Sunteți pe pagina 1din 13

Seminar 1

Săptămâna 5
29.03.2016

Speța 1

Prin sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, s-a admis excepția de


prescripție a dreptului la acțiune și s-a respins acțiunea reclamantului MP prin care a solicitat
obligarea pârâtului UD la plata sumei de 30.000 lei.
În motivare, instanța reține că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în
04.09.2011. Din înscrisul-chitanță, necontestat de părți, s-a reținut că reclamantul MP l-a
împrumutat pe pârât cu 30.000 lei în data de 1.09.2011 nefiind prevăzut niciun termen
pentru restituirea sumei.
Împotriva sentinței declară apel reclamantul MP și motivează cererea de Apel prin
faptul că el de fapt a introdus cererea în data de 29.08.2011 dar judecătorul nu i-a permis
înregistrarea cererii deoarece nu era însoțită de acte în dublu exemplar.

Ce va decide instanța de apel?

Susținerile reclamantului sunt nefondate deoarece depunerile pentru înscrisurile lipsă


se realizează în perioada de regularizare.

Speța 2

Avem o cerere introdusă de AI pentru minora AT ce solicită obligarea pârâtului LU la


plata pensiei de întreținere.
Pârâtul formulează în termen cerere reconvențională prin care solicită instanței să
stabilească domiciliul minorei la pârât. La primul termen de judecată, instanța respinge prin
încheiere cererea reconvențională ca inadmisibilă și dispune continuarea judecății în cererea
principală.

Analizați legalitatea măsurilor dispuse de instanța de judecată.

Măsurile dispuse de instanță sunt nelegale. Instanța trebuie să se pronunțe asupra


cererii reconvenționale prin hotărâre pronunțată asupra fondului o dată cu cererea
principală. Dispunerea instanței ar avea eventual justificare în cazul în care s-ar pronunța
disjungerea cererii reconvenționale.

Speța 3

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul IP solicită evacuarea pârâtului EP


din imobilul proprietatea sa personală arătând că pârâtul folosește fără drept locuința.

1
La primul termen, pârâtul depune o cerere reconvențională prin care solicită
obligarea reclamantului la plata contravalorii lucrărilor de investiții pe care le-a făcut cu
locuința.
Reclamantul solicită un termen pentru a lua la cunoștință de cererea reconvențională
iar instanța față de împrejurarea că a fost tardiv depusă dispune respingerea ei.

Analizați soluția instanței.

Soluția instanței e nelegală deoarece sancțiunea nedepunerii în termen a cererii


reconvenționale e decăderea din dreptul de a mai ridica pretenții în acea cauză.

Speța 4

Reclamantul AB formulează cererea de chemare în judecată împotriva pârâtului BC


solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți. La primul termen
de judecată nu se prezintă niciuna din părți iar instanța dispune suspendarea cauzei. După 7
luni, pârâtul formulează o cerere de repunere pe rol. La termenul pe care instanța îl fixează
pentru repunerea pe rol, pârâtul invocă următoarele excepții:
1. Între aceleași părți se desfășoară un proces având același obiect și cauză –
litispendență
2. Între aceleași părți s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la
anularea aceluiași contract de vânzare-cumpărare – autoritate de lucru judecat
3. De la data suspendării cauzei a trecut o perioadă mai mare de 6 luni – perimare

În ce ordine va invoca instanța excepțiile invocate de pârât?

Se invocă acea excepție mai întâi care face inutilă cercetarea fondului cauzei:
Instanța constată că s-a perimat, doar constată fiindcă perimarea operează de drept.
Dacă perimarea nu ar fi fost invocată, se analizează autoritatea de lucru judecat unde
trebuie să se verifice dacă există o hotărâre judecătorească definitivă între aceleași părți
având aceeași obiect. Doar dacă nu e întemeiată această excepție se poate analiza excepția
de litispendență.

Seminar 2
Săptămâna 6
05.04.2016

Speța 5

GH îl cheamă în judecată pe BG.


