penală pe crime contra proprietății statului, iar alții procurori
pe crime contra persoanei. La ședința operativă care se petrecea în fiecare luni, toți
procurorii inclusiv și Cociu Lilian raportau despre acțiunile exercitate pe cauze
penale aflate în gestiunea lor. Luând în considerație că exercita funcția de șef al
Secției, practica metoda de a discuta pe cauzele penale, cu siguranța de a afla din
prima sursă circumstanțele săvârșite de ei. L-a rugat pe dl Cociu să-l prezinte pe
Crăciun Andrei pentru a discuta cu acesta pe faptul omorului săvârșit la Durlești .
Cociu Lilian l-a prezentat pe Crăciun Andrei, respectiv s-a prezentat cine este și a
început discuția cu el. În urma discuției cu Crăciun Andrei a văzut că avea defecte
în vorbire, se bâlbâia. Ultimul i-a povestit cum într-o seară cineva îi fura poama,
respectiv a înțeles că Crăciun Andrei avea viță de vie în Durlești și cineva îi fura
poama. Astfel, a hotărât să prindă hoții, luând arma de vânătoare, care a rămas de
la părinți și care era deținută ilegal. A mers în vița de vie și i-a așteptat pe cei ce-i
furau roada. La orele 00:00, prin întuneric a văzut pe cineva, care se plimba prin
vița de vie și în acea direcție a efectuat două împușcături. A discutat foarte calm,
respectiv l-a întrebat dacă concret a comis infracțiunea și Crăciun Andrei a răspuns
”Da”. L-a întrebat dacă cineva l-a impus sa recunoască fapta incriminată, iar
Crăciun Andrei a răspuns ”Nu”, nu era speriat sau maltratat. Unica ce a observat,
defectul în vorbire, în rest se comporta ca o persoană obișnuită. L-a întrebat pe
Crăciun Andrei dacă își dădea seama ce a comis și el a răspuns ”Da”. La
întrebarea adresată lui Crăciun Andrei, dacă regretă fapta comisă a răspuns că ”Nu
știe”. Astfel, discuția s-a finisat și respectiv i-a dorit succes lui Crăciun, iar lui
Cociu i-a comunicat că toate acțiunile și mișcările făcute la etapa urmăririi penale
sa fie înregistrate audio și video, atunci a fost ultima întâlnire cu Crăciun.
La întrebările procurorului Lupașcu Ruslan:
- A răspuns că a examinat cauza, a verificat rechizitoriul, dacă corespunde celor
indicate. Necesitatea de a efectua recunoaștere persoanei nu era, se permitea
doar în condiții vizibile, indicații în acest sens nu a dat, deoarece infracțiunea a
fost comisă pe timp de noapte.
Martorul Pascari Vasile Terentie fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a
comunicat că nu este rudă cu inculpații, la etapa urmăririi penale deținea funcția de
Prim-adjunct al Procurorului General. Nemijlocit la urmărirea penală nu a
participat, în afară de faptul că a confirmat rechizitoriul. Din momentul pensionării
(10 ani în urmă), careva relații nu a avut cu inculpații, nefiind nici la moment în
careva relații cu aceștea. Cociu Lilian era procuror, își exercita atribuțiile în Secția
pe cauze excepționale, care era în subordinea sa din prima zi a exercitării funcției
pe care o deținea. Pe Ababii nu îl cunoștea bine. În anul 2007, a fost numit în
funcția de Prim-adjunct al Procurorului General. În obligațiunea sa era controlul și
exercitarea organelor Procuraturii, M.A.I. și Organele vamale. În subordine avea
câteva direcții în care intra și Secția pe cauze excepționale, care nemijlocit era
condusă de dl Garabagiu. Împreuna cu comisarul orașului au ieșit la fața locului în
Durlești, pentru a vedea circumstanțele la fața locului, nu și- adus aminte anume ce
funcție deținea la acel moment. A ieșit la fața locului în via de la marginea satului
Durlești, cadavrul nu era pe loc, era poliția și cineva din procurori. Au ieșit să
stabilească împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea. Când a dat declarații a
verificat rechizitoriul și într-adevăr era semnat de el. La acel moment Prim-adjunct
al Procurorului General semna rechizitoriile. Procurorul special, presupune că era
Dăguța Liuba, dosarul a fost prezentat în anticamera Prim-adjunct al Procurorului
General, a fost înregistrat în registrul special. Împreuna cu dosarul se prezenta
procurorul, care nemijlocit a condus cazul, care raporta dosarul, după care dosarul
era transmis procurorului special, care în 24 de ore verifica probele și transmitea
dosarul prim-adjunct al Procurorului General. Procurorul special raporta, deși
dosarul se studia din nou. În cazuri în care nu erau abateri, probele confirmau
învinuirea, se semna și rechizitoriul. Procurorul special și procurorul șef al Secției
tot semnau copia rechizitoriului. În cazuri când existau abateri se dădeau indicații
asupra dosarului, după care era transmis din nou procurorului care susținea
învinuirea.
În acest caz a rugat ca procurorul să prezinte rechizitoriul ca să-și amintească
fabula. În momentul cela probele din dosar confirmau în ce era învinuită persoana.
Dacă au fost careva încălcări de procedură nu a putut să spună, dacă existau urmau
sa fie scrise în mapa de supraveghere.
Expertul Munteanu Maxim Mihail fiind audiat asupra concluziilor
formulate în raportul de expertiză la întrebările instanței de judecată a comunicat:
- Cunoște conținutul raportului.
- Numele, prenumele, patronimicul în conținutul raportului a fost indicat
din ordonanța de numire expertizei.
- A comparat mostrele de scris liber și semnături efectuate de persoana
indicată în texul ordonanței.
- Nu ține minte dacă a indicat numele persoanei, a făcut expertiza bazându-se pe
ordonanță. Elementele grafice nu i-au permis să formulez o concluzie
precisă.
- Se poate formula concluzie dacă sunt executate de aceeași persoană, se dau așa
concluzii.
- În procesul verbal de audiere a martorului dacă nu se greșește erau 3 semnături.
- Cele trei semnături au fost executate probabil de către aceiași persoană, fapt
care a fost indicat în conținutul raportului de expertiză.
- S-a indicat o asemenea concluzie, deoarece elementele grafice nu permiteau
a formula o concluzie certă.
- Nu ar fi putut răspunde dacă a fost efectuată cu același pix, deoarece nu ar fi
expert în acest domeniu, urma a fi supus examinării chimice de un alt expert.
- Semnăturile ofițerului de urmărire penală de pe fila 1 și fila 2 a procesului
verbal de audiere a martorului, în principiu puteau fi executate de una și aceeași
persoană.
- A examinat partea verso a procesului verbal de audiere a martorului din
12.X.2007, unde a avut suspiciuni, deoarece erau forme colorate, dar de unde au
apărut nu poate să răspundă cu certitudine, probabil fost scris pe un suport
colorat.
- A examinat aspectul doar ce ține de înscrisurile prezentate pentru examinare.
- Nu a examinat scrisul manuscris și semnătura, pentru a stabili dacă a fost
executat de una și aceiași persoană.
- Procesul verbal de audiere a martorului din 12.X.2007, a fost prezentat în
forma în care i-a fost prezentat în ședința de judecată.
- Rămânea pe aceeași concluzie, că probabil a fost executată de aceeași persoană,
cu excepția înscrisului ”Din cuvintele mele au fost scris corect”.
- Nu crede că concluzia expertului era alta, dacă era stabilit că acel act a fost
completat cu unul și aceeași pix.
La întrebările apărătorului Vizdoga Ion:
- În situația când persoană scrie în două limbi deferite, elementele de diferențiere
apar doar de ordin general.
- După scris este o formă încetinită a scrisului, care putea fi imitat.
- Nu este o lipsă de încredere, dar probabil pixul nu a scris.
- Dacă nu sunt tremurături în semnătură, nu se indică.
La întrebările instanței:
- Elementul grafic ce arată forma literelor C și E sunt ca litere diferite.
- Nu a fost sigur pe concluzia care a dat-o.
- Nu a admis (probabil) ca cele trei semnături de pe f. 1 și f. 2 sa fie efectuate de
două persoane deferite.
- Metodica expertizei nu poate da un răspuns clar. Nu și-a permis să dea un
răspuns cu exactitate, deoarece metodica nu i-a permis.
- Nu poate răspunde, doar dacă ar urma să fie făcută o expertiză repetată.
- A scris că probabil au fost executate de una și aceeași persoană.
- Nu admite ca cele trei semnături de pe f. 1 și f. 2, ar fi fost executate de două
persoane diferite.
- Au fost stabilite 4-5 elemente, pentru formularea concluziei că au fost
probabil executate de una și aceeași persoană.
- Traseu incipient al semnăturii, traseul final al formei literei ”C”, intersecția
buclei din semnătură și traseul sinuos (încovoiat) al semnăturii.
- Din practica personală a acestuia era nevoie de 8-10 elemente, pentru a
face o concluzie certă.
- Sânt foarte multe elemente, aproximativ sunt 50 – 100 elemente, nu le-a
numărat pe toate.
- Nu a fost identificate dubluri de traseu, forme unghiulare a semnăturilor nu
persistau, lipsa parafei (finalul semnăturii era unul simplu), traseul incipient al
semnăturii (incipient și final), forma simplificată a buclei, legarea simplă a
primului element cu bucla semnăturii, aceste elementele ar fi permis să se
ajungă concluzie certă.
- Aceeași elemente au fost identificate pentru formularea concluziei ”probabil
nu au fost executate de Covaliov Vitali”, adică traseul incipient, traseul final
al literei ”C”, seamănă cu litera „C” din scrisul manuscris la nivel de
comparație.
- Semnătura lui Covaleov Vitalie nu a fost executată cu exactitate.
- La o literă pot exista 4-5 elemente, depinde de structura literei.
- Nu a făcut comparație, dacă semnătura și scrisul olograf de pe f. 2 au fost
executate de una și aceeași persoană, dar probabil au fost executate de una și
aceiași persoană.
