ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia Penală

Decizia nr. 9/A/2015

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14ianuarie 2015.

Deliberând asupra contestaţiei la executare declarată de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 210/A din 03 iulie
2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2150/54/2010*, în baza actelor şi lucrărilor din
dosar, constată următoarele:

1. Prin decizia penală nr. 210/A Înalta Curte a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti împotriva sentinţei penale nr. 121/F din data de 01
iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a desfiinţat, în
parte; sentinţa apelată şi rejudecând, printre altele, a dispus următoarele:

I. A schimbat încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul D.N. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen.
anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la
art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora a condamnat
pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

A înlăturat aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 291 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. a condamnat
pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

A înlăturat aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 292 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. a condamnat
pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului D.N.,
care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b)
C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului D.N. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen. combinat cu art. 10 din Legea nr. 241/2005 a
încetat procesul penal pornit împotriva inculpatul D.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la
art. 248 şi art. 2481 C. pen. anterior, ca urmare a acoperirii prejudiciului, aspect ce constituie o cauză de nepedepsire.

În baza art. 861 C. pen. anterior, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate jnculpatului şi a
fixat, potrivit art. 862 C. pen. anterior, un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. anterior, a obligat pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se
supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială
domiciliază inculpatul;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile,
precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 864 C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării
pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, a dispus suspendarea executării pedepselor

1/30 Detalii jurisprudență

 accesorii aplicate.

II. În temeiul art. 19 raportat la art. 25 C. proc. pen. combinat cu art. 998-999 C. civ. anterior a obligat pe inculpatul D.N.
la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu Jiu reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren preluate de
inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu.

A menţinut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L. şi D.N. prin ordonanţele procurorului din 08
octombrie 2009 şi 30 martie 2010.

III. În temeiul art. 19 raportat Ia art. 25 combinat cu art. 256 C. proc. pen. a desfiinţat total următoarele înscrisuri
falsificate sau emise cu încălcarea legii:

- referatele colectivului de lucru: din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie 2007, din 06 iulie 2007

şi din 21 septembrie 2007;

- notele de prezentare: din 08 noiembrie 2007, din 11 iulie 2007, din 03 iulie 2007 şi din 13 septembrie 2007;

- adeverinţa din 22 octombrie 2002 emisă de Primăria Turceni;

- adresa din 04 octombrie 2005 emisă de Comisia Locală de fond funciar Turceni;

- procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu din 06 iulie 2007 şi Anexa nr. 29;

- titlurile de proprietate: din 12 decembrie 2007, din 15 ianuarie 2008, din 04 octombire 2007, din 12 decembrie 2007

- procesele-verbale de punere în posesie: din 16 ianuarie 2008 şi din 11 ianuarie 2008; din 04 octombrie 2007, din 12
decembrie 2007

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 poziţia 4 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 poziţia 3 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 5 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007 poziţia 7 din Anexa 27;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 9 din Anexa 3;

A constatat că prejudiciul cauzat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cuantum de 2.106 RON a fost acoperit
integral.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, dacă nu contravin deciziei.

A făcut aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului.

Pentru a pronunţa acesta decizie, Înalta Curte a avut în vedere apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi intimaţii inculpaţi C.I., B.Ş. şi G.l., prin
care a fost criticată hotărârea instanţei de fond.

În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 15 ianuarie 2014, când s-au admis cererile de amânare a cauzei formulate de inculpaţi în vederea angajării apărătorilor
aleşi şi pentru pregătirea apărării.

- 29 ianuarie 2014, când au fost admise probele solicitate de reprezentantul parchetului şi de către inculpaţii C.I., B.Ş.,
I.G. şi S.R. De asemenea au fost admise probele solicitate de inculpaţii D.L.a şi D.N. privind audierea martorilor P.P. şi
P.I. şi a fost respinsă cererea formulată de aceiaşi inculpaţi privind reactualizarea valorii terenului.

- 12 martie 2014, când s-au audiat martorii P.S., R.D.P. şi B.A. Pe parcursul audierii martorului B.A., instanţa a respins
următoarele întrebări, ca fiind neconcludente şi nepertinente: întrebarea Reprezentantului Ministerului Public: „dacă
pentru activitatea sa din cadrul Comisiei şi inclusiv sub aspectul pe care l-a prezentat instanţei martorul a fost cercetat
penal de către Parchetul local Târgu-Jiu"; întrebările apărătorului inculpatului D.N.: „martorul să precizeze unde sunt
celelalte cereri de reconstituire formulate de către fraţii numitei D.A."; „dacă D.A.B. ia dat martorului personal, o cerere
de reconstituire pentru terenurile ei moştenite în localitatea Borăscu", apreciindu-se că prin această întrebare se tinde să

2/30 Detalii jurisprudență

 se dovedească aspecte din înscrisuri, prin declaraţii de martori; întrebarea inculpatului D.N.: „dacă martorul ştie că soţia
sa, B.V. a dat o declaraţie în care a arătat că D.A. fostă B. avea terenuri în loc. Borăscu."

