Dosarul nr.

3-1004/2020

HOTĂRÎRE
În numele Legii

22.12.2020 mun. Chişinău

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani

Instanța de contencios administrativ compusă din:
Preşedinte de ședință, judecător Oleg Melniciuc
Grefier Ana Pușciuc

Cu participarea:
Reprezentantului reclamantului, Cornel Dudnic, avocatui Anatolie Donciu.
Reprezentanților pârâtului Autoritatea Națională de Integritate, Angela Nenița.

În lipsa:
Reclamantului Cornel Dudnic.

Examinând în şedinţă de judecată publică, în ordinea contenciosului

administrativ, cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Cornel Dudnic
împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile,
a constatat:

Reclamantul Cornel Dudnic s-a adresat în instanța de contencios

administrativ cu cererea de chemare în judecată împotriva Autorităţii Naţionale de
Integritate privind anularea procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 de iniţiere a
controlului și a actului de constatare nr. 50/04 din 27.03.202.
În argumentarea cererii de chemare în judecată, a relatat că, prin actul de
constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, întocmit de inspectorul superior de integritate
al Autorităţii Naţionale de Integritate Ada Griciuc, s-a decis: 1. Se constată
încălcarea regimului juridic al incompatibilităiţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, exprimată prin nesoluţionarea în
termen a stării de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 04.09.2015 -
02.03.2019, generată de exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de
deputat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo
din Republica Moldova; 2. Se constată încălcarea regimului juridic al
incompatibilităiţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, exprimată prin nesoluţionarea în termen a stării de
incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, generată de
exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de
administrator al SRL Vancor-Trans; 3. Se aplică în privinţa dlui Dudnic Cornel
interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică,
inclusiv eligibile, pe o perioadă de 3 ani, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (7)-
(8) din Legea nr. 133/2016.
Invocă că, în legătură cu faptul că respinge categoric acuzaţiile aduse prin
soluţia adoptată, au fost studiate şi analizate minuţios materialele dosarului de
control nr. 20190304476, pornit de Autoritate la 05.07.2019, inclusiv şi actul
respectiv, în vederea contestării acestuia, fiind atestă netemeinicia şi ilegalitatea
actului nominalizat, fapt pentru care este pasibil anulării, din următoarele
considerente.
Susține că, activitatea administrativă a ANI privind controalele respectării
anumitor regimuri juridice, inclusiv al incompatibilităţilor, în calitate de autoritate
publică, îndreptată spre examinarea condiţiilor pentru pregătirea şi emiterea unui
act administrativ individual reprezintă o procedură administrativă, care este
reglementată de legislaţia administrativă (Codul administrativ), dacă legea nu
prevede altfel.
Afirmă că, dat fiind faptul că procedura de control, realizată de ANI cu
privire la respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor prin prisma Codului
administrativ, reprezintă o activitate administrativă (procedură administrativă),
care, conform alin. (l) art. 78 Cod administrativ, se finalizează prin emiterea unui
act administrativ individual, această activitate este reglementată şi de legislaţia
administrativă în volumul în care nu contravine legilor speciale.
Consideră că, deciziile adoptate de inspectorii de integritate ai Autorităţii,
inclusiv procesele-verbale de iniţiere a controlului şi actele de constatare,
reprezintă acte administrative individuale şi fiind opozabile, pot fi, după caz,
atacate în ordinea stabilită de legislaţie. În speță, iniţierea, precum şi alte proceduri
ale controlului, au fost realizate confuz şi defectuos, fapt care a generat efecte
neclare şi concluzii eronate despre situaţiile de incompatibilitate ale reclamantului,
fiindu-i grav lezate drepturile şi libertăţile sale fundamentale.
Afirmă că, la 19.06.2019, inspectorul superior de integritate Ada Griciuc a
perfectat o notă, înregistrată cu nr. 09/255, prin care informează conducerea
Autorităţii despre existenţa unui articol în privinţa fostului deputat Corneliu
Dudnic, considerând oportună analiza conţinutului acestuia, iar la 02.07.2019 dna
Ada Griciuc depune conducerii ANI o sesizare din oficiu, înregistrată cu nr. 04-
08/302, prin care informează că ex-deputatul în Parlamentul Republicii Moldova
Corneliu Dudnic ar fi admis încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor prin
exercitarea simultană, în perioada 04.09.2015, data validării mandatului de deputat
prin hotărârea Curţii Constituţionale nr. 23 din 04.09.2015 - 21.03.2019, data
întrunirii legale a parlamentului nou ales şi încetării calităţii de deputat, a
mandatului de deputat şi a calităţii de administrator al SRL Vancor-Trans,
propunând înregistrarea şi repartizarea aleatorie a sesizării menţionate pentru
examinare în condiţiile legii.
Relevă că, ulterior, după verificarea prealabilă, în procesul-verbal nr. 164/04
din 05.07.2019 de iniţiere a controlului, inspectorul de integritate Ada Griciuc, cu
referinţă la prima, aşa-numita, situaţie de incompatibilitate a dlui Cornel Dudnic, a
indicat că: potrivit sesizării, dl Dudnic Cornel ar fi admis o eventuală încălcare a
regimului juridic al incompatibilităţilor prin exercitarea simultană, în perioada
04.09.2015 - 21.03.2019, a mandatului de deputat şi a funcţiei de administrator al
SRL Vancor-Trans, iar în procesul-verbal enunţat, dna A.Griciuc, a mai menţionat
că a stabilit că: în timpul deţinerii mandatului de deputat, dl Dudnic Cornel a
exercitat funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo
din Republica Moldova.
Menționează că, rezultat al verificării prealabile, inspectorul de integritate
Ada Griciuc a iniţiat controlul privind respectarea regimului juridic al
incompatibilităţilor în privinţa dlui Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, însă, deşi, în partea descriptivă a procesului-verbal nr. 164/04
din 05.07.2019 de iniţiere a controlului în privinţa dlui Dudnic Cornel, sunt
menţionate două stări de incompatibilitate, prin dispozitivul documentului enunţat,
Autoritatea a iniţiat controlul doar pe o singură situaţie de incompatibilitate, fără a
specifica pe care anume.
Afirmă că, în partea rezolutivă (concluzii şi decizii) a actului de constatare
nr. 50/04 din 27.03.2020, dl Dudnic Cornel este învinuit de încălcarea regimului
juridic al incompatibilităţilor în două cazuri separate: a) exercitarea concomitentă,
contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al
Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova şi b) exercitarea
concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de administrator al
SRL Vancor-Trans.
Observă că, atât în procesul-verbal de iniţiere a controlului în privinţa dlui
Dudnic Cornel, cât şi în actul de constatare nu s-a indicat perioada de control, fiind
consemnată doar perioada de timp în care ultimul s-ar fi aflat în pretinsele stări de
incompatibilitate, însă, în pct. 3 al Planului de lucru pe dosarul în cauză
nr.20190304476, în rubrica „perioada controlului” este înscris: 3 ani de la
eliberare.
Afirmă că, tot din acest Plan de lucru rezultă că acţiunile de investigare au
fost finisate la 23.08.2019, iar la 12.09.2019, orele 14.45, dl Dudnic Cornel, în
temeiul art. 33 din Legea nr. 132/2016, sub răspunderea prevăzută de legislaţia în
vigoare, a luat cunoştinţă cu materialele prezentului dosar de control, însă, conform
datelor din dosar, actul de constatare a fost perfectat doar la 27.03.2020, adică
peste 6 luni şi jumătate de la finisarea procedurii administrative respective.
Relevă că, Dudnic Cornel este vorbitor de limbă rusă, a absolvit şcoala
medie în limba rusă, nu cunoaşte la nivelul cuvenit limba română şi, după luarea de
cunoştinţă cu materialele controlului, a scris în Planul de lucru al dosarului numele,
prenumele şi calitatea sa în chirilică: «Дудник Корнел, сибъект».
Menționează că, în actul de constatare atacat, sunt cercetate, analizate şi
descrise două pretinse fapte de incompatibilitate a dlui Dudnic Cornel si anume:
starea de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 04.09.2015 - 02.03.2019,
generată de exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi
funcţia de prim- vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din
Republica Moldova, precum şi starea de incompatibilitate în care s-a aflat în
perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, generată de exercitarea concomitentă, contrar
legii, a mandatului de deputat şi funcţia de administrator al SRL Vancor-Trans,
însă, în realitate, controlul, conform procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, a
fost iniţiat doar pe o singură situaţie, nefiind concret specificată care anume, fapt
care a generat ilegalitatea actului respectiv de contestare şi a deciziei adoptate.
Observă că, raţionamentele verosimile invocate denotă că, decizia Autorităţii
de a iniţia controlul în privinţa dlui Dudnic Cornel contravine exigenţelor stabilite
de legislaţie, procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 conţine mai multe erori de
fapt şi de drept, incorectitudini şi inexactităţi, fapt care a generat: încălcarea
dreptului la apărare art.3, lit.lit.a) şi b) art. 33 din Legea nr. 132/2016, precum şi
art. 40 Cod administrativ; încălcarea dreptului la traducător, art. art. 26 şi 32 Cod
administrativ; încălcarea termenului rezonabil al procedurii administrative, art. art.
60-63 Cod administrativ.
Invocă că, cercetarea insuficientă a circumstanţelor a generat concluzii
greşite despre încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către Dudnic
Cornel, anumite aspecte legale şi acte normative din spaţiul legislativ naţional,
fiind interpretate denaturat. Bunăoară, concluziile Autorităţii cu privire la situaţiile
de incompatibilitate nesoluţionate, în care, chipurile, s-a aflat Dudnic Cornel prin
exercitarea simultană a mandatului de deputat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al
Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova, precum şi
exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de
administrator al SRL Vancor-Trans, sunt contrare legii, fapt care reprezintă temei
legal pentru anularea actului respectiv de constatare.
Menționează că, în conformitate cu art. 1.1. al Statutului Asociaţiei Federaţia
de Judo din Republica Moldova din 12.03.2010, reînregistrat la Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova la 13.12.2010, Asociaţia Federaţia de Judo din Republica
Moldova este o organizaţie obştească necomercială, cu caracter sportiv,
neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită în baza asocierii persoanelor
juridice (asociaţii obşteşti şi cluburi) în vederea realizării în comun a scopurilor
determinate de Statut, iar din art. 3.5. al Statutului nominalizat rezultă că, în
conformitate cu art. 26 al Legii nr. 837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti,
Asociaţia poate să desfăşoare activitatea economică prevăzută în statut şi în
exclusivitate pentru realizarea scopurilor statutare.
Susține că, art. 4.18. din Statutul enunțat stabileşte că prim-vicepreşedintele
se alege de către Adunarea generală la propunerea preşedintelui, prin vot deschis,
cu majoritatea simplă 50+1 din numărul delegaţilor cu drept de vot înregistraţi.