- Aceleași traseu incipient și final al literei ”S” și litera ”B”.
- A fost formulat un răspuns probabil, or structura semnăturii e simplă și
nici nu permite a formula un alt tip de concluzie, nu a avut cu ce compara,
e greu de făcut o concluzie exactă.
- Concluzia formulată nu putea să se schimbe, deoarece îl interesează doar
elementele.
- E greu de răspuns la întrebarea formulată, dacă ar fi fost o intersecție între
elementele grafice ale conținutului procesului verbal cu sintagma Din cuvintele
mele, ar fi fost posibil de stabilit ce ar fi fost executat inițial.
- Trebuie de examinat în formă mărită, nu poate răspunde pe moment, pentru
că îi trebuia să examineze în laborator.
- Între semnăturile de pe f. 1 și f. 2 din rubricile ofițer de urmărire penală, în
general sunt asemănări, dar nu a putut să răspundă la întrebarea daca au fost
executate de aceiași persoană, deoarece trebuie examinate în laborator.
- Exact acest document (corpul delict) l-a avut la momentul elaborării raportului
de expertiză. Acest document a fost fotografiat și anexat la raportul de
expertiză.
La întrebările apărătorului Dorfman Igor:
- Acele trei semnături a fost comparate între ele și după asta toate trei au fost
comparate cu semnăturile din materialul comparativ.
- La rubrica material comparativ, au fost indicate denumirea actelor comparative
prezentate.
- Cu toate modele de comparație care au fost aduse, în conținutul expertizei s-a
precizat că la examinarea comparativă nu a fost posibil de comparat semnăturile
între ele.
- A făcut comparație cu scrisul manuscris și semnătura din litigiu, care conțin
elemente structurale.
La întrebările instanței de judecată:
- Semnăturile din procesul verbal de audiere a învinuitului nu au fost comparate,
deoarece deferă de semnăturile din litigiu (din conținutul procesului verbal de
audiere a martorului).
- Nu s-au comparat semnăturile din modelul de comparație a lui Covaliov pentru
că ele sânt diferențiate, după metoda de transcriere.
- Semnăturile din litigiu au fost comparate cu scrisul manuscris a lui Covaliov.
La întrebările apărătorului Dorfman Igor:
- Alte modele de comparații decât cele indicate în raportul de expertiză nu au
fost prezentate, adică mostre ale scrisului și semnăturilor ridicate în
conformitate cu prevederile art. 154-156 din CPP, nu au fost prezentate.
- Toate mostrele prezentate au fost indicate în raportul de expertiză.
- Alte careva acte procesuale nu au fost prezentate, în afara celor indicate în
raportul de expertiză.
La întrebările instanței de judecată:
- Semnăturile lui Covaliov din materialul comparativ, nu au fost examinate sub
aspectul daca au fost executate de una și aceiași persoană, or dacă deja văzuse
deferență, a trecut să examineze scrisul.
- Nu a examinat semnăturile din actele comparative prezentate.
- Dacă semnătura nu era literală nu se putea face comparație.
- Semnătura în modelul de comparație și din actele prezentate nu a comparat-o,
deoarece sunt diferențiate după metoda de transcriere.
La întrebările apărătorului Dorfman Igor:
- Alte mostre de comparație decât cele indicate în raportul de expertiză nu au fost
prezentate.
- Alte acte procesuale nu au fost prezentate.
La întrebările instanței de judecată:
- Nu s-a comparat semnătura și scrisul manuscris din materialul
comparativ, dacă a fost executată de una și aceeași persoană.
La întrebările apărătorului Igor Dorfman:
- Atâta timp cât sânt prezentate mostre libere de scris manuscris și de semnături
ele sunt suficiente pentru efectuarea comparației, dar în conținutul raportului
este scris că sunt suficiente parțial, pentru că metodica impune asta.
La întrebările instanței de judecată:
- Nu putea fi comparat dacă semnătura și scrisul manuscris (olograf) ar fi
fost executate de una și aceeași persoana.
- În ordonanța procurorului s-a indicat că semnăturile și scrisul manuscris din
materialul comparativ aparțin numitului Covaliov.
- Ce ține de scrisul manuscris sigur că au fost examinate între ele.
- Nu putea compara semnăturile și scrisul manuscris din materialul
comparativ.
- Semnătura din modelul comparativ a lui Covaliov era aliterară și nu putea fi
comparată cu semnătura din litigiu.
- Nu admite faptul că ar fi fost executate de persoane diferite.
- Când au fost prezentate modele de comparație, era indicat că scrisul
manuscris și semnăturile sunt a lui Covaliov, respectiv s-a bazat pe texul
ordonanței.
- Reieșind din obligații sigur că urma să pună la îndoială.
- S-a încredințat că semnătura și scrisul manuscris din materialul
comparativ ar fi fost executat de una și aceiași persoană.
- A fost indus în eroare, respectiv a răspuns diferit, nu a înțeles întrebările.
- Nu a fost indus în eroare până la urmă.
- Pentru că câte odată modelele de comparație pot fi aduse în mod vădit
falsificate, în alte cazuri nu.
- Când se aduce ordonanța se atrage atenția, dacă modelele de comparație
coincid și cel puțin dacă sunt valabile pentru identificare.
- Ambele răspunsuri sunt corecte.
- S-a referit în general, dar în acest caz nu era posibil.
- Nu era posibil să compare semnătura și scrisul manuscris din materialul
comparativ, pentru a stabili dacă a fost executată de una și aceeași
persoană.
- În general nu a stabilit și nu a comparat semnătura din litigiu cu cea din
materialul prezentat pentru comparație.
La întrebările apărătorului Igor Dorfman:
- Puteau fi făcute concluzii certe dacă erau prezentate mostre libere de
semnătură, care corespundeau parțial, or au fost prezentate mostre libere care au
valoare mai mare de identificare decât mostrele libere experimentale.
- A făcut comparație cu materialul comparativ și scrisul manuscris executat de
Covaliov, pentru că în ordonanță era scris că era a acestuia, expertul nu poate
ridica mostre pentru comparație, nu are dreptul să ridice mostre.
- În ordonanță era indicat că semnătura și scrisul manuscris a fost executat
de Covaliov, alte date că anume de Covaliov le-a executat nu a avut.
- În alte acte procesuale indicate în texul ordonanței, erau mai multe acte, care
conțineau scris manuscris, pentru a fi mai ușor la ilustrare, dar au fost
comparate și cu alte acte.
- Nu se regăsește în concluzie, deoarece din oficiu se compară cu toate modele
de comparație. Metodica nu obligă ca să fie scris că cu toate modele de
comparație a fost comparate.
- Nu ține minte în câte acte comparative se mai regăsea scris manuscris.
- În așa mod a făcut ilustrația materialelor, deoarece avea multe materiale în
cercetare.
- Nu este o scuză pentru expert, faptul că avea un volum mare de muncă.
- Comparație se face din oficiu cu toate mostrele prezentate și toate materialele
comparative se indică în rubrica de comparație din raportul de expertiză.
La întrebarea apărătorului Vizdoga Ion:
- Probabil a indicat Covaliov Vitali Vasili, admițând o greșeală în
dactilografiere.
La întrebările instanței:
- Numele, prenumele și patronimicul l-a preluat din ordonanța de numire a
expertizei.
- Nu a atras atenția dacă numele, prenumele, patronimicul din materialul
comparativ și cel din litigiu era identic.
La întrebările apărătorului Ion Vizdoga:
- S-a condus de textul ordonanței, dar nu a atras atenția la numele, prenumele,
patronimicul indicat în procesul verbal de audiere a martorului din 12.X.2007.
Întru susținerea vinovăției inculpaților, acuzarea a supus cercetării în
conformitate cu prevederile art. 373 din Codul de procedură penală, următoarele
documente şi procese verbale ale acţiunilor procesuale:
Volumul I
f.d. 39 – Ordonanța privind efectuarea ridicării din 09 august 2016;
f.d. 40-42 – Proces-verbal de ridicare din 09 august 2016;
f.d. 46 – Proces-verbal de examinare suplimentară a documentelor din 15 iunie
2017;
f.d. 47 – Ordonanța privind efectuarea ridicării din 15 iunie 2017;
f.d. 48 – Proces-verbal de ridicare din 15 iunie 2017;
f.d. 53 – Copia ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 31 iulie 2007;
f.d. 54 – Copia ordonanței de retragere a cauzei penale de la un organ de
urmărire penală și transmiterea la alt organ de urmărire penală din 02 august
2007;
f.d. 55-56 – Copia ordonanței de formare a grupului de urmărire penală 06
august 2007;
f.d. 57-58 – Copia ordonanței privind modificare grupului de urmărire penală
din 03 octombrie 2007;
f.d. 65-72 – Copia procesului verbal de audiere a părții vătămate Razzah Djaniev
04 august 2007;
f.d. 73-75 – Copia procesului verbal de audiere martorului Crăciun Andrei din
31 iulie 2007;
f.d. 80-82 – Copia procesului verbal de perchiziție 03 august 2007;
f.d. 83-85 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Crăciun Andrei din
07 august 2007;
f.d. 98-100 – Copia procesului verbal de audiere martorului Crăciun Ion din 31
iulie 2007;
f.d. 104-106 – Copia procesului verbal de audiere martorului Ermicioi Ion din
22 august 2007;
f.d. 109-110 – Copia procesului verbal de audiere martorului Horneț Vitalie din
23 octombrie 2007;
f.d. 111-112 – Copia procesului verbal de audiere martorului Țușca Andrei din
23 octombrie 2007;
f.d. 113-114 – Copia procesului verbal de audiere martorului Ermicioi Ivan din
19 octombrie 2007;
f.d. 115-116 – Copia procesului verbal de audiere martorului Panovici Nadejda
din 19 octombrie 2007;
f.d. 117-118 – Copia procesului verbal de audiere martorului Covaleov Vitalie
din 12 octombrie 2007;
f.d 119-121 – Copia procesului verbal de audiere suplimentară a părții vătămate
Razzan Djaniev din 19 octombrie 2007;
f.d. 126-128 – Copia raportului de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr.