Obiect: sistare de indiviziune
Prin întâmpinare pârâtul invocă excepțiile:
1. Excepția netimbrării cererii de chemare în judecată
2. Excepția necompetenței teritoriale a instanței

2
3. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a persoanei ce a semnat cererea de
chemare în judecată în numele reclamantului.

În ce ordine vor fi soluționate excepțiile?

Prima dată se analizează excepția taxei de timbru, dacă aceasta nu e fondată de abia
apoi se analizează excepția de necompetență iar dacă nici aceasta din urmă nu este fondată,
de va analiza excepția lipsei calității de reprezentant.

Speța 6

Se înregistrează o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului I București.


Reclamant: AD
Pârâți: BF și HL
Obiect: Să se constate că între reclamant și pârâți a intervenit un antecontract de
vânzare-cumpărare privind un imobil situat în București, sectorul II și să se pronunțe o
hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru acest imobil.
Se arată în motivarea cererii că reclamantul AD a încheiat la 12.02.2006 un
antecontract de vânzare cumpărare cu pârâții pentru suma de 500.000 lei. În probațiune
reclamantul solicită proba cu înscrisuri și depune antecontractul de vânzare-cumpărare care
e un înscris sub semnătură privată și un alt înscris sub semnătură privată intitulat ”chitanță”
care atestă plata prețului stipulat în antecontract.
Prin întâmpinare, pârâții se opun la admiterea ca și probă a înscrisului numit
„chitanță” pe motiv că acesta nu întrunește condiția ”bun și aprobat” pentru că nu a fost
scris în întregime de către pârâți. Pârâții solicită încuviințarea probei cu martori pentru a
dovedi faptul că la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare părțile au convenit că
promitenții vânzători să se poată elibera de obligația de încheiere a contractului dacă
înapoiază dublul prețului stabilit în antecontractul de vânzare-cumpărare. Pârâții doresc să
dovedească cu martori această clauză.

Ce soluție va adopta instanța cu privire la probele propuse de părți?

Proba cu înscrisuri e admisibilă, opunerea pârâților fiind neîntemeiată. În ceea ce


privește admisibilitatea probei cu martori, aceasta este inadmisibilă pe motiv că are valoare
mai mare de 250 lei și nu se poate dovedi cu martori ceea ce este stipulat într-un act.

Speța 7

Se înregistrează o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului II


București.
Reclamant: TS în numele minorului TR
Pârâți: BG, CN și Inspectoratul Școlar București
Obiect: Obligarea pârâților la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de daune materiale și
morale.

3
Reclamantul arată că TR (10 ani) aflându-se la școală a fost rănit de BG, un coleg de
clasă iar în urma loviturii s-a ales cu o leziune la ochiul drept. În probațiune solicită să fie
audiat HG, coleg de clasă cu cei doi minori. Pârâtul CN se opune motivând că HG e minor și
nu are discernământ.

Care credeți că va fi poziția instanței cu privire la această probă?

Proba este admisibilă, minorul poate să fie audiat dar judecătorul trebuie să țină cont
la aprecierea probei de vârsta minorului.

Speța 8

Împotriva hotărârii instanței de fond declară apel AB. În fața instanței de apel, la
primul termen de judecată, cu toate că ambele părți au lipsit, instanța a procedat la
soluționarea apelului. Din actele de la dosar rezultă că procedura era corectă și completă și
că în cuprinsul cererii de chemare în judecată AB a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva deciziei instanței de apel AB dorește să declare recurs.

Are acesta motive de recurs?

Da, are motive de recurs. Trebuie să fie ridicată cerința judecării în lipsă și în fața
instanței de apel, nu e suficient să fie ridicată doar în fond.