Prim-vicepreşedintele Asociaţiei coordonează activitatea subdiviziunilor. Prim-
vicepreşedintele Asociaţiei înlocuieşte preşedintele la absenţa acestuia.
Afirmă că, în statutul Asociaţiei nu este indicat expres că funcţia de prim-
vicepreşedintele este remunerată, iar Dudnic Cornel a negat categoric primirea
cărorva plăti salariale sau indemnizaţii de la Federaţia în cauză și nu a încheiat cu
Asociaţia FJM un contract individual de muncă, doar în baza căruia, conform
legislaţiei, poate fi achitat salariul.
Relevă că, în situaţia respectivă, Autoritatea a manifestat față de Dudnic
Cornel o atitudine discriminatorie, deoarece atât până la cazul dat, cât şi după,
inclusiv la moment, mai mulţi foşti şi existenţi, în prezent, deputaţi în Parlamentul
ţării, precum şi alte persoane cu funcţii de demnitate publică, ocupă funcţii de
conducere în diferite Federaţii (Asociaţii) sportive, fără să suporte careva
consecinţe.
Menționează, cu referinţă la presupusa exercitare concomitentă de către
Dudnic Cornel, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de administrator al
SC Vancor-Trans SRL că, nici în această situaţie documentele de fondare a
societăţii respective, inclusiv actul de constituire, înregistrat cu nr. 1006611003143
din 23.06.2006, nu conţin, expres, prevederi clare şi evidente cu privire la
salarizarea conducătorului și nici în cazul dat, nu a încheiat şi nu a semnat un
contract individual de muncă cu SC Vancor-Trans SRL, în baza căruia, conform
legislaţiei, i s-ar fi calculat şi plătit salariul, însă, Cornel Dudnic, a negat şi în cazul
dat primirea surselor băneşti, în calitate de salariu, de la întreprinderea
nominalizată, fapt care, potrivit legii, exclude calitatea dânsului de angajat.
Susține că, actul de constatare atacat conţine trimiteri la prevederile art. 2 şi
art. 29 din Legea salarizării nr. 847/2002, invocându-se că, salariu este orice
recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariaţilor de către angajator sau de
organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru
munca executată sau ce urmează a fi executată, fiind interzisă plata salariului în
natură. Salariat este persoana fizică care prestează o muncă conform unei anumite
specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza
contractului individual de muncă.
Afirmă că, în realitate, un astfel de contract individual de muncă, în baza
căruia Cornel Dudnic, ar fi ridicat, fizic sau prin transfer, careva surse băneşti, în
calitate de salariu, de la întreprinderea menţionată, nu există, iar Autoritatea nu a
demonstrat că reclamantul a încheiat cu SC Vancor-Trans SRL careva contracte.
Invocă că, în contextul afirmaţiilor expuse de către ANI pe dimensiunea
salariatului şi a salarizării, dat fiind faptul că Dudnic Cornel nu a primit nici o
recompensă sau câştig evaluat în bani, în baza contractului individual de muncă,
pentru o muncă prestată, ultimul nu poate fi considerat, în mod legal, în calitate de
angajat, salariat al societăţii menţionate.
Menționează că, în perioada de referinţă SC Vancor-Trans SRL nu a efectuat
absolut nici o tranzacţie comercială, cu excepţia celei de modificare a capitalului
statutar, fapt confirmat prin materialele anexate la dosar, iar în aceste cazuri
anumite au fost semnate de către Dudnic Cornel în calitate de fondator şi nu în
calitate de administrator, fapt care nu este interzis de legislaţie, iar, alte documente,
rapoarte financiare şi/sau dări de seamă, prezentate, după caz, la organele fiscale
şi/sau CNAS ori CNAM, din partea SC Vancor-Trans SRL, nici nu au fost semnate
de Cornel Dudnic, în calitate de conducător al acestei societăţi, situaţie, care
combate afirmaţia Autorităţii despre acest fapt.
Afirmă că, în cadrul discuţiei cu Dudnic Cornel privind relaţiile sale cu SC
Vancor-Trans SRL, în afară de faptul că nu a fost angajat oficial la această
întreprindere în calitate de administrator, ultimul a făcut aluzii la faptul că probabil
după validarea mandatului de deputat în Parlament, ar fi expediat la Camera de
înregistrare o cerere prin care a solicitat excluderea sa din funcţia de administrator,
fiind înlocuit cu mama sa.
Observă că, studierea şi analiza actelor normative indicate, precum şi a
materialelor dosarului de control, atestă incontestabil lipsa prevederilor expres
specificate cu privire la salarizarea, retribuirea sau remunerarea personală a dlui
Dudnic Cornel în calitate de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei obşteşti Federaţia de
Judo din Republica Moldova, precum şi de administrator al SC Vancor-Trans SRL.
Menționează că, dosarul de control nu conţine absolut nici o probă
verosimilă care ar demonstra că Cornel Dudnic a încheiat şi a semnat contracte
individuale de muncă cu Asociaţia FJM, sau cu SCVancor-Trans SRL, fapt care
exclude categoric primirea anumitor sume băneşti de la unităţile menţionate, în
calitate de salariu.
Susține că, Autoritatea nu a demonstrat că Cornel Dudnic ar fi primit,
ridicat, obţinut, fizic sau prin transfer, careva surse financiare de la entităţile
nominalizate, în calitate de salariu, care, conform legislaţiei, puteau fi plătite doar
în baza unui contract individual de muncă, iar Cornel Dudnic a negat categoric
primirea surselor financiare, în calitate de salariu sau altor plăti remunerabile, de la
Asociaţia FJM sau de la SC Vancor-Trans SRL, fapt care nu a fost combătut de
ANI.
Consideră că, în cazul dat, Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcţii de demnitate publică, este o lege specială faţă de Legea nr.
133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, care fiind o lege
generală, stabileşte situaţiile de incompatibilitate într-un sens mai larg, la general,
cu un volum mai extins, iar legea specială concretizează situaţiile de
incompatibilitate doar pentru persoanele cu funcţie de demnitate publică.
Menţionează că, Legea nr. 39 din 07.04.1994 despre statutul deputatului în
Parlament este o lege specială faţă de Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcţii de demnitate publică, şi, anume acest act legislativ este
aplicabil în cazul lui Dudnic Cornel, or, lit. d) din art. 3 al Legii nr. 39/1994
stabileşte că, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte
funcţii remunerate, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice, însă, cadrul
normativ naţional nu reglementează expres şi explicit noţiunile de „funcţie
remunerată sau neremunerată” în cazurile în care se impune necesitatea constatării
situaţiei de incompatibilitate a deputatului, fapt care generează anumite aspecte de
interpretări arbitrare şi subiective.
Conchide că, în situaţia în care Dudnic Cornel, în perioada de referinţă, nu a
fost remunerat din alte surse financiare decât salariu de deputat, acesta nu s-a aflat,
conform legislaţiei în vigoare, în careva situaţie de incompatibilitate, iar aprecierile
eronate ale circumstanţelor faptice au determinat adoptarea unu act de constatare,
care contravine legislaţiei în vigoare şi care este pasibil anulării.
Susține că, actul de constatare enunţat este pasibil anulării pentru motivul
ilegalităţii şi netemeiniciei, deoarece, conţine multiple neclarităţi şi încălcări grave
ale legislaţiei în vigoare, fiind concomitent lipsit de careva suport juridic şi
factologic.
Menţionează că, Dudnic Cornel a intrat în posesia actului respectiv la
30.03.2020, termenul legal de contestare fiind de 15 zile, scadent la 14.04.2020,
însă, deoarece prin hotărârea nr. 55 din 17.03.2020 Parlamentul Republicii
Moldova a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru
perioada 17.03. – 15.05.2020, conform dispoziţiei nr. 1 din 18.03.2020 a Comisiei
pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgenţă
termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă,
iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite.
Din aceste motive obiective s-a creat imposibilitatea de a depune acţiunea în
termenul stabilit solicitând și repunerea în termen.
Solicită anularea actului de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, emis de
Autoritatea Națională de Integritate.
La 22.06.2020, reprezentantul reclamantului Cornel Dudnic, avocatul
Anatolie Donciu a depus cerere suplimentară, menționînd că, conform materialelor
din dosarul de control, dl Cornel Dudnic a luat cunoştinţă de procesul-verbal, la
12.09.2019, iar potrivit alin. (1) art. 165 Cod administartiv, termenul de depunere a
cererii prealabile este de 30 de zile.
Afirmă că, deoarece Cornel Dudnic nu a fost de acord cu procesul-verbal nr.
164/04 din 05.07.2019 privind iniţierea controlului privind încălcarea regimului
juridic al incompatibilităţilor în privinţa sa, care nu i-a fost adus la cunoştinţă la
timpul respectiv, precum şi în legătură cu încălcările de lege stabilite, actul
administrativ individual nominalizat a fost contestat cu cerere prealabilă,
înregistrată cu nr. d-196/20 din 18.05.2020, iar prin scrisoarea Autorităţii din
01.06.2020, nr. 07/d-196/20, a fost respinsă, invocându-se, în calitate de argument
principal că, procesul-verbal de iniţiere a controlului nu constituie în sine un act
administrativ individual, iar pe cale de consecinţă nu se raportează celor 5 criterii
obligatorii ale activităţii administrative prevăzute de art. 2 Cod administrativ.
Atenționează, la acest capitol, la citarea eronată şi incorectă a prevederilor
din art. 2 al Cod administrativ, deoarece norma juridică enunțată nu conţine cele 5
criterii obligatorii ale activităţii administrative, iar afirmaţia Autorităţii precum că,
procesul-verbal de iniţiere a controlului nu poate produce careva efecte juridice şi
reprezintă doar un act preparatoriu/operaţiune administrativă premergătoare
emiterii actului administrativ, de asemenea, nu poate fi considerată una
concludentă, or nu a fost numit absolut nici un act normativ oficial, care ar fi
calificat procesul-verbal de iniţiere a controlului în calitate de act preparatoriu,
această apreciere fiind doar una subiectivă.
Consideră că, din conţinutul legislaţiei administrative rezultă cu certitudine
că, printr-un act administrativ individual nu întotdeauna şi neapărat se aplică
sancţiuni, iar un argument absolut pertinent şi plauzibil, în acest sens, reprezintă
prevederile lit. a) alin. (1) art. 11 Cod administrative, care stipulează: actele
administrative individuale pot fi: acte defavorabile - actele care impun
destinatarilor lor obligaţii, sancţiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele
legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat.
 Afirmă că, din aceste precizări se desprinde netăgăduit întrebarea: Oare
pornirea procedurii de control în privinţa unei persoane concrete, în baza unui
proces-verbal, nu impune destinatarului anumite obligaţii şi nu limitează oare
drepturile şi/sau interesele legitime ale acestuia? Iar răspunsul la această întrebare
se conţine în realitatea obiectivă a situaţiei în care se află persoana supusă
controlului, solicitându-i-se anumite obligaţiuni şi impunându-i-se unele restricţii,
interdicţii şi alte limitări ale drepturilor şi intereselor legitime.