- 26 martie 2014, când s-au audiat martorii B.I. şi P.I. Pe parcursul audierii martorului P.I., instanţa a respins ca neavând
legătură cu soluţionarea cauzei următoarea întrebare formulată de către apărătorul ales al inculpatului B.Ş.: „Care era
responsabilitatea membrilor colectivului de sprijin?". Reprezentantul parchetului a solicitat o completare de consemnare
a declaraţiei martorului P.I. în fraza „Răspunzând la altă întrebare a apărării, arăt că este adevărat că în dosarele
comisiei trebuiau să existe şi documentele de filiaţie." Solicitarea a fost admisă de instanţă, fraza fiind completată astfel:
„Răspunzând la altă întrebare a apărării, arăt că este adevărat că în dosarele comisiei trebuiau să existe şi documentele
de filiaţie şi de proprietate."

- 16 aprilie 2014, când s-au audiat martorii P.P., P.I., B.D. şi C.M. Pe parcursul audierii martorului B.D. instanţa, în urma
deliberării, a respins întrebarea apărării „dacă în cadrul şedinţelor colectivului de lucru studierea dosarului se făcea în
colectiv sau venea cineva şi prezenta dosarul", ca neutilă cauzei, fiind nerelevantă procedura de lucru din cadrul
colectivului de lucru.

- 23 aprilie 2014, când s-a audiat martorul V.I. Avocat S.I. a arătat că renunţă la audierea martorului îngustu I., având în
vedere că acesta este diagnosticat cu cancer, după cum rezultă din înscrisul medical depus la dosar.

- 7 mai 2014, când s-au audiat inculpaţii B.M., S.R., D.L. şi D.N.

- 12 mai 2014, când s-au audiat inculpaţii I.G., C.I. şi B.Ş. şi 19 mai 2014, când au avut loc dezbaterile.

Analizând cauza sub toate aspectele de drept şi de fapt, în raport de conţinutul exhaustiv al dosarului cauzei, Înalta
Curte a apreciat fondat apelul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie,
iar apelurile declarate de către inculpaţii C.I., B.Ş. şi G.I. ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente.

Cu titlu de principiu, primordial oricărei analize de speţă, Înalta Curte a reamintit că dreptul de proprietate este unul
dintre principalele drepturi fundamentale prevăzute şi garantate în Constituţia României, alături de dreptul la moştenire
(art. 44 şi art. 46 din Constituţia României).

Proprietatea este şi un element definitoriu al oricărei democraţii, de aceea legiuitorul a reglementat modul în care s-a
realizat reconstituirea proprietăţilor funciare preluate samavolnic în perioada regimului comunist

Sub acest aspect, datorită modului în care autorităţile comuniste au preluat proprietăţile funciare şi apoi le-au translatat,
au impus ca pe parcursul timpului să fie adoptate mai multe acte normative ce reglementează condiţiile de reconstituire
a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, respectiv: Legea fondului funciar nr. 18/1991, ce a fost republicată;
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate
potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente; H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra,
terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Aşadar, actul legislativ iniţial a fost Legea fondului funciar nr. 18/1991, care a suferit diferite modificări datorită situaţiilor
ivite în practică, iar ulterior s-a adoptat şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum
şi unele măsuri adiacente, lege ce a modificat şi completat legile cu caracter reparatoriu adoptate după anul 1990,
ocazie cu care legiuitorul a pus accentul pe faptul că actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate
emise anterior în condiţii ilegale sunt lovite de nulitate absolută.

De altfel, în privinţa acestui aspect, Curtea Constituţională a fost sesizată şi a statuat că existenta dreptului dobândit cu
rea-credinţă sau prin abuzul autorităţilor publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor,
potrivit art. 57 din Constituţie, care prevede că cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite
drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi şi a observat că
măsura legislativă a atribuirii titlurilor pe vechiul amplasament şi sancţionarea cu nulitatea absolută a actelor emise în
mod ilegal este în concordanţă cu principiul garantării proprietăţii, prevăzut de art. 44 alin. (2) din Constituţie, precum şi
cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), conform cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără privilegii şi fără discriminări.

Pe de altă parte, cu titlu de premisă, Înalta Curte a reamintit că aprecierea probelor, ca operaţiune finală a activităţii de
probaţiune, permite judecătorului să determine măsura în care probele reflectă adevărul.

3/30 Detalii jurisprudență

 Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, judecătorul îşi formează convingerea cu privire la
temeinicia sau netemeinicia acuzaţiei, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin
probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii.

După legătura lor cu obiectul probaţiunii, probele se împart în probe directe şi probe indirecte. Prin probe directe se
înţeleg probele care dovedesc direct vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului (conţinutul recunoaşterii inculpatului; prinderea
în momentul săvârşirii infracţiunii; declaraţiile martorilor oculari; stabilirea că în momentul când infracţiunea a fost
săvârşită inculpatul se găsea în altă localitate). Prin probe indirecte se înţeleg probele care nu dovedesc direct existenţa
ori inexistenţa faptei sau vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului, dar care, prin coroborarea lor duc la concluzia că fapta a
fost săvârşită sau că învinuitul ori inculpatul este vinovat sau nu.