Speța 9

Prin acțiunea înregistrată în 12.01.2013 la Judecătoria Oradea, AM cheamă în


judecată pe BG pentru a dispune anularea renunțării la succesiunea defunctului MG. Se
stabilește primul termen la 12.04.2013.
În 15.03.2013 pârâtul depune întâmpinare.
Reclamantul invocă tardivitatea depunerii întâmpinării motivând că nu a fost depusă
conform art. 208 alin. 2 NCPC.
Instanța respinge excepția de tardivitate și fixează un nou termen de judecată. La
acest termen se constată ca la apelul nominal nu se prezintă părțile și nici o parte nu a
solicitat judecarea cauzei în lipsă motiv pentru care instanța dispune suspendarea cauzei.
Pârâtul declară apel împotriva încheierii de suspendare motivând ca nu a fost citat
pentru acel termen și invocă faptul că pe procesul-verbal de comunicare a citației apare
mențiunea că s-a mutat de la acel domiciliu și cei ce locuiesc acolo refuză primirea.

Analizați motivele invocate de pârât și apreciați dacă instanța a dispus corect.

Apelul e nefondat. Părțile au obligația de a comunica schimbarea de domiciliu, iar în


lipsa acestui lucru se consideră că procedura de citare este legal îndeplinită.

4
Seminar 3
Săptămâna 7
12.04.2016

Speța 10

Prin sentința civila nr. 4000/11.11.2014, Judecătoria Sectorului 2 București a


constatat perimarea cererii formulate de reclamantul AD împotriva pârâtului MT, având ca
obiect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare. Instanța a reținut că de la 5 aprilie 2014
când pricina a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților a rămas în nelucrare.
Declară recurs reclamanta în 26 noiembrie 2014.

Ce va decide instanța de recurs?

Recursul va fi respins ca nefondat, soluția instanței fiind legală.

Speța 11

Reclamant AB, pârât CD


La termenul de judecata din 12.10.2014 părțile deși legal citate nu s-au prezentat iar
instanța a suspendat cauza în baza art. 411 alin 1 NCPC.
în data de 23 ianuarie 2015, CD face o cerere de repunere pe rol a cauzei pentru
soluționarea căruia se stabilește termen la 15 februarie 2015. La acest termen, pârâtul arată
că nu e de acord să plătească taxa de timbru aferentă cererii astfel că instanța anulează
cererea de repunere pe rol. În 20 aprilie 2015, AS în calitate de unic moștenitor al
reclamantului AB solicită repunerea pe rol a cauzei și arată că în 29 martie 2015 a intervenit
decesul reclamantului, depune certificatul de deces și arată că intenționează să continue
judecata. La termenul acordat pentru judecata cererii de repunere pe rol, CD invocă
perimarea cererii de chemare în judecată.

Ce va decide instanța?

Solicitarea pârâtului nu a dus la întreruperea cursului perimării. Decesul nu a


intervenit înainte cu
Se suspenda cursul perimării, o lună, de la decesul părții. Așadar cererea nu este
perimată conform art. 412-418 NCPC.

Speța 12

AB cheamă în judecată pe BC
Obiect: revendicarea unui imobil
După prima zi de înfățișare și ulterior administrării probelor AB depune prin serviciul
registratură o cerere de renunțare la judecată, împrejurarea față de care pârâtul la termenul
de judecată arată că e de acord cu renunțarea reclamantului la judecată dar solicită

5
cheltuieli de judecată. Văzând poziția pârâtului, reclamantul arată că solicită continuarea
judecății și nu mai susține cererea de renunțare. Tot atunci reclamantul arată că cererea
depusă la registratură e un înscris sub semnătură privată ce nu poate produce efecte decât
dacă este susținut la termenul de judecată de el personal.

1. Ce va decide instanța în această ipoteză


2. Ce va decide instanța în ipoteza în care pârâtul se opune la renunțarea la
judecată iar reclamantul susține cererea de renunțare?

1. Instanța va lua act de cererea de renunțare a lui AB și va dispune obligarea


acestuia la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtului deoarece renunțarea a
intervenit după comunicarea cererii de chemare în judecată. Renunțarea e un act de voință
unilateral irevocabil.
2. Având în vedere poziția de opunere a pârâtului, instanța va dispune continuarea
judecății cauzei. Este nevoie de acordul pârâtului.