Invocă că, după recepţionarea sesizării în procedura sa, inspectorul de
integritate efectuează anumite activităţi de verificare prealabilă cu efect exterior,
adică realizează, prin intermediul anumitor operaţiuni administrative, o procedură
administrativă, verificând anumite baze de date, solicitând anumite informaţii e.t.c,
care implicit afectează anumite aspecte ale vieţii private şi interesele personale ale
subiectului declarării, fără să anunţe despre această implicare persoanele interesate.
Afirmă că, ulterior, după identificarea aşa numitei bănuieli rezonabile,
rezultatul verificării prealabile, adică rezultatul procedurii administrative, se
finalizează, în mod obligatoriu, cu emiterea unui proces-verbal, a unui act
administrativ individual.
Observă că, această argumentare este confirmată şi prin conţinutul alin. (1)
art. 31 din Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Naţională de
Integritate, din care rezultă că, verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea
unui proces-verbal de iniţiere a controlului sau de refuz al iniţierii controlului.
Susține că, procedura de iniţiere a controlului a fost realizată confuz şi
defectuos, fapt care a generat efecte neclare şi concluzii eronate despre situaţiile de
incompatibilitate ale dlui Dudnic Comel, fiindu-i grav lezate drepturile şi libertăţile
fundamentale.
Afirmă că, la 19.06.2019, inspectorul de integritate Ada Griciuc a perfectat o
notă, înregistrată cu nr. 09/255, prin care informează conducerea Autorităţii despre
existenţa unui articol în privinţa fostului deputat Corneliu Dudnic, considerând
oportună analiza conţinutului acestuia, iar la 02.07.2019 depune conducerii ANI o
sesizare din oficiu, înregistrată cu nr. 04-08/302, prin care informează că, ex-
deputatul în Parlamentul Republicii Moldova Corneliu Dudnic, ar fi admis
încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, prin exercitarea simultană, în
perioada 04.09.2015, data validării mandatului de deputat prin hotărârea Curţii
Constituţionale nr. 23 din 04.09.2015 – 21.03.2019, data întrunirii legale a
Parlamentului nou ales şi încetării calităţii de deputat, a mandatului de deputat şi a
calităţii de administrator al SRL Vancor-Trans, propunând înregistrarea şi
repartizarea aleatorie a sesizării menţionate pentru examinare în condiţiile legii.
Relevă că, după verificarea prealabilă, în procesul-verbal nr. 164/04 din
05.07.2019 de iniţiere a controlului, inspectorul de integritate, cu referinţă la
prima, aşa-numita, situaţie de incompatibilitate a dlui Cornel Dudnic, a indicat că:
Potrivit sesizării, [...] dl Dudnic Cornel ar fi admis o eventuală încălcare a
regimului juridic al incompatibilităţilor prin exercitarea simultană, în perioada
04.09.2015 - 21.03.2019, a mandatului de deputat şi a funcţiei de administrator al
SRL Vancor-Trans, totodată, în procesul-verbal enunţat, fiind menţionat că, a
stabilit următoarele: în timpul deţinerii mandatului de deputat, dl Dudnic Cornel a
exercitat funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo
din Republica Moldova.
Menționează că, în ultima instanţă, ca rezultat al verificării prealabile,
inspectorul de integritate, limitându-se doar la anexarea unor fotocopii, fără
confirmarea veridicităţii acestora şi a sursei lor de provenienţă, a întocmit
procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, prin care a iniţiat controlul privind
respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor în privinţa dlui Dudnic Cornel,
ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, chiar dacă, la momentul respectiv,
nu existau suficiente şi incontestabile probe privind încălcarea regimului juridic al
incompatibilităţilor de către Cornel Dudnic.
Afirmă că, deşi, în partea descriptivă a procesului-verbal nominalizat, sunt
menţionate două stări de incompatibilitate, prin dispozitivul documentului enunţat,
Autoritatea a iniţiat controlul doar pe o singură situaţie de incompatibilitate, fără a
specifica pe care anume, iar în partea rezolutivă, concluzii şi decizii, a actului de
constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, dl Dudnic Cornel este învinuit de încălcarea
regimului juridic al incompatibilităţilor în două cazuri separate: exercitarea
concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de prim-
vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova şi
exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de
administrator al SRL Vancor-Trans.
Menționează că, în partea introductivă a procesului-verbal nr. 164/04 din
05.07.2019 de iniţiere a controlului, prenumele persoanei în privinţa căruia s-a
întocmit procesul-verbal respectiv este indicat: - „CORNELIU”, pe când în partea
dispozitivă a aceluiaşi document, prenumele persoanei în privinţa căreia s-a iniţiat
procedura de control este deja altul: - „CORNEL”. În procesul-verbal de iniţiere a
controlului nu s-a indicat perioada de control, fiind consemnată doar perioada de
timp în care ultimul s-ar fi aflat în pretinsele stări de incompatibilitate, deşi, în pct.
3 al Planului de lucru pe dosarul în cauza nr. 20190304476, în rubrica „Perioada
controlului” este înscris: „3 ani de la eliberare”.
Afirmă că, Dudnic Cornel este vorbitor de limbă rusă, a absolvit şcoala
medie în limba rusă, nu cunoaşte la nivelul cuvenit limba română şi, după luarea de
cunoştinţă cu materialele controlului, în Planul de lucru al dosarului a scris numele,
prenumele şi calitatea sa în chirilică: «Дудник Корнел, сибъект».
 Relevă că, conform art. 26 Cod administrativ, limba de procedură în fața
autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de
legislație, iar conform art. 32 Cod administrativ, procedura administrativă se
structurează astfel, încît participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii.
Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntîrziat,
într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse.
Afirmă că, în context, decizia de a iniția controlul contravine exigențelor
stabilite de legislație, iar procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 conține mai
multe erori de fapt și de drept, precum și incorectitudini, fapt care a generat:
încălcarea dreptului la apărare, art.3 lit. i); art. 33 lit. lit. a) şi b) din Legea nr.
132/2016, precum şi art. 40 Cod administrativ; încălcarea dreptului la traducător,
art. art. 26 şi 32 Cod administrativ; încălcarea termenului rezonabil al procedurii
administrative, art. art. 60-63 Cod administrativ.
Susține că, procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 de iniţiere a
controlului în privinţa lui Dudnic Cornel, este pasibil anulării, pentru motivul
ilegalităţii şi netemeiniciei acestuia, care, conţinând multiple neclarităţi şi alte
încălcări evidente ale legislaţiei, generează imposibilitatea de a adopta o soluţie
corectă şi legală pe cazul dat.
Solicită anularea procesului-verbal nr.164/04 din 05.07.2019 privind
iniţierea controlului despre încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor. (f.
d.31-36)
Prin referința depusă, reprezentantul pârâtului Autoritatea Naţională de
Integritate a menționat că, la 27.03.2020, de către inspectorul superior de
integritate dna Ada Griciuc, a fost emis actul de constatare nr. 50/04, prin care s-a
constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către reclamantul
Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, exprimată prin
nesoluţionarea în termen a stării de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada
04.09.2015-21.03.2019, generată de executarea concomitentă, contrar legii, a
mandatului de deputat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti
Federaţia de Judo din Republica Moldova.
La baza formării dosarului de control nr. 20190304476 în privinţa dlui
Dudnic Cornel a stat sesizarea nr. 04-08/302 din 02.07.2019.
Subsecvent, în baza informaţiilor acumulate la etapa verificării prealabile,
luând act de calitatea de subiect al declarării şi obligaţia dlui Dudnic Cornel de a
respecta prevederile legale ale incompatibilităţilor, inspectorul de integritate a
stabilit prezenţa bănuielii rezonabile de încălcare a regimului juridic al
incompatibilităţilor de către dl Dudnic Cornel, prin exercitarea simultană în
perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, a mandatului de deputat, cu funcţiile de
administrator al SRL Vancor-Trans şi de prim- vicepreşedinte al Asociaţiei
Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova.
Afirmă că, urmare a procedurii de verificare prealabilă a sesizării, în temeiul
prevederilor art. 6 lit. b), art. 17 alin. (1), art. 19 lit. b), art. 28, art. 31 şi art. 37 alin.
(2) din Legea nr. 132/2016, inspectorul de integritate a emis procesul-verbal nr.
164/04 privind iniţierea procedurii de control privind eventuala încălcare a
regimului juridic al incompatibilităţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-deputat în
Parlamentul Republicii Moldova.
Relevă că, prin scrisoarea nr. 04-04/1351 din 05.07.2019, dl Dudnic Cornel
a fost informat despre iniţierea procedurii de control, precum şi despre drepturile
de care beneficiază potrivit art. 33 al Legii nr. 132/2016, iar avizul poştal nr.
DS2035510547AS din 11.07.2019, confirmă recepţionarea de către Dudnic Cornel
a informaţiei privind iniţierea procedurii de control.
Afirmă că, astfel dl Dudnic Cornel a beneficiat de drepturile sale și a luat
cunoştinţă de actele si materialele dosarului de control la 12.09.2019, angajînd,
pentru reprezentarea intereselor avocatul Cristina Ţărnă, în baza mandatului seria
MA nr. 0827911 din 09.09.2019, iar la 26.09.2019 avocatul a luat cunoştinţă cu
materialele dosarului de control.
Susține, cu referire la cele expuse supra, că afirmaţiile din pct. pct. 2.13.
2.14. 2.15, invocate în acţiunea reclamantului, nu au suport legal, or, s-a
demonstrat că, reclamantul a fost asistat și a beneficiat de suportul unui avocat pe
toată perioada supusă controlului.
Relevă că, sub aspect procedural, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1), art.
32 alin. (3)-(5) şi art. 37 alin. (2) din Legea nr. 132/2016, pentru realizarea
controlului au fost consultate şi solicitate informaţii şi documente de la mai multe
surse care sunt anexate la dosarul administrativ.
Menționează că, întru stabilirea existenţei sau inexistenţei indicilor privind
încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a fost consultat cadrul legal general şi
special, inclusiv prevederile constituţionale, cu privire la incompatibilităţile
aplicabile statutului subiectului şi perioadei supuse controlului.
Conchide că, drept urmare a efectuării analizei elementelor constitutive ale
stării de incompatibilitate, informaţia acumulată în cadrul controlului întru
determinarea calităţii de subiect al declarării denotă că, mandatul dlui Dudnic
Cornel de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a fost validat prin hotărârea
Curţii Constituţionale nr. 23 din 04.09.2015, iar la 21.03.2019, mandatul de
deputat al dlui Dudnic Cornel a încetat în temeiul art. 2 alin. (6) din Legea nr.
39/1994 despre statutul deputatului în Parlament, art. 1 alin. (5) din Legea nr.
797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului şi în baza decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1137 din 20.03.2019 privind convocarea
Parlamentului nou-ales.
