Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2021:035.000476

Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2021:035.000476
C2– 2 JUD -A
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 476 Dosar nr. 256/45/2021
Şedinţa din Camera de Consiliu din 11 mai 2021
Completul compus din:
Preşedinte- Ştefan Pistol
Judecător - Constantin Epure
Magistrat asistent – Valentina Mihaela Cruceanu
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie – D.I.I.C.O.T. a fost reprezentat de procuror Sorin Păduraru
Pe rol se află soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestațiile

declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –
D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi şi de intimaţii-inculpaţi Gavriluţă
Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin împotriva
încheierii penale nr.1 DLF din data de 27 aprilie 2021 a Curţii de Apel Iaşi –
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 256/45/2021.
Conform art. 369 alin. 1 din Codul de procedură penală, desfășurarea
ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal, făcut în şedinţa camerei de consiliu, au răspuns
contestatorii-intimaţi-inculpaţi Gavriluţă Victor, asistat de apărător ales,
avocat Cristian Nica, precum şi apărător desemnat din oficiu, avocat Radu
Ingrid în substituire avocat Radu Gabriel, Asimionesei Claudiu Florin, asistat
de apărător ales, avocat Boacnă Cătălin, Mustiaţă Alexandru Florin, asistat de
apărători aleşi, avocat Panaitescu Ion şi avocat Alupei Cezar, precum şi
intimatul-inculpat Costin Răzvan Ionuţ, asistat de apărător ales, avocat Iftode
Ionuţ, precum şi de apărător desemnat din oficiu, avocat Radu Ingrid în
substituire avocat Radu Gabriel.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că
toate contestațiile au fost declarate în termenul legal și că apărătorul ales al
contestatorului-intimat-inculpat Mustiaţă Alexandru Florin, avocat Panaitescu
Ion, a transmis la dosarul motivele contestaţiei declarate. De asemenea, a arătat
că, contestatorul-intimat-inculpat Gavriluţă Victor, prin apărător ales, a depus la
dosar motivele contestaţiei declarate, la care a anexat mai multe înscrisuri, după
care:
Înalta Curte, faţă de prezenţa apărătorilor aleşi ai contestatorului-
intimat-inculpat Gavriluţă Victor şi intimatului-inculpat Costin Răzvan Ionuţ,
a constatat încetate delegaţiile apărătorilor desemnaţi din oficiu, urmând a
1
face aplicarea dispoziţiilor Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei şi
U.N.B.R.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Gavriluţă Victor a
solicitat permisiunea instanţei de a depune la dosar originalul motivelor
contestaţiei, transmise prin fax, la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat Costin Răzvan Ionuţ a solicitat
permisiunea instanţei de a depune la dosar un înscris, respectiv o decizie a
directorului A.N.C.P.I. privind documentele necesare pentru apartamentare.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Mustiaţă Alexandru
Florin a solicitat permisiunea instanţei de a depune la dosar motivele de
contestaţie.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Asimionesei
Claudiu Florin a arătat că doreşte să depună, anexat motivelor de contestaţie,
următoarele înscrisuri, pe care le consideră relevante pentru soluţionarea
prezentei cauze, urmând să dezvolte succint şi teza probatorie:
-Contractul de cesiune nr. 196/04.04.2014, încheiat între Global Impex
Distribution Srl cu SC Bleu Spot Media Communications Srl, din care rezultă că
societatea avea posibilitatea construcţiei şi cesiunii acestui proiect anterior
anului 2016, în dovedirea faptului că primaria nu a fost un partener loial, iar
firmele Delta Press Investment Srl şi, ulterior, SC Global Impex Distribution Srl,
au încercat să cesioneze acest contract către alte societăţi.
-încheierea din 20.04.2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti –
Secţia VI Comercială în dosarul nr. 1512/2/2011, care contrazice cele reţinute de
instanţa de fond, că din data de 03.01.2011 inculpatul Asimionesei Claudiu
Florin nu mai avea dreptul de administrare a firmei, încheiere care dovedește că
hotărârea la care face trimitere parchetul nu era definitivă, ea fiind contestată, iar
apărarea câştigând acel proces;
- un print scream de pe portalul Curţii de Apel Iaşi, prin care doamna
Asimionesei Violeta, împotriva căreia au fost formulate acuzaţii similare cu cele
ale inculpatului Asiomionesei Claudiu Florin, i-a fost ridicată măsura controlului
judiciar, motivarea fiind dată în cursul zilei de ieri,
-articole din presă, în dovedirea faptului că acuzaţiile au fost formulate de
parchet în urma dezbaterii publice din ultimii 3 ani, reţinându-se extrase din
anumite publicaţii, care au politică agresivă la adresa inculpatului,
-nota de plata de la primării şi ordinele de plată pe anii 2019, 2020, 2021,
în dovedirea faptului că au fost făcute plăţile, anterior începerii urmăririi penale
în acest dosar, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, care nu este de
acord cu prejudiciul calculat de D.I.I.C.O.T., dar consideră că prejudiciul constă
în neplata redevenţei către primărie.
- zeci de contracte de închiriere, în dovedirea faptului că acest imobil în
mare parte este închiriat, acolo funcţionând sediul a peste 20 de firme
înregistrate la Registrul Comerţului, contrar celor susţinute de parchet că nu are
destinaţia de închiriere.
2
Reprezentantul Ministerului Public a arătat că se opune administrării
acestei probe, întrucât aceste înscrisuri ar trebui analizate pe fondul cauzei şi nu
cu ocazia pronunțării instanței cu privire la măsurile preventive.
În ceea ce priveşte articolele din ziare, a precizat că nu pot fi considerate
probe, observând că nu sunt certificate pentru conformitate cu originalul, ceea
ce, în opinia acuzării, conduce la existența unui dubiu cu privire la realitatea
acestora.
Înalta Curte, după deliberare, a încuviințat toate probele cu înscrisuri
care au fost formulate, considerându-le administrate prin depunerea acestora
la dosarul cauzei, ele urmând a fi examinate la momentul deliberării.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, Înalta Curte
a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în susţinerea
contestațiilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi şi de către intimaţii-inculpaţi
Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat admiterea
contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate, iar, pe fondul cauzei, admiterea
contestaţiei parchetului şi luarea măsurii arestării preventive față de inculpaţii
Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin, Mustiaţă Alexandru Florin şi
Costin Răzvan Ionuţ.
Un prim aspect a arătat că vizează netemeinicia încheierii atacate,
raportat la măsurile preventive luate de judecătorul de drepturi și libertăți din
cadrul Curţii de Apel Iaşi, apreciind că măsura controlului judiciar luată faţă de
cei trei inculpaţi este mult prea blândă, nefiind proporţională cu acuzaţia adusă
acestora, cu persoana inculpaţilor şi cu funcţiile pe care aceştia le ocupă.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Costin Răzvan Ionuţ, care deţinea
funcţia de notar, a apreciat că măsura preventivă, pe lângă faptul că este
netemeinică, este şi nelegală, deoarece instanţa nu a analizat, în mod concret,
acuzaţia care îi este adusă şi legea reţinută că ar fi fost încălcată de acesta.
În acest sens, a arătat că, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a
unui grup infracţional organizat, instanţa nu a avut în vedere Hotărârea
prealabilă nr. 12/2014, pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, și că a
analizat numai elementele de constituire a unui grup infracţional organizat
structurat, nu şi existenţa unei asocieri între inculpaţi, în vederea săvârşirii de
infracţiuni. A precizat că, sub acest aspect, ar fi trebuit să se aibă în vedere atât
declaraţiile inculpaţilor, cât şi cronologia realizării actelor şi faptelor reţinute în
sarcina acestor inculpaţi.
În ceea ce priveşte cronologia, a învederat că, în anul 2005, a fost încheiat
un contract de asociere în participaţiune între Consiliul Judeţean Iaşi şi SC Delta
Press Investment Srl, care nu a fost pus în aplicare până la data de 29.09.2014,
când s-a declarat falimentul societăţii, astfel că, practic, contractul a încetat.
Aşadar, în toată această perioadă, contractul nefiind pus în aplicare, a încetat în
anul 2014, prin declararea falimentului, întrucât, practic, societatea nu mai
exista, iar fostul contract nu mai putea fi realizat.
3
În anul 2011, Consiliul Local Iaşi a promovat o acţiune de reziliere a
acestui contract încheiat, întrucât nu a fost edificată construcţia, acţiune care a
fost respinsă de Tribunalul Iaşi, din cauza faptului că SC Delta Press Investment
a invocat faptul că nu i-a fost emis un certificat de urbanism, nefiind menţionat
acel act de cesiune încheiat între societatea menţionată şi SC Global Impex
Distribution Srl. Mai mult, în data de 30.09.2014, atunci când inculpatul
Asiomionesei Claudiu Florin a depus o cerere de eliberare a unui certificat de
urbanism, în vederea întocmirii unui plan de urbanism zonal, acel certificat a
fost solicitat şi obţinut în numele societăţii SC Delta Press Investment Srl şi nu
în numele societăţii SC Global Impex Distribution Srl, ceea ce denotă faptul că,
la acel moment, nu exista acel contract de cesiune.
În susţinerea acestor aspecte, a solicitat a se avea în vedere declaraţia
inculpatei Iacob Irina, care a declarat faptul, că, în anul 2016, între inculpaţi a
intervenit această discuţie privind asocierea în vederea inducerii în eroare a
primăriei, cu scopul obţinerii dreptului de folosinţă a terenului, în vederea
construirii unui bloc de locuinţe şi vânzării apartamentelor, nicidecum în scopul
realizării unor obiective de investiţii, astfel cum au fost reglementate de vechiul
contract de asociere, care este considerat, aşa cum a arătat, încetat de drept, ca
urmare a falimentului societăţii.
În aceeaşi ordine de idei, a arătat că, în anul 2016, iniţial, s-a încercat într-
o formă semilegală, să se obţină o extindere a contractului de cesiune prin
depunerea unui contract de cesiune fals, în virtutea căruia s-a solicitat
Consiliului Local Iaşi extinderea obiectului contractului de asociere, în sensul
construirii şi altor obiective, inclusiv bloc de locuinte. Consiliul Local Iaşi nu a
fost de acord, motiv pentru care inculpaţii s-au sfătuit, ajungându-se la acest pact
infracţional, în sensul în care Asimionesei Violeta, mama inculpatului, fost
administrator la SC Delta Press Investment Srl, să încheie, în mod antedatat şi
fictiv, acel contract de cesiune cu SC Global Impex Distribution Srl, administrat
de inculpatul Asimionesei Claudiu Florin. Acestui act, inculpata Iacob Irina i-a
dat dată certă, a recunoscut antedatarea, antedatare care rezultă şi din faptul că
adresa societăţii era cea din 2011 şi nu cea din 2010, în condiţiile în care actul ar
fi fost întocmit în data de 27.04.2010; deci, în mod evident, acel înscris este unul
fals.
De asemenea, a subliniat faptul că judecătorul de drepturi și libertăți a
considerat că nu ar fi suficiente probe pentru a reţine infracţiunea de grup
infracţional organizat structurat, însă nu a analizat şi o asociere în vederea
săvârşirii de infracţiuni, solicitând instanţei a avea în vedere acest element.
În ceea ce priveşte gravitatea faptei şi persoana inculpaților, a solicitat a
se avea în vedere că a existat un plan pus la punct, cu premeditare, care s-a
desfăşurat pe o perioadă îndelungată, din anul 2016 până în prezent, plan
infracţional care a constat în obţinerea sprijinului unor importante persoane,
funcţionari publici, arhitect, inspector în construcţiii, notar, persoane fără de care
nu s-ar fi putut realiza activitatea infracţională.
A solicitat a se avea în vedre faptul că, prin aceste manevre dolozive,
Primăria Municipiului Iaşi a pierdut un teren de 1350 m pătraţi, teren cu o
4
valoare mare, care deşi trebuia să fie folosit în scopul comunităţii, să se realizeze
un obiectiv de investiţii, locuri de muncă, acesta a fost transformat într-un
ansamblu de locuinţe, primaria neobţinând nicio sumă de bani din exploatarea
acestuia. În acest sens, a arătat că primăria trebuia să obţină, în mod constant,
anual, o sumă de bani, respectiv cel puţin 10% din sumele încasate, dar nu mai
puţin de 4.000 euro. Însă, aşa cum s-a retinut, prin vânzarea imobilului, primăria
nu a realizat niciun venit.
În opinia parchetului, instanţa nu trebuie să se raporteze la valoarea
prejudiciului raportat la contractul de asociere în participatiune, întrucât acest
contract a fost reziliat, desfiinţat de drept, ca urmare a falimentului societăţii, iar
toate actele subsecvente realizate de inculpatul Asimionesei Claudiu Florin sunt
acte false și au cauze ilicite.
La interpelarea instanţei, cu privire la faptul că la paginile 38-39 se face
vorbire de nişte infracţiuni de pornografie infantilă, viol şi santaj, a precizat că
există, întocmit în acest sens, un proces-verbal de îndreptare eroare materială,
întrucât s-au comis greşeli de tehnoredactare de către organul de urmărire
penală.
În continuare, a solicitat instanţei să analizeze propunerea de luare a
măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi prin prisma calculării prejudiciului
la valoarea actuală a terenului, precizând că, din anul 2016, inculpaţii, prin
întocmirea de acte false, dolozive, au obţinut dreptul de folosinţă al terenului,
Consiliul Local al Municipiului Iaşi rămânând cu nuda proprietate, care nu are
valoare în condiţiile în care nu poate fi folosită în folosul comunităţii.
În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi, Mustiaţă Alexandru Florin și
Gavriluţă Victor, arhitect şef, respectiv inspector GIS-Cadastru, a arătat că
aceştia cunoşteau natura reală şi scopul pentru care s-a realizat acest proiect,
precum şi faptul că acesta nu îndeplinea condiţiile pentru a fi un imobil
corespunzător destinaţiei pentru care s-a obţinut, iniţial, autorizaţia de
construcţie, respectiv acela de pensiune, care trebuia să aibă 15 camere maxim şi
un sediul social.
Astfel, acesti inculpaţi, deşi au constatat acest aspect şi l-au cunoscut, nu
au înţeles să aplice legea, să ia măsurile necesare ca între scopul autorizaţiei şi
imobiliul care se construia să fie o corespondenţă, încălcând dispozitiile art. 10
și 11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții.
În ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de
inculpaţi, a apreciat că, raportat la funcţia pe care aceştia o au, la faptul că prin
această activitate infracţională a fost prejudiciat Consiliul Local Iaşi, activităţile
inculpaţilor au creat o puternică stare de temere şi afectare a ordinii publice,
întrucât persoanele care erau chemate să apere ordinea publică au încălcat-o,
menționând că este vorba, practic, de banii publici și de o proprietate publică, pe
care chiar funcţionarii publici trebuiau să o apere.
În ceea ce priveşte activitatea inculpatului Costin Răzvan Ionuţ, în calitate
de notar, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, respectiv că procurorul
5
de caz nu a indicat care au fost normele juridice încălcate, a precizat că acestea
au fost indicate, însă nu au fost analizate de către instanţă.
A subliniat că actele care au stat la baza construirii imobilului au fost la
dispoziţia notarului, care ar fi trebuit, chiar dacă nu cunoştea că acel contract de
asociere în participaţiune era fals, raportat la actele pe care le avea, să constate
că obiectul acelui contract era realizarea unei activităţi comerciale, respectiv
pensiune şi spaţii comerciale, nicidecum realizarea unor apartamente care să fie
vândute ulterior.
De asemenea, a precizat că, în baza acelor acte, inculpatul Costin Răzvan
Ionuţ, în calitate de notar, a cunoscut că în contul dreptului de superficie,
constructorul, respectiv SC Global Impex Distribution SRL, trebuia să achite cel
puţin 4.000 de euro din valoarea profitului, însă statul nu a mai primit nimic. De
asemenea, a arătat că nu s-a respectat dreptul de preempţiune pe care statul îl
avea asupra imobilului ce urma să se vândă. Deşi era prevăzut în actul încheiat
între primărie şi firmă, inculpatul Costin Răzvan Ionuţ nu a solicitat să se facă
dovada respectării acestui drept, ceea ce denotă că acesta a acţionat cu intenţie.
Astfel, inculpatul a încălcat aceleaşi norme, ca şi ceilalți doi inculpaţi,
respectiv Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, având
în vedere că a fost schimbat obiectul de activitate, neputându-se transforma un
spaţiu comercial într-un domeniu de locuinţe.
De asemenea, s-a încălcat art. 1732 privind dreptul de preempţiune,
precum şi prevederile OUG nr. 57/2019, prin care era prohibită retransmiterea
folosinţei gratuite cu privire la terenul dobândit prin hotărârea consiliului local.
Astfel, inculpatul, în calitate de notar, nu putea să realizeze actul de
dezmembrare din 17.07.2019 şi nici să transfere dreptul de folosinţă al terenului,
întrucât acel teren aparţinea statului şi, potrivit art. 349 raportat la art. 351 din
OUG nr. 57/2019, nu putea fi transferat. A apreciat că şi activitatea inculpatului
Costin Răzvan Ionuţ este una dovedită, iar faţă de acesta trebuia să se ia o