629 din 10 decembrie 2007;
f.d. 162-164 – Copia ordonanței de punere sub învinuire din 19 decembrie 2007;
f.d. 141 – Copia ordonanței de punere sub învinuire din 19 octombrie 2007;
f.d. 171-180 – Copia rechizitoriului întocmit la 25 decembrie 2007.
Volumul II
f.d. 6-8 – Copia ordonanței de modificare a acuzării în ședința de judecată în
sensul agravării ei din 01 februarie 2008;
f.d. 39-45 – Copia alocațiune la cauza penală nr. 2007038285;
f.d. 46-49 – Copia declarațiilor inculpatului Crăciun Andrei în ședința de
judecată;
f.d. 50-53 – Copia declarațiilor părții vătămate Djaniev Razzan în ședința de
judecată din 04 iunie 2008;
f.d. 54-55 – Copia declarațiilor martorului Ermicioi Ion în ședința de judecată
din 04 noiembrie 2008;
f.d. 56-57 – Copia declarațiilor martorului Panovici Nadejda în ședința de
judecată din 04 noiembrie 2008;
f.d. 58-60 – Copia declarațiilor martorului Țușcă Andrei în ședința de judecată
din 04 noiembrie 2008;
f.d. 61-62 – Copia declarațiilor martorului Ceban Damian în ședința de judecată
din 18 decembrie 2008;
f.d. 67-71 – Copia sentinței nr.1-30/09 din 09 februarie 2009 emisă de
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău;
f.d. 72-73 – Copia opiniei separate nr. 1-30/09 din 09 februarie 2009 emisă de
judecătorul Judecătoriei Buiucani Lazari S.H.;
f.d. 129-139 – Copia hotărârii plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4-1re-
284/12 din 22 octombrie 2012
f.d. 160-172 – Copia deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 1a-140/13 din 11 iunie
2013;
Volumul III
f.d. 179-183 - Raportul de expertiză judiciară nr. 17 întocmit la 07 februarie 2017;
f.d. 184-186 – Planșa fotografică la raportul de expertiză judiciară nr. 17 întocmit
la 07 februarie 2017;
f.d. 196 – Plicul de culoare cafenie în care se află corpul delict - Procesul verbal
de audiere a martorului Covaliov Vitalie întocmit la 12 octombrie 2007 de
Ghenadie Ababii pe 2 file;
Volumul IV
f.d. 60-61 – Copia ordinului nr. 524-p din 24 septembrie 2004;
f.d. 126-132 – Copia hotărârii din 30 decembrie 2015, emisă de Judecătoria
Buiucani, mun. Chișinău;
f.d. 133-145 – Copia deciziei din 06 aprilie 2016, emisă de Colegiul Civil al Curții
de Apel Chișinău;
f.d. 146-152 – Copia încheierii din 12 octombrie 2016 emisă de Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție;
f.d. 155 – Scrisoarea nr. 19-06/429 din 03 aprilie 2017;
f.d. 156 – Copia scrisorii nr. 19-06/418 din 30 martie 2017;
f.d. 157 – Copia scrisorii nr. 19-06/419 din 30 martie 2017;
f.d. 158 – Ordin de plată nr. 176 emis la 10 ianuarie 2017.

Probele cercetate la solicitarea părții apărării

Volumul I
f.d. 1-4 – Ordonanța privind începerea urmăririi penale din 22 iulie 2016;
f.d. 17-20 – Proces-verbal de constatare a celor consemnate privitor la
infracțiunea depistată din 22 iulie 2016;
f.d. 22-26 – Raportul din 20 iunie 2016;
f.d. 55-56 – Copia ordonanței de formare a grupului de urmărire penală 06
august 2007;
f.d. 57-58 – Copia ordonanței privind modificare grupului de urmărire penală
din 03 octombrie 2007;
f.d. 107-108 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Sula Andrei din
24 octombrie 2007;
f.d. 111-112 – Copia procesului verbal de audiere a martorului din 23 octombrie
2007;
f.d. 113-114 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Ermicioi Ivan din
19 octombrie 2007;
f.d. 115-116 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Panovici Nadejda
din 19 octombrie 2007;
f.d. 117-118 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Covaliov Vitalie
din 12 octombrie 2007;
f.d. 122-123 – Copia cerinței 246;
f.d. 129 – Copia mandatului nr. 136 din 18 octombrie 2007;
f.d. 130 – Copia procesului verbal de reținere din 18 octombrie 2007;
f.d. 131 – Copia ordonanței de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit din
18 octombrie 2007;
f.d. 132 – Copia procesului verbal de audiere a bănuitului Crăciun Andrei din 18
octombrie 2007;
f.d. 134 – Copia mandatului nr. 1126 din 19 octombrie 2007;
f.d. 135-140 – Copia procesului verbal de audiere suplimentară a bănuitului
Crăciun Andrei din 19 octombrie 2007;
f.d. 141 – Copia ordonanței de punere sub învinuire a cet. Crăciun Andrei din 19
octombrie 2007;
f.d. 142-145 – Copia procesului verbal de audiere a învinuitului Crăciun Andrei
din 19 octombrie 2007;
f.d. 148 – Copia încheierii nr.868/07 emisă de Judecătoria Rîșcani, mun.
Chișinău;
f.d. 150 – Copia mandatului nr. 172552 din octombrie 2007;
f.d. 151-152 – Copia încheierii nr.925/07 emisă de Judecătoria Rîșcani, mun.
Chișinău;
f.d. 152 – Copia încheierii nr.994/07 emisă de Judecătoria Rîșcani, mun.
Chișinău;
f.d. 153-154 – Copia procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul
infracțiunii din 26 octombrie 2007;
f.d. 155 – Copia încheierii din 31 octombrie 2007 emisă de judecătorul de
instrucție Crutco S.;
f.d. 156 – Copia ordonanței privind autorizarea înregistrării de imagini și
comunicări din 31 octombrie 2007;
f.d. 157-161 – Copia stenogramei;
f.d. 165-168 – Copia procesului verbal de audiere a învinuitului Crăciun Andrei
din 19 decembrie 2007;
f.d. 169-170 – Copia procesului verbal de prezentare învinuitului și apărătorului
a materialelor dosarului penal din 20 decembrie 2007;
f.d. 171-180 – Copia rechizitoriului pe cauza penală nr. 2007038285 din 25
decembrie 2007;
f.d. 182 – Copia scrisorii din 25 decembrie 2007;
Volumul II
f.d. 1-3 – Copia procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza penală
preliminară din 14 ianuarie 2008;
f.d. 15-16 – Copia actului de deces nr. 4991 din 06 decembrie 2007;
f.d. 17 – Copia raportului din 11 noiembrie 2007;
f.d. 18 – Copia raportului din 11 noiembrie 2007;
f.d. 67-71 – Copia sentinței nr.1-30/09 din 09 februarie 2009 emisă de Judecătoria
Buiucani, mun. Chișinău;
f.d. 81-83 – Copia procesului verbal al ședinței de judecată nr. 1a-903/2009 din 23
septembrie 2009;
f.d. 84-88 – Copia deciziei din 23 septembrie 2009 emisă de Colegiul penal al
Curții de Apel Chișinău;
Volumul III
f.d. 19-21 – Proces-verbal de audiere a martorului Gratii Natalia din 21 iulie
2016;
f.d. 23-25 – Proces-verbal de audiere suplimentară a martorului Gratii Natalia din
18 octombrie 2016;
f.d. 45-46 – Proces-verbal de audiere a martorului Panovici Alexandru din 15
decembrie 2016;
f.d. 54-56 – Proces-verbal de audiere a martorului Panovici Nadejda din 25
aprilie 2017;
f.d. 57-58 – Proces-verbal de audiere a martorului Străiestaru Valeriu din 25
aprilie 2017;
f.d. 66-67 – Proces-verbal de audiere a martorului Pascari Vasile din 16 iunie
2017;
f.d. 102-103 – Proces-verbal de examinare a documentelor din 06 octombrie 2016;
f.d. 104-105 – Proces-verbal din 06 octombrie 2016;
f.d. 106 – Ordonanța privind recunoașterea în calitate de mijloc material de probă
și anexare din 06 octombrie 2016;
f.d. 107 – Plic cu inscripția ”3 (trei) discuri DVD-RW cu înregistrări video
ridicate din cauza penală nr.2013928102” în interiorul căruia se află 3 CD-uri
format DVD-R cu înregistrări video.
f.d. 167 – Extras din Registrul de Stat al Populației nr. de înregistrare 534711332;
Volumul VI
f.d. 1 – Citație din 07 martie 2017 nr. 8-39/13-206;
f.d. 4-6 – Ordonanța de punere sub învinuire din 13 martie 2017;
f.d. 8-12 – Proces-verbal de audiere a învinuitului Cociu Lilian din 13 martie
2017;
f.d. 46 – Copia procesului verbal al ședinței de judecată din 15 noiembrie 2007;
f.d. 47 – Copia încheierii nr. 925/07 din 15 noiembrie 2007;
f.d. 49 – Copia procesului verbal al ședinței de judecată din 14 decembrie 2007;
f.d. 50 – Copia încheierii nr. 994/07 di 14 decembrie 2007;
f.d. 77 – Copia ordinului cu privire la suspendarea din funcție nr. 258-p din 09
martie 2017;
f.d. 78-79 – Hotărârea nr. 12-28/17 cu privire la demersul Procurorului General
despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror din
09 martie 2017.
Audiind participanții la proces, inclusiv martorii, examinând materialele
dosarului, apreciind probele în cauza penală din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere
al coroborării lor, instanța de judecată reține următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală, procesul
penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum
și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de
răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau
săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită
potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere
penală și condamnată, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că organele de
urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să
activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită
sau condamnată.