Afirmă că, în perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, dl Dudnic Cornel a deţinut
calitatea de subiect al declarării în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
16/2008 cu privire la conflictul de interese, în vigoare la perioada supusă
controlului, abrogată la 01.08.2016 şi în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, căruia i se aplică
prevederile Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de
demnitate publică şi ale Legii nr. 39/1994 despre statutul deputatului în Parlament.
Relevă că, în drept, semnificaţia noţiunii de incompatibilitate constă în
interdicţia prevăzută de lege de a cumula funcţii, calităţi şi activităţi, în vederea
asigurării independenţei de acţiune a persoanei ce ocupă o funcţie publică sau de
demnitate publică, a evitării concentrării de către una şi aceeaşi persoană a unor
prerogative excesive, precum şi a ocrotirii integrităţii profesionale şi morale a
acesteia, iar în acest sens, art. 12 alin. (1) din Legea integrităţii nr. 82/2017 prevede
că, pentru exercitarea eficientă şi dezinteresată a atribuţiilor agentului public,
desfăşurarea activităţii sale profesionale este incompatibilă cu alte funcţii, calităţi
sau activităţi, cu excepţia celor stabilite de Constituţie sau legi organice.
Afirmă că, incompatibilitatea se instituie din momentul dobândirii funcţiei şi
presupune o perioadă de timp în decursul căreia titularul funcţiei este obligat să
aleagă între prima funcţie şi cea nouă. Or, incompatibilitatea nu constituie doar o
măsură de protecţie a funcţiei în considerarea căreia a fost instituită, dar şi a celor
cu care această funcţie devine incompatibilă, împiedicând cumularea acestora.
Relevă că, în mod distinct, potrivit cerinţelor art. 12 alin. (3) din Legea nr.
199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică,
persoana care a fost aleasă în funcţia de deputat şi se află în situaţie de
incompatibilitate, până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru încetarea
situaţiei de incompatibilitate, va opta între mandatul de deputat şi funcţia care
generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii. Astfel, în termen
de o lună de la apariţia incompatibilităţii, deputatul va demisiona din funcţia
incompatibilă cu mandatul şi, viceversa, dacă deputatul decide să rămână în funcţia
anterioară, el urmează să demisioneze din funcţia de deputat şi să depună cererea
de demisie.
Observă că, dispoziţii similare sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr.
39/1994 despre statutul deputatului în Parlament, potrivit cărora, deputatul care se
află în unul din cazurile de incompatibilitate, prevăzute la art. 3, inclusiv
exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, va demisiona, în termen de 30 de zile
de la data validării mandatului, din funcţia incompatibilă cu mandatul de deputat.
Afirmă că, conformându-se cerinţelor art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (1) şi (2)
din Legea nr. 39/1994, deputatul trebuie să declare Biroului permanent, în decurs
de 30 de zile de la validarea mandatului, orice activitate extraparlamentară pe care
va continua să o desfăşoare, iar Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi
examinează la începutul fiecărei legislaturi declaraţiile deputaţilor sub aspectul
incompatibilităţii activităţii şi sesizează deputatul despre obligaţia de a înceta
incompatibilitatea.
Susține că, conform normelor enunțate, în legătură cu intervenirea celor
două stări de incompatibilitate, dl Dudnic Cornel, încadrându-se în termenul de 30
de zile de la data validării mandatului de deputat, a avut obligaţia să-şi soluţioneze
ambele situaţii de incompatibilitate către data de 04.10.2015.
Relevă laa acest aspect, răspunsul Comisiei parlamentare juridică, numiri şi
imunităţi nr. CJ-10-257 din 11.10.2019, prin care se comunică că, în perioada
exercitării funcţiei de deputat, din partea dlui Dudnic Cornel nu a parvenit nici o
declaraţie despre orice activitate extraparlamentară pe care continua să o
desfăşoare. De asemenea, în Comisia juridică, numiri şi imunităţi din partea dlui
Dudnic Cornel, în perioada exercitării funcţiei de deputat, nu a parvenit nici o
declaraţie de incompatibilitate şi de venituri. Conform pct. 15 din hotărârea Curţii
Constituţionale nr. 15/2015 privind validarea mandatelor de deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, candidatul supleant dl Cornel Dudnic a prezentat Comisiei
Electorale Centrale declaraţia, prin care a acceptat mandatul de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, asumându-şi obligaţia de a înlătura
incompatibilităţile în termenele prevăzute de lege.
Observă că, prevederile Legii nr. 39/1994, în coroborate cu prevederile Legii
nr. 199/2010, garantează deputatului, după expirarea mandatului, locul de muncă
anterior. Or, în ordinea art. 28 din Legea nr. 39/1994, contractul de muncă se
suspendă pe perioada de exercitare a mandatului de deputat, iar după expirarea
acestuia deputatului i se garantează locul de muncă anterior.
Afirmă că, pe marginea stărilor de incompatibilitate generate de exercitarea
de către dl Dudnic Cornel a altor funcţii retribuite decît cea de deputat, s-a conchis,
că dl Dudnic Cornel nu a soluţionat în termenul prescris de lege de 30 de zile,
stările de incompatibilitate apărute odată cu validarea mandatului de deputat la
04.09.2015, continuând ilegal exercitarea concomitentă a mandatului de deputat cu
funcţiile de administrator al SRL Vancor-Trans şi de prim-vicepreşedinte al
Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova, prin ce a admis
încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor.
Relevă că, reiterând argumentele invocate în punctul de vedere al persoanei
supuse controlului, prezentat la 04.11.2019, s-a constatat, că dl Dudnic Cornel, în
mod conştient, nu a întreprins acţiuni de soluţionare legală a celor două stări de
incompatibilitate, încercând neîntemeiat să-şi justifice inacţiunile prin faptul, că
SRL Vancor-Trans nu a desfăşurat activitate economică, iar funcţiile de
administrator al SRL Vancor-Trans şi de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti
Federaţia de Judo din Republica Moldova nu au fost remunerate.
Afirmă că, generalizând, prin prisma cadrului legal pertinent, cumulul
suportului probator administrat în cadrul controlului respectării regimului juridic al
incompatibilităţilor, conformîndu-se la principiile concludenţii, utilităţii şi
veridicităţii, luând act de punctul de vedere al persoanei supuse controlului,
aplicând propria convingere în examinarea, sub toate aspectele şi în mod obiectiv
materialul disponibil, inspectorul de integritate a concluzionat încălcarea regimului
juridic al incompatibilităţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, exprimată prin: aflarea în dublă stare de incompatibilitate, în
perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, generată de exercitarea concomitentă, contrar
legii, a mandatului de deputat şi funcţiile de administrator al SRL Vancor-Trans şi
de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica
Moldova; nesolutionarea celor două situaţii de incompatibilitate, în termenul
prescris de 30 de zile, către data de 04.10.2015, prin întreprinderea măsurilor de
demisionare/suspendare din funcţiile de administrator al SRL Vancor-Trans şi de
prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica
Moldova sau prin depunerea mandatului de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova.
Susține că, potrivit cerinţelor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016, dl
Dudnic Cornel urmează a fi decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie publică
sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor electorale, pe o perioadă
de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate
publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său.
Afirmă că, pornind de la prevederile art. 70 alin. (1) şi alin. (2) din
Constituţie, calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice, alte incompatibilităţi
fiind stabilite prin lege organică.
Susține că, subsecvent, cadrul normativ aplicabil statutului şi funcţiei de
deputat relevă următoarele norme privind regimul juridic al incompatibilităţilor:
art. 12 alin. (l) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii
de demnitate publică, care prevede, că demnitarul nu este în drept să desfăşoare
orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice; art.
3 lit. d) din Legea nr. 39/1994 despre statutul deputatului în Parlament, care
prevede, că mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte
funcţii remunerate, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara
programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Relevă că, distinct regulilor descrise supra, art. 69 alin. (2) şi alin. (3) din
Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată prevede că,
administrator nu pot fi persoane cărora prin lege le este interzisă deţinerea funcţiei
de administrator, iar asupra relaţiilor dintre administrator şi societate legislaţia
muncii se extinde în măsura în care nu este în contradicţie cu prezenta lege.
Menționează că, prezentei proceduri de control au fost supuse cele două stări
de incompatibilitate, identificate la etapa iniţierii controlului, ca fiind admise pe
perioada exercitării de către dl Dudnic Comei a mandatului de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, şi anume: în perioada 04.09.2015 - 21.03.2019,
prin exercitarea simultană a mandatului de deputat şi funcţiei de administrator al
SRL Vancor-Trans; în perioada 04.09.2015 - 02.03.2019, prin exercitarea
simultană a mandatului de deputat şi funcţiei de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei
Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova.
Susține că, potrivit materialelor probatorii anexate la dosar, răspunsul nr. 160
din 18.07.2019 şi nr. 191 din 12.09.2019, Federaţia de Judo din Republica
Moldova a prezentat documente care confirmă, că în perioada 12.03.2015 -
02.03.2019, dl Dudnic Cornel a deţinut funcţia de prim-vicepreşedinte al AO
Federaţia de Judo din Republica Moldova: extrasul din procesul-verbal nr. 2 din
12.03.2015 al Adunării generale extraordinare a Federaţiei de Judo, în cadrul
căreia a fost aleasă conducerea Federaţiei de Judo, inclusiv dl Dudnic Cornel în
funcţia de prim-vicepreşedinte şi în calitate de membru al Biroului Federal;
extrasul din procesul-verbal nr. 1 din 02.03.2019 al Adunării generale ordinare a
Federaţiei de Judo, în cadrul căreia au fost alese organele de conducere a Federaţiei
de Judo, dl Dudnic Cornel fiind eliberat din funcţia de prim-vicepreşedinte.
Afirmă că, analizând aceste date, prin prisma prevederilor legale
susmenţionate, se constată aflarea dlui Dudnic Cornel în stare de incompatibilitate
nesoluţionată, fiind prezente elementele constitutive ale incompatibilităţii, şi
anume, prin exercitarea simultană contrar legii, în perioada 04.09.2015 -
02.03.2019 a mandatului de deputat şi funcţiei de prim-vicepreşedinte al
Federaţiei de Judo. (f.d.48-51)
În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului Cornel Dudnic,
avocatul Anatolie Donciu a susținut pretențiile din cererea de chemare în
judecată, inclusiv cea suplimentară, din motivele înserate în conținutul acesteia,
solicitînd admiterea ei integrală.
Reprezentantul pârâtului Autoritatea Națională de Integritate, Angela
Nenința, în ședința de judecată a susținut argumentele invocate în referință,
solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Suplimentar
a comunicat instanței că, funcția este sau nu remunerată, nu-l privează pe
reclamant de obligația de a respecta prevederile legale, prin actul de constatare a
fost dovedită starea de incompatibilitate fiind deputat, care a generat activitara
acestuia prin exercitarea funției de vicepreședinte al Federației de Judo din
Republica Moldova.