Aşadar, probele indirecte sunt elemente de fapt, care legate de alte elemente de fapt, împreună, pot constitui proba
comiterii unei fapte penale sau proba vinovăţiei unui inculpat.

Legea - de procedură penală nu stabileşte aprioric valoarea diferitelor probe, aceasta trebuind să fie rezultatul aprecierii
concrete de către organele judiciare a probelor administrate în desfăşurarea procesului penal, de evaluarea judiciară a
probelor depinzând soluţionarea procesului penal.

Este de necontestat că pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ori a vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane,
o singură probă directă poate fi suficientă - excepţie fac declaraţiile inculpatului, precum şi declaraţiile părţii vătămate,
ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, care nu pot face dovadă prin ele însele, ci numai prin coroborare cu
alte probe ale dosarului.

La fel de necontestat este faptul că o singură probă indirectă nu poate fi niciodată suficientă, ci sunt necesare mai multe
probe indirecte, din a căror coroborare să se poată stabili existenţa sau inexistenţa faptei, ori vinovăţia sau nevinovăţia
unei persoane.

Cu aceste considerente, Înalta Curte a avut în vedere în speţa analizată următoarele dispoziţiile legale aplicabile, dintre
care menţionează:

Legea nr. 18/1991

Art. 8 Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole
de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în
orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu
au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere,
prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha. pentru fiecare persoană îndreptăţită,
potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha. de familie, în echivalent arabil. Prin familie se înţeleg soţii şi copiii
necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.

Art. 10 Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele
agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte
probe, inclusiv declaraţii de martori.

Art. 12 Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive
ori, în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Titlul de proprietate se emite cu privire la
suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun;

Art. 14 Membrii cooperatori care după caz, au părăsit cooperativa, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în
localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod
în patrimoniul cooperativei. Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut cu sau
fără titlu în patrimoniul cooperativei, fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori precum şi, după caz,
moştenitorilor acestora,

Legea nr. 1/2000

Art. 3 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991 republicată pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha familiei şi cea adusă în cooperativa agricolă de
producţie sau preluată în orice mod de aceasta, dar nu mai mult de 50 ha, de proprietar deposedat, se face integral în
localităţile în care există suprafeţe de teren agricol constituite ca rezervă la dispoziţia comisiei potrivit art. 18 din aceeaşi

4/30 Detalii jurisprudență

 lege.

În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol pentru a satisface integral cererile, în condiţiile alin. (1),
reconstituirea dreptului de proprietate se va face şi din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, a
oraşului sau a municipiului conform art. 49 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi, după caz, în situaţiile
în care prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile se constată nulitatea absolută a unor titluri de
proprietate, din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului în baza unor astfel de hotărâri.

În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda
despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat.

Despăgubirile se vor acorda începând cu suprafeţele cele mai mici care nu pot fi retrocedate.

Art. 6 (1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole, în conformitate cu
prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi cele judeţene, constituite potrivit legii, vor
verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestor acte, ţinându-se seama şi de
dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(2) Dispoziţiile art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, privind stabilirea dreptului de proprietate prin
reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51-59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător
la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

Art. 8 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau
piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nemodificată, li se restituie în natură suprafeţe cu
destinaţiei agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul
acestor societăţi.

Atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară pe vechile amplasamente

Art. 10 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit drepturi de creanţă la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie
agricolă precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile naţionale cu profil agricol potrivit Legii nr.
46/1992, li se restituie suprafeţele de teren agricol.

Art. 12 (1) Consiliile comunale, orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ - teritoriale pe care se află terenurile
împreună cu oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului vor delimita terenurile solicitate pe vechile
amplasamente, dacă acestea sunt libere de construcţii, sau sole situate în imediata apropiere a localităţilor, asigurându-
se accesul la lucrările de hidroamelioraţie, acolo unde ele există.

Art. 22 Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul
persoanelor fizice prevăzute la art. 8, art. 10 şi art. 14-16 din prezenta lege, se fac de comisiile locale şi judeţene, în
conformitate şi în condiţiile prevăzute la art. 12 şi la art. 51-59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în
regulamentul de aplicare precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 38 Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente în condiţiile prezentei legi, cu
interzicerea transferării lor către comisiile prevăzute la art. 6 alin. (1) din prezenta lege.

Art. 40 (1) Pentru terenurile din extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice, care au trecut în
proprietatea statului în mod abuziv şi se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice de hidroamelioraţii sau de altă
natură, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, suprafeţe echivalente constituite din
rezerva existentă la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al
statului din aceeaşi localitate. în localităţile în care compensarea nu este posibilă se vor acorda despăgubiri foştilor
proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii.

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente a modificat şi
completat Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. astfel:

Art. III (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic,
următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

5/30 Detalii jurisprudență

 - actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite
potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu au avut niciodată
teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

- actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari,
solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane,
a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest
scop.

Legea nr. 1/2000 a suferit următoarele modificări, astfel:

Art. 1 Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate
pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în
condiţiile prevăzute de lege.

Art. 2 (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente,
dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Art. 3 (2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prev. la art. 9 alin. (1) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10
ha. de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la
membrii cooperatori dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat".