Speța 13

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în 12 februarie 2014 AB solicită


obligarea lui BC la plata sumei de 30.000 reprezentând un împrumut pe care l-a dat pârâtului
și acesta nu l-a restituit. Se arată că l-a notificat pe pârât însă acesta nu s-a conformat. La
primul termen de judecată pârâtul depune dovada achitării sumei de 30.000 lei și solicită
respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.
Reclamantul însă solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Pârâtul
se opune și solicită respingerea cererii de acordare de cheltuieli de judecată motivând că
doar partea căzută în pretenții poate fi obligată să plătească cheltuieli, ori el a achitat
datoria, deci nu a căzut în pretenții.

Care va fi soluția instanței?

Instanța constată că cererea a rămas fără obiect și obligă pârâtul la plata cheltuielilor
de judecată. Acesta a fost pus în întârziere anterior promovării cererii de chemare în
judecată.

6
Seminar 4
Săptămâna 8
20.04.2016

Speța 14

AB solicită rezilierea contractului de închiriere încheiat cu CD cu privire la un imobil


situat în București și evacuarea pârâtului din imobil. Dispozitivul hotărârii ce se pronunță în
cauză cuprinde următoarea mențiune: admite acțiunea și dispune evacuarea pârâtului CD
din imobil. În considerentele hotărârii e reținut și faptul că instanța urmează să dispună
rezilierea contractului de închiriere dar nu a prevăzut această măsură în dispozitiv.

Indicați ce mijloace procedurale are la dispoziție AB pentru a obține menționarea în


dispozitivul hotărârii a soluției cu privire la rezilierea contractului?

Se realizează o cerere de completare a hotărârii în 15 zile de la comunicarea hotărârii


(cea mai simplă cale)
Poate să atace hotărârea cu apel și să arate în motivele apelului că a omis să se
prinunțe cu privire la una dintre cereri.
Poate să ceară revizuire conform art. 509 NCPC.

Speța 15

Prin sentința civilă pronunțată de judecătoria Brașov, instanța respinge ca prescrisă


acțiunea lui AB împotriva pârâtului CD. Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat "să se
constate dreptul său de a cere pârâtului să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu
privire la un imobil". Împotriva sentinței declară apel reclamantul AB prin care critică
hotărârea primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală și solicită totodată ca admițând
apelul să-l oblige pe pârât să încheie contractul de vânzare-cumpărare. Prin întâmpinare,
pârâtul-intimat solicită respingerea apelului ca inadmisibil deoarece prin cererea de apel s-a
modificat cererea din primă instanță. Prin hotărârea pe care o pronunță, instanța admite
apelul și dispune obligarea pârâtului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
În motivarea hotărârii instanța înlătură cererea lui CD susținând că dispozițiile privind
judecata în primă instanță sunt aplicabile și în apel (art. 204).

Analizați legalitatea deciziei pronunțate de instanța de apel.

Decizia pronunțată de instanță este nelegală.


Art. 478 alin. 3 - în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată
482 - nu se pot aplica dispozițiile de la judecata în primă instanță, fiind contrare
dispozițiilor art. 478 alin 3, deci soluția instanței de apel e vădit ilegală.

7
Speța 16

Reclamanți: GP și GM
Pârât: FI
Obiect: - constatarea nulității contractului de întreținere încheiat de pârâtul FI cu GG,
în prezent decedat
-constatarea nulității testamentului lăsat de defunctul GG în favoarea
pârâtului.
În motivare, cei doi reclamanți arată că sunt fii defunctului GG și invocă ca și temei al
cererii vicierea consimțământului autorului lor prin dol pe de o parte și lipsa
discernământului la încheierea actului juridic pe de altă parte.
Instanța de fond respinge acțiunea ca neîntemeiată. Împotriva hotărârii declară apel
cei doi reclamanți. Aceștia invocă în cererea de apel că semnătura de pe contractul de
vânzare-cumpărare și de pe tratament nu aparține autorului lor.
Intimatul FI depune întâmpinare prin care solicită respingerea apelului deoarece
motivul invocat în cererea de apel nu a fost invocat și în fața primei instanțe. În replică,
apelanții arată că pot să invoce motive noi în apel având în vedere caracterul devolutiv al
acestei căi de atac.