Audiind explicaţiile participanților la proces, studiind materialele dosarului
prin prisma pertinenței și admisibilității, în raport cu argumentele invocate în
cererea de chemare în judecată și în referința depusă de partea pârâtă asupra
acesteia, instanța de contencios administrativ, concluzionează că acțiunea este
admisibilă, și urmează a fi admisă ca parțial întemeiată, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) Cod administrativ, dacă
printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
Aderent, art. 189 alin. 1 Cod administrativ, stabilește că orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art. 53 alin. (1), (2) Cod administrativ, competența reprezintă
totalitatea atribuțiilor acordate autorităților publice sau persoanelor din cadrul
acestora prin lege sau alte acte normative. Competența se stabilește la momentul
inițierii procedurii administrative, iar art. 57 alin. (1) al aceluiași act normativ,
stabilește că, activitatea administrativă se realizează numai de autoritatea publică
competentă și în limitele competenței legale.
Aşa cum rezultă din materialele dosarului, fiind stabilită preliminar
prezenţa elementelor constitutive ale conflictului de interese, în conformitate cu
procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, emis de inspectorul de integritate al
Autorității Naționale de Integritate, s-a iniţiat controlul privind încălcarea
regimului juridic al incompatibilităţilor în privinţa dlui Dudnic Cornel, ex-deputat
în Parlamentul Republicii Moldova.
În prezenta cauză s-a constatat că, prin scrisoarea nr. 04-04/1351 din
05.07.2019, dl Dudnic Cornel a fost informat despre iniţierea procedurii de
control, iar avizul poştal nr. DS2035510547AS din 11.07.2019, confirmă
recepţionarea informaţiei privind iniţierea procedurii de control.
Totodată instnța reține că, inspectorul superior de integritate al Autorităţii
Naţionale de Integritate Ada Griciuc, în rezultatul controlului efectuat, a întocmit
actul de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, prin care a dispus: 1. Se constată
încălcarea regimului juridic al incompatibilităiţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, exprimată prin nesoluţionarea în
termen starea de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 04.09.2015 -
02.03.2019, generată de exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de
deputat şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo
din Republica Moldova; 2. Se constată încălcarea regimului juridic al
incompatibilităiţilor de către dl Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, exprimată prin nesoluţionarea în termen starea de
incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 04.09.2015 - 21.03.2019, generată
de exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de
administrator al SRL Vancor-Trans; 3. Se aplică în privinţa dlui Dudnic Cornel
interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică,
inclusiv eligibile, pe o perioadă de 3 ani, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (7-
8) din Legea nr. 133/2016. În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) al Legii
cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016, persoana
care a fost supusă controlului poate contesta actul de constatare în termen de 15
zile de la primirea acestuia, în instanţa de contencios administrativ. (f.d. 12-22)
În acest context instanța de contencios administrativ constată că,
reclamantul Cornel Dudnic a intrat în posesia actului respectiv la 30.03.2020, iar
termenul legal de contestare fiind de 15 zile, a expirat la 14.04.2020.
Totodată instanța reține că, prin hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 55 din 17.03.2020 a fost instituită starea de urgență în Republica
Moldova, pentru perioada 17 martie - 15 mai 2020, iar conform dispoziției nr. 1
din 18.03.2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe
perioada stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de
orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată
durata stării de urgență.
În contextul hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgență nr.
55 din 17.03.2020, instanța de contencios administrativ consideră acțiunea depusă
la 18.05.2020 în termen, considerente din care nu se va expune asupra chestiunii
cu privire la repunerea în termen.
Astfel, în circumstanțele enunțate, prin prisma art.207 Cod administrativ,
instanța de contencios administrativ, prin încheierea protocolară din 16.10.2020, a
considerat drept admisibilă acțiunea de contencios administrativ la cererea de
chemare în judecată depusă de Cornel Dudnic împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile.
În conformitate cu prevederile art. 3 Cod administrativ, legislaţia
administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii
administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării
respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi
juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.
Potrivit art. 21 Cod administrativ, autorităţile publice şi instanţele de
judecată competente trebuie să acţioneze în conformitate cu legea şi alte acte
normative. Exercitarea atribuţiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care
acestea au fost reglementate. Autorităţile publice şi instanţele de judecată
competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor şi a libertăţilor
persoanelor decît în cazurile şi în condiţiile expres stabilite de lege.
Conform art. 219 alin. 1 Cod administrativ, instanța de judecată este
obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal
admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanți.
Conform art. 220 alin. 1 Cod administrativ, obținerea probelor în procedura
contenciosului administrativ are loc conform art.art. 87–93, iar potrivit art. 221
alin. 1 al aceluiași act normativ, autoritățile publice sînt obligate să prezinte
instanței de judecată, concomitent cu referința, dosarele administrative. La
solicitarea instanței de judecată, autoritățile publice sînt obligate să prezinte
suplimentar și alte documente pe care le dețin, inclusiv cele electronice, și să
acorde informații.
În virtutea art. 93 Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe
care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare
participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări
suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.
Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acţiunii în contenciosul
administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.
169–171.
 În conformitate cu art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă, probe în
pricini civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care
servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor,
precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii.
Potrivit art. 121 Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească reţine spre
examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la
îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanţe,
importante pentru soluţionarea justă a cazului.
În conformitate cu art. 5 din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de
Integritate nr. 132 din 17.06.2016, Autoritatea asigură integritatea în exercitarea
funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică şi prevenirea corupţiei prin
realizarea controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi
limitărilor.
Conform art. 6 lit. a), b), c) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de
Integritate nr. 132 din 17.06.2016, în vederea realizării misiunii sale, Autoritatea
are următoarele funcţii: exercitarea controlului averii şi al intereselor personale;
exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor; constatarea şi
sancţionarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii şi intereselor
personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi
limitărilor.
Aderent art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de
Integritate prevede expres că, Autoritatea efectuează controlul averii şi al
intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice,
în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a
controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.
În speța dedusă judecății, obiect al examinării îl constituie pretențiile
privind anularea procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, prin care s-a iniţiat
controlul asupra încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor în privinţa dlui
Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a actului de
constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, emise de Autoritatea Națională de Integritate.
Astfel, din actele cauzei s-a stabilit că, în perioada supusă controlului, dl
Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova este învinuit de
încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor în două cazuri separate: a)
exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi funcţia de
prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica
Moldova şi b) exercitarea concomitentă, contrar legii, a mandatului de deputat şi
funcţia de administrator al SRL Vancor-Trans.
Sub acest aspect, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 38
alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate nr. 132 din
17.06.2016, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor,
inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabileşte că:
persoana supusă controlului nu a declarat şi nu a soluţionat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul
unei persoane terţe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la
luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese;
persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
persoana supusă controlului a încălcat restricţiile prevăzute de lege.
Aderent, din prevederile art. 2 al Legii privind declararea averii şi a
intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, rezultă că conflictul de interese este
situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influenţează sau ar
putea influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi
responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii.
La fel, în condiţiile instituite de art. 12 alin. (7) al Legii privind declararea
averii şi a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, Preşedintele Republicii
Moldova, Preşedintele şi deputaţii Parlamentului, Prim-ministrul, membrii
Guvernului, Procurorul General, preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputaţii Adunării
Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, preşedinţii de raioane,
consilierii locali, primarii şi alţi conducători ai organizaţiilor publice sînt obligaţi
să informeze Autoritatea Naţională de Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3
zile de la data constatării, despre orice situaţie de conflict de interese real în care
se află, în modul stabilit la alin. (5).
În acest context, instanța de contencios administrativ reține că, sensul
semantic al noţiunii de incompatibilitate constă în interdicţia prevăzută de lege de
a cumula două funcţii, în vederea asigurării independenţei de acţiune a persoanei
ce ocupă o funcţie publică, a evitării concentrării de către una şi aceeaşi persoană
a unor prerogative excesive, precum şi a ocrotirii integrităţii profesionale şi
morale a acesteia (§ 34, hotărârea Curţii Constituţionale nr. 21 din 24.06.2015
pentru interpretarea articolelor 69 alin. (2), 70 alin (1), 99 şi 100 din Constituţia
Republicii Moldova (incompatibilităţile deputaţilor)).
Astfel, Curtea a reţinut că, incompatibilitatea se instituie din momentul
dobândirii funcţiei şi presupune o perioadă de timp în decursul căreia titularul
funcţiei este obligat să aleagă între prima funcţie şi cea nouă. Incompatibilitatea
nu constituie doar o măsură de protecţie a funcţiei, în considerarea căreia a fost
instituită, dar şi a acelor cu care această funcţie devine incompatibilă,
împiedicând cumularea acestora.
În acest sens, Curtea relevă că, stabilirea expresă a incompatibilităţilor
pentru funcţia de deputat are ca fundament raţionamentul că deputatul trebuie să
fie nu numai independent de orice influenţe, dar şi să se abţină de la exercitarea
unor funcţii sau de la desfăşurarea unor activităţi, care, prin natura lor, ar fi în
contradicţie cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica în exercitarea
acestuia. (§ 34, 35, 36, 37)
Astfel, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța
specializată materia contenciosului administrativ constată că, în virtutea statutului
de deputat, prin prisma prevederilor Legii nr. 39 din 07.04.1994 despre statutul
deputatului în Parlament, dl Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, a avut obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de
interese.
În acest context, art. 16 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind
declararea averii şi a intereselor personale, prevede că, subiectul declarării se află
într-o stare de incompatibilitate în cazul în care, pe lângă funcţia publică sau de
demnitate publică deţine/exercită simultan o altă funcţie, calitate sau activitate,
fapt care este interzisă prin Constituţia Republicii Moldova şi/sau prin alte acte
legislative.
Totodată, potrivit alin. (l) al art. 12 din Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu
privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, demnitarul nu este
în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor
didactice şi ştiinţifice.
Succesiv instanța de contencios administrativ reţine că, prezentul litigiu
este guvernat de prevederile Legii nr. 39 din 07.04.1994 despre statutul
deputatului în Parlament, deoarece în perioada de referinţă reclamantul Dudnic
Cornel deţinea postura de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi poziţia de
persoană cu funcţie de demnitate publică.
În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) din Constituție, calitatea de
deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu
excepția activității didactice și științifice.
Potrivit art. 3 lit. d) din Legea nr. 39-XIII din 07.04.1994 despre statutul
deputatului în Parlament, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea
oricărei alte funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat străin sau
organizație internațională, cu excepția activității didactice și științifice desfășurate
în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea enunțată,
deputatul, care se află în unul din cazurile de incompatibilitate, prevăzute la art. 3,
va demisiona, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului, din funcția
incompatibilă cu mandatul de deputat. La fel, se va proceda și în cazul apariției
situației de incompatibilitate în condițiile art. 4.
Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că, pentru
învinuirea lui Dudnic Cornel de încălcarea regimului juridic al
incompatibilităţilor, Autoritatea urma să prezinte probe şi să demonstreze că,
Dudnic Cornel, deţinând funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a
ocupat sau a deţinut concomitent încă alte funcţii remunerate, adică cea de prim-
vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova,
precum şi cea de administrator al SRL Vancor-Trans.
