Cod ECLI

ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAŞI
SECŢIA II CIVILĂ-CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. 2656/99/2022

Şedinţa publică de la 10 Noiembrie 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE- Judecător: Ungureanu Cristian
Grefier - Ramona Bondar

ÎNCHEIERE

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii

UAT MUNICIPIUL IASI şi PRIMARUL MUNICIPIUL IASI şi pe pârâţii TILICI ADRIAN,
TILICI LUMINITA MARIA, OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA
IASI, având ca obiect constatare nulitate act juridic - declinat.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanţii, prin domnul
consilier juridic Doltu Mihai, precum şi pârâţii Tilici Adrian şi Luminiţa Maria, prin domnul
avocat Volovăţ Bogdan, lipsă fiind pârâtul OCPI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, din care reies aspectele anterior
menţionate cu privire la obiectul cauzei, prezenţa părţilor, modalitatea de îndeplinire a
procedurii de citare şi stadiul procesual al dosarului, dar şi faptul că pentru astăzi, reclamanţii
au depus la dosar precizările solicitate, iar pârâtul OCPI Iaşi a înaintat note scrise în cuprinsul
cărora invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, după care:
Instanţa constată că au fost comunicate precizările solicitate, reclamanţii indicând că
înţeleg să se judece în contradictoriu cu toţi pârâţii menţionaţi, pentru fiecare capăt de
cerere.
Instanţa mai reţine faptul că potrivit referatului întocmit de grefierul de şedinţă, aflat la
fila 17 a dosarului, acţiunea iniţială a fost comunicată pârâtului OCPI Iaşi.
Instanţa solicită părţilor să precizeze dacă mai au de formulat alte cereri prealabile,
înainte de a fi acordat cuvântul asupra excepţiilor, respectiv asupra probatoriului.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului OCPI
Iaşi (astfel cum corect instanţa a reţinut), iar pentru astăzi, acest pârât şi-a exprimat un punct
de vedere, pe care domnul consilier juridic Doltu Mihai nu a avut posibilitatea să îl studieze,
întrucât nu a făcut cerere de acces la dosarul electronic şi luând în considerare că notele scrise
depuse pentru astăzi de către OCPI Iaşi reprezintă o veritabilă întâmpinare, solicită acordarea
unui termen pentru a studia cuprinsul acestora. În cazul în care pârâţii înţeleg să se opună
acestei cereri, solicită ca aceştia să precizeze dacă prezentul litigiu este de natura celor în care
întâmpinarea nu se comunică şi se ia la cunoştinţă de conţinutul ei de la dosar, precum şi care
este temeiul de drept care ar putea împiedica instanţa de judecată să acorde reclamanţilor un
termen pentru a studia întâmpinarea.
Instanţa pune în discuţia contradictorie a părţilor cererea de amânare formulată de
reprezentantul convenţional al reclamanţilor.
Domnul avocat Volovăţ învederează instanţei că se opune vehement cererii de
amânare formulată de reprezentantul părţii adverse, considerând că aceasta este o modalitate
de tergiversare a soluţionării cauzei, cu atât mai mult cu cât încă din faţa instanţei iniţial