Ce va decide instanța de apel?

Va respinge cerea de apel fiindcă invocă o nouă cerere direct în fața instanței de apel.

Speța 17

Avem o hotărâre pronunțată de judecătorie împotriva căreia declară apel pârâtul BC.
La primul termen de judecată în apel instanța pune în discuția părților împrejurarea că
minuta întocmită de prima instanță nu a fost semnată de judecător.
Fața de această problemă instanța de apel anulează hotărârea primei instanțe și
reține cauza spre rejudecare.

Analizați legalitatea hotărârii instanței de apel raportat la faptul că trebuia să rețină


spre rejudecare sau trebuia să trimită instanței de fond spre rejudecare?

Hotărârea instanței e legală fiindcă instanța de apel poate reține cauza spre
rejudecare incidente sunt prevederile art. 480 alin. 3.

8
Seminar 5
Săptămâna 9
26.04.2016

Speța 18

Prin sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București s-a dispus desfacerea


căsătoriei dintre EH și EP din culpa exclusivă a pârâtului și a fost încredințat reclamantei
minorul EB. Instanța reține că din probele administrate rezultă că relațiile dintre părți sunt
grav vătămate și căsătoria nu mai poate continua din vina pârâtului care obișnuia să
consume băuturi alcoolice. EP (pârâtul) declară apel însă apelul este respins ca nefondat.
Ulterior, EP declară recurs împotriva instanței de apel și critică am ele hotărâri, atât a
Judecătoriei cât și a Tribunalului. Invocă în cererea de recurs faptul că instanța de fond a
greșit în aprecierea probelor întemeindu-și hotărârea pe declarațiile a doi martori fără să ia
în considerare declarație tuturor martorilor.

Ce soluție apreciați că va da instanța de recurs?

Instanța va anula recursul ca nemotivat în temeiul art. 489 pct. 2 deoarece motivele
invocate nu pot fi invocate în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Speța 19

Prin decizia pronunțată de instanța de apel s-a admis apelul declarat SD în sensul că
s-a admis în parte acțiunea acestuia și a fost obligat pârâtul TO să îi plătească suma de
700.000 lei. A fost respinsă însă pretenția cu privire la plata dobânzilor aferente sumei de
700.000 lei deoarece nu a făcut dovada punerii în întârziere a pârâtului.
Împotriva hotărârii declară recurs TO.
La primul termen de judecată în recurs SD depune o cerere de aderare a recursului lui
TO. Prin cererea de aderare la recurs solicită modificarea hotărârii în sensul obligării lui TO la
plata dobânzilor aferente sumei de 700.000 lei. TO solicită respingerea ca inadmisibilă a
cererii invocate de SD.

Ce va decide instanța de recurs cu privire la cererea de aderare la recurs?

Este recurs incident nu cerere de aderare la apel. Dacă instanța recalifică cererea ca
fiind recurs incident și nu aderare la apel. Cererea invocată în recurs nu se regăsește în
prevederile art. 488 NCPC. Instanța va respinge cererea invocată de SD deoarece motivul
invocat nu vizează aspecte de nelegalitate a hotărârii iar din situația de fapt rezultă că
instanța a respins cererea de acordare a dobânzilor întrucât nu s-a făcut dovada punerii în
întârziere a pârâtului.

9
Speța 20

Prin sentința civilă nr. 1 din 1.01.2014, Judecătoria sectorului 3 București admite
acțiunea reclamantului AO împotriva pârâtei AS și declară desfăcută căsătoria părților din
vina pârâtei dispunând ca aceasta să își reia nume purtat anterior căsătoriei. Împotriva
hotărârii primei instanțe nu se declară apel. În data de 10.07.2014 pârâta AS formulează o
contestație în anulare și solicită anularea hotărârii pronunțate de judecătoria sectorului 3
București susținând că nu a fost legal citată pentru ziua în care s-a judecat pricina. Aceasta
menționează că a luat cunoștința de hotărâre la 1.01.2014, situația prezentată fiind reală.