În speță, instanța conchide că, nici în cadrul controlului nu a administrat şi
nici în şedinţa de judecată, Autoritatea Națională de Integritate nu a prezentat
probe în vederea confirmării faptului cu privire la încasarea, de către Cornel
Dudnic, a cărorva sume băneşti, în calitate de remuneraţie, pentru deţinerile
funcţiunilor menţionate, concomitent cu cea de deputat în Parlament.
Mai mult ca atât, instanța constată că acest fapt a fost indicat și în actul de
constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, care, în alineatul al 2-lea din pagina a 4-a a
actului, este precizat că: în baza documentelor disponibile dosarului de control nu
a fost posibil de probat mărimea şi cuantumul remuneraţiei/retribuţiei primite de
Dudnic Cornel pentru exercitarea funcţiei de administrator al SRL Vancor-Trans.
Succesiv, instanța reține și răspunsul SRL Vancor-Trans din 30.09.2019,
din care rezultă că, în perioada respectivă a anilor 2015-2019, Vancor-Trans SRL
practic nu a avut nici o activitate operaţională, iar dl Dudnic Cornel nu a fost
remunerat în nici un fel de la companie.
În același context instanța reține şi răspunsul Casei Naţionale de Asigurări
Sociale, expus în penultimul alineat din a 5-ea pagină a actului, care a comunicat
că: Dudnic Cornel este înregistrat ca persoană asigurată în sistemul public de
asigurări sociale [...], însă nu este asigurat pe bază de contract individual încheiat
cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, iar SC Vancor-Trans SRL nu a declarat
în privinţă acestuia contribuţii de asigurării sociale de stat obligatorii.
Totodată instanța reține și informaţia Serviciului Fiscal de Stat, care a
înştiinţat Autoritatea că, în privinţă lui Dudnic Cornel nu au fost calculate/achitate
careva venituri (salariu, dividende, etc), aceasta fiind expusă în al 2-lea alineat din
pagina a 6-ea a actului.
Instanța de contencios administrativ constată și faptul că, Dudnic Cornel nu
a încheiat cu SC Vancor-Trans SRL careva contract individual de muncă, fapt
confirmat atât prin declaraţiile reclamantului, cât şi de materialele dosarului de
control.
Subsecvent, instanța apreciază critic afirmaţiile inspectorului de integritate,
care se conţin în alineatul 5 din a 4-a pagină a actului, precum că, prezenţa sau
lipsa dovezilor privind ridicarea sau refuzul ridicării de către Dudnic Cornel a
remuneraţiei din exercitarea funcţiei de administrator al SRL Vancor-Trans sub
formă de salariu, plăti, servicii, onorariu, etc, în acest caz, este irelevantă, de timp
ce legislaţia naţională prevede tranşant că orice muncă/prestatie este
remunerată/retribuită, cu excepţia activităţilor desfăşurate în folosul altor
persoane sau al societăţii fără a urmări un câştig material (voluntariat).
Or, potrivit art. 128 Codul muncii, precum şi conform art. 2 şi art. 29 din
Legea salarizării nr. 847/2002, salariul reprezintă orice recompensă sau câştig
evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului
individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Salariat este persoana fizică care prestează o muncă conform unei anumite
specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza
contractului individual de muncă.
Relevante speței sunt și prevederile hotărârii Curţii Constituţionale nr. 24
din 06.11.2003, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din art. 78 alin.
(1) CPC, unde Curtea a reiterat că restrângerea dreptului deputaţilor de a fi
reprezentanţi în judecată este condiţionată, în primul rând, de statutul acestora.
Potrivit dispoziţiilor constituţionale, calitatea de deputat este incompatibilă cu
exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi
ştiinţifice; alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică (art. 70 alin. (1) şi
(2)).
De altfel, aceste dispoziţii sunt preluate în art. 3 lit. d) Legii nr. 39-XIII din
07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament, care prevăd că mandatul de
deputat este incompatibil cu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, funcţia
de membru al Guvernului, funcţia de avocat parlamentar, precum şi cu exercitarea
oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau
organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate
în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Corespunzător instanța conchide că, nu poate fi reținut argumentul
reprezentantului Autorității Naționale de Integritate care a declarat că, pentru
situaţiile de incompatibilitate imputate dlui Dudnic Cornel, nu contează dacă
funcţiile deţinute de ultimul, concomitent cu postura de deputat în Parlament, erau
remunerate sau neremunerate, or normele de drept enunțate prevăd expres că
mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii
remunerate.
La caz, nu pot fi reținute nici afirmaţiile inspectorului de integritate,
formulate în al 7-lea alineat din pagina a 5-ea, precum şi în primele rânduri din a
6-ea pagină a actului, despre faptul că, toate dările de seamă lunare şi anuale ale
SRL Vancor-Trans, depuse, în perioada respectivă, la organele fiscale şi de
asigurări sociale, sunt semnate de Dudnic Cornel.
Or nu se neagă deținerea de către dl Dudnic Cornel a calității de
administrator al SRL Vancor-Trans, se neagă doar primirea oricărei remunerații
pentru deținerea funcției enunțate.
Instanța de contencios administrativ conchide că este neîntemeiată şi
incompatibilitatea constată de Autoritătatea Națională de Integritate, imputată dlui
Cornel Dudnic, manifestată, în viziunea inspectorului de integritate, prin
exercitarea simultană a mandatului de deputat și a funcţiei de prim-vicepreşedinte
al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova.
Sub acest aspect, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 1
alin. 1 din Legea nr. 837 din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, asociaţia
obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice,
persoanele (membrii) fiind asociate prin comunitate de interese în vederea
realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.
Aderent art. 3 alin. (1,3) al Legii enunțate, prevede că asociaţiile obşteşti
sunt egale în fata legii şi îşi desfăşoară activitatea conform programelor şi
statutelor lor, în conformitate cu Constituţia şi cu legislaţia Republicii Moldova.
Participarea persoanei la activitatea asociaţiei obşteşti nu poate servi drept temei
pentru limitarea drepturilor acestuia sau pentru acordarea de către stat a cărorva
înlesniri şi privilegii, precum și drept condiţie pentru încadrarea sau drept cauză
pentru neîncadrarea într-o funcţie publică. Este inadmisibilă orice cerinţă de a
indica în documentele oficiale calitatea de membru al unei sau altei asociaţii
obşteşti.
În opinia instanței de contencios administrativ, în conformitate cu norma de
drept enunțat, calității de membru al unei asociații obștești i se atribuie un statut
de onorific, simbolic, care nu poate fi apreciat ca un impediment pentru deținerea
unei alte funcții, inclusiv și publice.
Or, în norma de drept citată expres este specificat că, participarea persoanei
la activitatea asociaţiei obşteşti nu poate servi drept temei pentru limitarea
drepturilor acestuia sau pentru acordarea de către stat a cărorva înlesniri şi
privilegii, precum și drept condiţie pentru încadrarea sau drept cauză pentru
neîncadrarea într-o funcţie publică. Este inadmisibilă orice cerinţă de a indica în
documentele oficiale calitatea de membru al unei sau altei asociaţii obşteşti.
La caz instanța de contencios administrativ observă că, legiuitorul, prin
norma enunțată, a atribuit calității de membru al unei asociații obștești, un statut
deosebit decît oricăreia alte funcții, din start fiind stipulat că, calitatea de mebru al
asociației nu limitează drepturile de a deține alte funcții, inclusiv publice, fiind
inadmisibilă cerința de indicare în documentele oficiale calitatea de membru al
unei sau altei asociaţii obşteşti, declarația de avere și interese personale fiind
document oficial.
În acest sens, instanța reține că, în conformitate cu art. 1.1. al Statutului
Asociaţiei Federaţia de Judo din Republica Moldova din 12.03.2010, reînregistrat
la Ministerul Justiţiei la 13.12.2010, Asociaţia Federaţia de Judo din Republica
Moldova, este o organizaţie obştească necomercială cu caracter sportiv,
neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită în baza asocierii persoanelor
juridice (asociaţii obşteşti şi cluburi) în vederea realizării în comun a scopurilor
determinate de Statut.
Totodată, instanța reține că, în Statutului Asociaţiei Federaţia de Judo din
Republica Moldova din 12.03.2010, nu este indicat expres că funcţia de prim-
vicepreşedintele este remunerată, iar Dudnic Cornel a negat categoric primirea
cărorva plăti salariale sau indemnizaţii de la Federaţia în cauză. Totodată
reclamantul Dudnic Cornel nu a încheiat nici cu Asociaţia vreun contract
individual de muncă.
Mai mult, din conţinutul alineatului al 10-lea din pagina a 6-ea a actului de
constatare contestat, rezultă afirmaţia despre faptul că: Bazele de date ale
Serviciului Fiscal de Stat şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale atestă, că în
perioada octombrie 2015 - martie 2019, în privinţa prim-vicepreşedintelui Dudnic
Cornel, Federaţia de Judo nu a calculat/achitat careva venituri.
În consecință, instanța de contencios administrativ conchide că şi în cazul
în speță nu au fost prezentate probe pertinente precum că, Dudnic Cornel a fost
remunerat financiar de către Asociaţia Federaţia de Judo din Republica Moldova
pentru calitatea sa de prim-vicepreşedinte al Asociației.
Succesiv, intanța reține și răspunsul Asociaţiei Federaţia de Judo din
Republica Moldova, din care rezultă faptul că, remunerarea anumitor angajaţi ai
Federaţiei nu era obligatorie şi se negocia în fiecare caz cu potenţialul angajat. În
mai multe cazuri unii colaboratori ai Federaţiei acceptau să activeze pe bază
obştească. Acest lucru se referă şi la dl Dudnic Cornel, care a acceptat să activeze
ca voluntar, pe baze obşteşti, fără remunerare. Dat fiind faptul că între Federaţie
şi dl Dudnic Cornel nu a fost încheiat contractul individual de muncă, dumnealui
nu i s-a calculat şi, respectiv, nici nu i s-a plătit careva surse financiare de ordin
salarial sau de alt ordin.
În aces sens, este cert că, nici exercitarea funcției de prim-vicepreşedinte al
Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din Republica Moldova de către Dudnic
Cornel, nu se include în aspectul de incompatibilitate, în sensul art. 70 din
Constituție.
Or, activitatea lui Dudnic Cornel în cadrul Asociaţiei Obşteşti Federaţia de
Judo din Republica Moldova este una obștească, onorifică, neremunerată, care, în
virtutea prevederilor constituționale și legale menționate, este compatibilă cu
calitatea de deputat.
Sub acest aspect, instanța nu neagă importanța incompatibilităților ce țin de
exercitarea mandatului de deputat, consacrate în Constituție și legislație, însă, în
speță, s-a constatat cu certitudine că, Dudnic Cornel nu a exercitat funcții
incompatibile cu calitatea de deputat.