1
învestite, pârâtul OCPI Iaşi şi-a exprimat punctul de vedere în sensul lipsei calităţii procesuale
pasive privind capetele de cerere indicate iniţial. În atare condiţii, astăzi, în faţa instanţei legal
investite practic, acelaşi pârât, în aceeaşi manieră şi cu acelaşi conţinut, arată că îşi menţine
punctul de vedere, pe care reclamanţii îl cunosc deja. Pe lângă aceste considerente şi dat fiind
volumul redus al precizărilor expuse de pârâtul OCPI Iaşi prin notele scrise depuse pentru
acest termen, domnul avocat Volovăţ arată că este de acord cu o eventuală lăsare a cauzei la a
doua strigare, urmând ca dosarul să fie reluat în 10-15 minute, timp în care domnul consilier
să studieze punctul de vedere depus de OCPI Iaşi, cu menţiunea că dacă nu se va proceda în
acest fel, solicită respingerea cererii de amânare formulată de reprezentantul părţii adverse.
În replică, domnul consilier juridic Doltu arată că vehemenţa cu care avocatul pârâţilor
se opune cererii de amânare ar trebui să fie susţinută de dispoziţiile Codului de procedură
civilă, ori domnul avocat Volovăţ nu a indicat niciun temei de drept. Mai mult decât atât,
reprezentantul reclamanţilor menţionează că prevederile legale nu fac distincţie în raport de
volumul pe care întâmpinare îl are. Totodată, se arată că la termenul anterior, pârâtul OCPI
Iaşi afirma că nu i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată.
Instanţa respinge cererea de acordare a unui termen pentru studierea
înscrisurilor depuse de către pârâtul OCPI Iaşi, formulată de domnul consilier juridic
Doltu Mihai (reprezentantul reclamanților), având în vedere că din referatul întocmit de
grefierul de şedinţă la data de 16.09.2022 (aflat la fila 17 a dosarului) rezultă că acţiunea
introductivă a fost deja comunicată pârâtului OCPI Iaşi, sens în care constată că acest pârât nu
a formulat întâmpinare; se mai reţine faptul că reprezentantul convenţional al reclamanţilor
avea posibilitatea de a studia actele de la dosar, inclusiv prin formularea unei cereri de acces
la dosarul electronic, iar din afirmaţiile făcute în faţa instanţei la acest termen, rezultă că are
cunoştinţă de relaţiile care au fost depuse pentru astăzi la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanţa acordă cuvântul părţilor
asupra excepţiilor invocate.
Instanţa reţine că în cauză au fost invocate: excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a
pârâtului OCPI Iaşi şi excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire (ridicată de
reclamanţi).
Domnul avocat Volovăţ arată că pârâţii Tilici au invocat excepţia tardivităţii şi
excepţia inadmisibilităţii. Avocatul pârâţilor Tilici menţionează că din start a susţinut că
anumite capete de cerere sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ şi, chiar
dacă acestea au fost declinate spre soluţionare Tribunalului Iaşi, arată că îşi menţine excepţia
tardivităţii acţiunii (astfel cum rezultă din penultima pagină a întâmpinării). Referitor la
inadmisibilitate, arată că această apărare a fost invocată în raport de excepţia de nelegalitate a
autorizaţiei de construire ridicată de reclamanţi.
Faţă de precizările anterioare, instanţa acordă cuvântul părţilor asupra excepţiei
lipsei calităţii procesuale pasive (invocată de pârâtul OCPI Iaşi), excepţia tardivităţii
formulării cererii (invocată de pârâţii Tilici), respectiv excepţia de nelegalitate a
autorizaţiei de construire (invocată de reclamanţi).
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (invocată de pârâtul OCPI Iaşi),
domnul consilier Doltu (pentru reclamanţi) solicită respingerea ei, având în vedere modul în
care această apărare a fost redactată şi pe care ar aprecia-o pertinentă doar în ipoteza în care
printre capetele de cerere ale acţiunii introductive s-ar regăsi şi solicitarea de rectificare a
Cărţii Funciare, situaţie în care într-adevăr, această instituţie nu ar avea calitate procesuală
pasivă. Luând în considerare că obiectul acţiunii îl constituie verificarea anumitor acte la care
a contribuit şi OCPI Iaşi, consideră că acest pârât are calitate procesuală, urmând ca la finalul
acestui litigiu, să se determine dacă actele a căror constatare nulitate se solicită au fost sau nu
emise în considerarea legii.
Domnul avocat Volovăţ (pentru pârâţii Tilici) solicită admiterea excepţiei lipsei
calităţii procesuale pasive a OCPI Iaşi, considerând că această instituţie nu are calitate
procesuală pasivă, astfel cum s-a susţinut şi în faţa instanței iniţial investite, reiterând faptul