măsură preventivă care să fie proporţională cu acuzaţia adusă.
Apărătorul ales al intimatului inculpat Costin Răzvan Ionuţ, avocat
Iftode Ionuţ, având cuvântul, a solicitat respingerea, ca vădit nefondată, a
contestaţiei formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi, având în vedere argumentele
pe care le va prezenta.
Astfel, a solicitat instanţei a observa că situaţia clientului său este uşor
diferită faţă de a celorlalți inculpaţi, în sensul că asupra sa nu s-a instituit nicio
măsură preventivă, instanţa de fond constatând că nu există niciun indiciu, nici
măcar la nivel de suspiciune rezonabilă, care să arate că acesta ar fi încălcat
legea în vreun fel.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond, reprezentantul Ministerului
Public a invocat textele de lege încălcate de inculpatul Costin Răzvan Ionuţ,
aceleaşi ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, respectiv Legea privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții. A arătat că, în concret, se reţine în sarcina
inculpatului Costin Răzvan Ionuţ săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi
fals intelectual, întrucât ar fi dezmembrat şi vândut, în mod nelegal, imobilul
6
respectiv, fără consimțământul şi informarea Consiliului Local Iaşi şi fără a
respecta dreptul de preempţiune.
În ceea ce priveşte consimţământul şi informarea Consiliului Local Iaşi cu
privire la operaţiunea de dezmembrare, a precizat că parchetul nu indică norma
legală încălcată de notar, iar, conform clauzelor exprese ale contractului de
asociere în participaţiune (art.7, alin.2), nu era necesar acordul proprietarului
Aşadar, nici notarul nu avea vreo obligaţie în acest sens. Or, din
autorizaţia de construire, cât şi din certificatul de edificare a construcţiei, se
poate observa că singurul act pe care trebuie să îl aibă în vedere notarul era
decizia directorului A.N.C.P.I., care arată că, pentru dezmembrare, documentul
administrativ necesar este certificatul de edificare a construcţiei. Din acest
certificat rezultă că acolo este un spaţiu cu unităţi multiple, tip pensiune, ceea ce
înseamnă că fiecare spaţiu trebuie să aibă şi bucătărie, spre deosebire de
camerele de hotel, care nu au bucătărie. Ulterior, notarul, pe baza unui raport
întocmit de către un expert topometrist, verifică dacă există acest certificat
pentru a putea autentifica dezmembrarea.
În ceea ce priveşte dreptul de preempţiune, a subliniat că, la momentul la
care se face o dezmembrare, nu se poate vorbi de un transfer al dreptului de
proprietate. Mai mult, acuzarea susţine că vânzarea apartamentelor rezultate din
dezbmembrare s-ar fi făcut cu încălcarea art. 351 din Codul administrativ.
Contrar susţinerilor acuzaţiei, a subliniat următoarele aspecte: terenul vizat în
cauză face parte din domeniul privat al municipiului Iaşi, nu din bunurile
proprietate publică, iar folosinţa acestui teren a fost dobândită în mod oneros,
dreptul de folosinţă nefiind dobândit gratuit, Consiliul Local, conform
contractului, urmând să primească o remuneraţie de 10% din profit, minim
4.000 de euro pe an.
Un alt argument important vizează faptul că transmiterea folosinței
terenului s-a făcut la nivelul anului 2005, iar Codul administrativ a intrat în
vigoare în anul 2019; prin urmare, nu se poate vorbi de aplicarea interdicției la
care face referire art. 349 din Codul administrativ.
În concluzie, în ipoteza existenţei unei transmiteri a dreptului de
proprietate, în mod gratuit, a precizat că nu se poate vorbi despre un prejudiciu
pentru infracţiunea de abuz în serviciu, atâta timp cât Consiliul Local are
posibilitatea să dea o nouă hotărâre şi să revoce oricând acest contract.
Faţă de argumentele expuse, a solicitat instanţei să constate că nu există
probe sau indicii temeinice, din care să rezulte că inculpatul Costin Răzvan
Ionuţ ar fi săvârşit vreo infracţiune.
Apărătorul ales al contestatorului inculpat Gavriluţă Victor, avocat
Cristian Nica, având cuvântul, a precizat, în prealabil, faptul că inculpatul
reprezenta persoana de specialitate din cadrul Primăriei Iaşi – Serviciul de
Cadastru, care avea atribuţii de întocmire a certificatelor de atestare a edificării
construcțiilor.
Un prim aspect priveşte faptul că s-a invocat de către reprezentantul
Ministerului Public, pentru prima dată, la acest termen de judecată, o pretinsă
încălcare a prevederilor art. 10 şi 11 din Legea nr. 50/1991 de către inculpatul
7
Gavriluţă Victor, susţinere care nu se regăseşte în cuprinsul actelor aflate la
dosarul de urmărire penală. Mai mult, a arătat că în cuprinsul contestației
formulate nu este indicat, concret, niciun text de lege, pe care inculpatul l-ar fi
încălcat, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina
acestuia, astfel cum impun prevederile deciziei Curţii Constituționale. A mai
precizat că din conţinutul prevederilor menţionate mai sus nu rezultă că acestea
au legătură cu acuzaţiile privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu
reţinute în sarcina inculpatului Gavriluţă Victor.
În continuare, a subliniat faptul că există o contradicţie între încadrarea
juridică a faptei şi acuzaţia faptică reţinută în sarcina inculpatului. Astfel, se
reţine că certificatul de atestare a edificării construcţiei ar conţine aspecte
necorespunzătoare adevărului, însă din conţinutul autorizaţiilor de construire
rezultă faptul că această autorizație a fost emisă pentru lucrări de construire
sediu de firmă şi spaţii de cazare de tip pensiune, nefiind emisă pentru edificarea
unei pensiuni pe terenul respectiv.
În aceeaşi ordine de idei, a precizat că nu se poate reţine în sarcina
inculpatului săvârşirea unei infracţiuni de fals intelectual, întrucât atribuţiile
acestuia, în calitate de inspector în cadrul Primăriei Iaşi, sunt reglementate
nemijlocit prin Dispoziţia nr. 123/25.01.2018, emisă de primarul municipiului
Iaşi. În calitate de inspector, inculpatul a constatat că s-a respectat autorizaţia de
construire şi spaţiul are structura stabilită prin proiectul de execuţie, astfel că a
întocmit şi semnat certificatul de atestare a edificării construcţiei, prevăzut de
art. 37 din Legea nr. 7/1996.
Totodată, a precizat că achiesează la motivarea instanţei de fond cu privire
la prejudiciul reţinut în cauză, respectiv că acesta nu poate reprezenta
contravaloarea terenului, întrucât acesta nu a fost vândut, ci se află în
continuare în patrimoniul Primăriei Municipiului Iaşi. În opinia sa, singurul
eventual prejudiciu îl reprezintă beneficiul nerealizat din contractul de asociere
în participațiune, care nu poate fi reţinut în sarcina inculpatului, pe de-o parte,
iar, pe de altă parte, cuantumul acelui prejudiciu nu îndeplineşte condiţiile
consecinţelor deosebit de grave pentru ca infracţiunea să fie de competenţa
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Faţă de aspectele prezentate, a solicitat respingerea contestaţiei formulată
de Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, ca neîntemeiată, apreciind măsura arestării preventive solicitată de
către Ministerul Public ca fiind una exagerată, raportat la faptul că nu există
probe sau indicii din care să se contureze săvârşirea vreunei infracţiuni de către
inculpatul Gavriluţă Victor.
Tot în ceea ce priveşte competenţa materială de efectuare a urmăririi
penale, a apreciat că, raportat la materialul probator administrat până în acest
moment, nu există vreo infracţiune care să atragă competenţa specială a
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
În acest sens, a precizat că judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de
Apel Iaşi a reţinut faptul că „nu se poate discuta, însă, nici măcar la nivel de
suspiciune rezonabilă, de constituirea unui grup infracţional organizat”,
8
prejudiciul net, reprezentat de contravaloarea terenului, nedepăşind valoarea
care să atragă consecinţele deosebit de grave ale pretinsei infracţiuni de
înşelăciune.
De asemenea, a reiterat faptul că, potrivit dispoziţiei de numire, cât şi a
textului de lege mai sus citat, atribuţiile inculpatului se refereau, exclusiv, la a
verifica şi atesta dacă construcţia a respectat sau nu autorizaţia de construire şi
proiectul de execuţie care a stat la baza autorizaţiei. În cuprinsul ordonanţei de
punere în mişcare a acţiunii penale i se reproșează faptul că acesta, în mod fals,
ar fi menţionat în acel certificat că, construcția ar fi cu destinația C.L. –
construcție locuință. Potrivit dispoziţiilor art. 382 alin. 3 din Regulamentul de
avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară din
09.07.2014 există patru categorii în care pot fi încadrate destinațiile locuințelor:
locuinţe CL, construcţii administrative şi social culturale CAS, construcții
industriale şi edilitare – CIE şi construcţii anexă – CA, existând şi o adresă a
A.N.C.P.I. în care se detaliază fiecare categorie de construcţie în parte, iar
construcţia din speţa de faţă nu putea fi încadrată, potrivit dispoziţiilor legale,
decât exclusiv la categoria CL – construcţii de locuinţă, neîncadrându-se în nicio
altă categorie dintre cele menţionate.
În concluzie, a susţinut că inculpatul şi-a desfășurat activitatea în limitele
legale şi ale dispoziţiei de numire, acuzaţia adusă până la acest moment nefiind
conturată nici măcar la nivel de suspiciune rezonabilă. Pe cale de consecinţă,
nefiind îndeplinite condiţiile art. 202 din Codul de procedură penală, a solicitat
admiterea contestaţiei formulată de inculpatul Gavriluţă Victor și revocarea
măsurii preventive a controlului judiciar dispusă de către instanţa de fond.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Asimionesei Claudiu
Florin, avocat Boacnă Cătălin, având cuvântul, a solicitat admiterea
contestaţiei declarată de inculpatul Asimionesei Claudiu Florin, pentru motivele
detaliate în scris, iar, pe cale de consecinţă, respingerea propunerii parchetului
de luare a măsurii arestării preventive, apreciind că nu există niciun temei care
să justifice luarea unei astfel de măsuri atât de aspre la adresa inculpatului. A
susţinut că referatul parchetului de luare a măsurii preventive cuprinde formulări
generale, nefiind punctate condiţiile prevăzute laâ art. 223 alin.1 Cod procedură
penală, ci doar se menţionează faptul că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, a subliniat
că judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut în motivarea încheierii atacate
faptul că nu se poate discuta, nici măcar la nivel de suspiciune rezonabilă, de
constituirea unui grup infracţional organizat, neexistând o minimă baza factuală
în acest sens, însăşi acuzarea limitându-se doar la a enunţa faptul constituirii şi
aderării unor persoane la acest grup, fără a dezvolta această susţinere. În acest
sens, a susţinut că organele de urmărire penală au făcut trimitere la o singură
activitate, presupus infracţională, respectiv aceia a falsificării actului înscris în
Cartea Funciară în anul 2016, respectiv un contract de cesiune a unor drepturi
între SC Delta Press Investment SRL şi SC Global Impex Distribution SRL.
9
În combaterea celor reţinute de parchet, apărarea a depus la acest termen
un contract din anul 2014, în dovedirea faptului că societatea SC Global Impex
Distribution SRL se afla în posesia contractului de cesiune din anul 2010. De
asemenea, a susţinut că s-au încheiat mai multe contracte de cesiune a acelui
contract de asociere în participaţiune, încheiat în anul 2005, întrucât, în toată
această perioadă, primăria nu a fost un partener loial în derularea proiectului, aşa
cum se prevedea în contractul de asociere, având în vedere că nu a pus la
dispoziţie, în termenul legal, autorizaţiile, documentaţia şi nu a colaborat
împreună cu beneficiarul pentru derularea normală a acestui proiect. Astfel, a
învederat faptul că, pentru obţinerea unui certificat de urbanism de la primărie,
societatea SC Delta Press Investment SRL a aşteptat 4 ani, după care tot
primăria a fost cea care a deschis un proces prin care a solicitat rezilierea
contractului, pe motiv că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.
De asemenea, a învederat că, din studiul dosarului de urmărire penală, a
observat că au fost respinse, în baza art. 146 1 Cod de procedură penală, mai
multe solicitări de luare a unor măsuri de autorizare privind situaţia financiară a
inculpaţilor, pe motiv că nu există indicii rezonabile pentru a se încuviinţa aceste
măsuri.
În ceea ce priveşte prejudiciul în valoare de 2.000.000 de lei, reţinut în
sarcina inculpaţilor, a învederat că reprezintă o sumă aleatorie, fără susţinere
probatorie. În concret, parchetul a reţinut suma indicată într-un proces-verbal de
către un inspector de poliţie, care a luat de pe site-ul de imobiliare Storia.ro, un
anunţ cu un teren, care s-ar situa într-o zonă similară, cu valoarea de 440
euro/mp. Faţă de această împrejurare, a apreciat că prejudiciul reţinut de
organele de urmărire penală nu are un caracter cert, fiind o simplă opinie,
nefiind avute în vedere date oficiale, respectiv valoarea indicată în raportul de
expertiză imobiliară, de 75 euro/mp, sau valoarea pusă la dispoziţie de Uniunea
Naţională a Notarilor Publici, respectiv 100 euro/mp. Raportat la aspectele
expuse, a considerat că procurorul de caz s-a aflat într-o gravă eroare, întrucât
acel teren nu a fost niciodată luat din proprietatea primăriei, inculpaţii având
doar un drept de folosinţă asupra terenului pe care l-au administrat, în mod
corespunzător, în baza contractului de cesiune.
Contrar susţinerilor parchetului, a precizat că inculpatul a efectuat toate
plăţile care se cuveneau primăriei, conform contractului de cesiune încheiat în
anul 2005.
Faţă de aspectele învederate, a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente
dispoziţiile art. 202 alin. 2 coroborat cu art. 211 din Codul de procedură penală,
conform cărora nu se poate dispune nicio măsură preventivă, inclusiv cea a
controlului judiciar, dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare a
acţiunii penale, iar în prezenta cauză, presupusul fals intelectual a fost prescris la
5 ani de la săvârşirea acestuia.
În continuare, a susţinut că modalitatea în care organele judiciare au ales
să îşi desfăşoare activitatea de urmărire penală ridică semne de întrebare asupra
veridicităţii declaraţiilor date de către inculpaţi în prezenta cauză. În acest sens,
a exemplificat faptul că inculpatul Ghergheşanu Gabriel, iniţial, nu a dorit să dea
10
declaraţie, pe motiv că nu îşi aminteşte nimic, revenind ulterior, după punerea în
mişcare a acţiunii penale, cu o depoziţie voluminoasă. De asemenea, a precizat
că inculpata Iacob Irina şi-a schimbat radical declaraţia dată în calitate de
suspectă, după punerea în mişcare a acţiunii penale, recunoscându-şi faptele.
Faţă de aceşti doi inculpaţi a fost dispusă măsura preventivă a controlului
judiciar, în condiţiile în care parchetul solicită luarea măsurii arestării preventive
pentru ceilalţi inculpaţi, care nu au dat declaraţii.
La interpelarea instanţei, a precizat că pe terenul primăriei, despre care
este vorba în prezenta cauză, sunt construite apartamente cu regim de închiriat,
care aparţin societăţii SC Global Impex Distribution SRL, conform avizului dat
de Ministerul Turismului în luna decembrie 2017. A arătat că Ministerul
Turismului asociază noţiunea de unitate cazare tip pensiune, astfel cum este
menţionat în autorizaţia de construire, cu apartamente de închiriat. A precizat că
s-a respectat destinaţia imobilului, depunând la dosar zeci de contracte de
închiriere cu beneficiile şi cu plăţile efectuate către Primăria Municipiului Iaşi.
Apărătorul ales al inculpatului Mustiaţă Alexandru Florin, avocat
Panaitescu Ion, având cuvântul, a arătat că inculpatul Mustiaţă Alexandru
Florin nu este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional
organizat, iar, din examinarea infracţiunilor care se reţin în sarcina inculpatului,
se poate constata că nici falsul intelectual şi nici abuzul în serviciu, prev. de art.
132 din Legea nr. 78/2000, nu fac parte din categoria infracţinilor expres
individualizate în prevederile art. 11 din OUG nr. 78/2016 privind organizarea
D.I.I.C.O.T. Așadar, a criticat hotărârea instanţei de fond şi prin prisma faptului
că nu a observat că propunerea de arestare preventivă a inculpatului Mustiaţă
este inadmisibilă, deoarece nu este efectuată de către un organ de urmărire
penală competent.
La interpelarea instanţei, apărătorul ales al inculpatului Mustiaţă
Alexandru Florin a precizat că excepţia de necompetență poate fi invocată, în
orice stadiu procesual, conform prevederilor art. 281 alin. 3 din Codul de
procedură penală.
Pentru motivele expuse mai sus, a solicitat respingerea, ca nefondată, nu,
ca inadmisibilă, cum ar fi trebuit să o respingă Curtea de Apel Iaşi, a căii de atac
declarate de parchet, admiterea contestaţiei formulată de inculpatul Mustiaţă
Alexandru Florin şi, pe cale de consecinţă, revocarea măsurii preventive a
controlului judiciar.
Un ultim aspect, pe care a arătat că doreşte să-l puncteze, vizează
nelegalitatea hotărârii atacate, care cuprinde fraze de tip oximoron, având în
vedere că, pe de o parte, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut faptul că nu
se pune problema existenţei unui grup infracţional organizat, iar pe de altă parte