Potrivit art 19 alin. (3) din Codul de procedură penală, organul de urmărire
penală are obligaţia de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub
toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, de a evidenţia atît
circumstanţele care dovedesc vinovăţia bănuitului, învinuitului, inculpatului, cît şi
cele care îl dezvinovăţesc, precum şi circumstanţele care îi atenuează sau
agravează răspunderea.
Potrivit art. 27 alin. (1), (2) din Codul de procedură penală, judecătorul și
persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu
propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate,
nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită.
În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2) din Codul de procedură penală,
probele administrate se verifică și se apreciază de către organul de urmărire penală
sau instanță.
Dispoziţia art. 100 alin. (4) din Codul de procedură penală, prevede că toate
probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet
şi obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,
coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe şi verificarea sursei din
care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee
probatorii respective.
 În conformitate cu art. 101 alin. (1), (2) din Codul de procedură penală,
fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei,
concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei
convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în
mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.
Conform prevederilor art. 325 alin. (1) din Codul de procedură penală,
examinarea cauzei de către instanţă se efectuează numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu, respectiv, instanţa va examina şi se va expune pe
marginea celor indicate în rechizitoriu în raport cu circumstanţele de fapt reţinute
de instanţă.
Conform art. 51 din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl
constituie fapta prejudiciabilă săvârşită, iar componenţa infracţiunii, stipulată în
legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.
Potrivit art. 52 din Codul penal, se consideră componenţă a infracţiunii
totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o
faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă.
Conform art. 113 alin. (1) din Codul penal, se consideră calificare a
infracţiunii determinarea şi constatarea juridică a corespunderii exacte între
semnele faptei prejudiciabile săvârşite şi semnele componenţei infracţiunii,
prevăzute de norma penală.
Astfel, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) din Codul de procedură
penală, instanţa de judecată trebuie să soluţioneze următoarele chestiuni în
următoarea consecutivitate:
1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul;
2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat;
3) dacă fapta întrunește elementele infracţiunii şi de care anume lege penală
este prevăzută ea;
4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
Respectiv, potrivit prevederilor menţionate supra, pentru atragerea la
răspundere penală a făptuitorului este necesar ca circumstanţele de fapt stabilite să
fie înscrise în componenţa de infracţiune formată din patru elemente ale
infracţiunii: obiectul; latura obiectivă; subiectul şi latura subiectivă, iar lipsa cel
puţin a unui singur element din cele menţionate, denotă lipsa componenţei de
infracţiune şi exclude răspunderea penală.
Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzută de art. 306 din Codul penal,
constă în relaţiile sociale privind activitatea normală a organelor de urmărire
penală, autoritatea acestora.
 Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin tragerea cu bună – știinţă la
răspundere penală a unei persoane nevinovate de comiterea unei infracţiuni de cel
care efectuează urmărirea penală.
Subiectul infracţiunii este unul special - persoana care efectuează urmărirea
penală, ofiţerul de urmărire penală sau procurorul.
Latura subiectivă se realizează prin intenţie directă. Făptuitorul știe cu
certitudine că este trasă la răspundere penală o persoană nevinovată și dorește
acest lucru.
Pe cale de consecință, dacă în urma procesului de interpretare și apreciere a
probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele
necesare pentru tragerea la răspundere penală, prezumția de nevinovăție nu este
înlăturată, iar dubiul existent va profita celui acuzat, urmând a fi valorificat ca o
probă în favoarea nevinovăției sale.
Probele au fost cercetate de instanța de judecată în ședință publică în cumul
prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității la care
au avut acces părțile și participanții la proces în egală măsură, respectându-se
principiul contradictorialității cu certitudine.
Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre
vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri,
astfel ca toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se
interpretează în favoarea inculpatului.
În aceste circumstanțe, instanța de judecată invocă că sarcina probațiunii îi
revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama
procurorului. Or, CtEDO în hotărârea Capeau vs. Belgia din 13 ianuarie 2005, a
constatat că în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie
abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 şi e obligatoriu, inter alia, ca
sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Prezumţia de nevinovăţie interzice
inversarea sarcinii probei, indiferent dacă este vorba de o procedură pe fond, ori
una accesorie. În consecinţă, nu reclamantul trebuia să îşi probeze nevinovăţia, cât
timp el este prezumat ca fiind nevinovat.
Instanţa de judecată precizează că art. 6 al CEDO obligă instanţele să-şi
argumenteze deciziile luate. Această obligaţie nu poate fi înţeleasă în sensul că ele
trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părţilor procesului.
Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de natura acestora.
Pertinentă în acest sens este și jurisprudența CtEDO care a statuat că o
instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de
justiţiabil. (Hiro Balani vs Spania nr. 1021/2001 din 28 martie 2003).
În cadrul ședințelor de judecată procurorul lupașcu Ruslan nu a prezentat
probe suplimentare celor existente, astfel încât a omis orice posibilitate legală de a
mai dovedi cumva vinovăția.
 În rezultatul analizei probelor care au fost cercetate în cadrul ședințelor de
judecată și la care a făcut referire procurorul în dezbateri judiciare, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței și coroborării lor, instanța de judecată atestă că
învinuirea adusă inculpatului Cociu Lilian Nicolae în baza art. 306 alin. (2) lit. a),
c) din Codul penal, este întemeiată pe presupuneri, în mod principal pe declaraţiile
părții vătămate Crăciun Andrei, care sunt contradictorii, or fiind audiat de căteva
ori pe parcursul examinării cauzei penale în instața de judecată, a oferit răspunsuri
contradictorii, la întrebările părților și participanților la proces, declarații acestuia
întrâ în contradicție cu declarațiile martorului Postică Aurel și Garabagiu Sergiu
care au comunicat că l-au întrebat dacă nu cumva a fost impus să recunoască
vinovăția, dacă conștientizează efectele recunoașterii infracțiunilor încriminate.
În acest sens urmează a fi reținut faptul că în cadrul ședinței de judecată
partea vătămată Crăciun Andrei a comunicat la una din întrebăile acordate că ”A
depus plângeri, dar că ele nici nu ajungeau la poliție. Nu a scris doar pe Ababii
Ghenadie, acolo au fost scrise pe mai multe persoane, Balcan Ion, șeful lor
Cociorva și mai era unul care nu-i mai cunoaște numele, au fost multe persoane”.
Totodată, urmează a fi reținut faptul că la întrebările instanței de judecată
partea vătămată Crăciun Andrei a raspuns că nu a comunicat despre faptul că a
fos maltratat procurorului Cociu Lilian ”Îi era frică să nu fie dus înapoi în
izolator și sa fie ucis/bătut, din această cauză a recunoscut vina. Nu i -a comunicat
domnului Cociu Lilian că a fost trădat de Ababii și Balcan”, nu i-a comunicat nici
procurorului Postică Aureliu că ar fi fost maltratat și condus în vie cu o zi înainte
de acțiunea procesuală - verificarea declarațiilor la locul infracțiunii ”Nu a încercat
să spună procurorului despre cele întâmplate, deoarece era stresat”.
Supllimentar, urmează a fi reținut că initial Crăciun Andrei nu a comunicat că
ar mai fi discutat cu un alt procuror pe marginea dosarului, dar fiind audiat
suplimentar în calitate de parte vătămată în cadrul ședinței de judecată, la
întrebările instanței de judecată, vădit ivaziv a comunicat că totuși a discutat cu
un alt procuror, care era mai superior ca procurorul Cociu Lilian ”Acesta i-a
acordat întrebări referitor la omor, dar a comunicat că nu ține minte concret ce
întrebări i-au fost acordate. L-a întrebat dacă a fost impus să i-a vina asupra sa, a
tăcut și astfel a recunoscut că a fost maltratat. L-a întrebat dacă a fost intimidat
de unii colaboratori, l-a întrebat dacă cunoaște consecințele actelor procesuale
semnate, l-a întrebat dacă nu regretă de fapta comisă, dar el nu și-a amintit ce i-a
răspuns acelui superior”.
Astfel, nu poate fi reținută ca fiind plauzibilă alegația/constatarea procurorului
Lupașcu Ruslan expusă în dezbaterile judiciare potrivit căreia atât timp cât Crăciun
Andrei a reafirmat în cadrul ședințelor de judecată că pe parcursul urmăririi penale
în cauza penală nr. 2007038285 când a fost audiat în calitate de parte vătămată, a
fost supus maltratării de către angajații poliției, aceste declarații sunt suficiente
pentru confirmarea acuzării aduse inculpaților de rând cu celelalte probe pe
care le-a menționat, or prin aceasta s-ar demonstra faptul că probatoriul din cauza
penală nr. 2007038285 a fost viciat, acumularea acestuia fiind efectuată prin
metode interzise de lege.
Totodată, prin declarațiile sale martorul Djaniev Razzah a confirmat în cadrul
ședinței de judecată că la etapa urmăririi penale procurorul Cociu Lilian i-a
explicat dreptul de a citi procesul verbal și mai apoi de a-l semna. Chiar dacă
acesta i-ar fi declarat procurorului Cociu Lilian că Crăciun Andrei parcă nu ar
semăna cu infractorul, or la întrebarea instanței de judecată acesta a comunicat că
”dacă avea să-i fie prezentată persoana care l-a împușcat, probabil putea să o
recunoască, dar nu a putut spune ca ar fi sigur 100% de aceasta”, respectiv
declarațiile acestuia nu sunt de natură să confirme învinuirea adusă inculpatului
Cociu Lilian Nicolae.
Respectiv, se atestă cu certitudine că în cadrul cercetării judecătoreşti n-au
fost prezentate careva probe pertinente și concludente, care să confirme vinovăția
inculpatului Cociu Lilian Nicolae în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 306
alin. (2) lit. a), c) din Codul penal.