Art. 4 (1) Pentru terenurile din extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în
proprietatea statului şi pe care se găsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraţii, pe care se
desfăşoară activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în
condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la
comisiile locale iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi
localitate sau din alte localităţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilă se vor
acorda despăgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii".

Art. 6 (12) Consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative
agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de
titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13) În situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de
proprietate când acesta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau
moştenitorii lor, pe toate loturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari, poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi
forţă produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de către terţi, tăgăduind dreptul de proprietate.

(2) Dispoziţiile art. 12, şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile prevederilor prevăzute la
art. 51-59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit prevederilor
legii.

Art. 22 Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul
persoanelor fizice, se fac de comisiile locale şi comisiile judeţene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 şi
art. 51-59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 169/1997, cu
prevederile Regulamentului privind procedura de construire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi
punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
cu respectarea prevederilor prezentei legi".

Hotărârea nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea
comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a modelului şi modului de atribuire a titlurilor
de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

6/30 Detalii jurisprudență

 Art. 1 În scopul stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în condiţiile Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, se compun şi
funcţionează conform prezentului regulament.

Art. 2 (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale se constituie prin ordin al prefectului şi sunt formate din: primar
- preşedintele comisiei; viceprimarul, iar în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ, viceprimarul desemnat de consiliul local;
secretarul unităţii administrativ-teritoriale - secretarul comisiei; un specialist în măsurători topografice, cadastru agricol,
organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare sau un specialist în cadastru general, de regulă din cadrul serviciilor
comunitare pentru cadastru şi agricultură; un inginer agronom sau horticol din cadrul centrului agricol, al oficiului de
consultanţă agricolă sau din aparatul de specialitate al consiliului local; un jurist din sistemul de organizare a agriculturii
şi dezvoltării rurale sau din aparatul de specialitate al instituţiei prefectului ori al autorităţilor administraţiei publice locale;
şeful ocolului silvic ori împuternicitul acestuia; 2-4 reprezentanţi ai foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorii
acestora care au solicitat terenuri în termenul legal în funcţie de mărimea comunei, oraşului sau municipiului.

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea şi controlul comisiei judeţene, respectiv
a municipiului Bucureşti, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Art. 4 (1) Comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti este numită prin ordin al prefectului şi va avea următoarea
componenţă: prefectul - preşedintele comisiei; subprefectul desemnat de prefect; secretarul general al instituţiei
prefectului - secretarul comisiei; directorul direcţiei de contencios administrativ şi controlul legalităţii; directorul general al
oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară; reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului; directorul sucursalei
teritoriale a Administraţiei Naţionale „îmbunătăţiri Funciare"- RA; un reprezentant desemnat de consiliul judeţean
respectiv al Municipiului Bucureşti; inspectorul şef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia; directorul
direcţiei silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva sau împuternicitul acestuia; un reprezentant al
Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România; un reprezentant al Asociaţiei Administratorilor de Păduri; un
reprezentant al asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite.

(2) În vederea sprijinirii comisiei judeţene pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prin ordin al prefectului se constituie
un colectiv de lucru compus din specialişti, delegaţi pe toată durata funcţionării comisiei de către conducătorii instituţiilor,
agenţiilor economice sau asociaţiilor prevăzute la alin. (1)".

Art. 5 Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale:

a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii;

b) verificarea în mod riguros, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în
acest scop toate relaţiile şi datele necesare;

c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituire dreptul de proprietate sau care
se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al
moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod
legal altor persoane;

d) completează în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice şi juridice
îndreptăţite;

e) primesc şi transmit comisiei judeţene contestaţiile formulate de persoanele interesate;

f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se
atribuie teren cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit;

g) întocmesc situaţii cu titlurile de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazurile în care proprietarii renunţă la titlul de proprietate pentru
intrarea în legalitate şi înaintează comisie judeţene propuneri de revocare a acestor titluri;

h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia
necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii;

7/30 Detalii jurisprudență

 i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în
posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de
proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;

j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia locală este parte şi în funcţie de aceasta hotărăşte şi
propune organului competent poziţia procesuală pentru termenele următoare;

k) sesizează organele competente pentru sancţionarea membrilor comisiei când este cazul;

I) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii
absolute pentru cazurile prevăzute la art. 111 din Legea nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare;

m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament;

Art. 6 Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:

a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului
regulament, a hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a
activităţii acestora;

b) asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi
municipii a membrilor din comisia judeţeană;

c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale în special existenţa actelor
doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea autenticitatea şi concludenta acestora;

d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale;

e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de
delimitare şi parcelare;

f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;

g) soluţionează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile
forestiere;

h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (2 2) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verifică temeinicia acestor propuneri şi hotărăsc
în consecinţă;

i) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează prefectul care va promova acţiuni în constatarea

j) nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. lll din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia judeţeană respectiv comisia municipiului Bucureşti este
parte şi decide asupra măsurilor ce trebuie luate;

k) atribuie şi dispune delimitarea în teren, completarea proceselor-verbaie de punere în posesie a comunelor, oraşelor şi
municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce la revin;

I) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate
privată pe raza teritorială a mai multor localităţi din judeţ, în aceste cazuri comisia judeţeană va îndeplini în mod
corespunzător şi atribuţiile prevăzute la lit. b), c), d) şi h) de mai sus;

m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.