Or, hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 06.11.2003, stabilește expres
că, întrucât este retribuită, calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de
avocat, în consecință, doar funcțiile retribuite sunt incompatibile, nu și cele
neretribuite (neremunerate).
Din considerentele enunțate, instanța de contencios administrativ ajunge la
concluzia că, constatările expuse în actul de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020,
privind aflarea ex-deputatului în Parlament Dudnic Cornel în stare de
incompatibilitate prin deținerea funcției de deputat, concomitent cu alte funcții,
este neîntemeiată, considerent din care instanța conchide că actul administrativ
contestat urmează a fi anulat.
Referitor la pretenția din cererea de chemare în judecată cu privire la
anularea procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 de iniţiere a controlului,
instanța de contencios administrativ reține următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 2 a Legii cu privire la
Autoritatea Naţională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016, procesul-verbal de
inițiere a controlului sau de refuz al inițierii acestuia va cuprinde: a) anul, luna şi
ziua întocmirii lui; b) numele, prenumele şi funcţia celui care l-a întocmit; c)
numele, prenumele şi domiciliul subiectului controlului; d) temeiurile şi motivele
iniţierii controlului sau ale refuzului de inițiere a acestuia; e) semnătura celui care
a întocmit  procesul-verbal.
Conform art. 32 alin. (1, 3) al Legii enunțate, în procesul de control al
averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate verifică datele şi
informaţiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului, precum şi
modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor
publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării
mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică şi în decursul a 3 ani
după încetarea acesteia. În procesul de control al averii și intereselor personale,
inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau
persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare,
documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului.
Sub acest aspect, instanța reține prevederile art. 15 Cod administrativ,
potrivit cărora, operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau
activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice.
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau
îndreptate împotriva unui terț.
Astfel, instanța de judecată, reieșind din materialele speței, conchide că,
procesul-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019 de iniţiere a controlului, întocmit de
inspectorul de integritate, reprezintă o operaţiune administrativă a Autorității
Naționale de Integritate, în temeiul căreia a fost inițiat controlul privind
respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor în privinţa dlui Dudnic
Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii, corespunzător legalitatea lui se
verifică de instanța de judecată odată cu verificarea legalității actului
administrativ individual defavorabil, actul de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020,
contestat în speță.
 Sub acest aspect instanța de contencios administrativ acceptă opinia
avocatului reclamantului precum că, prin procesul-verbal nr. 164/04 din
05.07.2019, dlui Cornel Dudnic i-au fost afectate, ipotetic, anumite drepturi, însă
totuși consideră că procesul-verbal de inițiere a controlului, nu constituie un act
administrativ sinestătător, iar fiind un act preparatoriu, poate fi contestat în
instanța de contencios administrativ doar odată cu actul administrative individual
emis.
La caz instanța reține că avocatul reclamantului invocă că, prin emiterea
procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, procedura de iniţiere a controlului a
fost realizată confuz şi defectuos, fapt care a generat efecte neclare şi concluzii
eronate despre situaţiile de incompatibilitate ale dlui Dudnic Comel, fiindu-i grav
lezate drepturile şi libertăţile sale fundamentale. Astfel susține că, reclamantului
i-a fost încălcat dreptul la apărare; dreptul la traducător și termenul rezonabil al
procedurii administrative.
În speță instanța apreciază critic și respinge ca neîntemeiate argumentele
invocate.
Or, dreptul la apărare nu a fost încălcat, în situația în care, prin scrisoarea
nr. 04-04/1351 din 05.07.2019, dl Dudnic Cornel a fost informat despre iniţierea
procedurii de control, precum şi despre drepturile de care beneficiază potrivit art.
33 al Legii nr. 132/2016, avizul poştal nr. DS2035510547AS din 11.07.2019,
confirmînd recepţionarea informaţiei privind iniţierea procedurii de control,
ulterior beneficiind de drepturile sale de a lua cunoştinţă de actele si materialele
dosarului de control la 12.09.2019.
Mai mult ca atît, dl Dudnic Cornel, la 09.09.2019 și-a angajat avocatul
Cristina Țărnă pentru ai asigura asistența juridică corespunzătoare, fapt care
exclude oricare dubii în încălcarea dreptului la apărare. (f.d. 332, dosar
administrativ)
Aferent dreptului la traducător, chipurile încălcat, instanța de contencios
administrativ reține că, dl Dudnic Cornel, pe lîngă faptul că este cetățean al
Republicii Moldova, care are atît obligația morală cît și juridică de a cunoaște
limba de stat la un nivel necesar, dlui a fost și deputat în Parlamentul Republicii,
care, la sigur, are obligația de a cunoaște limba de stat, or, în contrariu, care este
eficiența și prestația unui deputat dacă nu cunoaște limba în care au loc
procedurile și dezbaterile în Parlamentul Republicii Moldova ?
Referitor la termenul rezonabil al procedurii administrative instanța reține
următoarele.
 Conform art. 37 din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate
nr. 132 din 17.06.2016, (1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune
începerea controlului. (2) Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34
alin. (2), art. 35 şi 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de
inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese,al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. (3) În
cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de
integritate are obligaţia de a invita persoana supusă controlului să-şi prezinte
punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice
alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de
vedere al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la
recepționarea invitației. Dacă recepţionarea invitaţiei pentru a prezenta un punct
de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia,
inspectorul de integritate întocmeşte actul de constatare numai după expirarea a
15 zile de la expedierea unei invitaţii repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau
nu confirmată recepţionarea acesteia. (4) Acţiunile şi actele efectuate de
inspectorul de integritate în cadrul controlului privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor
nu sînt publice, cu excepţia actului de constatare, care se publică pe pagina web
oficială a Autorității cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter
personal. (5) În cazul în care nu se constată încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
inspectorul de integritate va înceta procedura de control prin emiterea unui act de
constatare.
La caz instanța reține că, procesului-verbal nr. 164/04 de iniţiere a
controlului a fost întocmit la 05.07.2019, iar la 11.07.2019 a fost adusă la
cunoștința dlui Cornel Dudnic informația privind inițierea controlului, iar prin
actul de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, controlul a fost finalizat, astfel avînd
o durată de circa 8 luni de zile.
Astfel, avînd în vedere termenele stabilite legal pentru anumite proceduri,
volumul de lucru realizat de inspectorul de integritate, precum și sarcina de lucrul
în general a inspectorilor de integritate, instanța de contencios administrativ
conchide că termenul rezonabil al procedurii administrative enunțate nu a fost
încălcat.
Or, în opinia instanței, inpsectorului de integritate urmează să i se asigure
un termen rezonabil, suficient, pentru a efectua toate procedurile legale, a obține
toată informația necesară, în scopul examinării obiective, corecte,
multiaspectuale, a problemei în speță, cu emiterea unui act de constatare motivat
și întemeiat.
Aferent instanța reține și faptul că oricare cetățean al Republici Moldova,
acceptînd o funcție publică sau de demnitate publică, adică calitatea de subiect al
declarării averii și intereselor personale, urmează a conștientiza și accepta din
start și eventualele incomodități, care ar putea apărea în rezultatul unui eventual
control al Autorității Naționale de Integritate.
Or, în caz contrar, vînzătorii, profesorii, medicii, conducătorii auto, precum
și deținătorii altor profesii respectabile, nu sînt verificați de Autoritatea Națională
de Integritate.
Corespunzător, în temeiul celor enunțate, instanța de contencios
administrativ ajunge la concluzia privind legalitatea actului de inițiere a
controlului, a procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019, ca operațiune
administrativă, în sensul prevederilor art. 15 Cod administrativ.
Conform prevederilor art. 224 alin. (1) Cod administrativ, examinînd
acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de judecată adoptă una
dintre următoarele hotărîri: a) în baza unei acţiuni în contestare, anulează în tot
sau în parte actul administrativ individual, precum şi o eventuală decizie de
soluţionare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale şi prin ele reclamantul
este vătămat în drepturile sale; b) în baza unei acţiuni în obligare, anulează în tot
sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o
eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă şi obligă autoritatea publică să
emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenţiei reclamantului
de emitere a actului este întemeiată; c) în baza unei acţiuni în realizare, obligă la
acţiune, tolerare sau inacţiune, dacă o astfel de pretenţie a reclamantului este
întemeiată; d) în baza unei acţiuni în constatare, constată existenţa sau inexistenţa
unui raport juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui
contract administrativ, dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori
actul administrativ individual sau contractul administrativ este nul; e) în baza unei
acţiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ
normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este
nul; f) respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile
de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).
Corespunzător, raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța
de judecată ajunge la concluzia privind netemeinicia actului de constatare nr.
50/04 din 27.03.2020, emis de inspectorul superior de integritate al Autorității
Naționale de Integritate Ada Griciuc, în privința dlui Dudnic Cornel, ex-deputat
în Parlamentul Republicii Moldova, care urmează a fi anulat, ca neîntemeiat.
Totodată, din considerente enunțate, instanța ajunge la concluzia de a
respinge pretenția privind anularea procesului-verbal nr. 164/04 din 05.07.2019,
întocmit de inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate Ada
Griciuc, privind iniţierea controlului privind respectarea regimului juridic al
incompatibilităților în privința dlui Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul
Republicii Moldova, ca neîntemeiată.
În susținerea acestei opinii instanța de contencios administrativ mai reține
următoarele.
La caz, raportul juridic litigios este reglementat de Legea nr. 133 din
17.06.2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, Legea nr.
158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, Legea nr. 199
din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică,
Legea nr. 39 din 07.04.1994 despre statutul deputatului în Parlament și
Constituția Republicii Moldova.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele
normative nr. 100 din 22.12.2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în
exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecţi strict determinaţi.
În caz de divergenţă între o normă generală şi o normă specială, care se conţin în
acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială.
Iar potrivit art. 7 alin. (3) din aceiaşi Lege, în cazul în care între două acte
normative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme, se aplică
prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (4).
În acest context, instanța de contencios administrativ reține că, Legea nr.
133 din 17.06.2016 privind declararea averii şi a intereselor personale și Legea nr.
158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public sunt legii
generale în raport cu Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcţii de demnitate publică și Legea nr. 39 din 07.04.1994 despre
statutul deputatului în Parlament, care sunt norme speciale.
Or, Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu
funcţii de demnitate publică și Legea nr. 39 din 07.04.1994 despre statutul
deputatului în Parlament conţin norme speciale, aplicabile unor subiecți stricți
determinați, care reglementează expres regimul general al funcţiei de demnitate
publică, statutul juridic al persoanei care ocupă această funcţie, alte raporturi ce
decurg din exercitarea funcţiei de demnitate publică, precum și alte chestiuni ce
țin de exercitarea mandatului de deputat, iar aceste situaţii fiind stipulate
exhaustiv, nu pot fi aplicate discreţionar de către instanţa de judecată.