Totodată, instanța de judecată reține că partea apărării în interesele lui Cociu
Lilian Nicolae a propus spre cercetare în conformitate cu prevederile art. 373 din
Codul de procedură penală, documente și acte procesuale care se regăseau la
materialele cauzei penale, unele din ele au fost cercetate la propunerea parții
acuzării și alte probe suplimentare prezentate de partea apărării, care au fost
anexate la materialele cauzei penale, pentru a demonstra că toate acțiunile
întreprinse de inculpatul Cociu Lilian, au fost în strictă conformitate cu prevederile
legale, îndeplenindu-și atribuțiile de serviciu care i-au revenit, doar potrivit
prevederilor legii.
Respectiv, instanța de judecată nu se va expune detaliat pe fiecare document
sau act procesual cercetat de către partea apărării, atât timp cât probele prezentate
de partea acuzării nu susțin învinuirea adusă inculpatului, iar prezumţia de
nevinovăţie interzice inversarea sarcinii probațiunii.
Potrivit art. 93 alin. (1), (2), (3) din Codul de procedură penală, probele sunt
elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la
constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la
constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru
justa soluționare a cauzei. În calitate de probe în procesul penal se admit
elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1)
declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, pârții civile,
pârții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză judiciară; 3)
corpurile delicte; 4) procesele-verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale
cercetării judecătorești; 5) documentele (inclusiv cele oficiale); 6) înregistrările
audio sau video, fotografiile; 7) constatările tehnico-ştiinţifice și medico-legale; 8)
actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de
investigații și anexele la ele, inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările și
altele; 9) procesele-verbale de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare
paralele și procesele-verbale de consemnare a opiniei organului de control de stat
al activității de întreprinzător, emisă conform prevederilor art. 2761 dacă nu a fost
expusă într-un proces-verbal de control. 10) procesul-verbal de control, întocmit în
cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător, un alt act de
control/administrativ cu caracter decizional, întocmit de un organ de control în
rezultatul unui control efectuat conform legislației speciale în vigoare. Elementele
de fapt pot fi folosite în procesul penal ca probe dacă ele organele de control de
stat, organul de urmărire penală, de organul de constatare sau de altă parte în
proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod.
Conform art. 94 alin. (1) pct. 8) din Codul de procedură penală, în procesul
penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi
prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor
hotărâri judecătorești datele care au fost obținute: cu încălcări esențiale de
către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod.
În corespundere cu art. 101 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală,
fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,
concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei
convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în
mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte
stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Instanța de
judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror
cercetare au avut acces toate pârțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre
admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Hotărârea
de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile
martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de
investigații.
Instanța remarcă că în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (1) din Codul
de procedură penală, organul de urmărire penală, în baza unei ordonanțe
motivate, este în drept să ridice obiectele sau documentele care au importantă
pentru cauza penală dacă probele acumulate sau materialele activității speciale de
investigații indică exact locul și persoana la care se află acestea.
Potrivit art. 131 alin. (1), (2) din Codul de procedură penală, reprezentantul
organului de urmărire penală care efectuează percheziția sau ridicarea de obiecte
și documente întocmește un proces-verbal potrivit dispozițiilor art. 260 și 261.
Dacă, o dată cu procesul-verbal, se întocmește o listă specială a obiectelor și
documentelor ridicate, aceasta se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal al
percheziției sau ridicării trebuie să conțină mențiunea că celor prezenți li s-au
explicat drepturile și obligațiile lor prevăzute de prezentul cod, precum și
declarațiile făcute de aceste persoane. În privința obiectelor și documentelor care
urmează a fi ridicate trebuie să se menționeze dacă au fost predate benevol sau
ridicate forțat, precum și în ce loc și în ce împrejurări ele au fost descoperite. Toate
obiectele și documentele ridicate trebuie să fie enumerate în procesul-verbal
sau în lista anexată, indicându-se exact numărul, măsura, cantitatea, elementele lor
caracteristice și, pe cât e posibil, valoarea lor.
În cadrul ședinței de judecată au fost cercetate mai multe copii de documente
și acte ale acțiunilor procesuale ridicate de către procurorul Lupașcu Ruslan.
Respectiv, instanța de judecată reține că actele procesuale ridicate de către
procurorul Lupașcu Ruslan au fost anexate la materialele cauzei în copie xerox
după cum urmează: Volumul I- Copia ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 31 iulie 2007; f.d. 54 – Copia ordonanței
de retragere a cauzei penale de la un organ de urmărire penală și transmiterea la alt organ de urmărire penală din 02 august 2007; f.d. 55-56 –
Copia ordonanței de formare a grupului de urmărire penală 06 august 2007;f.d. 57-58 – Copia ordonanței privind modificare grupului de
urmărire penală din 03 octombrie 2007; f.d. 65-72 – Copia procesului verbal de audiere a părții vătămate Razzah Djaniev 04 august 2007; f.d.
73-75 – Copia procesului verbal de audiere martorului Crăciun Andrei din 31 iulie 2007;f.d. 80-82 – Copia procesului verbal de perchiziție 03
august 2007;f.d. 83-85 – Copia procesului verbal de audiere a martorului Crăciun Andrei din 07 august 2007;f.d. 98-100 – Copia procesului
verbal de audiere martorului Crăciun Ion din 31 iulie 2007; f.d. 104-106 – Copia procesului verbal de audiere martorului Ermicioi Ion din 22
august 2007; f.d. 109-110 – Copia procesului verbal de audiere martorului Horneț Vitalie din 23 octombrie 2007; f.d. 111-112 – Copia
procesului verbal de audiere martorului Țușca Andrei din 23 octombrie 2007;f.d. 113-114 – Copia procesului verbal de audiere martorului
Ermicioi Ivan din 19 octombrie 2007;f.d. 115-116 – Copia procesului verbal de audiere martorului Panovici Nadejda din 19 octombrie 2007; f.d.
117-118 – Copia procesului verbal de audiere martorului Covaleov Vitalie din 12 octombrie 2007; f.d 119-121 – Copia procesului verbal de
audiere suplimentară a părții vătămate Razzan Djaniev din 19 octombrie 2007; f.d. 126-128 – Copia raportului de expertiză psihiatrică legală
ambulatorie nr. 629 din 10 decembrie 2007;f.d. 162-164 – Copia ordonanței de punere sub învinuire din 19 decembrie 2007; f.d. 141 – Copia
ordonanței de punere sub învinuire din 19 octombrie 2007; f.d. 171-180 – Copia rechizitoriului întocmit la 25 decembrie 2007. Volumul II - f.d.
6-8 – Copia ordonanței de modificare a acuzării în ședința de judecată în sensul agravării ei din 01 februarie 2008; f.d. 39-45 – Copia
alocațiune la cauza penală nr. 2007038285; f.d. 46-49 – Copia declarațiilor inculpatului Crăciun Andrei în ședința de judecată; f.d. 50-53 –
Copia declarațiilor părții vătămate Djaniev Razzah în ședința de judecată din 04 iunie 2008; f.d. 54-55 – Copia declarațiilor martorului
Ermicioi Ion în ședința de judecată din 04 noiembrie 2008; f.d. 56-57 – Copia declarațiilor martorului Panovici Nadejda în ședința de judecată
din 04 noiembrie 2008; f.d. 58-60 – Copia declarațiilor martorului Țușcă Andrei în ședința de judecată din 04 noiembrie 2008; f.d. 61-62 –
Copia declarațiilor martorului Ceban Damian în ședința de judecată din 18 decembrie 2008; f.d. 67-71 – Copia sentinței nr.1-30/09 din 09
februarie 2009 emisă de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău; f.d. 72-73 – Copia opiniei separate nr. 1-30/09 din 09 februarie 2009, emisă de
judecătorul Judecătoriei Buiucani Lazari S.H.; f.d. 129-139 – Copia hotărârii plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4-1re-284/12 din 22
octombrie 201, f.d. 160-172 – Copia deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 1a-140/13 din 11 iunie 2013; f.d. 146-152 – Copia încheierii din 12
octombrie 2016 emisă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; f.d. 156 – Copia scrisorii nr. 19-
06/418 din 30 martie 2017; f.d. 157 – Copia scrisorii nr. 19-06/419 din 30 martie 2017; Volumul IV - f.d. 46 – Copia procesului verbal al
ședinței de judecată din 15 noiembrie 2007; f.d. 47 – Copia încheierii nr. 925/07 din 15 noiembrie 2007; f.d. 49 – Copia procesului verbal al
ședinței de judecată din 14 decembrie 2007; f.d. 50 – Copia încheierii nr. 994/07 di 14 decembrie 2007; f.d. 77 – Copia ordinului cu privire la
suspendarea din funcție nr. 258-p din 09 martie 2017).
Pe versoul documentelor menționate supra, a fost aplicată o ștampilă și
mențiunea ”Corespunde originalului”, lipsind o carvea semnătură în dreptul
acestei mențiuni, nefiind indicat numele, prenumele persoanei care a efectuat
mențiunea respectivă, iar instanța de judecată în forma în care au fost anexate nu le
poate da o careva apreciere acestora, chiar dacă au fost cercetate în cadrul ședinței
de judecată, respectiv acesta nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare.
Astfel, constatările procurorului Lupașcu Ruslan făcute în dezbaterile
judiciare în baza acestor copii xerox de pe documente și de pe actele acțiunilor
procesuale nu pot fi reținute, or în baza acestor copii instanța de judecată nu poate
reține că inculpatul Cociu Lilian Nicolae a întreprins careva acțiuni intenționate de
a trage la răspundere penală o persoană nevinovată.
Probele administrate de către Cociu Lilian Nicolae în cadrul cauzei penale nr.
2007038285 au fost verificate de către șeful secției Garabagiu Sergiu, de către un
procuror pe misiuni speciale, iar pe final de către Prim-Adjunct al Procurorului
General, Pascari Vasile, care a confirmat rechizitoriul și numai după acest exercițiu
procesual, cauza penală în privința lui Crăciun Andrei a fost expediată în instanța
de judecată.