Art. 9 alin. (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii membri ai cooperativelor agricole de
producţie şi pentru celelalte persoane prevăzute de lege se desfăşoară de comisiile comunale, orăşeneşti sau
municipale, după caz, luându-se în considerare suprafaţa terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza
unor legi speciale, sau orice alt mod de la membrii cooperatori. Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din
actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în
cooperativă, evidenţele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martor.

8/30 Detalii jurisprudență

 Art. 10 alin. (1) În situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau
moştenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeaşi localitate sau într-o localitate învecinată.
Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar termenul în care
răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament, în
cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să
formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptăţite nu optează pentru primirea de despăgubiri.

Alin. (2) În situaţia în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care
să fie atribuit în proprietatea foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor
adresa comisiilor de fond funciar din alte localităţi care vor pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile.

Prin H.G. nr. 1831 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de
constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a
modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin
H.G. nr. 590/2005, după alin. (2) al art. 10 s-au introdus şase alineate, alin. (3) - (8), cu următorul cuprins:

Comisiile locale de fond funciar vor ataşa la cerere o situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia lor, sub
semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de comisia judeţeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva
comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza situaţiei suprafeţelor de teren pentru care ş-au emis titluri de
proprietate, situaţie comunicată de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se poate adresa, prin intermediul comisiei
judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor publice care administrează teren proprietatea statului.

Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în administrare terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să
răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar şi să comunice acestora suprafeţele de teren care potfi
disponibilizate, în condiţiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de
cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau
în judeţele învecinate.

Art. 11 (1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare
persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun,
fiind semnată de fiecare dintre ei.

(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea,
gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru
stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

În cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, în toate
cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să
rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată
cu modificările şi completările ulterioare,

Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depun la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul,
fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege;

În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox,
semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile acestora.

(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru conformitate pe propria
răspundere de către solicitant.

Art. 48 (1) În anexa nr. 27 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale
pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, modificată, şi cărora li se restitui în
natură suprafeţe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art.
8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.

Art. 50 în Anexa 29 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate la institutele şi staţiunile

9/30 Detalii jurisprudență

 de cercetare şi producţie agricolă precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile menţionate cu profil
agricol şi cărora li se restitui suprafeţele de teren agricol, potrivit art. 10 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare.

Art. 54 în Anexa nr. 23 se înscriu persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru care nu există suprafeţe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietăţii,
solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda despăgubiri.

În lumina interpretării coroborate a textelor legale indicate, Înalta Curte a apreciat că nu poate primi unele dintre
susţinerile martorilor ascultaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti (în principal cele susţinute în cel de-al doilea ciclu
procesual, când apărarea inculpaţilor a abordat o altă strategie), întrucât precizările acestor martori reflectă doar o
explicaţie a propriilor atitudini avute la momentul săvârşirii faptelor de către inculpaţi, dar şi trecerii timpului.