2
că acestă instituţie este obligată să respecte actele oficiale emise de autorităţi ori de instanţa de
judecată şi în consecinţă, apreciază că OCPI nu poate sta în judecată, în calitate de pârât. Se
mai arată faptul că în ipoteza în care se merge pe considerentul opozabilităţii, urmează ca
instanţa să analizeze şi să se pronunţe.
Apreciind că pentru soluţionarea excepţiei se impune administrarea aceluiaşi
probatoriu ca pentru fond, în temeiul disp. art. 248 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa
uneşte cu fondul cauzei excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (invocată de pârâtul
OCPI Iaşi).
Domnul consilier Doltu (pentru reclamanţi) arată că excepţia de nelegalitate a
autorizaţiei de construire a fost invocată ca mijloc de probă, subliniind încă o dată faptul că a
fost solicitată pe cale incidentală şi nu pe cale principală, ca obiect distinct a cererii de
chemare în judecată.
Referitor la excepţia tardivităţii, domnul consilier juridic menţionează că argumentul
expus anterior este aplicabil şi în privinţa acestei excepţii, respectiv faptul că nu s-a solicitat
pe cale principală anularea sau constatarea nulităţii autorizaţiei de construire, astfel încât să
fie raportată introducerea cererii de chemare în judecată la termenul de 1 an. Se arată că
excepţia de nelegalitate a fost invocată pe cale incidentală, modalitate prevăzută de legiuitor
ca mijloc de apărare şi recunoscută fără a exista diferenţe de opinii, inclusiv de către Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, chestiune enunţată în nenumărate hotărâri ca fiind un mijloc de
contracarare a principiului fraus omnia corrumpit, adică frauda care stă la baza întocmirii
unui act juridic afectează validitatea actului şi a consecinţelor încheierii acestuia. În aceste
condiţii, reprezentantul reclamanţilor apreciază că în cauză, nu poate fi vorba despre
tardivitatea introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere că nelegalitatea a fost
invocată pe cale de excepţie, iar în ipoteza în care pârâţii îl privesc ca pe un capăt distinct de
cerere, aduce atingere principiului disponibilităţii, în condiţiile în care se enunţă foarte clar
obiectul cererii cu care instanţa a fost investită.
În susţinerea excepţiei de nelegalitate, se mai adaugă faptul că autorizaţia de construire
a fost emisă în baza unui PUZ care reprezintă legea aplicabilă în acel perimetru. Ţinând cont
că prin două hotărâri judecătoreşti rămase definitive, se constată faptul că PUZ-ul în baza
căruia a fost eliberată autorizaţia de construire nu reglementează şi suprafaţa de teren pe care
a fost edificată construcţia pârâţilor, este evident că în mod nelegal, a fost emisă această
autorizaţie de construire, întemeiată pe un PUZ care nu privea respectiva suprafaţă de teren.
Domnul avocat Volovăţ (pentru pârâţii Tilici) învederează instanţei că astfel cum a
susţinut încă de la început, din redactarea capetelor de cerere ce se regăsesc în cadrul acţiunii
introductive rezultă foarte clar că excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire este un
veritabil capăt de cerere distinct. Se menţionează că excepţia de nelegalitate este un mijloc de
apărare pus la dispoziţie, pe parcursul unui litigiu pendinte, în situaţia în care se constată că de
acel litigiu depinde existenţa sau inexistenţa, valabilitatea sau nevalabilitatea unui act
administrativ şi potrivit căruia părţile sau instanţa pot invoca această excepţie de nelegalitate,
născându-se practic un nou litigiu, de soluţionarea căruia va depinde soluţionarea procesului
principal. Domnul avocat Volovăţ arată că este de acord cu reprezentantul părţii adverse în
privinţa afirmaţiei expuse la acest termen, cum că excepţia este un mijloc de probă, dar astfel
cum a fost formulată acţiunea introductivă, această excepţie reprezintă un capăt de cerere
distinct, care a fost inclusiv numerotat, nefiind dezvoltată în motivare împrejurarea că actul
despre care se vorbeşte ar fi lovit de nulitate, astfel încât să se deducă că este un mijloc de
probă sau un act care urmează a fi analizat. Avocatul pârâţilor Tilici apreciază că toate
capetele de cerere cu care Tribunalul Iaşi a fost investit au natură de contencios-administrativ,
sens în care se face trimitere la finalul cererii de chemare în judecată unde se pot observa
motivele de drept invocate de reclamanţi, respectiv: Legea nr. 50/1991, Ordinul 839/2009,
respectiv Codul de procedură civilă şi Codul Civil. Faţă de aceste motive, domnul avocat
apreciază că tot ce au avut în vedere reclamanţii are natura de contencios-administrativ, sens
în care consideră că excepţia de nelegalitate este inadmisibilă ca şi cerere distinctă, iar în