a reţinut că există temeiuri serioase pentru a se lua măsura controlului judiciar,
respectiv chiar dacă nu există date certe, „funcţionarii implicaţi în emiterea
documentelor anterior menţionate au avut reprezentarea caracterului
neconform al lucrărilor întocmite sau măcar suspiciuni cu privire la legalitatea
acestora și au înțeles, cu intenție, să încalce dispozițiile legale”.
11
Cel de-al doilea apărător ales al inculpatului Mustiaţă Alexandru
Florin, avocat Cezar Alupei, având cuvântul, a solicitat instanţei a avea în
vedere și concluziile scrise depuse la instanţa de fond, precum şi memoriul
ataşat la dosarul cauzei.
Un prim aspect pe care a arătat că îl critică face referire la faptul că
singurul inculpat dintre cei cărora li se reţine aceeaşi acuzaţie, cu privire la care
parchetul solicită luarea măsurii arestării preventive, este inculpatul Muştiaţă
Alexandru Florin, ceilalţi membri neavând nicio măsură preventivă instituită
asupra lor.
Al doilea aspect a arătat că vizează următorul alineat din hotărârea atacată
(fila 47-înch.pen. 1 DLF/27.04.2021 a Curţii de Apel Iaşi), care reţine
următoarele: „De asemenea, din cele ce urmează, rezultă cu un suficient grad de
probabilitate faptul că toate aceste demersuri, ce au fost sistate la intervenția
organelor judiciare, să nu se fi putut concretiza fără conivența sau măcar
neglijența unora dintre funcționarii din cadrul Primăriei Iași, implicați în
procedurile de recepție ale imobilului.” În opinia apărării, paragraful menţionat
mai sus cuprinde un aspect esenţial în ceea ce priveşte acuzaţia şi modul în care
au formulat-o procurorii. În acest sens, a arătat că, cuvântul „conivenţă” implică
intenţie, iar „neglijenţă” implică o culpă, ori în ceea ce îl priveşte pe inculpatul
Mustiaţă Alexandru Florin acuzațiile sunt de fals intelectual şi abuz în serviciu,
ambele săvârşite cu intenţie.
În momentul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de
Apel Iaşi a avut acest dubiu cu privire la latura subiectivă a infracţiunilor pentru
care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive, în mod automat, soluţia era
aceea de a nu se lua niciun fel de măsură preventivă faţă de inculpat, întrucât
existenţa unui dubiu contravine în totalitate cu principiul existenţei unei
suspiciuni rezonabile. Prin urmare, nu pot exista şi suspiciuni rezonabile şi
acuzaţii asupra cărora primează dubiul cu privire la latura subiectivă a faptei.
Având în vedere argumentele expuse, concluziile şi memoriile scrise
depuse la dosar, precum şi concluziile antevoribitorilor săi, a solicitat
respingerea contestaţiei formulată de către Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Iaşi şi
admiterea contestaţiei formulată de inculpatul Mustiaţă Alexandru Florin.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la contestaţiile formulate
de inculpaţii Gavriluţă Victor şi Mustiaţă Alexandru Florin, contrar apărărilor
formulate de aceştia, a precizat că, în mod corect judecătorul fondului a reţinut
că au fost încălcate prevederile art. 11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, subliniind că ar fi trebuit să existe o
autorizaţie de construcţie pentru un bloc de locuinţe, nu pentru un imobil de tip
pensiune. În ceea ce priveşte lipsa competenţei materiale a Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul
Teritorial Iaşi, a susţinut că Serviciul Teritorial Iaşi avea competenţa de
efectuare a urmăririi penale, întrucât este vorba de un grup infracţional
organizat, iar unul dintre scopuri este infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe
deosebit de grave. De asemenea, a precizat că inculpaţii nu pot să invoce nicio
12
vătămare în condiţiile în care dosarul a fost întocmit de o structură din cadrul
Parchetului General, și nu de o structură inferioară.
În ceea ce priveşte contestaţia inculpatului Asimionesei Claudiu Florin, a
arătat că apărarea inculpatului încearcă, practic, să acrediteze ideea că dreptul de
folosinţă al imobilului a fost obţinut în mod legal. Însă, conform probelor
administrate, astfel cum s-a reţinut de către judecătorul de drepturi şi libertăţi,
contractul de cesiune încheiat în 27.04.2010 este unul fals, care a fost probabil
întocmit în anul 2016. Aşadar, acel contract nu este valabil, întrucât contractul
inţial din 2005 şi-a încetat efectele în anul 2014, odată cu falimentul societăţii
SC Delta Press Investment SRL.
În ceea ce priveşte prejudiciul, a precizat că valoarea corectă a acestuia
este cea stabilită de către parchet, respectiv contravaloarea imobilului de
folosinţa căruia a fost lipsit, în mod perpetuu, Consiliul Local Iaşi.
În ceea ce priveşte măsura preventivă, raportat la circumstanţele personale
ale inculpatului Asimionesei Claudiu Florin, a apreciat că se impunea o măsură
preventivă mai severă şi nu revocarea măsurii care a fost luată.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Mustiaţă Alexandru
Florin, avocat Panaitescu Ion, în replică, a precizat că susţinerile domnului
procuror, în ceea ce priveşte organul competent să efectueze urmărirea penală în
cauză, contravin dispoziţiilor art. 11 din OUG nr. 78/2016.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Asimionesei Claudiu
Florin, avocat Boacnă Cătălin, în replică, a considerat că este un non sens ca
inculpaţii să fie acuzaţi de falsificarea unui document şi în acelaşi timp să li se
reproșeze că nu au respectat acel contract fals. A subliniat că instanţa de fond a
reţinut că inculpatul era minor la data încheierii contractului de asociere în
participaţiune (anul 2005), iar termenii menţionaţi în contract, la data încheierii
acestuia, nu s-au schimbat până în prezent, respectiv „unităţi cazare tip pensiune
şi sediu de firmă”. În acest sens, a precizat că, în cazul în care Consiliul Local
Iaşi dorea să se construiască o pensiune, se stipula în contract termenul de
„pensiune”, nu „unităţi cazare tip pensiune”. În opinia sa, ar trebui că existe o
lege, care să reglementeze clar aceste noţiuni, şi nu ordine emise de Ministerul
Turismului care vizează clasificarea unităţilor de cazare.
Apărătorul ales al contestatorului-intimat-inculpat Gavriluţă Victor,
avocat Cristian Nica, având cuvântul în replică, a susţinut că nu există elemente
care să atragă competenţa de efectuare a urmăririi penale de către Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, având în
vedere motivele pe care le-a detaliat în cuprinsul contestaţiei transmise la
dosarul cauzei. În ceea ce priveşte susţinerile procurorului referitoare la
structura ierarhică a unităţilor de parchet, a invocat un principiu enunţat de
Curtea Constiuţională în cuprinsul Deciziei nr. 302/04.05.2017, care statuează
că dispoziţiile procesual penale care reglementează competenţa organelor de
urmărire penală constituie norme juridice cu caracter imperativ, a căror
nerespectare atrage sancţiunea nulităţii absolute.
Contestatorul-intimat-inculpat Gavriluţă Victor, având ultimul cuvânt, a
precizat că este de acord cu susţinerile formulate de apărătorului său ales.
13
Contestatorul-intimat-inculpat Asimionesei Claudiu Florin, având
cuvântul, a precizat că este de acord cu susţinerile formulate de apărătorului său
ales. De asemenea, a arătat că, dacă ar fi cunoscut că exista vreo problemă cu
privire la acest proiect, la care a lucrat timp de 3 ani, de dimineaţă până seara,
niciodată nu şi-ar fi riscat libertatea. A precizat că a respectat autorizaţia şi toate
avizele impuse de toate unităţile.
Contestatorul-intimat-inculpat Mustiaţă Alexandru Florin a precizat că
este de acord cu susţinerile formulate de apărătorului său ales.
Intimatul-inculpat Costin Răzvan Ionuţ a precizat, de asemenea, că este
de acord cu susţinerile formulate de apărătorul său ales. A mai arătat că actele pe
care le-a instrumentat au fost legale, având toată documentaţia necesară.
ÎNALTA CURTE
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin referatul din 27.04.2021, emis de procurorul de caz în dosarul de
urmărire penală nr. 21 D/P/2021, în temeiul art. 224 alin. (2) din Noul Cod de
procedură penală, art. 223 alin (2) din Noul Cod de procedură penală, raportat la
art. 202 alin. (1) şi (3) din Noul Cod de procedură penală, s-a solicitat arestarea
preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 27.04.2021 până la data
de 26.05.2021, inclusiv, a inculpaților:
1. Asimionesei Claudiu-Florin, fiul lui Ghiocel-Florin și Violeta, născut
la data de 25.07.1987 în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, str.
Sărărie nr. 202, parter, ap. 1, jud. Iași, CNP 1870725226726, pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- ”constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. de art. 367 alin. 1,
Cod penal,
- „înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave”, în formă continuată,
faptă prev de art. 244 alin. 1 şi 2 combinat cu art. 256 ind. 1 Cod
Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal,
- Participație improprie la infracțiunile de ”abuz în serviciu” și” fals
intelectual”, fapte prev. de art. 52 alin.2 Cod Penal rap. la art. 13 2 din
legea 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. 1 și art. 321 Cod penal,
- instigare la infracțiunile de ”abuz în serviciu” și” fals intelectual”,
fapte prev. de art. 47 Cod Penal rap. art. 13 2 din legea 78/2000 cu ref.
la art. 297 alin. 1 și art. 321 Cod penal,
Toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
2. Mustiață Alexandru-Florin, fiul lui Paul și Elena, născut la data de
06.04.1983 în mun. Botoșani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași,
Str.Otilia Cazimir nr.15, et.6, ap.2, jud. Iași, CNP 1830406070042 pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- “fals intelectual“, faptă prevăzută de art. 321, alin. 1, Cod Penal
- “abuz în serviciu” faptă prevăzută de art. 132 din legea 78/2000 cu ref. la art.
297, alin 1, Cod Penal,
14
3. Costin Răzvan-Ionuț, fiul lui Paul și Anca- Luminița, născut la data de
21.03.1977 în mun. Buzău, jud. Buzău, cu domiciliul în mun. Iași, Fdc.Trei
Ierarhi nr.1, jud. Iași, CNP 1770321221186 pentru săvârșirea infracțiunii de:
- “abuz în serviciu în formă continuată” faptă prevăzută de art. 132 din
legea 78/2000 cu ref. la art. 297, alin. 1, rap. la art. 35, alin. 1, Cod
Penal,
- “fals intelectual“ în formă continuată, faptă prevăzută de art. 321, alin.
1, Cod Penal cu aplicarea art 35 alin. 1 C.pen.,
4. Gavriluță Victor, fiul lui Dumitru și Maria, născut la data de
01.12.1967 în oraș Darabani, jud. Botoșani, cu domiciliul în Mun. Iași, Aleea
Tudor Neculai nr. 85. Bl 979A, et. 1, ap 6,jud. Iași, CNP 1671201072660 pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
“fals intelectual în formă continuată“, faptă prevăzută de art. 321, alin. 1,
rap. la art 35, alin. 1, Cod Penal și
- “abuz în serviciu” faptă prevăzută de art 13 din legea 78/2000 cu ref. la
art. 297, alin 1, Cod Penal,
Toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.”
În referatul procurorului, s-a arătat, în esență, că grupul infracțional
organizat a avut şi are, în continuare, ca scop (faptele fiind săvârșite și în acest
moment), scoaterea din patrimoniul Consiliului Local Iași a unui teren adus ca
aport în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, prin deturnarea
obiectului contractului încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași,
utilizându-se manopere dolosive şi documente falsificate în paguba
autorității deliberative, toate având consecinţa inducerii în eroare a Consiliului
Local şi maximizarea profitului în favoarea făptuitorilor.
Cu privire la inculpatul Asimionesei Claudiu, s-a considerat că acesta are
cea mai susținută activitate infracțională, documentele indicate în referat
reflectând această activitate. S-a arătat că acesta are o puternică capacitate de a
convinge ceilalți coparticipanți să procedeze așa cum solicită inculpatul.
Deplin conștient că uzul de documente false, amestecat, probabil, cu
cointeresarea unora dintre funcționarii Primăriei, va conduce la realizarea
scopului infracțional, acesta și-a continuat fără scrupule activitatea infracțională
până la vânzarea apartamentelor cu prețuri foarte mari (circa 2000 de euro mp),
deși cunoștea că acestea nu pot fi vândute. Apărarea acestuia, că a vândut doar
birourile, este contrazisă de el însuși, care afirmă că birourile erau la etajul 5,
respectiv parter, deși vânzările sunt imobile de la toate etajele. Altfel, nici măcar
acest aspect nu trebuie să prezinte relevanță atât timp cât, de fapt, inculpatul nu
ar fi avut dreptul să construiască nici un imobil, deoarece actul prin care avea
atribuită folosința nu mai exista juridic. Intervertirea perpetuă a actelor de care
uza a fost de natură să-i ușureze activitatea.
Inculpatul Mustiață Alexandru, la semnarea cerificatului de edificare a
construcției, fiind arhitect-șef al Primăriei, deci șeful Direcției de Arhitectură și
Urbanism, desemnat în mod special pentru verificarea de legalitate a
documentelor, pentru care consemnează pe act în mod concret că își asumă
15
responsabilitatea legalității, el fiind exact cel chemat de lege să împiedice o
eventuală fraudă, avizează de legalitate acel act, împreună cu alți doi funcționari
desemnați de Primarul municipiului, acesta din urmă, însă, delegând semnarea
documentului viceprimarului. Răspunderea acestuia din urmă este condiționată,
însă, de un eventual element subiectiv ce trebuie dovedit, deoarece, prin
atribuțiile dispuse de primar pentru semnatarii certificatului, acesta trebuie doar
să vizeze de legalitate.
În același sens, inculpatul Gavriluță Victor era obligat să se deplaseze la
fața locului (unde era edificată clădirea), fiind funcționarul care trebuia să facă
verificarea efectivă, să măsoare clădirea, să pătrundă în interior și să verifice ce
reprezintă o pensiune, ce repere trebuie să îndeplinească și, mai ales, având în
vedere că angajatorul său era cocontractant în contractul de asociere, să
manifeste mai multă loialitate față de instituție.
Inculpatul Costin Răzvan Ionuț, care îndeplinește funcția de notar
public, fiind învestit cu exercițiul autorității de stat, este notarul prin care
inculpatul Asimionesei își rezolvă toate problemele legale legate de contracte.
Mai mult, deși clădirea tip pensiune este, conform legii, o entitate unică de
cazare, acesta a dezmembrat-o fără a face un minimum de verificări privind
situația juridică a acesteia și faptul că la fața locului, conform extrasului de carte
funciară, de care se prevalează în declarație, existau 29 de unități de cazare
distincte. Atitudinea procesuală a inculpatului, care a afirmat că nu se face
vinovat de nicio faptă denotă nu doar necunoașterea legii, ci și neasumarea
consecințelor faptelor sale. Un astfel de notar public, învestit de Ministerul
Justiției cu exercițiul autorității de stat, nu ar trebui să ocupe vreodată un astfel
de post. Faptul că a cauzat cumpărătorilor (de bună credință, până la proba
contrarie), care se așteaptă ca notarul public să fie garantul respectării legislației
în vigoare, prejudiciul pentru plata unui contract nul absolut, va conduce la o
desființare retroactivă a contractelor sau o altă soluție, convenită de părțile
contractului sau de instanță.
Notarul public este persoana desemnată să se ocupe de exact contrariul
infracțiunilor ce i se rețin în sarcină, iar numărul de persoane implicate în
activitatea infracțională și valoarea prejudiciului cauzat conduce la ideea că
lăsarea în libertate ar constitui o ameninţare reală şi actuală pentru ordinea
publică şi ar induce opiniei publice sentimentul că organele judiciare nu sunt
ferme în ceea ce priveşte apărarea valorilor sociale apărate de legea penală.
Prin încheierea nr.1 DLF din data de 27 aprilie 2021 a Curţii de Apel
Iaşi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr.
256/45/2021, Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în baza art. 227 alin.1 Cod
procedură penală, a respins propunerea formulată de Ministerul Public -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - DIICOT - Serviciul
Teritorial Iaşi, în dosarul de urmărire penală nr. 21D/P/2021, de luare a măsurii
arestării preventive faţă de inculpații: Asimionesei Claudiu-Florin, Mustiață
Alexandru-Florin, Gavriluță Victor și Costin Răzvan-Ionuț.
I. În temeiul art. 227 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.202
alin.4 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 215 şi următoarele
16
Cod procedură penală, a luat faţă de inculpatul ASIMIONESEI
CLAUDIU- FLORIN, fiul lui Ghiocel-Florin și Violeta, născut la data de
25.07.1987 în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, str. Sărărie nr. 202,
parter, ap. 1, jud. Iași, CNP:1870725226726, în prezent aflat în stare de reţinere
în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, cercetat în dosarul penal nr. 21/D/P/2021, sub
acuzația săvârşirii infracţiunilor de: „constituirea unui grup infracţional
organizat”, prev. de art. 367 alin. 1, Cod penal; „înşelăciune cu consecinţe
deosebit de grave, în formă continuată”, faptă prev. de art. 244 alin. 1 şi 2
combinat cu art. 256 ind. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
participație improprie la infracțiunile de „abuz în serviciu” și „fals
intelectual”, fapte prev. de art. 52 alin.2 Cod penal raportat la art. 132 din legea