Totodată, art. 281 alin. (2) din Codul de procedură penală, reglementează
cerinţele cărora trebuie să corespundă ordonanţa de punere sub învinuire, care
cuprinde descrierea mijloacelor, a modului de săvârşire a infracţiunii şi
consecinţele ei, caracterul vinei şi motivele acesteia.
În conţinutul ordonanţei de punere sub învinuire, procurorul Lupașcu Ruslan
nu a indicat prin ce s-a materializat latura subiectivă, latura obiectivă şi
consecinţele infracţiunii prevăzute de art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal,
incriminate lui Cociu Lilian Nicolae, respectiv în ce au constat acțiunile
nemijlocite intenționate ale acestuia, nu a reușit însă să clarifice acest aspect, nici
pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de judecată.
Totodată, urmează a fi reținute considerentele expuse în hotărărea nr. 24 din
17.10.2019, potrivit cărora Curtea Constituțională observă că nu există repere fixe
în legea penală în funcție de care să poată fi apreciat conținutul noțiunii de
”urmări grave” utilizată în aceste articole din Codul penal. De asemenea, legea nu
stabilește niciun criteriu material care să cuantifice ”gravitatea” urmării
prejudiciabile. De altfel, calificarea urmărilor infracțiunii ca fiind ”grave” are
implicații majore în privința agravării răspunderii penale a făptuitorului. Această
concluzie decurge din compararea sancțiunilor infracțiunilor tip în care nu este
prevăzut semnul calificativ ”urmări grave” și infracțiunile agravate care prevăd
această noțiune.
Astfel, chiar și în cazul infracțiunilor ale căror subiecte practică o anumită
activitate profesională [articolele 307 alin. (2) lit. c) și 335 alin. (11) din Codul
penal] există riscul ca ”gravitatea” să fie apreciată în baza unor criterii arbitrare şi
discreționare de către cei dotați cu competența aplicării legii penale (a se vedea, de
exemplu, hotărârea Curții Europene în cauza Oleksandr Volkov v. Ucrainai din 9
ianuarie 2013, § 186, în care Curtea a constatat că formularea unei legi nu era
suficient de clară pentru a le permite destinatarilor săi - judecători, adică persoane
bine pregătite din punct de vedere juridic, să cunoască faptele care le pot angaja
răspunderea disciplinară).
Așadar, în lipsa unor repere fixe stabilite în legea penală, calificarea urmărilor
prejudiciabile ale infracțiunii ca fiind ”urmări grave” se face la discreția celor
care aplică legea penală, justițiabilul aflându-se într-o stare de incertitudine
juridică.
Prin urmare, Curtea urma să emită o Adresă către Parlament în vederea
stabilirii în legea penală, cu exactitate, a urmărilor care pot fi calificate drept
”urmări grave” în contextul tuturor infracțiunilor din Codul penal.
Astfel, instanța de judecată ajunge la concluzia că atăt timp căt nu există
repere fixe în legea penală în funcție de care să poată fi apreciat conținutul
noțiunii de ”urmări grave”, constatările discreționare ale procurorului Lupașcu
Ruslan în cazul din speță, precum că în ațiunile inculpatului Cociu Lilian Nicolae
ar fi prezentă agravanta indicată la lit. c) din art. 306 din Codul penal, constituie o
interpretare extensivă defavorabilă, care dacă ar fi reținută și de către instanța de
judecată, poate să constitie inevitabil o încălcare a articolului 7 din CEDO.
În acest sens, Curtea Europeană a reiterat în cauza Prigală v. Republica
Moldova, 13 februarie 2018, § 38-40, că interpretarea extensivă defavorabilă
constituie o încălcare a articolului 7 din CEDO.
Astfel, potrivit celor descrise supra, se atestă cu certitudine că faptele
inculpatului Cociu Lilian Nicolae nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate
prevăzute de art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal.
Or, în jurisprudența sa, CtEDO a stabilit că articolul 7 din CEDO trebuie să
fie interpretat şi aplicat astfel încât să se asigure o protecție efectivă împotriva
urmăririi penale, a condamnării şi a sancționării arbitrare a persoanei (Rohlena v.
Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, § 50; Vasiliauskas v. Lituania [MC], 20 octombrie
2015, § 153; Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 45). Această afirmație
este valabilă şi în contextul articolului 22 din Constituție.
Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură penală, sentinţa de
achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.
Pe cale de consecință, în privința inculpatului Cociu Lilian Nicolae, urmează
a fi adoptată o sentință de achitare, pe motiv că partea acuzării nu a administrat și
nu a prezentat probe care să susțină latura obiectivă și latura subiectivă a
infracțiunii incriminate, indicând discreționar în actul de învinuire și agravanta
”urmări grave”, prevăzută de lit. c) a art. 306 alin. (2) din Codul penal.
Suplimentar, instanța de judecată reține că la data de 25.09.2017, prin
intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost înregistrată cu
nr. 46639, plângerea semnată de Cociu Lilian prin care a solicitat restabilirea în
funcția deținută anterior, până la adoptarea definitivă a hotărârii
judecătorești asupra cauzei penale.
Prin încheierea nr. 10-677/2017 din 04.01.2018, judecătorul a dispus a înceta
procedura la examinarea plângerii înaintate de Cociu Lilian, expediind plângerea și
materialele anexate Judcătoriei Chișinău, sediul Centru pentu a fi examinată
împreună cu fondul cauzei penale.
 Plângerea depusă la data de 25.09.2017, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă,
deoarece urmează a fi pronunțată o sentință de achitare în privința lui Cociu Lilian,
iar în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) din Legea nr. 3 din 25.02.2016,
cu privire la Procuratură în acest caz suspendarea din funcție încetează, iar
procurorul este restabilit în toate drepturile anterioare.
Totodată, instanța de judecată reține că că la data de 05.04.2017, prin
intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost înregistrată cu
nr. 20384, plângerea semnată de apărătorul Ion Vizdoga, prin care a solicitat
recunoașterea nulității ordonanței de punere sub învinuire a lui Lilian Cociu din
13.03.2017 și a ordonanței din 07.04.2017, adoptată de Procurorul General prin
care s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii avocatului Vizdoga Ion în
interesele inculpatului Cociu Lilian.
Prin încheierea nr. 10-360/2017 din 31.07.2017, judecătorul a dispus
declinarea competenței după materie la examinarea plângerii înaintate de avocatul
Vizdoga Ion în interesele lui Cociu Lilian, în favoarea judecătorului Judecătoriei
Chișinău, Grigore Manoli, care examina în fond cauza penală de învinuire a lui
Cociu Lilian.
Atât timp cât se impune adoptarea unei sentințe de achitare în privința
inculpatului Cociu Lilian Nicolae, pe motivele evidențiate supra, instanța nu se va
expune asupra argumentelor și considerentelor apărătorului Vizdoga Ion indicate în
textul plângerii menționate mai sus, or constatarea nulității acestor ordonanțe ar
impune adoptarea unei sentințe de încetare în conformitate cu prevederile art. 391
alin. (1), pct. 6) din Codul de procedură penală, dar în dezbateri judiciare
apărătorul a pledat pentru achitarea inculpatului Cociu Lilian Nicolae.
Totodată, instanța de judecată reține că la baza învinuirii aduse inculpatului
Ababii Ghenadie Dumitru în baza art. 310 alin. (2) din Codul penal, a fost pus
procesul verbal de audiere a martorului Covaleov Vitalie Vasile din 12.X.2007,
care a fost recunoscut în calitate de corp delict și a fost cercetat în cadrul ședinței
de judecată.
În viziunea procurorului Lupașcu Ruslan raportul de expertiză judiciară nr. 17
întocmit la 07.02.2017, vine să confirme că procesul verbal de audierea a
martorului Covaleov Vitalie Vasile din 12.X.2007, a fost falsificat de inculpatul
Ababii Ghenadie Dumitru, deoarece ”Scrisul manuscris ”Дин кувинтеле меле у
скрс корект е читит” de la fila nr. 2 (numerotată cu nr. 84) din procesul verbal
de audiere a martorului pe numele cet. Covaliov Vitali Vasili din 12.10.2007,
întocmit în incinta CGP mun. Chișinău nu a fost executat de Covaliov Vitali.
Semnăturile de la rubricile ”Martor___” de pe fila nr. 1 (numerotată cu nr.
83) și aplicată mai jos de textul ”Дин кувинтеле меле у скрс корект е читит”
de pe fila nr. 2 (numerotată cu nr. 84) din procesul verbal de audiere a martorului
pe numele cet. Covaliov Vitali din 12.10.2007, întocmit în incinta CGP mun.
Chișinău probabil nu au fost executate de cet. Covaliov Vitali. Cauza
probabilității este cuantumul redus al materialului grafic în litigiu, ceea ce nu
permite identificarea unui număr mai mare de indici divergenți esențiali”.
Procurorul Lupașcu Ruslan de fapt a indicat în partea dispozitivă a ordonaței
de numire a expertizei grafoscopice din 25.01.2017, că pune la dispoziția
expertului semnăturile și înscrisurile efectuate de către Covaliov Vitali Vasili,
chiar dacă în conținutul acestor acte procesuale era indicat un alt prenume și
patronimic (Covaliov Vitalii Vasilievici), comunicând în cadrul ședinței de
judecată că el personal a interacționat cu ofițerul/rii de urmărire penală, care au
întocmit actele procesuale în cauza penală nr. 2006010837, prezentată ca material
comparativ, respectiv în acest mod s-a încredințat că anume Covaliov Vitalii
Vasilievici a cărui nume, prenume, patronimic a fost indicat în conținutul acestor
acte procesuale, le-ar fi semnat și anume acestuia i-ar aparține și scrisul manuscris
din conținutul lor, dar nu a comunicat de ce în textul ordonaței de numire a
expertizei a fost indicat alt prenume și patronimic (Covaliov Vitali Vasili),
probabil ca să coincidă cu numele, prenumele (Covaliov Vitali) indicat în copia
actului de deces nr. 4991 din 06.12.2007.
