Sunteți pe pagina 1din 16

Sentinta nr.

402/2019 din 05-feb-2019, Curtea de Apel Bucuresti, suspendare executare act


administrativ (Contencios administrativ si fiscal)

Sentinta

din 5 februarie 2019

402/2019

Text speţă

Persoană fizică vs Societate comercială


Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2019:023.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 402
Şedinţa publică de la 05.02.2019
Completul constituit din:
PREŞEDINTE – R_____ I____ C_____
GREFIER – N____ G_______ S______
Pe rol soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul I____ G______ L____ în
contradictoriu cu pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
SPERIOR, având ca obiect ”suspendare executare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamantul I____ G______ L____ personal, pârâta
AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR, prin consilier
juridic E_____ G________ M_____, care depune la dosarul cauzei delegaţia de reprezentare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR prin
consilier juridic, depune la dosarul cauzei documentele solicitate de către instanţă precum şi documente
provenind de la ultimul consiliu, din care comunică un exemplar şi reclamantului personal.
Reclamantul I____ G______ L____ învederează instanţei că pârâta nu a depus toate documentele solicitate.
Astfel, pârâta nu a depus înscrisul care conţine clasificarea condidaţilor, procesul verbal întocmit de
Comisia de Control.
Pârâta, prin reprezentant arată că nu există aşa ceva.
Reclamantul arată în continuare că pârâta nu a depus alte documente care au fost întocmite de Biroul
Executiv.
Arată că, în conformitate cu Procedura, art. 14, se face clasificarea în ordine descrescătoare.
Precizează că apar două elemente de la ultima şedinţă. Solicită înlăturarea din probatoriu a două documente
depuse de pârâtă la acest termen de judecată respectiv documentul din 10.01.2019 şi cel din 30.01.2019.
La interpelarea Curţii, pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂMTUL
SUPERIOR prin consilier juridic, precizează că nu-şi întemeiază nicio apărare pe cele două documente
arătate de reclamant, acestea fiind depuse la dosar doar pentru ca instanţa să ia act de discuţiile care au avut
loc în şedinţa de consiliu şi nu au relevanţă pentru soluţionarea cauzei de faţă. Mai mult, având în vedere
cererile reclamantului, aceste documente reprezintă un fel de răspuns pentru acesta.
Curtea, având în vedere precizările părţilor, urmează să nu ia în considerare la soluţionarea cauzei
documentele emise la data de 10.01.2019 şi la data de 30.01.2019.
Curtea solicită reprezentantului pârâtei că precizeze care dintre documentele depuse la dosar la acest termen
de judecată reprezintă documentaţie care a stat la baza emiterii actului administrativ a cărui suspendare o
solicită reclamantul.
Pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂMTUL SUPERIOR, prin
consilier juridic, precizează că documentele care au stat la baza emiterii Hotărârii de validare emis la
31.10.2018 sunt Hotărârea Consiliului nr.51 prin care se aprobă tabloul cu domeniile şi locurile vacante
pentru care se organizează concursul, anunţul de depunere candidaturi şi cu posturile vacante, decizia nr.27
privind componenţa comisiilor de selecţie, un aşa zis proces-verbal prin care au fost verificate candidaturile
intitulat „Lista candidaţilor propuşi de Comisia de selecţie pentru validare în Biroul Executiv.”
Arată că nu a existat clasificare pe note, doar acest proces-verbal există.
În „Lista candidaţilor propuşi” se poate observa, la pct. 3, Comisia Ştiinţe Juridice, există o notare făcută la
observaţii, în dreptul d-lui I____, că membru permanent de la aceeaşi Universitate T___ M________ a fost
validată în 2015 d-na P________ C_____. La finalul documentului se menţionează că validarea a avut loc
sub rezerva analizei distribuţiei echilibrate pe centre universitare şi domenii.
Precizează că a mai depus extrasul de pe procesul verbal completat în şdinţa Consiliului din data de
31.10.2018 prin care se arată de ce s-a votat nominal şi nu s-a mai votat în __________________ s-a votat
individual; în cadrul membrilor existenţi există o persoană care mai are un an de mandat.
Arată că a depus tabelul final cu membrii care au fost selectaţi la data de 31.10.2018, hotărârea Consiliului
nr.78, lista propunerilor care dovedeşte că nu există caz bine justificat.
Curtea solicită reprezentantei pârâtului să precizeze dacă există şi alte documente care să fi stat la baza
actului a cărui suspendare se solicită.
Reprezentanta pârâtei arată că nu există alte documente.
Curtea acordă cuvântul pe fondul cererii.
Reclamantul I____ G______ L____ personal, în baza art. 14 din Legea nr.554/2004 solicită admiterea
cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat, astfel cum a fost formulat, apreciind că
sunt îndeplinite cele trei condiţii necesare admiterii cererii de suspendare. Astfel, raportat la documentele
depuse la dosar atât de către reclamant cât şi de către pârâtă, solicită să se ia act că pârâta nu a respectat
prevederile art. 13 din chiar Regulamentul de organizare şi funcţionare a ARACIS depusă de către pârâtă la
dosar, text prin care se prevede că „candidaţii sunt clasificaţi în ordinea descrescătoare a voturilor primite”.
De asemenea, nici prevederile art. 14 nu au fost respectate şi există suficiente indicii care să arate că actul
administrativ contestat este nelegal, indicii la care a făcut referire pe larg în cuprinsul cererii de chemare în
judecată. Solicită admiterea cererii, să se dispună suspendarea hotărârii ARACIS din 31.10.2018 până la
soluţionarea cauzei pe fond.
Pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂMTUL SUPERIOR, prin
consilier juridic, solicită respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată pentru motivele arătate pe larg în
cuprinsul întâmpinării. Astfel, în opinia sa, reclamantul nu a făcut dovada pagubei iminente şi nici celelalte
condiţii prevăzute de lege pentru ca cererea de suspendare să fie admisibilă.
Curtea reţine cauza în pronunţare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul I____ G______
L____ a chemat în judecată pârâta Agenţia R_____ de A________ a Calităţii în Învăţământul Superior
(ARACIS), solicitând instanţei să dispună, prin hotărârea pe care o va pronunţa, suspendarea hotărârii
ARACIS de validare a noilor membri ai comisiilor permanente, aşa cum a fost aprobată în şedinţa din data
31.10.2018 şi implicit a actelor derivate din ea, inclusiv orice altă procedură de concurs, de până la
judecarea pe fond a cauzei.
În motivarea cererii, a arătat că a fost candidat declarat admis de comisia de concurs şi validat de Biroul
Executiv al ARACIS la concursul organizat pentru ocuparea a 5 posturi vacante de experţi permanenţi în
Comisia de specialitate nr. 3, Comisia de Ştiinţe Juridice, după cum reiese de la adresa web şi a formulat
contestaţie faţă de comunicarea/hotărârea postată pe site-ul Agenţiei în data de 01. 11.2018, orele 11.30,
precum şi faţă de hotărârea Consiliului ARACIS publicată aşa cum se prevede anterior, în care, în mod
nejustificat şi netemeinic nu a fost introdus.
Conform dispoziţiilor legale în vigoare, atunci când există mai multe etape ale unui concurs, dintre care
unele eliminatorii, orice candidat poate depune contestaţie pentru proba respectivă. în cazul de faţă, a
existat o etapă eliminatorie în care s-a constatat că toţi candidaţii de la Comisia 3 au îndeplinit condiţiile
minime şi obligatorii de eligibilitate pentru a putea candida la posturile scoase la concurs.
Ulterior, în condiţiile prevăzute de art. 10-14 din procedura publică afişată pe site, nepublicată în Monitorul
Oficial al României, a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor respective.
Nu avea motive să conteste rezultatele stabilite de comisia de concurs, întrucât rezultatu l concursului a fost
acela că toţi cei 5 candidaţi au fost declaraţi admişi. A fost contrariat de încălcarea dispoziţiilor stipulate în
art. 13 din procedură, care stipulează: “candidaţii fiind clasificaţi în ordinea descrescătoare a numărului de
voturi primite”, însă a considerat că există posibilitatea ca ordinea afişată, deşi părea a fi alfabetică, ar putea
fi şi cea rezultată din analiza comisiei de concurs.
În data de 1 noiembrie 2018 a fost afişată de ARACIS o altă listă decât cea aprobată de comisia de concurs,
din care numele său lipsea. Lista nu este însoţită de hotărârea ARACIS, aşa cum era solicitat de procedură,
fiind nemotivată, neînregistrată.
Consideră că există indicii temeinice care să arate instanţei că sunt elemente care care aruncă o îndoială
serioasă asupra legalităţii actului, atât timp cât acesta e în neconcordanţă cu art. 14 lit. c din procedura de
selecţie, care precizează: După validare şi soluţionarea contestaţiilor, lista finală a candidaţilor selectaţi
pentru ocuparea unor noi poziţii de membri în comisiile permanente de experţi este propusă spre aprobare
Consiliului ARACIS.
Este fără dubiu că rezultatele finale sunt cele stabilite de comisia de concurs, iar Consiliul ARACIS aprobă
lista finală. Atât doctrina cât şi practica judiciară arată că atât timp cât un for superior mandatează o comisie
de concurs, rezultatele emise de acea comisie devin opozabile şi obligatorii pentru organul superior, cu
excepţia cazurilor în care se constată o viciere a rezultatelor sau o încălcare a proce durilor aprobate de
concurs. Or, în cazul său, comisia l-a declarat admis şi a fost validat de Biroul Executiv al ARACIS.
Orice altă interpretare ar fi în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 şi 17 din procedura menţionată, care
menţionează candidaţii validaţi (validarea se face de comisie şi de Biroul Executiv), nu de candidaţii
aprobaţi, terminologie care e străină procedurii respective. Consiliul aprobă lista finală a candidaţilor
selectaţi.
Mai mult de atât, art. 17 stipulează că în cazul în care un candidat selectat şi validat nu depune declaraţia
menţionată în art. 16, locul devine vacant automat şi este ocupat de un alt candidat în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi şi a criteriilor de departajare. Aceste elemente se regăsesc în art.
10-13, referitoare la acţiunile comisiei de concurs, nicidecum la prezumtive atribuţii ale Consiliului.
La Comisia 3 au fost 5 candidaţi pentru 5 locuri şi toţi 5 au fost selectaţi şi validaţi. Dacă prin metoda
reducerii la absurd s-ar opina că atribuţia ar aparţine Consiliului ARACIS, solicită a se constata că din 18
voturi exprimate, 10 i-au fost favorabile, ceea ce presupune că a fost realizată majoritatea necesară pentru
aprobare.
Referitor la afirmaţia că ar mai fi fost un candidat de la aceeaşi universitate (explicaţie oferită în răspunsul
la plângerea mea prealabilă), există un lucru cert, vizibil din lista de candidaţi că acest lucru nu este real, iar
o asemenea abordare generează suspiciunea rezonabilă că decizia consiliului s-a luat în lipsa unei
argumentaţii juridice valide, legale. Art. 6 din procedură stabileşte condiţiile de eligibilitate pentru
candidaţi, iar printre acestea nu se regăseşte vreo interdicţie privind numărul de persoane din aceeaşi
instituţie, nici ca şi candidaţi selectaţi, nici ca membri ai comisiei.