3
situaţia în care instanţa va aprecia că este un mijloc de probă, domnul avocat solicită să se
analizeze acea autorizaţie. Avocatul pârâţilor mai adaugă şi faptul că reprezentantul părţii
adverse se află în eroare, întrucât autorizaţia de construire eliberată şi a cărei nulitate se
solicită are la bază un certificat de urbanism cu obiectul „intrare în legalitate”, nefiind emisă
în baza PUZ-ului despre care domnul consilier face vorbire.
Apreciind că pentru soluţionarea excepţiilor se impune administrarea aceluiaşi
probatoriul ca pentru fond, în temeiul disp. art. 248 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa
uneşte cu fondul cauzei excepţia tardivităţii formulării cererii (invocată de pârâţii Tilici)
şi excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire (invocată de reclamanţi).
Nemaifiind alte excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul părţilor pe
propunerea de probe.
Reclamanţii, prin consilier juridic, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu
interogatoriul pârâţilor, dar şi efectuarea unei expertize topo-cadastrale.
Pârâţii Tilici, prin avocat, solicită să se depună la dosar documentaţia aferentă
autorizaţiei de construire emise în baza cererii de eliberare a certificatului de urbanism având
ca obiect „intrare în legalitate construcţie pârâţi”, cele două fiind chestiuni distincte. În
situaţia în care aceste înscrisuri nu se regăsesc la dosar, solicită ca instanţa să pună în vedere
părţii adverse depunerea întregii documentaţii aferente autorizaţiei care se doreşte a fi anulată,
inclusiv a certificatului de urbanism. Se mai enunţă faptul că hotărârile judecăreşti despre care
face vorbire reprezentantul reclamanţilor au ca obiect „obligaţia de a face”, pronunţate ca
urmare a solicitării formulate de pârâţi, prin care aceştia cereau obligarea primăriei la
eliberarea unui certificat de urbanism în cuprinsul căruia să se arate că terenul este intravilan,
acţiune ce a fost respinsă. Ulterior, având la dispoziţie alt mijloc tehnic prevăzut de Legea nr.
50/1991, pârâţii Tilici au solicitat eliberarea unui certificat de urbanism având ca obiect
„intrare în legalitate”, guvernat de alte principii şi reguli, nefiind aplicabile regulile pentru
ipoteza construcţiei realizate în baza unui PUZ. Se arată că pentru intrarea în legalitate se
realizează două expertize, iar dacă acestea sunt efectuate, se eliberează autorizaţie de
construire, chiar dacă imobilul este construit pe teren aflat în extravilan, în acest sens
procedând şi pârâţii Tilici.
La interpelarea instanţei, domnul consilier Doltu menţionează că obiectivul aferent
probei cu expertiza topo-cadastrală este enunţat în cuprinsul cererii de chemare în judecată,
respectiv să se stabilească evoluţia regimului juridic al imobilului proprietatea pârâţilor.
Domnul avocat Volovăţ arată că se opune realizării expertizei tehnice propuse de
reclamanţi, întrucât actele de la dosar arată clar că în perioada ulterioară anului 2019, au fost
emise mai multe documente, proba propusă fiind lipsită de relevanţă.
Domnul consilier Doltu învederează instanţei că reprezentantul părţii adverse nu
acordă importanţă celor două hotărâri judecătoreşti invocate anterior şi care constată că
terenul se află în extravilan, acesta limitându-se doar la a analiza dispozitivul hotărârilor, prin
raportare la obiectul acţiunii. Domnul consilier juridic apreciază că şi considerentele acelor
hotărâri prezintă importanță în economia litigiului.
La interpelarea instanţei, domnul avocat Volovăţ (pentru pârâţii Tilici) arată că nu mai
stăruie în solicitarea privind realizarea unei expertize tehnice, astfel cum a solicitat în scris,
apreciind că soluţionarea acestui litigiu nu necesită administrarea unei astfel de probe. Mai
mult, nu este în măsură să indice eventuale obiective aferente expertizei.
Instanţa arată că se va pronunţa prin încheiere cu privire necesitatea şi oportunitatea
administrării probei cu expertiza topo-cadastrală solicitată de reclamanţi, raportat la
obiectivul indicat la acest termen şi enunţat în finalul acţiunii introductive.