Ce soluție va pronunța instanța cu privire la contestația în anulare invocată?

Va fi respinsă ca inadmisibilă(art. 504 (1)), pârâta nu a invocat nelegala citare în apel.

Speța 21

Prin contestația în anulare invocată împotriva deciziei instanței de apel, DN invocă


faptul că nu a fost legal citată în fața instanței de apel. Prin întâmpinare intimatul solicită
respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă deoarece contestatorul trebuia să invoce
nelegala sa citare în fața instanței de recurs. În răspunsul la întâmpinare, DN arată că el a
formulat și recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel însă recursul a fost
respins ca tardiv introdus și prin urmare motivul de contestație nu a mai putut fi susținut și
rezolvat pe calea recursului. Instanța respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

Analizați legalitatea celor dispuse de instanță.

Conform art. 504 alin. 2, soluția e legală, nu a fost analizat în recurs din vina părții,
era admisibilă daca imposibilitatea analizării era din motive independente de voința părții.

Speța 22

Judecătoria Ploiești admite acțiunea lui FA și îl obligă pe pârâtul BP să restituie suma


de 200.000 lei împrumutatului. Tribunalul Prahova respinge ca nefondat apelul declarat de
pârâtul BP împotriva sentinței primei instanțe. Curtea de Apel Ploiești anulează ca netimbrat
recursul declarat de BP împotriva deciziei instanței de apel. În termen, pârâtul BP formulează
contestație în anulare, solicită anularea deciziei instanței de recurs arătând că în mod greșit a
fost anulat ca netimbrat recursul deoarece la dosarul cauzei se află foaia de vărsământ
privind plata taxei de timbru. Din înscrisurile de la dosar, instanța constată că susținerile lui
BP sunt adevărate.

Ce soluție se va da în contestația în anulare?

10
Instanța va admite contestația în anulare conform art. 503 alin 3 fiindcă dezlegarea
dată recursului este rezultatul unei erori materiale (Art. 503 alin 3 se referă strict la erori de
fapt, și nu erori de judecată în ceea ce privește de exemplu aprecierea probelor).
Seminar 6
Săptămâna 11
10.05.2016

Speța 23

Judecătoria Sectorului 1 București a respins excepția autorității de lucru judecat cu


motivarea că prin hotărârea definitivă invocată, acțiunea în revendicare nu a fost respinsă pe
fond ci soluționând o excepție.
Ulterior, aceeași instanță a admis o acțiune în revendicare și a obligat pârâtul să îi
lase reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilul casă cu teren aferent.
În termen legal, pârâtul solicită revizuirea sentinței arătând că e contrară hotărârii
judecătorești anterioare prin care acțiunea în revendicare cu privire la același imobil a fost
respinsă.

Care va fi soluția asupra cererii de revizuire?

Va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.


Cea de-a doua hotărâre nu afectează autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri,
deoarece prima hotărâre a fost soluționată pe cale de excepție.

Speța 24

AB solicită în contradictoriu cu CD revizuirea sentinței pronunțate de Judecătoria


Brașov prin care această instanță a dispus pe calea ordonanței președințiale sistarea unor
lucrări de construcție la imobil. În motivare revizuentul arată că această hotărâre e contrară
unei hotărâri anterioare prin care pârâtul CD a solicitat pe calea ordonanței președințiale
sistarea lucrărilor de construcție la același imobil.
Revizuentul AB solicită anularea celei de-a doua hotărâri pe motiv că e contrară
primei hotărâri.

Care va fi soluția instanței asupra cererii de revizuire?