78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 și art. 321 Cod penal; instigare la
infracțiunile de „abuz în serviciu” și „fals intelectual”, fapte prev. de art. 47
Cod penal raportat la art. 132 din legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 și
art. 321 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen, măsura preventivă a
controlului judiciar, prevăzută de art.202 al.4 lit. b Cod procedură penală, pe o
durată de 60 de zile, începând cu data de 27.04.2021 şi până la data de
25.06.2021 inclusiv.
În baza dispozițiilor art.227 alin.1 teza finală Cod procedură penală, a
dispus punerea în libertate a inculpatului reţinut ASIMIONESEI
CLAUDIU- FLORIN, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza dispoziţiilor art. 215 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a stabilit
în sarcina inculpatului ASIMIONESEI CLAUDIU- FLORIN respectarea
următoarelor obligaţii:
- să se prezinte la DIICOT- Serviciul Teritorial Iaşi, la judecătorul de
drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de
judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața
căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de
către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de
supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu depășească limita teritorială a județului Iași fără încuviințarea
prealabilă a organului judiciar în fața căruia se află cauza;
- să nu se apropie de inculpații și de martorii ce urmează a fi enumerați și
să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale, respectiv de
inculpații:
1. Iacob Irina, fiica lui Ionel și Elena, născută la data de 25.06.1969 în
mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, Str.Ciurchi nr.82 bl.D6 ap.1, jud.
Iași, CNP 2690625221181,
2. Ghergheșanu Gabriel, fiul lui Vasile și Eugenia, născut la data de
04.11.1956 în com. Dănești, jud. Vaslui, cu domiciliul în mun. Iași, str.Anastasie
Panu nr. 40, bl. A.Panu 1A, et. 3, ap.8, jud. Iași, CNP 1561104221143,
17
06.04.1983 în mun. Botoșani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași, Str.
Otilia Cazimir nr.15, et.6, ap.2, jud. Iași, CNP 1830406070042,
4. Gavriluță Victor, fiul lui Dumitru și Maria, născut la data de 01.12.1967
în oraș Darabani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași, Aleea Tudor Neculai
nr. 85, bl. 979A, et. 1, ap.6, jud. Iași, CNP 1671201072660,
5. Harabagiu Gabriel-Vasile, fiul lui Gheorghe și Ana, născut la data de
04.11.1978 în mun. Piatra Neamț, jud. Neamț, cu domiciliul în mun. Iași, str.
Romană nr. 13A, jud. Iași, CNP 1781104270593,
Ierarhi nr.1, jud. Iași, CNP 1770321221186,
7. Andriescu Raluca, fiica lui Ioan și Maria, născută la data de 25.02.1974
în mun. Fălticeni, jud. Suceava, cu domiciliul în mun. Iași, Str.Răchiţi nr.4 bl.C8
et.3 ap.8, jud. Iași, CNP 2740225221211,
8. Păduraru Iulia, fiica lui Constantin și Elena, născută la data de
10.07.1977 în mun. Dorohoi, jud. Botoșani, cu domiciliul în Mun. Iași, Bd.
Alexandru cel Bun nr. 70, bl. 250, sc. C, et. 9, ap 39, jud. Iași, CNP
2770710221176,
9. Chirica Mihai, fiul lui Ioan și Silvia, născut la data de 01.09.1971 în
mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, Bd. Independenței, nr. 22, bl.Y2,
sc. A, etaj 6, ap.4, jud. Iași, CNP 1710901221171;
și următorii martori:
1. Florescu Doina, fiica lui Constantin și Roza, născută la data de
06.10.1956 în sat Crivești, com.Vânători, jud. Iași, domiciliată în mun. Iași, str.
Nuferilor nr. 8, jud. Iași, CNP 2561006221155,
2. Apetrei Mărioara, fiica lui Neculai și Florica, născută la data de
03.05.1977 în oraș Săveni, jud. Botoșani, domiciliată în mun. Iași, Bd. Socola
nr. 14, bl. C3, sc. A, et. parter, ap.3, jud. Iași, CNP 277050375096,
3. Balan Cristina-Petronela, fiica lui Costică și Verginia, născută la data
de 27.05.1979 în municipiul Iași, domiciliată în municipiul Iași, B-dul
Independenței nr. 2, bloc Carmen, et. 4, ap.17, CNP 2790527221209,
4. Beşleagă Ioan, fiul lui Vasile şi Ana, născut la data de 15.07.1973 în
mun. Iaşi, domiciliat în mun. Iaşi, str. Mihail Sturza nr. 24, bl. Cămin, et. 2, ap.
82, C.N.P. 1730715221204,
5. Climescu Georgeta, fiica lui Petre şi Elena, născută la data de
10.09.1956 în mun. Iaşi, domiciliată în mun. Iaşi, str. Ion Creangă nr. 17, b. bl.
U2, sc. A, et. 2, ap. 6, C.N.P: 2560910221172,
6. Curarariu Cătălin, fiul lui Viorel şi Maricica, născut la data de
16.09.1984 în mun. Botoşani, domiciliat în mun. Botoşani, str. Prietenei nr. 10,
bl. U2, sc. B, et. 1, ap. 5, C.N.P. 1840916070044,
7. Grieraşu Florin, fiul lui Emil şi Aurica, născut la data de 18.01.1974 în
mun. Iaşi, jud. Iaşi, domiciliat în mun. Iaşi, str. Moara de Vânt nr. 405F, judeţul
Iaşi, C.N.P. 1740118221145,
18
8. Ionaşcu Denisa – Liliana, fiica lui Ştefan şi Georgeta, născută la data de
20.03.1976, în mun. Bârlad, jud. Vaslui, domiciliată în mun. Iaşi, str. Luca
Arbore nr. 16, bl. 512, sc. B, et. 2, ap. 1, judeţ Iaşi, C.N.P. 2760320370055,
9. Luca Gică, fiul lui Ioan şi Elena, născut la data de 13.02.1979 în
comuna Dumeşti, judeţul Iaşi, domiciliat în sat Banu, comuna Dumeşti, judeţul
Iaşi, C.N.P. 1790213226331,
10. Palaga Letiţia, fiica lui Nicu şi Mariana, născută la data de 03.11.1968
în mun. Brăila, judeţul Brăila, domiciliată în mun. Iaşi, str. Sălciilor nr. 30, bl.
812, sc. C, et. 4, ap. 17, C.N.P. 2681103090057.
S-a dispus că supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor
care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de Biroul Supravegheri
Judiciare – din cadrul IPJ Iaşi.
În baza art. 215 alin. 7 Cod procedură penală, a atras atenţia
inculpatului că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin
sau a existenţei unei suspiciuni rezonabile în sensul comiterii cu intenţie a
unei noi infracţiuni pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii
penale, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la
domiciliu sau cu măsura arestării preventive.
II. În temeiul art. 227 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.202
alin.4 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 215 şi următoarele
Cod procedură penală, a luat faţă de inculpatul MUSTIAȚĂ
ALEXANDRU-FLORIN, fiul lui Paul și Elena, născut la data de 06.04.1983 în
mun. Botoșani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași, Str. Otilia Cazimir
nr.15, et.6, ap.2, jud. Iași, CNP 1830406070042, în prezent aflat în stare de
reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, cercetat în dosarul penal nr.
21/D/P/2021, sub acuzația săvârşirii infracţiunilor de „fals intelectual“, faptă
prevăzută de art. 321, alin. 1, Cod penal și „abuz în serviciu” faptă prevăzută de
art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, măsura
preventivă a controlului judiciar, prevăzută de art.202 al.4 lit. b Cod
procedură penală, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 27.04.2021 şi
până la data de 25.06.2021 inclusiv.
dispus punerea în libertate a inculpatului reţinut MUSTIAȚĂ
ALEXANDRU-FLORIN, dacă nu este arestat în altă cauză.
în sarcina inculpatului MUSTIAȚĂ ALEXANDRU-FLORIN respectarea
următoarelor obligaţii:
19
- să nu depășească limita teritorială a României fără încuviințarea
inculpații:
1. Asimionesei Violeta, fiica lui Teodor și Elena, născută la data de
05.05.1964 în comuna Șipote, județul Iași,cu domiciliul în municipiul Iași, str.
Ion Creangă nr.17, bl.U2, sc.A et.2 ap.6, jud. Iași, CNP 2640505221133,
2. Asimionesei Claudiu-Florin, fiul lui Ghiocel-Florin și Violeta, născut la
data de 25.07.1987 în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, str.
Muntenimii nr. 2, bl. 591, sc. T2, et. 4, ap.14, jud. Iași, CNP 1870725226726,
Iași, CNP 2690625221181,
5. Gavriluță Victor, fiul lui Dumitru și Maria, născut la data de 01.12.1967
în oraș Darabani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași, Aleea Tudor Neculai
nr. 85, bl. 979A, et. 1, ap.6, jud. Iași, CNP 1671201072660,
et.3 ap.8, jud. Iași, CNP 2740225221211,
2770710221176,
sc. A, etaj 6, ap.4, jud. Iași, CNP 1710901221171.
și de martorii:
1. Florescu Doina, fiica lui Constantin și Roza, născută la data de 06.10.1956 în
sat Crivești, com.Vânători, jud. Iași, domiciliată în mun. Iași, str. Nuferilor nr. 8,
jud. Iași, CNP 2561006221155,
20
82, C.N.P. 1730715221204,
U2, sc. A, et. 2, ap. 6, C.N.P: 2560910221172,
bl. U2, sc. B, et. 1, ap. 5, C.N.P. 1840916070044,
Iaşi, C.N.P. 1740118221145,
9. Luca Gică, fiul lui Ioan şi Elena, născut la data de 13.02.1979 în com.
Dumeşti, judeţul Iaşi, domiciliat în sat Banu, com. Dumeşti, judeţul Iaşi, C.N.P.
1790213226331,
812, sc. C, et. 4, ap. 17, C.N.P. 2681103090057.
Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe
durata controlului judiciar va fi realizată de Biroul Supravegheri Judiciare – din
cadrul IPJ Iaşi.
inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin
III. În temeiul art. 227 alin.2 Cod procedură penală, raportat la
art.202 alin.4 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 215 şi
următoarele Cod procedură penală, a luat faţă de inculpatul GAVRILUȚĂ
VICTOR, fiul lui Dumitru și Maria, născut la data de 01.12.1967 în oraș
Darabani, jud. Botoșani, cu domiciliul în Mun. Iași, Aleea Tudor Neculai nr. 85.
Bl 979A, et. 1, ap 6,jud. Iași, CNP 1671201072660, în prezent aflat în stare de
reţinere în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, cercetat în dosarul penal nr.
21/D/P/2021, sub acuzația săvârşirii infracţiunilor de „fals intelectual în formă
continuată“, faptă prevăzută de art. 321, alin. 1, raportat la art. 35, alin. 1, Cod
Penal și „abuz în serviciu” faptă prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 cu
referire la art. 297, alin 1 Cod Penal, măsura preventivă a controlului
judiciar, prevăzută de art.202 al.4 lit. b Cod procedură penală, pe o durată de
21
60 de zile, începând cu data de 27.04.2021 şi până la data de 25.06.2021,
inclusiv.
dispus punerea în libertate a inculpatului reţinut GAVRILUȚĂ VICTOR,
dacă nu este arestat în altă cauză.
în sarcina inculpatului GAVRILUȚĂ VICTOR respectarea următoarelor
obligaţii:
să nu depășească limita teritorială a României fără încuviințarea
inculpații:
1. Asimionesei Violeta, fiica lui Teodor și Elena, născută la data de
05.05.1964 în comuna Șipote, județul Iași,cu domiciliul în municipiul Iași, str.
Ion Creangă nr.17, bl.U2, sc.A et.2 ap.6, jud. Iași, CNP 2640505221133,
2. Asimionesei Claudiu-Florin, fiul lui Ghiocel-Florin și Violeta, născut la
data de 25.07.1987 în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în mun. Iași, str.
Muntenimii nr. 2, bl. 591, sc. T2, et. 4, ap.14, jud. Iași, CNP 1870725226726,
Iași, CNP 2690625221181,
06.04.1983 în mun. Botoșani, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Iași, Str.
Otilia Cazimir nr.15, et.6, ap.2, jud. Iași, CNP 1830406070042,
et.3 ap.8, jud. Iași, CNP 2740225221211,
22
2770710221176,
sc. A, etaj 6, ap.4, jud. Iași, CNP 1710901221171,
și de martorii:
1. Florescu Doina, fiica lui Constantin și Roza, născută la data de
06.10.1956 în sat Crivești, com.Vânători, jud. Iași, domiciliată în mun. Iași, str.
Nuferilor nr. 8, jud. Iași, CNP 2561006221155,
82, C.N.P. 1730715221204,
U2, sc. A, et. 2, ap. 6, C.N.P: 2560910221172,
bl. U2, sc. B, et. 1, ap. 5, C.N.P. 1840916070044,
Iaşi, C.N.P. 1740118221145,
9. Luca Gică, fiul lui Ioan şi Elena, născut la data de 13.02.1979 în com.
Dumeşti, judeţul Iaşi, domiciliat în sat Banu, com. Dumeşti, judeţul Iaşi, C.N.P.
1790213226331,
812, sc. C, et. 4, ap. 17, C.N.P. 2681103090057.
Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe
durata controlului judiciar va fi realizată de Biroul Supravegheri Judiciare – din
cadrul IPJ Iaşi.
inculpatului că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin
23
IV. În temeiul art. art.227 alin.1 teza finală Cod procedură penală, a
dispus punerea în libertate a inculpatului reţinut COSTIN RĂZVAN-
IONUȚ, fiul lui Paul și Anca-Luminița, născut la data de 21.03.1977 în mun.
Buzău, jud. Buzău, cu domiciliul în mun. Iași, Fdc. Trei Ierarhi nr.1, jud. Iași,
CNP 1770321221186, dacă nu este arestat în altă cauză.
Pentru a pronunţa această încheiere, Judecătorul de drepturi şi libertăţi
a arătat că, analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală nr. 21D/
P/2021, al D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi, în conformitate cu dispoziţiile
art. 227 alin. 1 Cod procedură penală, a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a celor
patru inculpaţi, impunându-se însă, faţă de inculpaţii Asimionesei Claudiu-Florin,
Mustiață Alexandru-Florin și Gavriluță Victor, luarea măsurii preventive a
controlului judiciar, motivat de considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Astfel, s-a arătat că, potrivit art. 202 alin. 1 Cod procedura penală,
„măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din
care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă
sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al
împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau
de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”
Aliniatul 3 al art. 202 Cod procedura penală prevede că “orice măsură
preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei
faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia”.
De asemenea, conform art. 223 alin. 2 Cod procedura penală „Măsura
arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă
suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra
vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei
persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi
alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni
ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor,
materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor
vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau
de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală,
ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin
sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă
infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai
mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de
comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a
antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se
constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de
pericol pentru ordinea publică.”.
24
Din examinarea normelor de procedura penală sus citate, judecătorul a
reținut că în cursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpatului poate
fi dispusă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii esenţiale: a) există probe
sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a
săvârşit o infracţiune; b) există vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 223 alin.
1 sau 2 Cod procedura penala pe baza căreia se constată că privarea de libertate
a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru
ordinea publică; c) arestarea preventiva să fie proporţională cu gravitatea
acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, a
împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori
al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
I. În ceea ce priveşte prima condiție necesara pentru a dispune
arestarea preventiva, judecătorul amintește că probele în baza cărora poate fi
dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza
unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare, ci
acestea trebuie să furnizeze un set de date, informaţii verosimile şi credibile care
să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost
declanşat procesul penal a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată; exigenţa în
analiza probelor sporeşte substanţial o dată cu necesitatea stabilirii vinovăţiei
persoanei anchetate (Cauzele CEDO: Murray contra Regatului Unit, 14310/88,
28 octombrie 1994, Tallat Tepe contra Turciei, 31247/96, 21 noiembrie 2004,
Calleja c. Maltei, 5274/01, 7 aprilie 2005).
Lipsa inculpării sau a trimiterii în judecată nu implică, în mod necesar,
faptul că o privare de libertate nu urmăreşte un scop legitim care să fie conform
cu art. 5 paragraf 1 lit. c. Existenţa unui asemenea scop trebuie să fie analizată
independent de realizarea sa şi art. 5 paragraf 1 lit. c din CEDO nu presupune ca
poliţia să fi adunat suficiente probe pentru a putea formula o punere sub acuzare,
fie la momentul arestării, fie în cursul perioadei privării de libertate (Varga
contra României, 73957/01, 11 martie 2008, Marturana contra Italiei, 63154/00,
4 martie 2008, Labita contra Italiei, 26772/95, 6 aprilie 2004).
În cauza de față, în urma analizei și evaluării mijloacelor de proba
existente la dosar, ce au fost menţionate de către procuror în referatul privind
propunerea de arestare preventivă, judecătorul a constatat că acestea pun la
dispoziție un ansamblu de date și informații credibile care, într-o primă fază,
susțin suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi putut comite fapte de natură
penală.
Cronologia faptelor este expusă în cuprinsul referatului întocmit de
procuror într-o manieră elaborată și susținută de mijloacele de probă
administrate în cauză până la acest moment procesual, însă judecătorul de
drepturi și libertăți, în urma analizei probatoriului, nu poate împărtăși integral
augmentația expusă de procuror, în special în ceea ce privește concluziile cu
privire la natura și intensitatea participării fiecăruia dintre inculpați la activitatea