Faţă de votul din consiliul Agenţiei dat în data de 31.10.2018, sunt necesare următoarele precizări: 1. lista
finală se supune aprobării Consiliului; 2. maniera de vot nu este prevăzută în procedură, ceea ce conduce la
concluzia că un vot este favorabil dacă s-a exprimat de majoritatea celor prezenţi, în condiţiile în care
regulile de cvorum de şedinţă sunt îndeplinite. Având în vedere că pentru reclamant s-au exprimat 10 voturi
pentru şi 8 contra, în condiţiile unei prezenţe de 18 persoane dintr-un total de 20 de membri, cu un cvorum
de şedinţă de 15 (2/3 din numărul total), votul a fost favorabil şi, pe cale de consecinţă, de aprobare.
Regulamentul de organizare şi funcţionare al ARACIS, revizuit şi aprobat în 25 ianuarie 2018 prevede la
art. 10 că preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi cu majoritate de voturi.
Art. 9 alin. 5 din R__ stipulează că: “în îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul ARACIS emite, cu
majoritate simplă de voturi din numărul total al membrilor prezenţi, hotărâri care sunt semnate de
preşedinte sau de vicepreşedinte, în absenţa preşedintelui, si care sunt publicate pe site-ul ARACIS”.
Faţă de această situaţie, există o îndoială serioasă asupra legalităţii emiterii actului şi a motivării sale, cu
atât mai mult cu cât acesta nu este făcut public până la data depunerii prezentei cereri. îndoiala referitoare la
maniera de vot este una generată de reclamată, care în mod constant a încercat să evite un cadru juridic
riguros, clar, predictibil.
E xistă indicii temeinice care să genereze suspiciuni asupra legalităţii actului a cărui suspendare o solicită,
prin raportare la procedura de selecţie art. 8-17, OUG 75/2015, aprobată prin lege, cu modificările şi
completările ulterioare - art. 18 lit. b, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare art. 9 alin. 5, cu
referire la votul acordat în Consiliu. Dispoziţiile constituţionale privind aplicarea legii pentru viitor nu par a
fi luate în consideraţie de autoritatea emitentă, de vreme ce în şedinţa validării se adoptă o hotărâre, la
rândul ei nepublică, care ar trebui să fie aplicabilă imediat, chiar pentru concursul deja finalizat (aşa cum
indică ARACIS în răspunsul comunicat). Prin încălcarea drepturilor sale, se pune în discuţie discriminarea
sa, pe criterii care nu vizează competenţa şi profesionalismul, aşa cum sunt definite în legislaţia de
specialitate.
La înscrisul comunicat prin care cerea revocarea în parte a hotărârii luate, a primit răspuns care confirmă
implicit afirmaţiile sale referitoare la modul de organizare şi finalizare a concursului. Astfel, se precizează,
ca prim argument că “se ţine cont de distribuţia echilibrată pe centre universitare a membrilor comisiei şi
acoperirea domeniilor de studii aferente comisiei. Este de remarcat faptul că, Comisia de selecţie nu a ţinut
cont de faptul că au existat 2 candidaţi de la aceeaşi universitate pe acelaşi domeniu drept. Comisia a admis
toţi candidaţii”.
Au fost înscrişi 5 candidaţi, după cum urmează: R___ C_____ - UBB Cluj, G______ O______ - C______,
Mir ela G________ - Universitatea N______ T________, V_______ N_____ - Universitatea Danubius şi
G______ L____ I____, Universitatea T___ M________.
Noţiunea de centru universitar este sinonimă noţiunii de universitate doar dacă în aceeaşi unitate teritorial-
administrativă există o singură instituţie, în caz contrar fiind vorba de totalitatea instituţiilor din unitatea
teritorial administrativă respectivă.
Mai departe, recunoaşte pârâta că în şedinţa din 31.10.2018 s-a luat decizia de a nu exista 2 reprezentanţi de
la aceeaşi universitate, aplicând o măsură asupra căreia există suspiciuni de nelegalitate, în timp ce
concursul era deja finalizat. În acest fel, s-a realizat o prejudiciere şi o discriminare a sa, prin introducerea
unei norme, care nici azi nu se regăseşte pe pagina de internet a instituţiei.
Recunoaşte ulterior ARACIS că în favoarea sa s-au exprimat 10 voturi din 18 exprimate, dar că i-ar fi fost
necesare 11 voturi. Precizează că prevederea art. 9 alin. 5 din Regulamentul ARACIS, aflat în vigoare este
o simplă eroare materială. Fără a se analiza fondul problemei, atât practica, cât şi doctrina arată că noţiunea
de eroare materială este limitativă şi se referă doar la o transcriere eronată a unui cuvânt/grup de cuvinte.
Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat este publicat pe pagina de internet a instituţiei, iar
dispoziţia prevăzută la art. 9 alin (5) este aplicabilă, fiind exclusă orice interpretare de eroare materială.
Dispoziţia regulamentară este în vigoare la data concursului fiind aplicabilă.
În realitate, pentru a acoperi decizia cu puternice suspiciuni că ar fi netemeinică şi nelegală de a nu-l valida
în calitate de membru permanent al Comisiei de Ştiinţe Juridice, ARACIS pare a încălca principiul
neretroactivităţii actelor civile şi că ar perturba concursul prin proceduri şi interpretări care nu au fost aduse
la cunoştinţă celor interesaţi anterior desfăşurării procedurilor publice de concurs.