În acest sens, martorul P.I. a declarat printre altele: „Cu privire Ia situaţiile concrete ale dosarelor D. şi C., arăt că nu era
nevoie de documentele de filiaţie, deoarece dreptul de proprietate era validat şi era în discuţie doar amplasamentul";
martorul B.D. a declarat: „în anii 1991 şi 1996 s-au emis hotărâri de validare, acestea presupunând şi reconstituirea
dreptului de proprietate. La acel moment s-au depus toate actele doveditoare, respectiv acte de filiaţie şi cele ce atestau
dreptul de proprietate. Nu îmi amintesc cine a depus acele înscrisuri. Comisia judeţeană a validat acest dosar. Nu îmi
amintesc numele celor în favoarea cărora se reconstituiau drepturile de proprietate. În anul 2007 s-a procedat la
punerea în posesie şi s-au adoptat hotărârile menţionate în această cauză. În această procedură nu se mai depunea
aceleaşi înscrisuri, deoarece se stabilea numai amplasamentul. Punându-mi-se la dispoziţie declaraţia din 02 iulie 2009,
ultimul paragraf, arăt că propunerea nu trebuia să fie de validare, ci de stabilire a amplasamentului aşa cum am arătat,
întrucât validarea presupusese emiterea hotărârilor din 1991 şi 1996. Singura localitate care avea rezervă pentru
acordarea terenurilor în natură era Tg. Jiu. Am pregătire juridică, iar anterior am lucrat 20 ani ca jurist la prefectura Gorj.
Am folosit în activitatea mea ca acte normative Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005 şi bineînţeles
Hotărârile de Guvern cu normele metodologice"; martorul V.I. a arătat: „Declaraţia pe care am dat-o în faţa procurorului
reflectă realitatea, însă se referă la răspunsul pe care l-am dat asupra aspectelor întrebate de către procuror referitoare
la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate. Eu am fost membru al Comisiei local Tg Jiu de aplicare a legii
fondului funciar. În cazul C. şi D., arăt că drepturile de proprietate ale acestora fuseseră reconstituite în anul 1991 prin
hotărârea comisiei judeţene pentru cazul C. şi în anul 1996 în cazul D. De aceea astăzi arăt în faţa instanţei că în
privinţa celor 2 persoane comisia judeţeană trebuia să facă doar validarea amplasamentelor. Menţionez că dosarul
referitor la validarea amplasamentelor trebuia să conţină un anumit set de documente, iar dosarul referitor la
reconstituirea dreptului de proprietate un alt set de documente. Este adevărat că procurorul mi-a prezentat conţinutul
celor două dosare referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, iar eu am arătat ce anume documente erau ori nu
lipsă. La întrebarea instanţei referitor la faptul dacă pot preciza conţinutul dosarelor privind validarea amplasamentelor,
nu pot să fac precizări exacte deoarece a trecut multă vreme, însă pot arăta că în aceste 2 situaţii comisia locală a
analizat conţinutul documentelor necesare validării amplasamentului şi a înaintat la Oficiul de cadastru şi publicitate
imobiliară aceste înscrisuri în vederea întocmirii planurilor parcelare. Această instituţie şi-a dat avizul şi şi-a aplicat viza
pentru neschimbare, iar documentele au fost restituite comisiei locale, care apoi le-a înaintat la comisia judeţeană pentru
luarea unei hotărâri cu privire la validarea amplasamentelor. La întrebarea formulată de apărătorul inculpatului G.,
pentru a preciza dacă în situaţia în care există un proces-verbal cum este cel din 22 februarie 2006 ar mai fi necesară
reanalizarea documentaţiei, eu răspund prin aceea că chiar dacă era cazul, adică chiar dacă se primea o solicitare în
acest sens, dacă se constata că persoana respectivă este îndreptăţită şi dacă exista viza OCPI, eu nu cred că mai
trebuia reevaluată acea situaţie. În condiţiile în care documentaţia se trimitea la comisia judeţeană, dacă se reîntorceau
pentru diferite completări, cum ar fi de exemplu cazul lipsei unor documente care dovedesc filiaţia, atunci se proceda la
completarea documentaţiei. De principiu în cadrul comisiei locale se urmărea existenţa tuturor documentelor prevăzute
de legislaţie, iar în cazul în care persoana solicitantă nu aducea toate documentele, atunci se făcea propunere de
invalidare deoarece nu se putea face o altă propunere în lipsa documentelor necesare. Răspunzând întrebării apărării
inculpatului G., de a preciza dacă în situaţia în care OCPI -ul viza ca amplasament doar o parte din suprafaţa cuvenită,
comisia locală trimitea documentele către comisia judeţeană cu această suprafaţă vizată ori aştepta ca OCPI-ul să
acorde viză pentru amplasamentul întregii suprafeţe, eu arăt că în practica comisiei noastre locale trimiteam către
comisia judeţeană documentele care primeau viza de amplasament din partea OCPI-ului. Aşa cum am arătat mai sus,
ulterior nu se rediscuta conţinutul documentelor care vizau reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, doresc să
precizez că în domeniul legilor fondului funciar s-a permis acest lucru, întrucât un proprietar putea să deţină teren, pe
raza fostelor CAP-uri ori pe raza fostelor lAS-uri sau staţiuni pomicole, însă reconstituirea s-a efectuat în etape, iar
OCPI-ul nu ar fi putut valida amplasamentele întregii suprafeţe cuvenite proprietarilor acolo unde au fost solicitate pentru
prima dată deoarece se suprapuneau cu proprietăţile altor cetăţeni; martora C.M. a declarat printre altele: „(..)

10/30 Detalii jurisprudență

 Precizarea mea din faţa reprezentantului Ministerului Public, în sensul că dacă aş fi studiat la momentul semnării
referatelor documentaţia anexată nu aş fi semnat acele referate sau nu mi le-aş fi însuşit, se explică prin aceea că am
crezut că acele lucrări se referă la reconstituirea dreptului de proprietate pentru care era nevoie de foarte multe
documente ce lipseau din acele dosare, iar nu de schimbarea amplasamentelor. Pentru validarea amplasamentelor
trebuia să fie depuse planurile de parcelare şi îmi aduc aminte că la acele dosare erau depuse planurile de parcelare
(..)".

Aşadar, sub anumite aspecte, martorii au încercat să acrediteze ideea potrivit căreia, în activitatea comisiilor din care au
făcut parte alături de unii dintre inculpaţi, nu ar fi avut sarcina decât să stabilească amplasamentul terenurilor, întrucât ar
fi existat o validare anterioară.

Aceste afirmaţii sunt eronate, iar Înalta Curte a subliniat faptul că actul legislativ iniţial Legea fondului funciar nr.
18/1991, a fost modificată datorită situaţiilor ivite în practică, iar ulterior Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a modificat şi completat legile cu caracter reparatoriu adoptate
după anul 1990, legiuitorul punând accent pe faptul că actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate
emise în condiţii ilegale sunt lovite de nulitate absolută, fiind astfel evident că era necesară existenţa întregii
documentaţii prevăzută în lege şi în normele de aplicare, dar şi verificarea documentaţiei anterioare.