ce le este imputată, nu toate aspectele prezentate întrunind exigențele
standardului minimal al unei suspiciuni rezonabile.
25
Constată astfel judecătorul, în acord cu procurorul de caz, faptul că
premisa întregii activități presupus infracționale ce face obiectul
investigației penale în prezenta cauză a fost reprezentată de încheierea, în anul
2005, a unui contract de asociere în participaţiune între S.C. Delta Press
Investment şi Consiliul Local Iaşi.
Analiza dispozițiilor contractuale ale acestuia este extrem de importantă
întrucât permite delimitarea aspectelor pur civile legate de derularea acestui
contract, de cele de natură penală, care s-au realizat tocmai prin specularea
anumitor prevederi din contract, cu caracter ambiguu și au permis deturnarea
obiectului contractului, prin modificarea acordului de voință inițial și
prejudicierea Consiliului Local Iași, după cum se va arăta în cele ce urmează.
Astfel, prin cererea nr. 92/21.02.2005, inculpata Asimionesei Violeta,
administrator la SC Delta Press Investment SRL, a solicitat asocierea cu
Primăria municipiului Iași, în vederea construirii unui sediu de firmă și a unor
spații de cazare tip pensiune în strada Sărăriei nr. 202. Conform propunerii,
unitatea administrativ teritorială urma să pună la dispoziție terenul, în suprafață
de 1350 mp, iar investiția urma să fie suportată integral de către SC Delta Press
Investment SRL, valoarea investiției urmând să se ridice la nivelul sumei de
900.000 EUR, apreciindu-se că este posibilă realizarea ei în 24 de luni
calendaristice. (vol. II, f 24, d.u.p.) La cererea formulată a fost anexată și
propunerea de contract.
În octombrie 2004, ca urmare a unei cereri anterioare formulată de aceeași
inculpată, a fost întocmit un raport de evaluare, ce avea drept scop stabilirea
valorii de concesionare a terenului în suprafață de 1350 mp, aceasta fiind la
nivelul sumei de 103.209 EUR., respectiv 75 EUR/m.p. (vol. II, f 24, d.u.p.).
Prin Hotărârea Consiliului Local Iași nr. 84 din 7 martie 2005 (vol. II, f
24, d.u.p.), s-a aprobat, între altele, trecerea din domeniul public local în
domeniul privat al municipiului Iași a terenului în suprafață de 1351,15 mp,
situat în mun. Iași, str. Sărăriei nr. 202, precum și asocierea în participațiune
între Consiliul Local Iași și SC Delta Press Investment SRL, având ca obiect
realizarea unui sediu firmă și spații de cazare tip pensiune
În data de 01.07.2005 (conform numărului de înregistrare:
48077/01.07.2005), se încheie așa numitul „contract de asociere”, care se
consideră a fi o asociere în participațiune conform art. 251-256 Cod comercial,
obiectul contractului fiind de realizare a unui sediu de firmă și spații de cazare
tip pensiune, aportul la asociere al Consiliului Local constând în terenul
neconstruit, situat în mun. Iași, str. Sărărie nr. 202. (vol. II, f 27 și urm, d.u.p.)
Prin contract i s-a acordat dreptul necondiționat al SC Delta Press
Investment SRL de a cesiona, total sau parțial, contractul unei terțe persoane
juridice, fără un acord prealabil al coasociatului.(art. 5.1); profitul din asociere
urma a fi împărțit astfel: 90% SC Delta Press Investment SRL și 10% Consiliul
Local Iași, cu mențiunea că SC Delta Press Investment SRL urma a fi scutită de
plata oricăror sume pentru primele 24 de luni de la data aprobării PUD, predarea
terenului și a certificatului de carte funciară, iar orice plată a profitului urma să
26
se facă anual, până la data de 28 martie, pentru anul anterior de funcționare.
(art. 6, 6.1, 6.2).
Referitor la folosința terenului, în contract (art. 7) se precizează că SC
Delta Press Investment SRL dobândea, prin încheierea contractului, un drept de
folosință asupra terenurilor aferente construcției, aceste drepturi constituind un
drept real de superficie. Se recunoștea, de asemenea, dreptul necondiționat al SC
Delta Press Investment SRL de a transmite, total sau parțial, către terțe persoane,
odată cu dreptul propriu de proprietate asupra construcțiilor, și dreptul de
folosință și superficie asupra terenului.
Potrivit art. 11.1 din contract, SC Delta Press Investment SRL recunoștea
Consiliului Local Iași un drept de preempțiune la vânzarea investițiilor
realizate, iar în schimb Consiliul Local Iași recunoștea SC Delta Press
Investment SRL un drept de preempțiune la vânzarea terenului care formează
obiectul contractului.
Prin Hotărârea Consiliului Local Iași nr. 259 din 30 mai 2005 (vol. II, f
25, d.u.p.) s-a aprobat contractul de asociere între SC Delta Press Investment
SRL și Consiliul Local Iași în forma anterior precizată.
La prima vedere, acest contract conține dispoziții extrem de favorabile
investitorului, interpretabile cu privire la intenția reală a părților contractante
referitoare la tipul unității de cazare ce se urmărea a fi edificat, raportat la
sintagma folosită („spații de cazare tip pensiune”) , dar și cu privire la
posibilitatea dobândirii unui drept real de superficie, aceste aspecte însă ținând
de sfera dreptului civil, necesar a fi precizate totuși, cât timp par a fi stat la baza
unor acțiuni ulterioare ce se pot circumscrie ilicitului penal.
Întrucât, ulterior încheierii contractului, pe parcursul a 6 ani, nu fusese
demarată investiția ce forma obiectul asocierii, în data de 07.02.2011, Consiliul
Local Iași a promovat în instanță o acțiune privind rezilierea contractului
încheiat (Tribunalul Iași, dosar nr. 1697/99/2011). Prin sentința civilă nr. 2801
din 22.11.2011 a Tribunalului Iași, menținută și rămasă definitivă prin decizia
civilă nr. 875 din 02.05.2012 a Curții de Apel Iași, acțiunea formulată a fost
respinsă, cu motivarea că reclamanta nu și-a îndeplinit propriile obligații,
necesare pentru realizarea obiectului contractului, constând în predarea către
pârâtă a certificatului de carte funciară, întrucât documentația cadastrală a fost
finalizată abia la data de 29.01.2009, iar, pe de altă parte, pârâta a făcut
demersuri pentru obținerea documentației necesare pentru demararea lucrărilor
la obiectivul stabilit prin contractul de asociere, demersuri care au fost paralizate
de acțiunile demarate de Prefectul Județului Iași, care a promovat acțiune pentru
anularea HCL nr. 84/2005 și 259/2005 și, implicit, a contractului de asociere. S-
a concluzionat că, în aceste condiții, nu se poate reține culpa pârâtei pentru
nerespectarea dispozițiilor contractuale.
Cu privire la acest litigiu, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că
acțiunea promovată de Instituția Prefectului județului Iași a format obiectul
dosarului nr. 10297/2005 și a fost respinsă ca tardivă prin sentința civilă nr.
1409/E din 10.05.2006 a Tribunalului Iași, soluția fiind menținută prin decizia
nr. 257 din 20.11.2006 a Curții de Apel Iași (vol.7, d.u.p., filele 148 și urm.).
27
În cadrul litigiului civil care a format obiectul dosarului nr.
1697/99/2011, pârâta, S.C. Delta Press Investment SRL, a fost asistată de
avocata Iacob Irina, inculpată în cauză, care, potrivit acuzării, nu ar fi adus la
cunoștința instanței starea de insolvență sau existența unei cesiuni a
contractului de asociere în participațiune către altă societate comercială, caz în
care acea societate ar fi trebuit să fie introdusă în proces.
Cu privire la starea de insolvență, judecătorul de drepturi și libertăți a
reținut faptul că, anterior derulării litigiului civil împotriva debitorului SC Delta
Press Investment SRL, cu sediul social în mun. București, sector 1, str.
Hrisovului, nr. 12, sc. 1, et. 1, ap. 5 (sediu social pe care îl deține din anul 2006),
s-a deschis procedura generală de insolvență, prin Sentința comercială nr. 820
din 31.01.2011, pronunțată de către Tribunalul București în dosarul nr.
15117/3/2010, ridicându-i-se dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și
administra bunurile din avere și de a dispune de acestea.
Astfel, dispoziția executorie a instanței din data de 31.01.2011 a fost în
sensul ridicării dreptului de administrare a debitorului - constând în dreptul
de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune
de acestea, conform art. 47 din Legea nr. 85/2006, și numirii, în calitate de
administrator judiciar, a SC General Group Expert SPRL, care va îndeplini
atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu conducerea integrală a activităţii
debitorului.
Prin urmare, la data promovării acțiunii în reziliere, pârâta nu avea dreptul
să administreze bunurile, nu era legal reprezentată de administratorul
Asimionesei Violeta, împrejurare ce o punea în imposibilitatea realizării, în
continuare, a obiectului contractului, aspect care nu a fost adus la cunoștința
instanței civile. Dacă apărătorul ales al pârâtei avea cunoștință de acest aspect,
pe care nu l-a adus la cunoștința instanței, urmează a se stabili pe parcursul
prezentei anchete penale, la momentul de față această aserțiune fiind prea puțin
susținută din punct de vedere probatoriu.
Rezultă însă, pe de altă parte, cu suficientă rezonabilitate, că pârâta,
pentru a continua să beneficieze de prevederile contractului de asociere cu
Consiliul Local, cu sprijinul inculpatei Iacob Irina, a pretins că, la data de
27.04.2010, a intervenit un contract de cesiune prin care au fost cesionate
către SC Global Impex Distribution SRL, CUI 19173037, de către SC Delta
Press Investment SRL, toate drepturile și obligațiile aferente contractului de
asociere în participațiune încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iași în
2005.
Data certă a acestui contract a fost atestată de inculpata Iacob Irina,
caracterul nereal al atestării rezultând atât din declarația inculpatei, cât și din
faptul că în cadrul contractului de cesiune, pretins încheiat la 27.04.2010, este
trecut noul sediu al SC Delta Press Investment SRL, sediu ce a devenit valabil
abia la data de 07.05.2011 ( Prin Hotărârea A.G.A din 07.05.2011, SC Delta
Press Investment își schimbă sediul social la adresa Mun. București, sector 1,
str. Lăstărișului nr. 26, et. 1, ap. 4, cam. 1, fostul sediul fiind mun. București,
sector 1, str. Hrisovului nr. 12, sc. 1, et. 1, ap. 5).
28
Urmează a se stabili, pe bază de anchetă, care este data reală a întocmirii
acestui înscris, în condițiile în care inculpata Iacob Irina a pretins că ar fi
antedatat contractul în anul 2012, iar acuzarea pretinde că această antedatare ar
fi avut loc în anul 2016, dată la care acest contract de cesiune a fost înscris în
Cartea funciară, dată mai degrabă probabilă, având în vedere momentul la care
acest contract a fost prezentat funcționarilor din cadrul Primăriei Iași și maniera
concretă în care s-au succedat pretinsele cesiuni ale contractului.
Or, în aceste condiții, nu se poate reține, pe de o parte, că în anul 2010 nu
exista un contract de cesiune între SC Global Impex Distribution SRL,
reprezentată prin inculpatul Asimionesei Claudiu-Florin, și SC Delta Press
Investment SRL, reprezentată de Asimionesei Violeta, iar pe de altă parte, că
inculpata Iacob Irina nu ar fi adus la cunoștința instanței civile contractul de
cesiune intervenit în anul 2010, cele două afirmații fiind contradictorii și
neputând susține acuzații împotriva aceleiași persoane din două puncte de
vedere diferite.
Ceea ce judecătorul de drepturi și libertăți a reținut, din maniera în care s-
au derulat evenimentele ulterior deschiderii procedurii judiciare față de SC Delta
Press Investment SRL, este aceea că, prin modalități diferite, apte să nască
puternice suspiciuni de fraudă, inculpații Asimionesei Violeta și Asimionesei
Claudiu-Florin au încercat să păstreze beneficiul contractului de asociere cu
Consiliul Local, pentru a evita încetarea contractului pe considerentul
imposibilității îndeplinirii obiectului de activitate, întrucât față de societate s-a
deschis mai întâi procedura generală de insolvență, iar ulterior, respectiv la data
de 29.09.2014, aceasta a intrat în faliment, iar dreptul de administrare al
inculpatei Asimionesei Violeta a fost ridicat încă din data de 31.01.2011.
Astfel, la data de 29 septembrie 2014, prin sentința cu numărul 7681, în
dosarul cu numărul 15117/3/2010, Tribunalul București a dispus intrarea în
faliment prin procedură generală a debitorului SC Delta Press Investment SRL,
dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare a acesteia, dispoziția
instanței fiind executorie.
Cu toate acestea, inculpatul Asimionesei Claudiu- Florin, în calitate de
reprezentant al SC Delta Press Investment SRL, a depus în ziua următoare
intrării în faliment, pe 30.09.2014, o cerere pentru emiterea unui certificat de
urbanism, înregistrată la Primăria Iași cu nr. 86037, pentru construirea unui
sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune pe terenul adus aport de către
Consiliul Local al Municipiului Iași.
Primăria Iași a eliberat un certificat de urbanism - cu nr. 2843 din
10.10.2014 - în scopul obținerii unui Plan Urbanistic Zonal - “Construire sediu
de firmă și spații de cazare tip pensiune”.
Probabil realizând că nu vor putea finaliza vreo construcție pe o societate
care, juridic, nu mai avea dreptul a fi reprezentată de administrator, în perioada
2014-2016, membrii familei Asimionesei nu mai realizează demersuri pe firma
SC Delta Press Investment SRL în vederea construirii pensiunii și a sediilor de
firmă.
29
Totuși, în ultimele zile de valabilitate a certificatului de urbanism, la data
de 28.06.2016, societatea comercială SC GRAFIC BETA TRUST SRL, CUI
32064991 (o altă societate în care sunt asociați membri ai familiei Asimionesei),
a înaintat adresa înregistrată cu nr. 293 din 28.06.2016 Primăriei Municipiului
Iași, prin care a solicitat extinderea obiectului contractului de asociere cu
nr. 48077/01.07.2005 “pentru spitale, hoteluri, locuințe colective, bloc de
birouri”. În urma unei corespondențe purtate cu funcționari ai Serviciului
“Venituri din contracte” din cadrul Primăriei, care au solicitat o copie a acestui
contract, SC Grafic Beta Trust SRL transmite un contract de cesiune încheiat
la data de 01.08.2013 între SC Delta Press Investment SRL și SC Grafic
Beta Trust SRL.
Prin respectivul contract, încheiat la data de 01.08.2013, sunt
cesionate către SC Grafic Beta Trust SRL toate drepturile și obligațiile aferente
contractului de asociere în participațiune încheiat cu Consiliul Local al
Municipiului Iași în 2005. Având în vedere lipsa unui acord între Primărie și
această nouă societate, reprezentanții autorității publice resping solicitarea
acesteia. Dându-și, probabil, între timp, seama că, dată fiind starea de insolvență
a SC Delta Press Investments SRL (inclusiv că nu mai aveau drept de
administrare, deci nu puteau semna cesiunea), iar, pe cale de consecință, nu vor
putea continua demersul la Primărie, membrii familiei Asimionesei au regândit
întreaga strategie, pentru a crea aparența intervenirii unei cesiuni anterior datei
la care dreptul de administrare al societății fusese ridicat.
În aceste condiții, la scurt timp după prezentarea contractului de cesiune
de către SC Grafic Beta Trust SRL, dar tot în cursul anului 2016, este transmis
Primăriei contractul de cesiune aparent încheiat la 27.04.2010 prin care sunt
cesionate către SC Global Impex Distribution SRL, CUI 19173037, de către
SC Delta Press Investment SRL, toate drepturile și obligațiile aferente
contractului de asociere în participațiune încheiat cu Consiliul Local al
Municipiului Iași în 2005, data certă a acestui contract fiind atestată de inculpata
Iacob Irina, în condițiile arătate.
În temeiul acestui din urmă contract, care avea toate datele unui înscris
real, întocmit la data la care se pretinde că ar fi fost încheiat, având în vedere că
atestarea de dată certă fusese dată de către un avocat, este emisă Hotărârea
Consiliului Local cu nr. 206 din 31.05.2017 privind aprobarea Planului
Urbanistic Zonal, întocmit în vederea construirii unui sediu de firmă și spații de
cazare tip pensiune pe teren proprietate privată de către societatea comercială
SC Global Impex Distribution SRL.
Deși acuzarea se referă la necesitatea efecturării unui minim de verificări
din partea funcționarilor publici, nu se precizează ce tip de verificări ar fi fost
necesare și care erau aspectele de natură să pună la îndoială veridicitatea
contractului de cesiune prezentat, cu excepția, bineîntețeles, a faptului că, într-un
interval de timp scurt, fuseseră prezentate aceleiași instituții, Primăria Iași, două
contracte de cesiune complet diferite, ce vizau același contract.
Primăria Iași eliberează un certificat de urbanism cu nr. 2079 din
30.06.2017, în scopul construirii de sediu de firmă și spații de cazare tip
30
pensiune pe teren proprietate privată, certificându-se regimul juridic al terenului
în suprafață de 1351 mp, care este proprietatea Municipiului Iași în cota de 1/1
și deținut în baza contractului de cesiune cu nr. 685 din 27.04.2010. Certificatul
poartă mențiunea unui acord notarial a vecinilor adiacenți- “Acord Baltă”.
Ulterior se eliberează o autorizație de construire (nr. 16 din 08.01.2018) pentru
SC Global Impex Distribution SRL, în vederea executării unor lucrări de
construire pentru sediu de firmă și spații de cazare, conform contractului inițial
de asociere în participațiune cu nr. 48077/01.07.2005.
Începând cu anul 2017, toate acțiunile intreprinse de inculpatul