Introducerea unor criterii nelegale de neapartenenţă a două persoane la aceeaşi instituţie încalcă dispoziţiile
art. 18 din OUG 75/2005, care stabileşte că experţii sunt selectaţi pe baza criteriilor de competenţă şi
competitivitate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ, a arătat că sunt îndeplinite
condiţiile legale de admisibilitate:
S-a adresat autorităţii emitente cerându-i să revoce hotărârea, prin adresa înregistrată cu nr. 5909/
02.11.2018, la care am primit răspuns prin adresa 5909/29.11.2018, comunicată în data de 7 decembrie
2018.
Fără a analiza fondul cauzei, instanţa va observa că există elemente suficiente care să creeze suspiciunea
rezonabilă de încălcare a dispoziţiilor legale, confirmată implicit chiar de instituţia emitentă a actului
administrativ a cărui cenzurare o solicit. ARACIS confirmă că decizia de a nu exista mai mulţi membri ai
unei comisii din aceeaşi universitate s-a luat în data de 31.10.2018, dată la care procedurile de concurs erau
finalizate, singura operaţiune juridică nefinalizată fiind cea de validare a rezultatelor concursului. Aplicarea
retroactivă a unei decizii, neformalizate încă la nivel scriptic, este suspicionată a fi nelegală prin ea însăşi şi
neaplicabilă retroactiv.
Suspendarea este necesară, pentru a se evita o pagubă iminentă în privinţa sa, pentru următoarele motive:
conform atribuţiilor, Comisia permanentă este condusă de un preşedinte şi de un secretar, desemnaţi de
Consiliu dintre membrii acesteia. Or, în absenţa validării, nu poate fi desemnat, indiferent de calităţile
profesionale pe care le are. Desemnarea unei conduceri, în contextul în care hotărârea consiliului ARACIS
nu va fi cenzurată de instanţa de judecată, va duce la o ___________ de suspiciuni de nelegalitate. Orice
instituţie care va fi evaluată, va putea invoca, dacă constatările sunt nefavorabile, că s-a acţionat prin acte
care au fost constatate a fi nelegale, iar consecinţele asupra credibilităţii instituţiei şi a activităţilor sale vor
fi greu de comensurat.
Mandatul comisiei permanente este de 4 ani, or, după finalizarea acţiunii, în absenţa suspendării, mandatul
său va fi mai redus (ceea ce îi va crea o pagubă iminentă) sau, dimpotrivă, activitatea comisiei va fi
perturbată prin dese schimbări, ceea ce va prejudicia grav activitatea internă a acesteia.
Chiar dacă în privinţa sa singura motivaţie de nevalidare este cea referitoare la numărul membrilor
permanenţi din aceeaşi universitate (aşa cum a arătat, motivare nelegală, neprevăzută nicăieri în
documentaţiile legale ale ARACIS), imaginea sa este grav afectată în lumea profesională, planând
suspiciuni pe care nu le poate combate corespunzător fără intervenţia instanţei de judecată.
Paguba este iminentă şi pentru că ARACIS, înainte de a aştepta să vadă dacă decizia de nevalidare este
contestată sau nu, a decis, în aceeaşi dată de 31.10.2018 să scoată la concurs locurile rămase neocupate în
prima sesiune.
Pe cale de consecinţă, în lipsa suspendării hotărârii din 31.10.2018, a actelor sale subsecvente şi a
concursului pentru ocuparea locurilor neocupate, ARACIS va dispune ocuparea locurilor vacante şi ca avea
o conduită nepotrivită pe tot parcursul cercetării fondului cauzei, care va fi introdusă ulterior.
În drept, a invocat dispoziţiile Constituţiei, ale Codului de Procedură Civilă, ale OUG 75/2005, aprobată cu
modificări prin lege, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, Regulamentul de organizare şi funcţionare al ARACIS, procedura de concurs şi actele emise şi
publicate pe pagina de internet a reclamatei.
În dovedirea cererii, a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
SUPERIOR a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
A arătat că, în conformitate cu prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, pentru
îndeplinirea atribuţiilor sale, ARACIS are următoarele competenţe şi obligaţii: să folosească colaboratori
externi, din ţară sau din străinătate, angajaţi pe bază de contract de prestări de servicii, experţi în domeniul
de activitate al ARACIS, remuneraţi conform prevederilor legale şi normelor stabilite de conducerea
agenţiei; să alcătuiască, pe baza unei metodologii proprii, transparente şi folosind criterii de competenţă şi
competitivitate, propriul registru de experţi evaluatori externi, naţionali şi internaţionali, pe care îi
pregăteşte din punct de vedere metodologic şi îi deleagă pentru efectuarea misiunilor de evaluare externă a
calităţii; să constituie Comisii permanente de specialitate care îşi vor elabora propriile standarde specifice
de asigurarea calităţii programelor/domeniilor de studii, care se aprobă prin Hotărâri ale Consiliului
ARACIS;
Experţii evaluatori ai ARACIS se recrutează în mod transparent, prin int ermediul unei platforme
electronice (online), pe baza unor proceduri publice şi a unor criterii ce ţin de competenţele profesionale şi
ştiinţifice, de cunoştinţele privitoare la legislaţia asigurării şi evaluării calităţii în învăţământul superior, de
cunoaşterea Metodologiei , standardelor, standardelor de referinţă şi listei indicatorilor de performanţă a
ARACIS şi a Standardelor specifice, de capacitatea de aplicare şi utilizare a acestor cunoştinţe, precum şi
de integritatea morală.