Se va respinge deoarece măsurile dispuse de instanță sunt pe cale de ordonanță


președențială care nu se soluționează fondul problemei, deci nu există autoritate de lucru
judecat iar măsurile care se dispun sunt vremelnice. Motivul cererii de revizuire nu de
încadrează în art 509 alin. 8

11
Speța 25

Prin cererea înregistrată în data de 21 februarie 2014 AB formulează o cerere în


revendicare împotriva lui CD. Arată în motivarea cererii că imobilul a aparținut bunicului său
al cărui unic moștenitor este potrivit certificatului de moștenitor eliberat la 11 ianuarie 2013.
Judecătoria sectorului 1 București respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Se declară apel de către AB iar Tribunalul București admite apelul și schimbă în
totalitate hotărârea.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, pârâtul CD formulează o cerere
de revizuire. În motivarea cererii se arată că prin hotărârea pronunțată în data de 2
decembrie 2014 rămasă definitivă, judecătoria Sectorului 1 București a constatat nulitatea
absolută a certificatului de moștenitor al lui AB eliberat în data de 11 ianuarie 2013.
Revizuentul arată că a sesizat instanța cu cererea de declarare a nulității absolute a
certificatului de moștenitor încă din data de 2 septembrie 2013 dar nu a putut sa invoce
aceasta în procesul de revendicare deoarece instanța nu se pronunțase asupra cererii.
CD apreciază că hotărârea pronunțată în privința certificatului de moștenitor poate
constitui un înscris nou și solicită admiterea cererii de revizuire.

Ce soluție va pronunța instanța?

Este admisibilă cerea de revizuire, încadrându-se în motivul de la art. 509 pct. 5 cu


condiția ca procesul de constatare absolută a certificatului să fi fost pornit înainte de
hotărârea definitivă din cel de-al doilea proces. (Soluție exprimată în practica judiciară -
Tăbârcă).

Speța 26

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul ET solicită oblicarea pârâtului OP pe


calea unei ordonanțe președințiale ca acesta să ridice materialele depozitate în urmă cu 5
ani pe terenul coproprietatea lor.

Ce soluție va pronunța instanța?

Cererea va fi respinsă întrucât reclamantul nu justifică urgenta cererii conform art 997
NCPC.

12
Seminar 7
Săptămâna 12
17.05.2016

Speța 27

Prin cererea de chemare în judecată, AD a solicitat pe calea unei ordonanțe


președințiale desființarea unor lucrări de împrejmuire și a unor lucrări de construcție
efectuate de pârâtul OL. Reclamantul își motivează cererea prin faptul că împrejmuirea și
lucrările afectează terenul proprietatea sa. Pârâtul arată că în legătură cu terenul în cauză,
între părți există un litigiu privind grănițuirea. Mai arată că a efectuat împrejmuirea și
lucrările la dara la care nu cunoștea pretențiile lui AD cu privire la teren, iar din momentul în
care AD a formulat acțiunea în grănițuire el nu a mai continuat lucrările.

Ce va decide instanța?

Cererea se respinge întrucât pe cale de ordonanță președințială nu se pot dispune


măsuri de desființare a unor lucrări de împrejmuire și construcție, aceste măsuri având un
caracter definitiv. S-ar putea dispune sistarea lucrărilor, dar nu și desființarea. Se încalcă
caracterul vremelnic al ordonanței președințiale.

Speța 28

FL solicită în contradictoriu cu pârâtul GP să se dispună obligarea pârâtului să permită


accesul către spațiile destinate folosinței comune din imobilul în care locuiesc ambele părți.
Reclamantul își întemeiază cerere pe dispozițiile privind ordonanța președințială.
Reclamantul arată cu în mod abuziv pârâtul refuză să permită accesul către podul imobilului
și uscătorie, că acesta a schimbat încuietorile ușilor de acces rezultând blocarea accesului
celorlalți proprietari de apartamente în podul imobilului. Pârâtul nu contestă faptele expuse
de reclamant și nici împrejurarea că podul și uscătoria ar fi spații comune, dar totuși solicită
respingerea cererii reclamantului deoarece măsurile nu au caracter vremelnic și pentru că
doar reclamantul a solicitat obligarea sa să permită accesul în pod, nu și ceilalți coproprietari.

Ce va decide instanța?

Se admite cerere deoarece prin măsurile care se dispun, chiar dacă nu au caracter
vremelnic, se urmărește înlăturarea actului abuziv al pârâtului de a împiedica folosința
spațiilor comune ale imobilului prin care aduce atingere dreptului de coproprietate al
celorlalți pârâți.

13