INSTANŢA

4
 Referitor la proba cu expertiza topo-cadastrală solicitată de reclamanţi, raportat la teza
probatorie şi obiectivul aferent acesteia, respectiv să se stabilească evoluţia regimului juridic
al imobilului proprietatea pârâţilor, instanţa apreciază proba ca neutilă cauzei, regimul juridic
al terenului urmând a fi stabilit pe baza înscrisurilor existente la dosar şi a documentaţiei ce a
stat la baza eliberarii autorizatiei de construire,
Apreciind că proba cu înscrisurile existente la dosar este admisibilă potrivit legii şi
concludentă pentru soluţionarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 255 raportat la art. 258
Cod procedură civilă,
Având în vedere că domnul avocat Volovăţ Bogdan (avocatul pârâţilor Tilici) nu poate
preciza obiectivele aferente probei cu expertiza tehnică şi luând în considerare opinia
exprimată la acest termen, în sensul că proba nu este utilă soluţionării prezentei cauze,
Constatând că proba cu interogatoriul pârâţilor (solicitată de ambele părţi) nu este utilă
judecării cauzei,
Având în vedere că se invocă excepţia de nelegalitate a unui act administrativ, instanţa
apreciază că se impune ataşarea la dosar a întregii documentaţii ce a stat la baza autorizaţiei
de construire, sens în care

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

Respinge proba cu expertiza topo-cadastrală (solicitată de reclamanţi).

Încuviinţează proba cu înscrisuri (solicitată de ambele părţi).
Ia act de faptul că pârâţii Tilici nu mai insistă în susţinerea probei cu expertiza tehnică.
Respinge proba cu interogatoriul pârâţilor (solicitată de ambele părţi).
Pune în vedere domnului consilier Doltu Mihai (reprezentantul reclamanţilor) să
înainteze la dosar întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire, cu
duplicat pentru comunicare.
Amână judecarea cauzei şi acordă termen la data de 19.01.2023, ora 09.00, sala 8-
et.4, pentru când părţile au termen în cunoştinţă.
Pronunţată în şedinţa publică de la 10 Noiembrie 2022.
  

Preşedinte,
Cristian Ungureanu

Grefier,
Ramona Bondar

   

5
 DOSAR nr. 2656/99/2022
 
STADIU PROCESUAL: FOND
constatare nulitate act juridic - declinat
 
TERMEN DE JUDECATĂ: 19.01.2023
D11 C.A., ora 9:00
 
 
RECLAMANTI - CJ Doltu Mihai
1. TC UAT MUNICIPIUL IASI -
2. TC PRIMARUL MUNICIPIUL IASI -
 
PÂRÂT
3. TC OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE
IMOBILIARA IASI
4. TC TILICI ADRIAN - av. Volovăţ Bogdan
5. TC TILICI LUMINITA MARIA

R.B. 21 Noiembrie 2022