Pot fi experţi evaluatori ai ARACIS cadrele universitare didactice titulare sau care îşi continuă activitatea
didactică cu aprobarea senatului universitar, cu gradul didactic de conferenţiar sau profesor universitar, cu
experienţă în asigurarea calităţii educaţiei, fără niciu n fel de discriminare ( e.g . sex, origine etnică, afinităţi
politice sau religioase etc.). Experţii evaluatori ai ARACIS, recrutaţi, se constituie în Registrul N_______
al Evaluatorilor (RNE) - ARACIS.
Comisiile permanente ale ARACIS sunt constituite din ex perţi evaluatori selectaţi în baza unei proceduri
specifice proprii şi aprobaţi de Consiliul ARACIS. Pe lângă aceştia, din fiecare comisie permanentă face
parte şi un student, desemnat de către federaţiile naţionale studenţeşti.
Comisiile permanente acoper ă toate domeniile de specialitate în care se dezvoltă programe de studii în
cadrul instituţiilor de învăţământ superior din România, domeniul instituţional, precum şi formele de
învăţământ.
Structura, funcţionarea internă, atribuţiile şi modul de adoptare a hotărârilor în cadrul comisiilor
permanente ale ARACIS sunt stipulate în Regulamentul de desfăşurare a activităţii comisiilor de experţi
permanenţi (de specialitate) ai ARACIS.
În conformitate cu prevederile art. 12 al Regulamentului de desfăşurare a activităţii comisiilor de experţi
permanenţi ai Agenţiei Romane de A________ Calităţii în învăţământul Superior, durata unui mandat de
membru al comisiei de experţi permanenţi este de 4(patru) ani. La finalizarea mandatului de patru ani,
fiecare membru al comisiei de experţi permanenţi va putea participa din nou la concurs. Numărul maxim de
mandate consecutive este de două.
Î n cadrul Comisiei de experţi permanenţi de specialitate - Ştiinţe Juridice au fost scoase la concurs un
număr de 5 poziţii pentru care au candidat 5 experţi evaluatori.
Procedura de Selectare şi Numire a membrilor cadre didactice în comisiile de experţi permanenţi (de
specialitate) ale Agenţiei Române de A________ a Calităţii în învăţământul Superior, la art. 12. lit. a
prevede: "Concursul pentru selectarea membrilor în comisiile de experţi permanenţi constă în doua probe:
analiza si aprecierea conţinutului dosarelor de concurs ale candidaţilor şi un interviu".
În aplicarea criteriilor de selecţie, conform art.12 lit. c pct. IV "se ţine cont de distribuţia echilibrată pe
centre universitare a membrilor comisiei şi acoperi rea domeniilor de studii aferente comisiei".
În cadrul Comisiei de experţi permanenţi de specialitate - Ştiinţe Juridice, ca membru permanent de la
aceeaşi universitate (Universitatea T___ M________ din Bucureşti) unde reclamantul este cadru didactic, a
fost validată de către Consiliul ARACIS în anul 2015, prof. univ. dr. P________ C_____.
Domeniul de studii universitare D____ nu are alte subdiviziuni ca alte domenii de studii, prin urmare nu pot
exista pe acelaşi domeniu 2 reprezentanţi de la aceeaşi universitate în cadrul aceleiaşi comisii aplicându-se
criteriul distribuţiei echilibrate pe centre universitare. Acest criteriu este foarte important în momentul
votării în cadrul comisiei, mai ales în cazul în care de discută programele de studii de la Universitatea T___
M________ din Bucureşti, pentru care nu unul ci 2 membrii ai comisiei ar trebui să se abţină de la vot,
riscând să nu se obţină numărul de voturi necesare în vederea adoptării unei decizii. De asemenea 2 voturi
ale membrilor Comisiei permanente de la aceeaşi universitate, reprezintă 22% din total voturi şi ar putea
decide în defavoarea unei alte universităţi.
Consiliul ARACIS este organul de conducere al agenţiei care aprobă prin vot secret Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare, Ghiduri, proceduri, metodologi etc. şi pe care le poate modifica oricând cu
aprobarea membrilor Consiliului.
În Şedinţa Consiliului ARACJS din data de 31.10.2018 s-a decis materializarea criteriului privind
distribuţia echilibrată pe centre universitare prin regula de a nu avea mai mult de 2 reprezentanţi de la
aceeaşi universitate într-o comisie permanentă şi de a nu avea în acelaşi domeniu mai mulţi reprezentanţi de
la aceeaşi universitate. Regula a fost aplicată şi s-a votat în consecinţă.
Conform prevederilo r OUG nr.75/2005 aprobată cu modificări şi completări de Legea nr.87/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, art. 19 1 alin. 4 prevede: "Consiliul ARACIS este condus de un
preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret, cu majoritatea membrilor consiliului" iar potrivit H.G.
nr.915/2017 de aprobare a Metodologiei, art. 4.3 alin. 1 lit. d coroborat cu art. 4.3 alin 2 lit. d, Consiliul
ARAC1S validează propunerile de autorizare provizorie, acredita re de program sau instituţională şi
evaluările periodice în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu
propunerea respectivă în proporţie de jumătate plus unu din numărul total de membrii ai Consiliului.
Toate hotărârile Consiliului se aprobă cu majoritate simplă din totalul membrilor Consiliului.