Asimionesei Claudiu-Florin par a se fi circumscris scopului urmărit de acesta, de
edificare a unui bloc de locuințe, cu intenția înstrăinării apartamentelor astfel
construite și prejudicierea celeilalte părți contractante, prin schimbarea
obiectului contractului în mod unilateral, fără o renegociere a clauzelor
contractuale și, probabil, fără intenția de a plăti Consiliului Local profitul
așteptat ca urmare a încheierii contractului.
Pentru a concluziona în acest sens, judecătorul de drepturi și libertăți a
avut în vedere că, potrivit dispozițiilor contractuale, Consiliul Local Iași urma,
în schimbul cedării folosinței terenului, să obțină anual un profit de 10% din
valoarea investiției, dar de minim 4.000 EUR/an.
Chiar dacă obținerea unei cote de 10 % din valoarea apartamentelor
supuse vânzării ar fi putut reprezenta o opțiune contractuală convenabilă,
aceasta era posibilă doar ca urmare a renegocierii clauzelor contractuale și a unei
analize punctuale în acest sens, existând, totodată, și posibilitatea de a se refuza
modificarea obiectului contractului, situație cu totul diferită de cea actuală, în
care imobilul este deja edificat, nu are destinația stabilită prin contract, iar o
parte din imobile au fost înstrăinate fără respectarea dreptului de preempțiune a
Consiliului Local.
De asemenea, din cele ce urmează, rezultă cu un suficient grad de
probabilitate faptul că toate aceste demersuri, ce au fost sistate la intervenția
organelor judiciare, să nu se fi putut concretiza fără conivența sau măcar
neglijența unora dintre funcționarii din cadrul Primăriei Iași, implicați în
procedurile de recepție ale imobilului.
Nu se poate discuta însă, nici măcar la nivel de suspiciune rezonabilă, de
constituirea unui grup infracțional organizat, neexistând un minim suport factual
în acest sens, însăși acuzarea limitându-se doar la a enunța faptul constituirii și
aderării unor persoane la acest grup, fără a dezvolta în niciun fel această
aserțiune.
Astfel, pe de o parte, demersurile ce vizau întocmirea unor contracte de
cesiune în mod fraudulos, antedatate, au avut exclusiv scopul de a evita
rezilierea contractului de asociere, neputând fi exinse la fazele ulterioare ale
derulării relațiilor contractuale, respectiv edificarea unui bloc de locuințe și nu a
unor birouri și spații de cazare, fază cu privire la care există indicii exclusiv cu
privire la implicarea inculpatului Asimionesei Claudiu-Florin. Chiar și raportat
la prima fază, nu există suficiente indicii cu privire la implicarea inculpatei
31
Iacob Irina în toate aspectele legale ce țineau de folosirea acestor contracte de
cesiune.
Or, constituirea unui grup infracțional organizat presupune, conform art.
367 alin. 6 Cod penal, existența unui grup structurat, constituit pentru o anumită
perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii unora
sau mai multor infracțiuni, elemente ce îl delimitează de o participație penală și
impun sancționarea distinctă, elemente ce nu au fost expuse de acuzare și nu pot
fi identificate, în raport de mijloacele de probă administrate până la acest
moment procesual, de către judecătorul de drepturi și libertăți, existența grupului
infracțional fiind exclusiv afirmată și atât.
Revenind la derularea activității infracționale, un prim element ce
demonstrează cu suficientă greutate intenția reală a inculpatului Asimionesei
Claudiu-Florin, în sensul nerespectării dispozițiilor contractuale, încă înainte de
edificarea propriu-zisă a contrucției, este articolul publicat pe site-ul oficial al
Complexului rezidențial-www.sararie-residence.ro în data de 06.07.2017,
evidențiat de către organele de cercetare penală în procesul-verbal din data de
12.04.2021. Astfel, la începutul lunii iulie 2017 este anunțată “rezervarea de
apartamente în cel mai nou complex din oraş”. Sunt propuse spre achiziție
“apartamente cu 1 cameră şi 2 camere situate în zona Copou într-un
complex rezidențial de lux, excelent poziționat, în zonă Super Copou, la doar
câteva minute de punctele mari de interes (Piață Unirii, Palas, Bd.
Independenței, etc)”. Proiectul este descris ca fiind “un proiect rezidențial
exclusivist, cu finisaje de lux ce se încadrează la cele mai înalte standarde.”
De asemenea, deși intenția reală a inculpatului a fost aceea de edificare a
unui bloc care să conțină apartamente individuale în vederea vânzării acestora,
inculpatul a solicitat și a obținut din partea Ministerului Turismului avizul cu nr.
1293 din 08.12.2017, prin care s-a aprobat construcția pe 4 etaje a 12
apartamente și 8 garsoniere în regim „apartamente de închiriat”.
În opinia judecătorului de drepturi și libertăți, contrar acuzării, un
asemenea aviz nu apare neapărat inexplicabil, raportat la modalitatea în care au
fost redactați termenii contractului, ce presupunea obligația de a fi edificate
spații de cazare tip pensiune, termeni care au fost speculați de inculpat pentru
realizarea rezoluției infracționale, dar care, prin ei înșiși, nu puteau conduce
univoc la concluzia că intenția reală a părților contractante era aceea de a fi
edificată o pensiune, ca structură de primire turistică.
Ceea ce s-a urmărit, din interpretarea sistematică a dispozițiilor
contractuale, era în esență edificarea unor spații de cazare (și a unor birouri) care
să fie închiriate unor terțe persoane și care să poată produce, în această manieră,
un profit constant, pe termen lung, celor doi asociați. Sintagma „tip pensiune”
nu poate conduce automat la concluzia că era necesar respectarea cerințelor de
construcție a unei pensiuni, ca structură de primire turistică propriu-zisă, mai
ales în condițiile în care este greu de imaginat coexistența unei astfel de structuri
cu existența unor spații de închiriat cu funcționalitatea de birouri. Ceea ce pare
că ar fi reprezentat în fapt o intenție reală a părților contractante este edificarea
unei structuri de primire turistică, dublată de existența unor spații pentru
32
birouri, nu neapărat edificarea unei pensiuni propriu-zise, pentru că alții ar fi fost
termenii folosiți.
Astfel, conform art. 14 din Normele metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice, emise în baza
Ordinului cu nr. 65/2013, al Autorității Naționale pentru Turism, în România pot
funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de
cazare, clasificate astfel: a) hotel de 5, 4, 3, 2, 1 stele;b) hotel-apartament de 5,
4, 3, 2 stele;c) motel de 3, 2, 1 stele;d) hostel de 3, 2, 1 stele; e) vilă turistică de
5, 4, 3, 2, 1 stele;f) bungalow de 3, 2, 1 stele; g) cabană turistică de 3, 2, 1
stele;h) sat de vacanță de 3, 2 stele;i) camping, popas turistic, căsuțe tip
camping, de 4, 3, 2, 1 stele;j) pensiune turistică și pensiune agroturistică de 5, 4,
3, 2, 1 margarete;k) apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;l)
structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave maritime
și fluviale de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
Mai mult decât atât, potrivit autorizației de contruire, în cadrul
imobilului trebuiau să fie edificate 20 de spații de cazare tip pensiune,
prevedere ce nu corespundea exigențelor legale invocate de acuzare
( Ordinul M.T. nr. 221 din 7 iulie 2015, care definește pensiunea turistică drept
o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15
camere, totalizând maximum 40 locuri )
Pe de altă parte, ambiguitatea formulării din contract și caracterul său
posibil interpretabil, pare că au fost exploatate de inculpatul Asimionesei
Claudiu-Florin pentru conceperea și executarea activității presupus infracționale,
întrucât o bună-credință în derularea raporturilor contractuale ar fi presupus
clarificarea limitelor obiectului contractului, pentru ca ambele părți să fie în
cunoștință de cauză și să accepte executarea în astfel de condiții, ceea ce nu s-a
realizat. Cu atât mai puțin, este discutabilă acceptarea înstrăinării apartamentelor
construite în imobil.
O astfel de conduită ar fi putut îmbrăca eventual doar forma unei
răspunderi civile, însă, prin finalitatea urmărită și realizată în parte, pare a avea
și puternice conotații penale.
În vederea înscrierii construcției în cartea funciară s-a eliberat
certificatul de atestare a edificării construcției pe stadii de execuție- R05 cu
numărul 56956. Astfel, prin acest document, la data de 15.06.2018, numiții
Mihai Chirica (primar al Municipiului Iași), Gabriel Ghergheșanu (Reprezentant
U.A.T), Victor Gavriluță (inspector de specialitate din cadrul Serviciul Gis-
Cadastru) și Raluca Andreea Mocanu (Direcția de Arhitectură și Urbanism) au
confirmat, prin semnarea actului, că lucrările de construcție, aflate la un stadiu
fizic de realizare de 70%, se execută conform autorizației de construire cu nr.
16/08.01.2018, existând încheiat și proces-verbal de recepție parțială a stadiilor
realizării constrcției cu nr. 138/29.05.2018, și că destinația lucrării este de
construire sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune.
A fost eliberat un certificat de urbanism cu nr. 2502/ 25.07.2018, cu
scopul supraetajării construcției existente, în care este reluată ideea conform
33
căreia folosința locuinței era la momentul respectiv de sediu de firmă și spații de
cazare tip pensiune (stadiu de execuție 70%).
Prin autorizația de construire cu nr. 1202 din 20.11.2018 s-a autorizat
supraetajarea construcției cu un nivel, pentru un număr de 2 spații de
birouri, cu condiția respectării condițiilor impuse prin certificatul de urbanism,
avize, studii solicitate și proiectul avizat spre neschimbare.
Prin procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu nr. 575
din 17.04.2019 și prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu
nr. 576 din 17.04.2019 s-a reiterat ideea că lucrările au fost executate în baza
autorizațiilor de construire și că prevederile din autorizații și proiectele tehnice
au fost respectate. Lucrările au fost executate de către SC CĂRĂBUȘ GRUP
CONSTRUCT SRL. Comisia de recepție a avut următoarea componență:
Nr. Nume și prenume Calitate Autoritatea publică care l-a