De altfel, chiar conţinutul dosarelor de reconstituire a dreptului de proprietate ale altor persoane aflate în aceleaşi zile în
analiza comisiilor locale ori a comisiei judeţene, fac acesta dovadă, iar procesele-verbale ale comisiilor sunt elocvente,
toate înscrisuri ce nu au fost contestate de către inculpaţi.

Or, dispoziţiile legale nu pot fi combătute prin declaraţii pro causa ale unor martori, de exemplificare a propriei turpitudini,
care de altfel relatează adevăratul mod de lucru în cadrul comisiilor în cazul terenurilor lui D. şi C., cum este cazul
martorului B.A. ce a declarat "(..) Nu îmi aduc aminte cu exactitate condiţiile în care a fost modificată Anexa 19. Însă la
vremea respectivă făceam parte din Comisia Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar, având în vedere calitatea mea
de secretar al Primăhei com. B. Cred că în aceste condiţii fiind mai multe solicitări care veneau din întreaga ţară, în
cadrul Comisiei, verificând dosarele primite, s-a pus în discuţie modificarea acestei Anexe nr. 19. Doresc să precizez că
de fapt nu a fost o modificare, ci practic era vorba de Anexa 19 aşa cum a fost iniţial emisă şi propusă din Comisie,
validată şi de Comisia judeţeană. Este adevărat că aceasta cuprindea şi o completare de mână, însă aceea era situaţia
la momentul respectiv, făceam totul ca să fie bine (..)", explicaţia martorului fiind şi mai evidentă atunci când a încheiat
declaraţia sa afirmând "(..) Este adevărat că mama inculpatului D. este bunica soţiei mele."

De aceea, Înalta Curte a dat eficienţă în evaluarea sa înscrisurilor ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate -
procese - verbale, referate, adrese etc. probatorii necontestate de către apărare dar aprerciate din perspectiva proprilor
interpretări a normelor legale aplicabile. Evaluarea va avea în vedere coroborarea acestor mijloace de probă cu
dispoziţiile legale aplicabile şi în raportare la declaraţiile martorilor, expertizele, precum şi declaraţiile inculpaţilor.

În aceste condiţii, Înalta Curte a subliniat faptul că în lege este prevăzut expres că sunt lovite de nulitate absolută,
potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi;

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite
potrivit legii, Ia astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu au avut niciodată
teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

- actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari,
solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane,
a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest
scop.

Aşadar Înalta Curte a considat că pe cale de interpretare, rezultă fără echivoc şi este evident că la momentul analizării
cererilor formulate de inculpaţii D.N. şi C.I. era necesară verificarea întregii documentaţii de către comisiile de aplicare a
legilor proprietăţii, deci inclusiv a actelor ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, cum de altfel rezultă din
declaraţia martorei C.M. "(..) La dosarele referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să fie mai multe
acte (..)".

11/30 Detalii jurisprudență

 Sub acest aspect, Înalta Curte a reţinut că înscrisurile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate de către
inculpatul D.N., sunt altele decât cele prevăzute de lege pentru a fi putut fi avute în vedere de către comisiile de aplicare
a fondului funciar, iar împrejurarea menţionată de către experţi referitoare la legalitatea schimbului de suprafeţe de teren
nu are înrâurire asupra stării de fapt, acuzaţiile fiind referitoare tocmai la condiţiile ce au generat schimbul, întrucât
reconstituirea în final a dreptului de proprietate a fost rezultatul activităţii infracţionale, scopul acestei.

De aceea, Înalta Curte a considerat că tabelul nominal este elocvent şi relevant. Acest înscris demonstrează în opinia
Înaltei Curţi modalitatea prin care inculpaţii au ignorat prevederile legale şi conivenţa infracţională a acestora, deoarece
cu uşurinţă se pot observa modificările existente asupra înscrisului, iar aceste modificări se referă tocmai la cea numită
D.A., ale căror drepturi erau solicitate de către inculpat.

De altfel, s-a stabilit ştiinţific că „(..) scrisul în litigiu de la rubrica 3 de pe anexă, respectiv „3. D.A. 0,50, 0,50, 0,50" şi
cifrele de la rubrica TOTAL sunt scrise probabil cu aceeaşi maşină de scris ca şi restul anexei, că cifrele de la rubrica
TOTAL „2,25 2,25 2,25" sunt scrise peste cifrele iniţiale care au fost şterse în prealabil, cu ajutorul unei radiere. Cifrele
scrise iniţial sunt „1,75" pe fiecare coloană, dar nu se poate stabili maşina cu care au fost scrise, întrucât sunt mai puţin
lizibile (..)" (Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 octombrie 2009). Este vorba despre documentul referitor la
tabelul nominal Anexa 19 al Consiliului local Borăscu, aspecte necontestate de vreunul dintre inculpaţi şi despre care
martorul B.A. afirma că se proceda aşa „ca totul să fie bine". Aşadar acest aspect evident a fost confirmat şi ştiinţifiic, în
sensul că Anexa 19 prezintă ştersături şi modificări, dar nu s-a putut stabili dacă modificările s-au făcut înainte sau după
discutarea în Comisia locală Borăscu, însă chiar şi aşa, dispoziţiile legale impuneau ca alăturat acestui tabel să existe o
serie de alte înscrisuri, care să demonstreze reconstituirea dreptului de proprietate.