Respectiv, nu este clar în baza cărui act processual procurorul Ruslan Lupașcu
a ridicat cauza penală nr. 2006010837, în care se pretinde că se aflau actele
procesuale descrise în pct. 2.1 a ordonanței de numire a expertizei grafoscopice din
25.01.2017, indicată în anexă la scrisoarea de însoțire, care au fost prezentată
expertului ca material comparativ, pentru formularea concluziilor din raportul de
expertiză judiciară.
Totodată, actele procesuale descrise în pct. 2.1 a ordonanței de numire a
expertizei grafoscopice din 25.01.2017, nu s-au anexat la materialele prezetei
cauze penale, pentru a putea fi cercetate în cadrul ședinței de judecată, nefiind
clar nici de ce expertul Munteanu Maxim Mihail nu le-a ilustrat integral în planșa
demonstrativă la raportul de expertiză nr. 17 din 17.01.2017, dar a ilustrat doar
aspectul general al cauzei penale nr. 2006010837 (im. nr. 1 f.d. 184 VIII).
Fiind audiat expertul Munteanu Maxim Mihail în cadul ședinței de judecată,
după reluarea cercetării judecătorești, a comunicat că nici nu a observat/sesizat că
numele, prenumele, patronimicul (Covaleov Vitalie Vasile) indicat în conținutul
procesului verbal de audiere a martorului din 07.X.2007, care a fost recunoscut în
calitate de corp delict în prezenta cauză penală, nu coincide cu numele,
prenumele, patronimicul persoanei indicat în actele prezentate de procuror ca
material comparativ (Covaliov Vitalii Vasilievici), deși în raportulul de expertiză
judiciară nr. 17 din 17.01.2017, în concluzie a indicat: 1.a. Scrisul
manuscris………….nu a fost executat de cet. Covaliov Vitali; 1.b.
Semnăturile…………probabil nu au fost executate de cet. Covaliov Vitali.
 Expertul Munteanu Maxim Mihail nu a pus la îndoială și/sau nu a luat în
calcul că scrisul manuscris și semnăturile din actele procesuale prezentate ca
material comparativ ar putea să aparțină unor persoane diferite.
Expertul Munteanu Maxim Mihail în raportul de expertiză judiciară nr. 17 din
17.01.2017 a formulat o concluzie cu probabilitate (1.b. Semnăturile… probabil
nu au fost executate de cet. Covaliov Vitali), explicând în cadrul ședinței de
judecată considrentele care nu i-au permis să formulize o concluzie certă, asupra
întrebării indicate în textul ordonaței procurorului.
Totodată, expertul Munteanu Maxim Mihail a răspuns diferit la anumite etape
ale audierii sale, la aceiași întrebare a instanței de judecată: Dacă ar fi examinat
ipoteza că semnătura și scrisul manuscris din materialul comparativ ar
aparine aceleiși persoane?.
Totodată, instanța de judecată reține că planșa demonstartivă la raportul de
expertiză judiciară nr. 17 din 07.01.2017, conține im. nr. 1 – aspectul general al
cauzei penale nr. 2006010837, im. nr. 9 – scris manuscris liber model de
comparație executat pe P-V de audiere a bănuitului din 09.08.2006 de către
Covaliov Vitali și im. nr. 11 – fragmente din scrisul manuscris liber model de
comparație executat pe P-V de audiere a bănuitului din 09.08.2006 de către
Covaliov Vitali (nume, prenume indicat în copia actului de deces nr. 4991 din
06.12.2007), fără a fi realizate imagini integrale cu aceste acte procesuale, care se
pretinde că ar conține fragmentele din acestea, incluse în planșa demonstrativă,
chiar dacă denumirea acestor acte au fost indicate în ordonanța procurorului ca
modele de comparație, pe când procesul verbal de audiere a martorului Covaleov
Vitalie Vasile din 12.X.2007, l-a inclus integral în im. nr. 2.3 din planșa
demonstrativă (f.d. 184-187 V III).
Trecând peste aceste neclarități, instanța de judecată reține că expertul
Munteanu Maxim Mihail nu a formulat concluzii certe în raportul de expertiză
judiciară pe care l-a întocmit, nu s-a încredințat că semnătura și scrisul manuscris
din materialul comparativ indicat în pct. 2.1 al ordonanței de numire a expertizei
grafoscopice din 25.01.2017 (f.d. 171,172, VIII) ar aparține aceleiși persoane
Covaliov Vitalii Vasilievici, a.n. 1973, a neglijat faptul că numele, prenumele,
patronimicul persoanei din procesul verbal de audiere a martorului Covaleov
Vitalie Vasile din 12.X.2007 și din actele procesuale care se pretinde că au fost
prezentate ca material comparativ nu ar coincide și că de fapt nu ar coincide nici cu
numele, prenumele, patronimicul persoanei indicat de procuror în partea
dispozitivă a ordonanței (Covaliov Vitali Vasili), iar în concluzii la raportul de
expertiză judiciară a indicat doar numele, prenumele Covaliov Vitali indicat în
copia actului de deces nr. 4991 din 06.12.2007.
 Suplimentar, instanța de judecată reține că procesul verbal de audiere a
martorului Covaleov Vitalie Vasile din 12.X.2007, a fost ridicat din cauza penală
nr. 2007038285, iar procurorul Ruslan Lupașcu a întocmit ordonanța privind
efectuarea ridicării din 24.01.2017 și procesul verbal de ridicare din 24.01.2017.
Totodată, instanța de judecată reține că la materialele cauzei penale nu se
regăsește o ordonanță sau un proces verbal de ridicare a actelor procesuale care au
fost utilizate pentru cercetare comparativă, contrar celor indicate în conținutul art.
126 alin. (1) și art. 131 alin. (1), (2) din Codul de procedură penală.
În același timp, instanța de judecată reține că în cadrul ședinței de judecată nu
a fost cercetat nici un act procesual indicat în pct. 2.1 din partea dispozitivă a
ordonanței de numire a expertizei grafoscopice din 25.01.2017 (f.d. 171, 172,
VIII), care să conțină scrisul manuscris și semnătura lui Covaliov Vitalii
Vasilievici, pe care expertul Munteanu Maxim Mihail le-ar fi utilizat ca modele de
comparație la întocmirea raportului de expertiză judiciară, fiind cercetată doar im.
nr. 1 - aspectul general al cauzei penale nr. 2006010837 (f.d. 184 VIII) și
scrisorea de însoțire nr. 8-39/13-73 din 25 ianuarie 2017, în conținutul căreia
la anexă este idicat: ”3. Dosarul penal nr. 2006010837, cu acte procesuale
pentru cercetare comparativă pe 34 file”, dar acestea nu pot înlătura dubiile
instanței apărute în legătură cu materialul coparativ utilizat la întocmirea raportului
de expertiză și concluziile indicate în conținutul acestuia.
Or, însăși expertul Munteanu Maxim Mihail a indicat în conținutul raportului
de expertiză judiciară nr. 17 din 07.01.2017, că materialul prezentat pentru
comparație corspunde partial cerințelor.
După audierea expertului Munteanu Maxim Mihail pe marginea raportului de
expertiză judiciară, în cadrul ședinței de judecată și după apariția circumstanțelor
care justificau prezentarea unor probe suplimentare de către partea acuzării, aceasta
nu a solicitat numirii a unei expertize repetate, suplimentare și/sau în comisie, nu a
prezentat careva probe care să indice că persoana Covaleov Vitalie Vasile, audiat
ca martor potrivit procesului verbal de audiere din data de 12.X.2007, aste aceiași
persoană a cărui nume, prenuime, patronimic Covaliov Vitalii Vasilievici a fost
indicat în actele procesuale prezentate expertului ca material comparativ și este
aceiași persoană a cărui nume, prenume a fost indicat în actul de deces ca fiind
Covaliov Vitali, nu a solicitat suplimentar audierea martorilor nemijlocit în ședință
de judecată, desi a comunicat că a interacționat cu ofițerul/rii de urmărire penală,
care au întocmit acte procesuale în cauză penală nr. 2006010837, care au fost
prezentate expertului ca material comparativ, acțiuni care posibil urmau să
înlăturile neclaritățile, dubiile și incertitudinile apărute.
În schimb a ales să menționeze declarativ în cadrul dezbaterilor judiciare că
Ababii Ghenadie Dumitru nu l-ar fi identificat pe Covaleov Vitalie Vasile, doar s-
a limitat la faptul că acesta a fost identificat și prezentat de alți membri ai grupului
de urmărire penală și doar l-a audiat.
Astfel, singura probă - raportul de expertiză judiciară nr. 17 întocmit la
07.02.2017 nu poate fi pus la baza sentinței de condamnare a lui Ababii Ghenadie
Dumitru, atât timp cât neconcordanțele, dubiile și incertitudinile apărute nu au fost
înlăturate în careva mod, iar alte probe care să susțină faptul falsificării procesului
verbal de audiere a martorului Covaleov Vitalie Vasile din 12.X.2017, la
materialele cauzei penale nu se regăsesc și nici pe parcursul examinării cauzei
penale nu au fost prezentate.
Pe cale de consecință se impune achitarea lui Ababii Ghenadie Dumitru
învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute art. 310 alin. (2) din Codul penal,
reieșind din prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură penală, ori
nu se constată existenţa faptei infracţiunii.
Totodată, Ababii Ghenadie Dumitru a fost învinuit de săvârşirea infracţiunii
prevăzute de art. art. 42 alin. (5), art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal.
Procurorul Lupașcu Ruslan a comunicat în cadrul dezbaterilor judiciare că în
cadrul urmăririi penale nu s-a stabilit cu care din procurori ar fi acționat în
complicitate inculpatul Ababii Ghenadie Dumitru cănd ar fi comis infracțiunea
prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal.