crt desemnat
1 Asimionesei Claudiu Președinte SC Global Impex
Comisie Distribution SRL
2 Ing. Ec. Andronache Membru Inspectoratul Județean de
Valerica Comisie Construcții Iași
3 Ing. Ghergheșanu Membru Primăria Iași
Gabriel Comisie
4 Ing. Rusu Ionuț Membru SC Global Impex
specialist
5 Arh. Victor Neagu Membru SC Global Impex
specialist
Au mai fost prezenți numiții Chiriță Marian, în calitate de invitat-

proiectant, din partea BIA Chiriță Marian Jan, și Ing. Vorobăț Dan, în calitate de
invitat-executant, din partea SC Cărăbuș Grup Construct SRL. Secretariatul
comisiei de recepție a fost asigurat de inginer Pastramagiu Raul.
Cele două procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor au fost
încredințate societății comerciale Global Impex Distribution SRL, care, prin
administratorul Asimionesei Claudiu, au fost folosite pentru obținerea
certificatului de atestare R127 a edificării construcției cu nr. 45432 din
16.05.2019.
La data de 23.04.2019, a fost depusă o cerere pentru eliberarea
certificatului de atestare a edificării construcției de către administratorul SC
Global Impex Distribution SRL.
La data de 07.05.2019, Asimionesei Claudiu-Florin, în calitate de
administrator al SC Global Impex Distribution SRL, declară pe propria
răspundere că imobilul constând în suprafața de teren de 1351 mp situat în
Mun. Iași, str. Sărărie, nr. 202, și construcția realizată- având denumirea “202
Sărărie Residence & Office” nu este scos din circuitul civil, nu este sechestrat,
34
vândut, donat, ipotecat și nu este grevat de sarcini, declarația fiind
autentificată la SPN Coste Ștefan și Asociații.
În consecință, s-a emis certificatul de atestare a edificării construcției
R127 cu numărul 45432/16.05.2019 de către numiții Mihai Chirica (primar al
Municipiului Iași- semnat cu “pentru” de către Harabagiu Gabriel-Vasile -
viceprimar al mun. Iași), Gabriel Ghergheșanu (Reprezentant U.A.T), Victor
Gavriluță (inspector de specialitate din cadrul Serviciul Gis-Cadastru) și arh. Șef
Alexandru Florin Mustiață (Direcția de Arhitectură și Urbanism) prin care se
menționează că lucrările de construire sediu de firmă și spații de cazare tip
pensiune și supraetajare construcție s-au efectuat conform autorizațiilor emise.
Se impune a se menționa că, potrivit compartimentării imobilului, era
evidentă destinația tuturor spațiilor de a funcționa potrivit unor apartamente,
singura chestiune ce urmează a fi lămurită pe baza investigației penale, aflată la
momentul de față într-un stadiu incipient, este aceea dacă, prin modalitatea de
compartimentare, fiind măcar evident că niciunul din spații nu are destinația de a
funcționa drept birou și interpretabil dacă edificarea unor spații de cazare tip
apartamente în regim de închiriat corespunde sintagmei „spații de cazare tip
pensiune”, funcționarii implicați în emiterea documentelor anterior menționate,
au avut reprezentarea caracterului neconform al lucrărilor întocmite sau măcar
suspiciuni cu privire la legalitatea acestora și dacă au înțeles, cu intenție, să
încalce dispozițiile legale pentru a sprijini activitatea infracțională a inculpatului
Asimionesei Claudiu-Florin sau dacă aceștia au acționat din culpă sau fără
vinovăție.
Potrivit acuzării, era evident că imobilul nu respecta prevederile din
autorizații, fiind vorba de fapt de un bloc cu 5 etaje și nu de o pensiune. Dincolo
de faptul că niciuna din persoanele implicate nu trebuia să se raporteze la
exigențele legale pentru edificarea unei pensiuni, pentru că acest fapt nu rezulta
cu claritate din contract, judecătorul de drepturi și libertăți a arătat că nu poate
achiesa nici la susținerile apărării, în sensul că toate documentele întocmite
aveau un caracter pur tehnic și abstract, funcționalitatea propriu-zisă a clădirii
nefăcând obiectul analizei la momentul recepției contrucției.
Astfel, este în mod evident posibil ca un imobil edificat cu un anumit
scop-apartament de locuit, să își poată ulterior modifica destinația și să
reprezinte, eventual, un spațiu de birou, însă, în ceea ce privește imobilul de față,
funcționalitatea expresă a spațiilor trebuia să corespundă, pe de o parte, funcției
de spațiu de cazare, iar, pe de altă parte, pentru funcționarea unor birouri. Or,
deși ultimul etaj al clădirii a fost edificat tocmai pentru realizarea unor spații de
birouri (la fel ca și parterul), este evident că au fost edificate, conform
compartimentării, apartamente de locuit.
Mai mult decât atât, autorizațiile de contrucție prevedeau la parter: spații
de birouri, la etajul 5: 2 spații de birouri, iar la etajele 1-4: 20 de spații de cazare
tip pensiune, ceea ce nu corespundea situației constatate, respectiv existența unui
număr de 29 de unități individuale.
Urmează a fi verificate susținerile inculpatului Mustiață Alexandru-Florin,
în sensul că stabilirea destinației de C1-construcție locuință era singura posibilă,
35
conform nomenclatorului, la momentul emiterii certificatului de atestare a
edificării construcției, deși această afirmație este contrazisă chiar de coinculpatul
Gavriluță Victor, care precizează că destinația prevăzută în certificat, de
„construcție locuință”, cel mai probabil a rămas din formularul altui tipizat
anterior, fiind o eroare de natură materială. (fila 3, vol. 10, d.u.p)
Dincolo de faptul că, de la momentul efectuării verificării din partea
reprezentanților autorității administrației publice locale existau suspiciuni cu
privire la respectarea prevederilor din cadrul autorizației de construcție, în speță
există suficiente indicii în sensul că se cunoștea însăși intenția reală a
inculpatului Asimionesei, respectiv înstrăinarea apartamentelor construite.
În acest sens, judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere și
declarația inculpatului Ghergheșanu Gabriel, conform căreia, de la momentul
recepționării stadiului fizic-aprilie 2019, se cunoștea faptul că destinația
construcției nu va corespunde cu cea din autorizațiile de construcție, fiind
vizibilă edificarea unui bloc de locuințe colective, iar inculpatul Asimionesei i-a
precizat faptul că este mai profitabil să vândă apartamente, făcând referire și la
cunoașterea acelorași împrejurări de către coinculpații Mustiață Alexandru-
Florin și Gavriluță Victor.
De asemenea, se impun a fi avute în vedere și prevederile art. 11 din
Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
conform cărora, pentru schimbarea de destinație, însoțită de modificări
constructive, este necesară emiterea autorizației de construire, ceea ce
presupune, contrar susținerilor inculpatului Mustiață, că respectarea prevederilor
din autorizație presupune și respectarea destinației pentru care a fost emisă
respectiva autorizație.
Faptul că SC Global Impex Distribution SRL, prin inculpatul Asimionesei
Claudiu, a avut intenția de a modifica unilateral destinația construcției edificate
chiar anterior recepției parțiale a construcției, este evidenţiat și de încheierea
unor antecontracte de vânzare-cumpărare autentificate la Societatea Profesională
Notarială “Coste și Asociații”.
Construcția edificată pe terenul proprietatea Municipiului Iași a fost
dezmembrată în anul 2019 tot la Societatea Profesională Notarială “Coste și
Asociații” în 29 unități locative individuale, în raport de această situație
acuzarea invocând că prin acest fapt nu a fost respectat contractul de concesiune
(pensiunea turistică nu poate fi dezmembrată); nu a existat consimțământul şi
informarea Consiliului Local și nu s-a respectat dreptul de preemțiune de care
dispunea, aspecte pe care notarul public era obligat să le verifice.
Cu privire la această împrejurare, dincolo de faptul că acuzarea nu indică
care sunt dispozițiile legale nerespectate de către notarul public, care este acuzat
de abuz în serviciu, judecătorul de drepturi și libertăți reține că nu se poate reține
cu absolută evidență încălcarea de către inculpatul Costin Răzvan Ionuț a
prevederilor contractului de asociere prin acceptarea întocmirii actului, având în
vedere că nu s-a stabilit edificarea unei pensiuni propriu-zise, cu regimul juridic
aferent, nu se precizează temeiul legal pentru care se impunea informarea
Consiliului local la momentul întocmirii actului de dezmembrare, judecătorul nu
36
îl poate identifica, iar dreptul de preempțiune nu era necesar a fi respectat,
întrucât nu se punea în discuție înstrăinarea imobilului.
S-a invocat de apărare și s-a apreciat de judecător ca fiind pertinent faptul
că, pentru întocmirea încheierii de dezmembrare, legea impune notarului public
verificarea unui minim de documente, ceea ce s-a realizat în fapt.
În ceea ce privește retransmiterea dreptului de folosință cumpărătorilor
apartamentelor, ulterior încheierii de dezmembrare, și nerespectarea, în acest
cadru, a dispozițiilor Codului administrativ, mai exact a dispozițiilor art. 351
alin. 1, raportat la art. 349 din Codul administrativ, respectiv din O.U.G. nr.
57/2019, judecătorul a apreciat că incidența în speță a acestor dispoziții legale
este discutabilă, prin urmare nu se poate reține încălcarea lor cu intenție.
Astfel, art. 349 din O.U.G. nr. 57/2019 face referire la darea în folosință
gratuită a bunurilor proprietate publică, iar potrivit dispozițiilor contractuale,
folosința reprezenta aportul propriu al părții Consiliul Local Iași, în vederea
realizării unei investiții, fiind evident că se urmărea obținerea unor beneficii de
natură patrimonială în schimbul folosinței acordate, iar potrivit Hotărârii
Consiliului Local Iași nr. 84 din 7 martie 2005 (vol. II, f 24, d.u.p.) s-a aprobat,
între altele, trecerea din domeniul public local în domeniul privat al
municipiului Iași a terenului în suprafață de 1351,15 mp, situat în mun. Iași, str.
Sărăriei nr. 202.
S-ar putea pune în discuție eventuala nerespectare a dispozițiilor art. 362
alin. 3 din O.U.G. nr. 57/2019 („ Dispoziţiile privind darea în administrare,
concesionarea, închirierea şi darea în folosinţă gratuită a bunurilor aparţinând
domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se aplică
în mod corespunzător.”), dar și în acest caz subzistă chestiunea care ține de lipsa
caracterului gratuit al folosinței și este interpretabil dacă referirea făcută la
dispozițiile ce guvernează regimul proprietății publice vizează și interdicțiile
enunțate în cadrul art. 351 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019.
Prin urmare, aspectele invocate de acuzare cu privire la activitatea
desfășurată de notarul public, prin prisma argumentelor expuse, nu atinge
standardul unei suspiciuni rezonabile, singurul aspect ce poate fi invocat și
analizat în mod eventual, este reprezentat de obligația notarului public de a
informa vânzătorul, dar și cumpărătorii, cu privire la necesitatea respectării
dreptului la preempțiune de care beneficia Consiliul Local, cât timp acesta din
urmă nu renunțase în mod expres la acest drept.
Or, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, primele
vânzări ale apartamentelor (12 imobile) au fost efectuate fără ca partea
contractantă, Consiliul Local Iași, să fie informată cu privire la dreptul de
preempțiune, aspect care a fost ulterior rectificat prin contractele de vânzare-
cumpărare autentificate sub nr. 100 din 08.01.2020 și 1751 din 14.02.2020,
ambele autentificate de Societatea Profesională Notarială „Coste Ștefan și
Asociații”.
De altfel, și modalitatea în care a fost adusă la cunoștința funcționarilor
din cadrul Primăriei Iași a împrejurării că se poate exercita dreptul de
preempțiune la cumpărarea apartamentelor din imobil a fost una extrem de
37
defectuoasă, fără respectarea dispozițiilor art. 1732 Cod civil, ceea ce a permis
vânzarea și a acestor imobile, fără ca partea contractantă să aibă posibilitatea
exercitării în fapt a opțiunii privind achiziționarea acestor apartamente.
În plus, intenția frauduloasă a inculpatului Asimionesei se poate desprinde
cu certitudine și din faptul că în cursul anului 2020 acesta nu a efectuat nicio
plată Consiliului Local în temeiul contractului de asociere încheiat, deși era
obligat să procedeze în această manieră cu privire la cea de-a doua jumătate a
anului 2019, conform dispozițiilor contractuale. (și nu a procedat în această
manieră nici în anul 2021, deși avea această obligație până la data de
28.03.2021).
Judecătorul de drepturi și libertăți a arătat că nu poate achiesa, însă, la
evaluarea făcută de acuzare cu privire la cuantumul prejudiciului adus
Consiliului Local prin modificarea unilaterală a obiectului contractului, întrucât
nu se poate considera că acest prejudiciu ar echivala cu valoarea actuală de piață
a terenului pe care este edificată construcția. Consiliul Local Iași rămâne
proprietarul terenului ce a făcut obiectul contractului, până la acest moment
prejudiciul actual putându-se considera ca fiind la nivelul sumelor cuvenite
conform contractului, ce nu au fost achitate, urmând a fi evaluat prejudiciul
viitor, derivând în transmiterea dreptului de folosință unor terțe persoane,
cumpărătoare ale imobilelor supuse vânzării, și orice alte elemente necesar a fi
supuse evaluării, cu condiția ca acest prejudiciu viitor să fie de asemenea cert.
II. Cu privire la cea de-a doua și a treia condiție prevăzute de lege ,
pentru început, s-a reținut că infracţiunile pentru care sunt cercetaţi cei patru
inculpaţi, cu privire la care se poate reține existența unor suspiciuni rezonabile,
sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, însă, prin
prisma evaluării condițiilor legale, nu se poate considera că privarea de libertate
a vreunui inculpat este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru
ordinea publică.
Judecătorul a reținut că în orice situație în care există indicii serioase,
temeinice, cu privire la comiterea unei infracțiuni, echilibrul social este
periclitat, însă, în mod evident, starea firească, normală, în cadrul unui proces
penal este reprezentată de cercetarea persoanei acuzate în stare de libertate, orice
măsură preventivă dispusă trebuind să fie necesară scopurilor urmărite și
proporțională cu gravitatea acuzației. Cu atât mai mult, o măsură preventivă
privativă de libertate se impune a fi dispusă doar în condițiile existenței unei
stări de pericol pentru ordinea publică.
Este neîndoielnic că acuzațiile formulate împotriva inculpaților sunt
grave, dar analiza modului în care se pare că s-ar fi desfășurat activitatea
infracțională, expusă pe larg în cadrul situației de fapt reținută de judecător, și
consecințele produse nu justifică dispunerea celei mai severe măsuri preventive.
Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul Asimionesei Claudiu-Florin,
care pare a avea cea mai consistentă activitate infracțională, se impune a se
menționa că faptele de care acesta este acuzat s-au derulat într-o perioadă
semnificativă de timp (2016-2021), iar scopul urmărit prin activitatea concepută
a fost aceea de a specula, în detrimentul Consiliului Local Iași, prevederile unui
38
contract încheiat în anul 2005, în vederea obținerii, în mod injust, a unui
beneficiu patrimonial, altul decât cel convenit, existând de asemenea indicii că
acest inculpat, pentru realizarea scopului infracțional, ar fi beneficiat de sprijinul
unora dintre funcționarii din cadrul Primăriei Iași.
Dimensiunea exactă a activității infracționale întreprinse de acest inculpat
urmează a fi stabilită cu claritate pe parcursul procesului penal, ancheta penală
fiind abia la debut, motiv pentru care, în scopul asigurării bunei desfășurări a
procesului penal, dispunerea măsurii preventive a controlului judiciar, cu
stabilirea unor interdicții clare, este aptă să faciliteze o corectă instrumentare a
cauzei și stabilirea adevărului cu privire la natura implicării fiecărui inculpat.
De altfel, acest inculpat a invocat, și urmează a fi administrate probe în
acest sens, că, ulterior deconspirării caracterului ilicit al activității infracționale,
a făcut demersuri în vederea limitării prejudiciului patrimonial produs
Consiliului Local, împrejurare care, chiar dacă nu poate fi aptă să înlăture
caracterul penal al faptelor de care este acuzat, poate fi avută în vedere drept
element de circumstanțiere a gravității faptei și a persoanei acuzatului.
Judecătorul a apreciat, de asemenea, necesară măsura controlului judiciar
cu privire la inculpații Mustiață și Gavriluță, ambii funcționari în cadrul
Primăriei Iași, întrucât consideră că și în cazul acestora există indicii suficient de
consistente în sensul că ar fi cunoscut și ar fi înțeles, prin încălcarea atribuțiilor
de serviciu și a dispozițiilor legale în materie, să acorde concurs inculpatului