În Şedinţa Consiliului ARACIS din data de 31.10.2018, la validarea, prin vot secret, a candidaţilor selectaţi
pentru Comisia de specialitate nr.3 - Ştiinţe Juridice, reclamantul a obţinut 10 voturi Da şi 8 voturi Nu,
obţinând astfel un procent de 50 % din voturile membrilor Consiliului. Pentru validarea candidaturii ar fi
fost necesar un minim de 11 voturi.
Din eroare materială, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al ARACIS aprobat prin Hotărârea
Consiliului nr.8/25.01.2018 prevede la art. 9 alin. 5 "Consiliul ARACIS emite, cu majoritate simplă de
voturi din numărul total al membrilor prezenţi, hotărâri care sunt semnate de către preşedinte sau de
vicepreşedinte, în absenţa preşedintelui, şi care sunt publicate pe site-ul ARACIS". Orice Regulament de
Organizare şi Funcţionare trebuie să conţină prevederi conforme cu legislaţia aplicabilă instituţiei în cauză,
astfel încât art.9 alin. 5 a fost modificat corespunzător pentru a putea fi în concordanţă cu prevederile OUG
nr. 75/2005 aprobată cu modificări şi completări de Legea nr.87/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, cu HG nr. 915/2017 precum şi cu hotărârile Consiliului.
Î n drept, au invocat dispoziţiile art. 205-208C. proc. civ., OUG nr.75/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, Legea nr.87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, H.G nr.915/2017, cu modificările şi
completările ulterioare, Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Pârâta a depus la dosar documentaţia care a stat la baza actelor contestate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
În şedinţa Consiliului ARACIS din data de 26.07.2018 s-a hotărât scoaterea la concurs a locurilor vacante
din cadrul Comisiilor de Experţi Permanenţi ale ARACIS, printre care se află Comisia C3 – Ştiinţe juridice.
Pentru Comisia C3 – Ştiinţe juridice au fost scoase la concurs cinci locuri.
Reclamantul a participat la concurs, alături de alţi patru candidaţi, fiind selectat împreună cu aceştia de
către comisia de concurs.
În cuprinsul listei candidaţilor propuşi de comisiile de selecţie pentru comisiile de specialitate ale ARACIS
şi validaţi de Biroul Executiv, este menţionată următoarea ordine a candidaţilor pentru Comisia C3: 1.
candidatul de la Universitatea „B____-Bolyai din Cluj”; 2. candidatul de la Universitatea „N______
T________” din Bucureşti; 3. candidatul de la Universitatea „T___ M________” din Bucureşti, reclamant
în prezenta cauză; 4. candidatul de la Universitatea „Danubius” din G_____; 5. candidatul de la
Universitatea din C______ (fila 97).
În dreptul numelui reclamantului se menţionează că membru permanent de la aceeaşi Universitate (T___
M________) a fost validată în 2015 prof. P________ C_____.
La finalul listei se precizează că validarea a avut loc sub rezerva analizei distribuţiei echilibrate pe centre
universitare a membrilor fiecărei comisii şi acoperirea domeniilor de studii aferente acestora.
În urma validării procedurii de concurs şi a candidaţilor selectaţi, lista finală a candidaţilor selectaţi a fost
propusă spre aprobare Consiliului ARACIS.
Conform extrasului din şedinţa Consiliului ARACIS din data de 31.10.2018, s-a stabilit să se voteze
nominal, întrucât în cadrul Comisiei 3 au fost selectaţi mai mulţi candidaţi de la aceeaşi Universitate.
Reclamantul a obţinut 10 voturi DA şi 8 voturi NU.
Pentru ceilalţi candidaţi, configuraţia voturilor a fost următoarea: 17 voturi DA şi 1 vot NU candidatul de la
Universitatea „B____-Bolyai din Cluj”, 16 voturi DA şi 2 voturi NU candidatul de la Universitatea
„N______ T________” din Bucureşti, 12 voturi DA, 6 voturi NU candidatul de la Universitatea
„Danubius” din G_____, 16 voturi DA şi 1 vot NU candidatul de la Universitatea din C______ (fila 97).
Prin hotărârea Consiliului ARACIS nr. 78/31.10.2018 s-a aprobat lista membrilor permanenţi în C3 –
Comisia de ştiinţe juridice, fiind desemnaţi participanţii care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul
şedinţei Consiliului din data de 31.10.2018.
Reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva rezultatului concursului.
Prin răspunsul la plângerea prealabilă s-a arătat că s-a decis materializarea criteriului privind distribuţia
geografică prin regula de a nu avea mai mult de 2 reprezentanţi de la aceeaşi universitate într-o comisie
permanentă şi de a nu avea în acelaşi domeniu mai mulţi reprezentanţi de la aceeaşi universitate.
Curtea reţine că, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „în cazuri bine justificate şi pentru
prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul
sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună
suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.”
Art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 stabileşte ca fiind cazuri bine justificate, împrejurările legate
de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului
administrativ.”
Motivele invocate de către reclamant în ceea ce priveşte îndeplinirea cazului bine justificat nu întrunesc
cerinţa impusă de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în susţinerea îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, reclamantul a invocat mai multe motive, pe
care le-a dezvoltat ulterior:
A arătat că au fost încălcate prevederile art. 13 din Procedura de selectare şi numire a membrilor cadre
didactice în comisiile de experţi permanenţi (de specialitate) ale Agenţiei Române de A________ a Calităţii
în Învăţământul Superior.
A afirmat că actul atacat este în neconcordanţă cu art. 14 lit. c) din Procedură, rezultatele finale fiind cele
stabilite de comisia de concurs.
A arătat că a fost realizată majoritatea necesară pentru aprobare, prin raportare la art. 9 alin. (5) din
Regulamentul de organizare şi funcţionare al ARACIS.