În situația în care procurorul Lupașcu Ruslan nu a putut stabili cu care
procuror ar fi acționat în complicitate inculpatul Ababii Ghenadie, acesta nu poate
fi desinestătător subiect al infracțiunii incriminate, atât timp cât subiectul
infracțiunii prevăzute de art. 306 din Codul penal, este unul special - persoana
care efectuează urmărirea penală.
În cauza penală de învinuire a lui Crăciun Andrei în comiterea infracțiunilor
încriminte, urmărirea penală a fost efectuată inițial de procurorul Postică Aurel și
ulterior de procurorul Cociu Lilian, potrivit ordonanțelor Prim-adjunct al
Procurorului General adoptate în aceas sens în cauza penală, respectiv procurorul
Lupașcu Ruslan nu a reușit să stabilească cu cine dintre acești doi, sau cu oricare
alt procuror ar fi acționat în complicitate inculpatul Ababii Ghenadie Dumitru,
pentru a comite infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 306 alin. (2) lit. a), c)
din Codul penal, sau poate nici nu s-a dorit să se stabilească această circumstanță
pe parcursul urmăririi penale, pentru a evita tragerea la răspundere penală a
făptuitorului.
Totodată, instanța de judecată reține că chiar dacă inculpatul Ababii Ghenadie
Dumitru a fost inclus în grupul de urmărire penală, potrivit ordonanței Prim-
adjunct al Procurorului General adoptată în cauza penală, acesta a efectuat o
singură acțiune procesuală de urmărire penală și anume a audiat martorul
Covaleov Vitalie Vasile, consemnând declarațiile acestuia în proceesul verbal de
audiere a martorului din 12.X.2007, iar procurorul Ruslan Lupașcu nu a reușit în
cadrul ședinței de judecată să probeze/demonstreze faptul că acest proces ar fi fost
falsificat și că de fapt această acțiune procesuală nu ar fi avut loc.
Conform art. 8 alin. (3) din Codul de procedură penală, concluziile despre
vinovăţia persoanei de săvârşirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile
prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
Pe cale de incidență, în privința inculpatului Ababii Ghenadie Dumitru,
urmează a fi adoptată o sentință de achitare, pe motiv că partea acuzării nu a
administrat și prezentat probe care să susțină existența elementelor infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, or
inculpatul de unul singur, atât timp cât nu s-a stabilit cu cine ar fi acționat în
complicitate, nu poate fi subiect al infracțiunii incriminate, deoarece nu a efectuat
urmărirea în cauza penală, pornită pe faptul omorului lui Chiorescu Ștefan și
tentativei de omor a lui Djaniev Razzah.

Cheltuieli judiciare
Procurorul Lupașcu Ruslan a solicitat de a fi încasate de la inculpați
cheltuielile judiciare, suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare în
prezenta cauză penală.
Astfel, urmează a fi reținut că în conformitate cu prevederile art. 227 alin. (1),
(2), (3) din Codul de procedură penală, cheltuieli judiciare sânt cheltuielile
suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite
martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,
interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,
transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru
acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea
contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a
expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu
efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc
din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Conform art. 229 alin. (1) din Codul de procedură penală, cheltuielile
judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului, iar potrivit
alin. (2) al aceleiași norme legale, instanța de judecată poate obliga condamnatul
să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,
traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care
acordă asistenta juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele
justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor
judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau
căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia
urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.
Totodată, instanța de judecată enunță că în conformitate cu prevederile art.
143 din Codul de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod
obligatoriu, pentru constatarea:1) cauzei morții; 2) gradului de gravitate și a
caracterului vătămărilor integrității corporale; 3) stării psihice și fizice a
bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurile în care apar îndoieli cu privire la
starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra de sine stătător
drepturile și interesele legitime în procesul penal; 3.1) stării psihice și fizice a
persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte de tortură, tratamente
inumane sau degradante; 4) vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau pârții
vătămate – în cazurile în care această circumstanță are importanță pentru cauza
penală, iar documentele ce confirmă vârsta lipsesc sau prezintă dubiu; 5) stării
psihice sau fizice a părții vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privința
capacității lor de a percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza penală
și de a face declarații despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse, în mod
exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată; 6) altor cazuri când prin
alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.
În virtutea prevederilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14 aprilie 2016,
cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, în cauzele penale,
cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul
expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142
alin. (2) din Codul de procedură penală.
Drept urmare, instanța de judecată evidențiază că statului îi revine obligația
pozitivă de a administra probe pentru a demonstra vinovăția unei persoane, or
potrivit art. 100 alin. (2) din Codul de procedură penală și art. 6 par. 2 CEDO,
sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală, persoana acuzată
de un delict beneficiind de ,,prezumția nevinovăției”, stipulată la art. 8 din Codul
de procedură penală.
Astfel, luând în considerație cele menționate supra, instanța de judecată reține
că cheltuielile judiciare suportate chiar dacă au fost solicitate de a fi încasate de la
inculpați la etapa dezbaterilor judiciare de către procuror, până la retragerea
completului în camera de deliberare, dar această solicitare urmează a fi respinsă de
către instanța de judecată, deoarece instanța nu poate aprecia că cheltuielile
judiciare solicitate se încadrează în prevederile art. 227 alin. (2) din Codul de
procedură penală. Or, dispoziția legală citată mai sus, enumeră exhaustiv sumele
ce se încadrează în cheltuieli judiciare, procurorul având obligația să-și
argumenteze cerința înaintată.

Măsură preventivă:
 Conform prevederilor art. 396 pct. 3) din Codul de procedură penală,
dispozitivul sentinţei de achitare sau de încetare a procesului penal trebuie să
cuprindă: 3) dispoziţia de revocare a măsurii preventive, dacă o astfel de măsură
a fost aplicată.

Corpuri delicte:
Conform art. 158 alin. (l) din Codul de procedură penală, corpuri delicte sânt
recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au
servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale
sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori
obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii,
constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru
respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale.
Iar potrivit art. 162 alin. (l) din Codul de procedură penală, în cazul în care
procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluționării cauzei în
fond, se hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte. In acest caz: 1) uneltele
care au servit la săvârșirea infracțiunii vor fi confiscate şi predate instituțiilor
respective sau nimicite; 2) obiectele a căror circulație este interzisă vor fi predate
instituţiilor respective sau nimicite; 3) lucrurile care nu prezintă nici o valoare şi
care nu pot fi utilizate vor fi distruse, iar în cazurile în care sânt cerute de persoane
ori instituţii interesate, ele pot fi remise acestora; 4) banii şi alte valori dobândite
pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale se
restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. Celelalte obiecte se
predau proprietarilor legali, iar dacă aceştia nu sânt identificaţi, se trec în
proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenenţa acestor obiecte,
litigiul se soluţionează în ordinea procedurii civile. Banii marcaţi, asupra cărora au
fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se
restituie proprietarului de la bugetul de stat; 5) documentele care constituie
corpuri delicte rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui sau, la
solicitare, se remit persoanelor interesate.
În conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 13) din Codul de
procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează
chestiunea cu privire la corpurile delicte.
Corpul delict – procesul verbal de audiere a martorului Covaleov Vitalie
Vasile din 12.X.2007, recunoscut și anexat la cauza penală prin ordonanța din
31.03.2017 (f.d. 195 V III), descris în conținutul acesteia, urmează a fi păstrat la
materialele dosarului pe tot termenul de păstrare a lui.
Analizând argumentele acuzării și apărării, elucidând și constatând în ședință
starea de lucruri, examinând și apreciind probele cercetate în ședință de judecată,
în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. art. 384, 385, 390 alin. (1) pct. 1),
3), 392-394, 396 și 397 din Codul de procedură penală, instanța de judecată

h o t ă r ă ș t e:

Se achită Cociu Lilian Nicolae născut la *****, învinuit de săvârşirea

infracţiunii prevăzute art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, deoarece fapta
acestuia nu întrunește elementele infracțiunii încriminate.
Se achită Ababii Ghenadie Dumitru născut la *****, învinuit de săvârşirea
infracţiunii prevăzute art. 310 alin. (2) din Codul penal, deoarece nu s-a constatat
existenţa faptei infracţiunii.
Se achită Ababii Ghenadie Dumitru născut la *****, învinuit de săvârşirea
infracţiunii prevăzute art. 42 alin. (5), art. 306 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal,
deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii încriminate.
Corpul delict – procesul verbal de audiere a martorului Covaleov Vitalie
Vasile din 12.10.2007, recunoscut și anexat la cauza penală prin ordonanța din
31.03.2017 (f.d. 195 V III), descris în conținutul acesteia, urmează a fi păstrat la
materialele dosarului pe tot termenul de păstrare a lui.
Se respinge solicitarea procurorului Lupașcu Ruslan de a încasa în mod
solidar de la Cociu Lilian Nicolae și Ababii Ghenadie Dumitru cheltuielile
judiciare în mărime de 1.484 Lei, suportate în prezenta cauză penală, ca fiind
neîntemeiată.
Se respinge solicitarea procurorului Lupașcu Ruslan de a încasa de la Ababii
Ghenadie Dumitru cheltuielile judiciare în mărime de 340 Lei, pentru expertiza
judiciară grafoscopică, suportate în prezenta cauză penală, ca fiind neîntemeiată.
Se respinge ca inadmisibilă plângerea depusă la data de 25.09.2017,
explicându-i lui Cociu Lilian că în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) din
Legea nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, dacă a fost pronunțată o
sentință de achitare, suspendarea din funcție încetează, iar procurorul este restabilit
în toate drepturile anterioare.
Se explică părților și participanților la proces, precum și persoanelor
interesate că sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpaților.
Se expediază pentru informare în adresa Agenției Servicii Publice o copie de
pe sentința în cauză.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15
zile prin intermediul judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Președintele ședinței,
judecătorul Grigore
Manoli
Notă: Sentința motivată a fost pronunțată în ședință de judecată din data de 21 noiembrie 2019 ora 09:00 min.