Asimionesei Claudiu-Florin, în sensul inducerii în eroare a Consiliului Local, pe
parcursul executării contractului, activitatea celor doi inculpați, alături de cea a
altor funcționari, fiind semnificativă pentru asigurarea succesului activității
infracționale, respectiv vânzarea unor apartamente. În acest cadru, este necesar a
se clarifica mai ales resorturile de natură subiectivă ce au stat la baza acțiunilor
întreprinse de fiecare din cei doi inculpați, cunoașterea și acceptarea încălcării
dispozițiilor legale de către aceștia și, nu mai puțin, valorificarea apărărilor
invocate de inculpați, în sensul respectării dispozițiilor legale. La acest moment
procesual însă, scopul asigurării unei bune funcționalități a anchetei penale,
impune luarea unor măsuri pentru ca inculpații să nu ia legătura cu celelalte
persoane cercetate în cauză și cu martorii din lucrări.
În ceea ce privește activitatea presupus infracțională derulată de inculpatul
Costin Răzvan-Ionuț, dincolo de faptul că indiciile referitoare la presupusa
activitate infracțională desfășurată de acesta sunt minimale și destul de
interpretabile, configurația concretă a acuzațiilor presupune în mod exclusiv
analiza legalității actelor întocmite de acest inculpat, prin raportare la
dispozițiile legale incidente, context în care impunerea unei măsuri preventive,
chiar și cea a controlului judiciar, nu poate fi considerată necesară.
Examinând cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu,
prin prisma dispoziţiilor art. 203 alin. 5, art. 204 şi art. 425 1 C.pr.pen., Înalta
Curte constată ca fiind nefondate contestaţiile declarate de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial
Iaşi şi de intimaţii-inculpaţi Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi
Mustiaţă Alexandru Florin, având în vedere următoarele considerente:
39
Reglementând condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării
preventive, art. 223 C.pr.pen. stabileşte în alin. 2 că “Măsura arestării
preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea
rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o
infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei
persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi
alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni
ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor,
materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea
persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de
monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal,
evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune
săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau
o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori
mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor
de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a
antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se
constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări
de pericol pentru ordinea publică.”.
Spre deosebire de această reglementare, în cazul măsurii preventive a
controlului judiciar, art. 211 C.pr.pen. face trimitere la condiţiile generale
prevăzute de art. 202 alin. 1 C.pr.pen., care stabilesc că măsurile preventive pot
fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea
rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul
asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii
acuzatului de la procedura judiciară derulată împotriva sa ori al prevenirii
săvârşirii altei infracţiuni. Rezultă, aşadar, că, pentru luarea măsurii preventive
restrictive de drepturi, dispoziţiile procedurale nu mai impun necesitatea
existenţei unor probe care să fundamenteze bănuiala rezonabilă de comitere a
unor infracţiuni, fiind suficientă identificarea în actele dosarului a unor indicii
temeinice din care să rezulte o asemenea suspiciune, cu condiţia îndeplinirii,
însă, şi a celorlalte cerinţe la care se referă art. 202 alin. 1 – 3 C.pr.pen.,
respectiv proporţionalitatea măsurii cu gravitatea faptelor penale imputate
acuzatului, caracterul necesar al acesteia pentru realizarea scopului urmărit prin
dispunerea ei şi inexistenţa unei cauze care împiedică punerea în mişcare sau
exercitarea acţiunii penale.
Transpunând la speţa de faţă aceste consideraţii, Înalta Curte constată că,
în mod corect, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă a reţinut că
nu sunt îndeplinite în privinţa inculpaților condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 2
teza I C.pr.pen., apreciind justificat, prin raportare la probatoriul administrat
până la acest moment procesual de către organele de urmărire penală, că
datele concrete ale cauzei reliefează doar indicii temeinice cu privire la
săvârşirea de către inculpați a infracţiunilor pentru care sunt cercetați,
împrejurare în care nu se impune luarea faţă de aceștia a măsurii arestării
40
preventive, plasarea inculpaţilor Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu
Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin sub control judiciar fiind nu doar
necesară, dar şi suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procesului
penal şi, totodată, proporţională cu acuzaţiile aduse, aşa cum acestea au fost
demonstrate până în prezent de ansamblul probator de la dosar.
Se constată că descrierea faptelor este expusă în cuprinsul referatului
întocmit de procuror într-o manieră elaborată și susținută de mijloacele de probă
administrate în cauză până la acest moment procesual, însă, Înalta Curte, în
acord cu judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond, constată, în
urma examinării întregului probatoriu administrat până la acest moment
procesual, că nu toate aspectele prezentate întrunesc exigențele standardului de
probaţine impus de lege, acuzaţiile referitoare constituirea unui grup infracțional
organizat, neexistând un minim suport factual în acest sens, acuzarea limitându-
se la a enunța faptul constituirii și aderării unor persoane la acest grup, fără a
dezvolta această acuzaţie.
Demersurile care vizau întocmirea unor contracte de cesiune în mod
fraudulos, antedatate, au avut exclusiv scopul de a evita rezilierea contractului
de asociere, neputând fi exinse la fazele ulterioare ale derulării relațiilor
contractuale, respectiv edificarea unui bloc de locuințe și nu a unor birouri și
spații de cazare, fază cu privire la care există indicii exclusiv cu privire la
implicarea inculpatului Asimionesei Claudiu-Florin.
Or, așa cum a subliniat și judecătorul primei instanțe, constituirea unui
grup infracțional organizat presupune, conform art. 367 alin. 6 Cod penal,
existența unui grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp și
pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii unora sau mai multor
infracțiuni, elemente ce îl delimitează de o participație penală și care impun
sancționarea distinctă, care nu au fost expuse de acuzare și care nu pot fi
identificate, în raport de mijloacele de probă administrate până la acest moment
procesual, nici de către instanța de control judicar, existența grupului
infracțional nefiind suficient argumentată.
Cu privire la celelate condiții prevăzute de lege, Înalta Curte constată că
infracţiunile pentru care sunt cercetaţi cei patru inculpaţi, și referitor la care se
poate reține existența unor suspiciuni rezonabile, sunt sancționate de lege cu
pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, însă, în acord cu judecătorul de
drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond şi în urma analizării condițiilor
prevăzute de lege, nu se poate aprecia că privarea de libertate a vreunui inculpat
este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Se constată, așa cum în mod corect s-a reținut și în încheierea atacată, că
în orice situație în care există indicii temeinice, cu privire la comiterea unei
infracțiuni, echilibrul social este periclitat, însă starea normală în cadrul unui
proces penal este reprezentată de cercetarea persoanei acuzate în stare de
libertate, orice măsură preventivă dispusă trebuind să fie necesară scopurilor
urmărite și proporțională cu gravitatea acuzației, iar o măsură preventivă
privativă de libertate se impune a fi dispusă doar în condițiile existenței unei
stări de pericol pentru ordinea publică; însă, analiza modului în care se
41
presupune că s-ar fi desfășurat activitatea infracțională, expusă pe larg în cadrul
situației de fapt reținută de judecătorul primei instanțe, și, totodată, consecințele
produse, nu justifică dispunerea celei mai severe dintre măsurile preventive.
Așadar, Înalta Curte constată că în cauză există indicii temeinice, apte să
convingă un observator obiectiv şi imparţial, în sensul existenţei unei
presupuneri rezonabile că inculpații Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu
Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina
lor şi pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.
Înalta Curte, în acord cu judecătorul instanţei de fond, reține indiciile
temeinice, cu referire la art. 202 alin. 1 C.pr.pen., adică elementele de fapt sau
date din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana faţă de care se
efectuează acte de urmărire penală ar fi săvârşit faptele imputate. Acestor
noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită
de art. 5 pct. 1 lit. c din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului semnificaţia de existenţă a unor fapte sau
informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o
infracţiune (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), fără a fi necesar
ca la momentul luării măsurii preventive să existe probe suficiente pentru a se
putea formula o acuzaţie completă (cauza Murray c. Regatului Unit).
Din perspectiva dispoziţiilor art.202 alin.3 teza I Cod procedură penală,
având în vedere gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor care formează
obiectul acuzației penale, se constată că măsura preventivă a controlului
judiciar este proporţională cu gravitatea faptelor pentru care inculpații
Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru Florins sunt
cercetași, raportat la modalitatea concretă de săvârşire a acestora, la calitățile
deținute, la rezonanţa socială a unor astfel de fapte, precum şi la pericolul
abstract al infracţiunilor reținute în sarcina lor.
Totodată, măsura preventivă a controlului judiciar, cu obligaţiile ce se
impun a fi respectate pe durata ei de către inculpații anterior menționați, este
necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, aşa cum cer
dispoziţiile art.202 alin.1 teza a II-a, alin.3 teza a II-a şi art.211 Cod procedură
penală, în condiţiile în care, dat fiind momentul procesual actual, prezenţa
acuzaților în faţa organului de urmărire penală, interdicția de a lua legatura cu
martorii și cu ceilalți inculpați, obligarea de a informa organul judiciar cu privire
la schimbarea locuinţei şi supunerea unei supravegheri speciale din partea
organelor de poliţie desemnate, constituie garanţii ale derulării în bune condiţii a
procedurii judiciare, în vederea aflării, pe bază de probe, a adevărului în cauză.
Analizând, totodată, proporţionalitatea între ingerinţa autorităţilor
naţionale în dreptul inculpaților la liberă circulaţie, garantat de art.2 din
Protocolul nr.4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale, şi scopul legitim urmărit prin luarea faţă de aceștia a
măsurilor preventive, Înalta Curte constată că, la acest moment procesual
respectiva proporţionalitate este asigurată.
42
În consecinţă, faptele prezumtiv a fi săvârşite şi elementele care
caracterizează persoana inculpaților, justifică aprecierea că măsura preventivă a
controlului judiciar, prin conținutul ei concret, satisface la acest moment
procesual exigenţele de necesitate şi proporţionalitate, întrucât corespunde
scopurilor sus-menţionate, impunându-se pentru o bună desfăşurare a anchetei
penale în curs de desfășurare.
Cu privire la inculpatul Costin Răzvan-Ionuț, Înalta Curte constată că
indiciile referitoare la presupusa activitate infracțională desfășurată de acesta
sunt minimale și interpretabile, iar analiza concretă a acuzațiilor presupune în
mod exclusiv analiza legalității actelor întocmite de acest inculpat, prin raportare
la dispozițiile legale incidente, împrejurare în care luarea unei măsuri
preventive, chiar și cea mai puțin intruzivă, nu este considerată a fi necesară.
Așa cum s-a menționat în cele ce preced, scopul măsurilor preventive,
prev. de art.202 alin.1 Cod procedură penală, este asigurarea bunei desfăşurări a
procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală
sau de la judecată, precum şi prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni.
În prezenta cauză, în această etapă procesuală, nu există împrejurări de
fapt sau date relevate de atitudinea procesuală a inculpatului Costin Răzvan-
Ionuț care să conducă la concluzia, de necontestat, că scopul prev. de art.202
alin.1 Cod procedură penală nu poate fi atins decât prin luarea măsurii
preventive a controlului judiciar; aceasta cu atât mai mult cu cât nu au fost
evidențiate de procuror și nici identificate de către instanţă date referitoare la
situații speciale care să impună luarea măsurii preventive menite a asigura buna
desfăşurare a procesului penal, a împiedica sustragerea inculpatului de la
judecată ori a preveni săvârşirea unei alte infracţiuni.
În consecinţă, faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte constată
că încheierea atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care, în baza art. 425 1
alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondate, contestațiile declarate de
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. –
Serviciul Teritorial Iaşi şi de către intimaţii-inculpaţi Gavriluţă Victor,
Asimionesei Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin împotriva încheierii
penale nr.1 DLF din data de 27 aprilie 2021 a Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală
şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 256/45/2021.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare, ocazionate cu
soluţionarea contestaţiei declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi, vor rămâne în sarcina
statului.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga contestatorii-intimaţi-
inculpaţi Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru
Florin, la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul parţial al apărătorilor
desemnaţi din oficiu pentru contestatorii Gavriluţă Victor şi Costin Răzvan
Ionuţ, în sumă de câte 80 lei, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din
fondurile Ministerului Justiţiei.
43
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E:
Respinge, ca nefondate, contestațiile declarate de Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi şi
de către intimaţii-inculpaţi Gavriluţă Victor, Asimionesei Claudiu Florin şi
Mustiaţă Alexandru Florin împotriva încheierii penale nr.1 DLF din data de
27 aprilie 2021 a Curţii de Apel Iaşi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori,
pronunţată în dosarul nr. 256/45/2021.
Cheltuielile judiciare, ocazionate cu soluţionarea contestaţiei declarate de
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. –
Serviciul Teritorial Iaşi, rămân în sarcina statului.
Obligă contestatorii-intimaţi-inculpaţi Gavriluţă Victor, Asimionesei
Claudiu Florin şi Mustiaţă Alexandru Florin, la plata sumei de câte 300 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial al apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii
Gavriluţă Victor şi Costin Răzvan Ionuţ, în sumă de câte 80 lei, rămâne în
sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, azi, 11 mai 2021.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,
Ştefan Pistol Constantin Epure
MAGISTRAT ASISTENT,
Valentina Mihaela Cruceanu
Red./tehn. V.M.C./2 ex.
V.D. 14 Decembrie 2021
44

Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2021:035.000476

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2021:035.000476

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:ICCJ:2021:035.000476

Magistrat asistent – Valentina Mihaela Cruceanu

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestațiile

Începând cu anul 2017, toate acțiunile intreprinse de inculpatul

Nr. Nume și prenume Calitate Autoritatea publică care l-a

Au mai fost prezenți numiții Chiriță Marian, în calitate de invitat-

Respinge, ca nefondate, contestațiile declarate de Parchetul de pe lângă

Red./tehn. V.M.C./2 ex.

V.D. 14 Decembrie 2021

S-ar putea să vă placă și