A precizat că art. 6 din Procedură stabileşte condiţiile de eligibilitate pentru candidaţi, iar printre acestea nu
se regăseşte vreo interdicţie privind numărul de persoane din aceeaşi instituţie.
A arătat că noţiunea de centru universitar este sinonimă cu noţiunii de universitate doar dacă în aceeaşi
unitate administrativ-teritorială există o singură instituţie, în caz contrar fiind vorba de totalitatea
instituţiilor din acea unitate.
Reclamantul a formulat totodată critici privind răspunsul la plângerea prealabilă.
Curtea reţine că, potrivit art. 12 din Procedura de selectare şi numire a membrilor cadre didactice în
comisiile de experţi permanenţi (de specialitate) ale Agenţiei Române de A________ a Calităţii în
Învăţământul Superior: (a) Concursul pentru selectarea membrilor în comisiile de experţi permanenţi constă
în două probe: analiza şi aprecierea conţinutului dosarelor de concurs ale candidaţilor şi un interviu; (b)
Criteriile de selecţie a candidaţilor sunt următoarele: i. experienţa candidaţilor în domeniul asigurării
calităţii academice; ii. competenţele didactice, de cercetare şi manageriale ale acestora; iii. integritatea
academică; iv. calitatea programului cu propuneri de îmbunătăţire a calităţii academice şi a activităţii
ARACIS. (c) În aplicarea acestor criterii sunt avute în vedere: i. activitatea şi experienţa dovedite concret în
domeniul asigurării calităţii academice la nivel naţional şi internaţional; ii. calitatea programului prezentat
de candidat cu propuneri de îmbunătăţire a calităţii în învăţământul superior şi a activităţii ARACIS; iii.
experienţa candidatului în domeniul managementului academic şi al gestionării unor granturi din domeniul
educaţiei; iv. distribuţia echilibrată pe centre universitare a membrilor comisiei şi acoperirea domeniilor de
studii aferente comisiei.
Conform art. 13 (a) din Procedură, după analiza dosarelor de concurs şi a susţinerii interviului, fiecare
membru al comisiei de concurs îşi exercită votul, candidaţii fiind clasificaţi în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi primite.
În conformitate cu art. 14 (a) din Procedură: (a) În termen de trei zile lucrătoare de la susţinerea
concursului, Comisia de concurs întocmeşte un proces-verbal privind desfăşurarea concursului pentru
ocuparea unor noi poziţii de membri în comisia experţi permanenţi (de specialitate); (b) Procesul-verbal
este analizat în Biroul executiv al Consiliului ARACIS în vederea validării procedurii de concurs şi a
candidaţilor selectaţi. (...). (d) După afişarea rezultatelor concursului de selecţie, candidaţii nemulţumiţi pot
face contestaţie în termen de 24 de ore de la data afişării rezultatelor; (...). După validare şi soluţionarea
contestaţiilor, lista finală a candidaţilor selectaţi pentru ocuparea unor noi poziţii de membri în comisiile de
experţi permanenţi este propusă spre aprobare Consiliului ARACIS .
Art. 15 din Procedură prevede că numirea membrilor comisiilor de experţi permanenţi se face prin vot de
către Consiliul ARACIS pentru o perioadă de 4 (patru) ani.
Reclamantul nu a formulat contestaţie cu privire la clasamentul stabilit de comisia de concurs, conform art.
14 din Procedură, astfel că motivul privind încălcarea art. 13 din Procedură sub acest aspect nu este de
natură să contureze existenţa unui caz bine justificat.
Astfel cum rezultă din cuprinsul art. 14 şi 15 din Procedură , competenţa aprobării listei finale a
candidaţilor şi a numirii prin vot a membrilor comisiilor de experţi permanenţi revine Consiliului ARACIS
iar nu comisiei de concurs, aceasta efectuând doar o propunere, lipsită de efecte juridice în lipsa aprobării
de către Consiliu.
Prin urmare, motivul de nelegalitate privind încălcarea prevederilor art. 14 din Procedura de selectare şi
numire a membrilor cadre didactice în comisiile de experţi permanenţi ale ARACIS nu reflectă existenţa
unui caz bine justificat.
Reclamantul a mai susţinut că a fost realizată majoritatea necesară pentru aprobare.
În cuprinsul Procedurii nu este prevăzută modalitatea de vot în cadrul Consiliului.
Conform art. 9 alin. (5) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al ARACIS, Consiliul ARACIS
emite, cu majoritate simplă de voturi din numărul total al membrilor prezenţi, hotărâri care sunt semnate de
către preşedinte sau de vicepreşedinte, în absenţa preşedintelui şi care sunt publicate pe site-ul ARACIS.
Potrivit art. 191 alin. (4) din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, „ Consiliul ARACIS
este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret, cu majoritatea membrilor
consiliului.”
În conformitate cu art. 4.3 pct. 1 lit. d) d in Metodologia de evaluare externă, a standardelor, a standardelor
de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de A________ a Calităţii în
Învăţământul Superior aprobată prin H.G. nr. 915/2017 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului
nr 1418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă
şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de A________ a Calităţii în Învăţământul
Superior: Consiliul ARACIS, pe baza concluziilor reieşite din dezbateri, elaborează Raportul Consiliului,
pe care îl înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale cu propunerea de acordare sau, după caz, de
neacordare a autorizaţiei de funcţionare provizorie structurii de învăţământ solicitante. Propunerea de
acordare sau, după caz, de neacordare a autorizaţiei de funcţionare provizorie se validează în urma
supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în proporţie
de jumătate plus unu din numărul total de membri ai Consiliului. Acest raport trebuie să poarte semnăturile
membrilor biroului executiv al Consiliului ARACIS.