Conform art. 16 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii
şi a intereselor personale, subiectul declarării se află într-o stare de
incompatibilitate în cazul în care pe lângă funcţia publică sau de demnitate
publică deţine/exercită simultan o altă funcţie, calitate sau activitate, fapt care este
interzisă prin Constituţia Republicii Moldova şi/sau prin alte acte legislative.
Conform art. 25 din Legea nr. 158/2008 privind funția publică și statutul
funcționarului public, (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu
orice altă funcţie publică decît cea în care a fost numit. (2) Funcţionarul public
nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate: a) în cadrul autorităţilor
publice, cu excepţiile prevăzute de lege; b) în funcţie de demnitate publică sau în
funcţie din cadrul cabinetului persoanei care exercită funcţie de demnitate
publică, cu excepţia cazului în care raporturile de serviciu sînt suspendate pe
perioada respectivă în condiţiile legii; c) prin contract individual de muncă sau
prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor,
întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale,
din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în
anumite privinţe este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia
activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie, de participare în proiecte de
dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat şi
de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor
activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern; d) în calitate de expert
antrenat în proiecte implementate peste hotarele țării, cu excepția cazului în care
raporturile de serviciu sînt suspendate pe perioada respectivă în condițiile legii.
(2/1) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare activitate de
întreprinzător, cu excepţia calităţii de fondator al societăţii comerciale. (2/2) Nu
se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2),
funcționarul public care activează în alte domenii de activitate din sectorul privat,
care nu sînt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar
public, potrivit fişei postului, în afara orelor de program. (2/3) Nu se află în
situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public
care este desemnat, prin act administrativ, pentru a face parte din echipa de
proiect investiţional sau de proiect de asistenţă tehnică, finanţate din împrumuturi
externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, ori din
contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită
atribuţii de audit sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul
acesteia şi a funcţionarilor publici pentru care activitatea desfăşurată în cadrul
echipei de proiect generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe
care o exercită. (2/4) Funcţionarul public nu este în drept să favorizeze, în virtutea
funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice. (3)
Funcţionarul public poate cumula, în cadrul autorităţii publice în care îşi
desfăşoară activitatea, atribuţiile funcţiei sale cu atribuţiile funcţiei publice
temporar vacante, fapt confirmat prin actul administrativ al conducătorului. (4)
Funcţionarul public nu poate fi mandatar al unor terţe persoane în autoritatea
publică în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea
unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită. (5) Alte
incompatibilităţi şi conflicte de interese se stabilesc prin legislaţie specială. (6)
Situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (2), (2/1), (2/2), (2/3) și (4)
urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariţiei acesteia. Dacă
nu a eliminat situaţia de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcţionarul
public este destituit din funcţie.
Conform art. 12 alin. (l) din Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la
statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, demnitarul nu este în drept să
desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice şi
ştiinţifice.
Aderent, conform art. 3 lit. d) din Legii nr. 39 din 07.04.1994 despre
statutul deputatului în Parlament, mandatul de deputat este incompatibil cu
exercitarea altei funcții remunerate, inclusiv a funcției acordate de un stat strain
sau organizației internațională, cu excepția activității didactice și științifice
desfășurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Conform art. 70 alin. (1) din Constituție, calitatea de deputat este
incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității
didactice și științifice.
În speță instanța de contencios administrativ reține că, Legiuitorul a acordat
funționarilor publici, persoanelor cu funcţii de demnitate publică, inclusiv și
deputaților în Parlamentul Republicii Moldova, un regim loial, la capitolul de
incompatibilități, fiind pus accentul pe faptul desfăşurării altei activităţi
remunerate.
Or, persoanelor cu funcţii de demnitate publică, inclusiv și deputaților în
Parlamentul Republicii Moldova li se oferă posibilitatea de a deține și alte funcții,
concomitent cu funcția de demnitate publică, inclusiv de deputat, doar cu condiția
să nu fie remunerate.
Asta în situația în care art. 16 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 interzice
subiectului declarării deţinerea/exercitarea simultană a altei funcţiii, calitate sau
activitate, fapt care este interzis prin Constituție și/sau prin alte acte legislative.
Corespunzător, instanța de contencios administrativ reține că, în exercitarea
de către dl Cornel Dudnic, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a
funcțiilor de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Obşteşti Federaţia de Judo din
Republica Moldova și de administrator al SRL Vancor-Trans, concomitent cu
funcția de deputat, nu există stare de incompatibilitate, în cazul în care funcțiile
enunțate nu sînt remunerate.
Opinia enunțată a instanței este confirmată și de practica judiciară
națională, în speță fiind decizia Colegiului civil, commercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție din 28.12.2016, în cauza nr. 3ra-
1476/2016, Hotineanu vs Comisia Națională de Integritate, unde Curtea a statuat
că, în sensul art. 70 din Constituție, oricare activitate legală este compatibilă cu
funcția de deputat, dacă nu este remunerate, subiectul discutat fiind unul similar
celui în speță.
Referitor la chestiunea privind aprecierea procesului-verbal nr. 164/04 din
05.07.2019, întocmit de inspectorul de integritate al Autorității Naționale de
Integritate Ada Griciuc, privind iniţierea controlului, ca act administrativ
individual sau ca operațiune administrativă, în sensul prevederilor art. 15 Cod
administrativ, opinia instanței de contencios administrativ este că, urmează a fi
calificat ca operațiune administrativă, din următoarele considerente.
Conform art. 31 din Legea nr. 132/2016, (1) În termen de 15 zile de la data
repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă
a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică
respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii
rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a
intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din
declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului
informațional e-Integritate. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui
proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului. (2)
Procesul-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii acestuia va
cuprinde: a) anul, luna şi ziua întocmirii lui; b) numele, prenumele şi funcţia celui
care l-a întocmit; c) numele, prenumele şi domiciliul subiectului controlului; d)
temeiurile şi motivele iniţierii controlului sau ale refuzului de inițiere a acestuia;
e) semnătura celui care a întocmit  procesul-verbal.
Conform art. 10 Cod administrativ, actul administrativ individual este orice
dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul
de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Or, inspectorul de integritate, având la bază o sesizare, care dă o bănuială
rezonabilă privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a
intereselor personale, verificând prealabil datele din declarațiile de avere și
interese personale, emite un proces-verbal de inițiere a controlului, sau de refuz în
inițierea controlului.
Instanța de contencios administrativ admite că, prin inițierea procedurii de
control a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale,
formalizată printr-un proces-verbal de inițiere a controlului, se admite o ingerință
în ,,comfortul funcționarului public”, însă această acțiune este din start acceptată
de persoană, odată cu acceptarea funcției și nu ar trebui să deranjeze prea mult, în
special în situația în care nu sînt admise încălcări ale regimului juridic de
declarare a averii și a intereselor personale.
Astfel, în conformitate cu normele de drept enunțate, instanța conchide că,
procesul-verbal de inițiere a controlului, nu constituie act administrativ, or nu
produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public și corespunzător nu are caracterele stipulate în
art. 10 Cod administrativ.
Totuși, stabilirea încălcărilor regimului juridic, are ca consecință, emiterea
actului de constatare, care are anumite efecte juridice și totodată, legiuitorul a
oferit persoanei vizate, funcționarului, dreptul de contestare, apreciind
indiscutabil, actul de constatare ca act administrativ.
Mai mult ca atât, legiuitorul a stabilit că, în cazul contestării în termenul de
15 zile de la comunicare, actul de constatare nici nu produce efecte, până când
hotărârea judecătorească nu devine executorie, fără ca instanța de judecată să
intervină cu institutul suspendării actului de constatare, ca act administrativ
individual defavorabil.
Astfel instanța conchide că, prin prevederile enunțate, legiuitorul, a adoptat
un cadru legal foarte loial funcționarului public, atribuindu-i un spectru larg de
drepturi și proceduri pentru a-și apăra drepturile și interesele proprii.
Totuși, instanța de contencios administrativ observă și pericolul unei
eventuale acceptări a opiniei privind calificarea procesului-verbal de inițiere a
controlului ca un act administrativ separat.
Or, instanța de judecată nu exclude faptul că s-ar putea găsi funcționari
,,șmecheri”, care după comunicarea despre inițierea controlului, ar contesta în
instanța de contencios administrativ procesul-verbal de inițiere a controlului,
solicitând concomitent și suspendarea executării actului enunțat.
Și ținând cont de realitățile noastre, nu este exclus și faptul că poate fi
admisă o astfel de solicitare, fiind formată și o practică judiciară în acest sens, și
atunci Autorităţii Naţionale de Integritate doar îi va rămâne oportunitatea de a
declara că, procedura de control a fost blocată de către instanța de judecată, ca
mai apoi să declare că termenul de 3 ani a expirat.
Însă, atunci, apare întrebarea, care ar mai fi eficiența acestei autorități
publice ?
Asfel, în opinia instanței de contencios administrativ, procesul-verbal de
inițiere a controlului, fiind apreciat ca o operațiune administrativă, îi dă
posibilitate inspectorului de integritate să-și facă nestingherit meseria, cu
întocmirea actului de constatare, care are deja un alt statut, de act administrative
individual defavorabil.
Totuși, în opinia instanței de contencios administrativ, este discutabilă însă
chestiunea privind statutul procesului-verbal prin care inspectorul de integritate
refuză în inițierea controlului regimului juridic de declarare a averii și a
intereselor personale, or se întrevede o favorizare a funcționarului public, în
detrimentul persoanei care a depus sesizarea.
Astfel instanța de contencios administrativ atestă că, Legea nr.132/2016 nu
oferă persoanei care a depus sesizarea, dreptul de a contesta în instanța de
judecată, actul final, prin care se refuză în inițierea controlului, or, ipotetic, putem
admite că inspectorul de integritate poate greși, iar persoanei care a depus
sesizarea nu i se oferă posibilitatea de a contesta acest refuz.
În temeiul celor expuse și în conformitate cu art. 224; art. 226 Cod
administrativ, instanța de contencios administrativ,
 H O T Ă R Ă Ș T E:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cornel Dudnic

împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate privind anularea actelor
administrative individuale defavorabile.
Se anulează actul de constatare nr. 50/04 din 27.03.2020, emis de
inspectorul superior de integritate al Autorității Naționale de Integritate Ada
Griciuc, în privința dlui Dudnic Cornel, ex-deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, ca neîntemeiat.
Se respinge pretenția privind anularea procesului-verbal nr. 164/04 din
05.07.2019, întocmit de inspectorul de integritate al Autorității Naționale de
Integritate Ada Griciuc, privind iniţierea controlului privind respectarea regimului
juridic al incompatibilităților în privința dlui Dudnic Cornel, ex-deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, ca neîntemeiată.
Hotărârea este cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30
zile, de la pronunțare, prin intermediul Judecătoriei Chişinău sediul Râşcani.

Preşedinte de ședință, judecător Oleg Melniciuc

Corespunde originalului