Iar potrivit art. 4.3 pct. 2 lit. d) d in Metodologie: Consiliul ARACIS, pe baza concluziilor reieşite din
dezbateri, elaborează Raportul Consiliului, pe care îl înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale cu
propunerea de acreditare sau, după caz, de neacreditare a structurii de învăţământ solicitante. Propunerea de
acreditare sau, după caz, neacreditare a structurii de învăţământ solicitante se validează în urma supunerii
votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în proporţie de jumătate
plus unu din numărul total de membrii ai Consiliului. Acest raport trebuie să poarte semnăturile membrilor
biroului executiv al Consiliului ARACIS.
Aşadar, nu toate hotărârile Consiliului se aprobă cu majoritatea membrilor prezenţi.
Curtea reţine că stabilirea existenţei cazului bine justificat se poate realiza pe baza cercetării indiciilor de
nelegalitate, fără ca instanţa să poată dezlega fondul pricinii în cadrul soluţionării cererii de suspendare a
executării actului administrativ.
S uspendarea executării actului administrativ constituie o situaţie de excepţie, în cadrul căreia instanţa are
numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenţei dreptului, întrucât în cadrul procedurii
prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul
litigiului.
În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost reţinute ca fiind împrejurări vădite, de fapt sau/ şi
de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ:
emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, emiterea unui
act administrativ în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului
administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ (ex.: decizia
nr. 442 din 30.01.2013, pronunţată în dosarul nr. XXXXXXXXXXX).
A statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că, pentru conturarea cazului temeinic justificat, care să impună
suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate
pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea
doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă
asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte în mod evident, în urma unei
cercetări sumare a aparenţei dreptului.
Pentru a se verifica susţinerile reclamantului cu privire la realizarea în Consiliu a majorităţii necesare
pentru aprobarea propunerii Comisiei de concurs este necesară examinarea aprofundată a situaţiei de fapt şi
de drept existente în cauză, ceea ce echivalează cu prejudecarea fondului.
Reclamantul a criticat aplicarea criteriului de selecţie privind distribuţia echilibrată a membrilor
Consiliului.
Potrivit extrasului din şedinţa Consiliului ARACIS din data de 31.10.2018, s-a stabilit să se voteze nominal,
întrucât în cadrul Comisiei 3 au fost selectaţi mai mulţi candidaţi de la aceeaşi Universitate, în realitate fiind
selectaţi doi candidaţi din acelaşi centru universitar, respectiv reclamantul, de la Universitatea „T___
M________” din Bucureşti şi un candidat de la Universitatea „N______ T________” din Bucureşti.
În plus, astfel cum rezultă din „Lista candidaţilor propuşi de comisiile de selecţie pentru comisiile de
specialitate ale ARACIS şi validaţi de BEX”, în 2015 a fost validat ca membru permanent un profesor de la
Universitatea T___ M________, deci, implicit, din acelaşi centru universitar.
Astfel cum susţine reclamantul, art. 6 din Procedura de selectare şi numire a membrilor cadre didactice în
comisiile de experţi permanenţi (de specialitate) ale ARACIS nu stabileşte vreo interdicţie privind numărul
de candidaţi din aceeaşi instituţie sau centru.
Însă, potrivit art. 12 din Procedură, distribuţia echilibrată pe centre universitare a membrilor comisiei
reprezintă unul dintre criteriile de selecţie a candidaţilor.
Prin urmare, fără a antama fondul, Curtea reţine că simpla referire eronată din punct de vedere terminologic
la „universitate” în loc de „centru universitar” în cuprinsul extrasului din şedinţa Consiliului ARACIS din
data de 31.10.2018 nu conturează un indiciu de nelegalitate, în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004,
relevantă fiind aplicarea criteriului de selecţie privind distribuţia echilibrată a membrilor comisiei prevăzut
de art. 12 din Procedură.
Criticile reclamantului privind răspunsul la plângerea prealabilă nu pot conduce la concluzia existenţei
cazului bine justificat, cât timp procedura plângerii este ulterioară actului a cărui executare se solicită a fi
suspendată.
Prin urmare, în cauză nu este îndeplinită cerinţa cazului bine justificat pentru a se dispune suspendarea
executării actului administrativ.
În ceea ce priveşte îndeplinirea celei de-a doua condiţii, Curtea reţine că, art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr.
554/2004 defineşte paguba iminentă ca fiind „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz,
perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.”
Având în vedere că, în ipoteza admiterii acţiunii în anularea actului, reclamantul şi-ar exercita mandatul,
care însă ar fi redus, Curtea apreciază că executarea actului administrativ în cauză este de natură să-i
producă acestuia un prejudiciu material, viitor şi previzibil.
Curtea reţine însă că, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, este necesară
întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2014, această cerinţă imperativă
nefiind îndeplinită.
Având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul I____ G______ L____, cu domiciliul în Bucureşti,
___________________-2 bis, sector 4, în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA R_____ DE A________ A
CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR, cu sediul (provizoriu) şi de comunicare a actelor de
procedură în Bucureşti, __________________ (Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare din cadrul U.S.A.M.V.
Bucureşti), sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 5.02.2019.
PREŞEDINTE, GREFIER,
R_____ I____ C_____ N____ G_______ S______
Red. C.R.I./4 ex./2019
Tehn.C.R.I./N.G.S.
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru
Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

S-ar putea să vă placă și