Or, din examinarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei Înalta Curte constată că în timp ce pentru alte persoane actele
doveditoare au fost cele prevăzute în lege [adică cele la care fac trimitere expresă la prevederile art. 11 (..) stabilirea
dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar.
Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre el. (2) În cerere se vor
menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie,
suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de
proprietate potrivit legii. (3) În cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească
dacă există, în toate cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în căzul moştenitorilor, precum şi orice
alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat. (4) Totodată la cerere se va anexa
declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările şi completările
ulterioare. (5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin (3), se depun la consiliul local în a cărui rază teritorială este
situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege; (6) În cazul în care cererea se depune
personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate,
rămânând la comisie numai copiile acestora. (7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii
xerox semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant. Art. 48 (1) în Anexa nr. 27 se înscriu
persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau
piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, modificată, şi cărora li se restitui în natură suprafeţe agricole, pe baza
documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu
modificările ulterioare], pentru inculpatul D.N. actele avute în vedere sunt altele decât cele impuse prin lege, respectiv:
cererea inculpatului din 25 noiembrie 2005 prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate; adresa Comisiei
locale Tg-Jiu prin care i se precizau actele pe care trebuie să le prezinte şi să le anexeze la cerere; adresa din 04
octombrie 2005 emisă de Comisia locală de fond funciar a Primăriei oraşului Turceni către Comisia locală Tg-Jiu prin
care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pe raza municipiului Tg-Jiu; Anexa nr. 19 întocmită de Consiliul
local Borăscu privind Tabelul Nominal cu persoanele sau după caz moştenitorii acestora al căror teren a fost preluat de
către unităţile agricole de stat, cuprinzând adnotarea secretarului B.A.; Declaraţia de acceptare a moştenirii dată de
inculpat în faţa notarului public din 21 februarie 1997, cererea inculpatului din 30 august 2005 prin care îi solicita să se
adreseze pentru reconstituirea dreptului de proprietate comisiilor de fond funciar din alte localităţi; Ordinul Prefectului nr.
23 din 30 ianuarie 1996; Adeverinţa din 22 octombrie 2002 a Primăriei oraşului Turceni prin care se adeverea că
D.N., moştenitorul defunctei D.A. prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, i-a fost validată ca fiind în I.A.S.
Turceni, suprafaţa de 0,40 ha, actualmente ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni.

De aceea, declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor ascultaţi nemijlocit de către Înalta Curte sunt evaluate prin prisma a
ceea ce prevede legea, a ceea ce a statuat Curtea Constituţională respectiv că existenţa dreptului dobândit cu rea-
credinţă sau prin abuzul autorităţilor publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor,
precum şi a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

12/30 Detalii jurisprudență

 Sub acest aspect, cu titlu general, Înalta Curte a considerat că declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul procesului
penal, atât cele contestate de către inculpaţi ori de către Ministerul Public, respectiv martorii Î.I., V.I., E.I., C.A., R.B.I.,
J.G., U.E., P.M.L., l.I., M.C., M.I., C.F., P.T., B.D., P.I., D.C., Z.I.M., L.l.C., T.M., l.C., l.F., S.N., C.F.B., l.D.G., C.M.,
L.I.G., A.S.G., C.Z., C.M., T.A., C.C., T.P., M.N.R., V.C.N., C.C.A., B.I., C.C., M.l., M.V., D.V., B.V., P.N., P.S., P.B.Ş.M.,
U.M., P.M., D.C., M.M., P.I., P.P, Ţ.C., B.V., B.M., V.I., B.E., B.V., M.N., C.M.M., S.M., M.M., D.D., N.D., T.T., G.C.,
R.S., B.A.l., B.M.G., M.E., R.E., R.P.D., G.I.M., P.S., N.F.M. se coroborează cu înscrisurile aflate Ia dosarul cauzei -
dosarele de reconstituire, registrele cu procesele-verbale ale comisiilor, adresele, adeverinţele etc. - şi demonstrează în
final împrejurările de fapt în care au fost comise faptele ce formează obiectul acuzaţiilor penale formulate în prezenta
cauză.

În raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei coroborate cu declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, în fapt Înalta Curte
a reţinut următoarele:

În perioada 1990 - 1993 inculpata D.L. a fost economist principal, şef serviciu contabilitate, director adjunct şi director
general ale prefecturii, iar în perioada 19 mai 1993-17 noiembrie 1993 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul SC I. SRL Tg-
Jiu în calitate de economist, societatea comercial care la avut ca administrator pe inculpatul B.Ş.

Ulterior datei de 17 noiembrie 1993 inculpata D.L. a ocupat diferite funcţii în cadrul Prefecturii Gorj (şef serviciu, director,
secretar general), iar în perioada 03 ianuarie 2006-01 decembrie 2007 a ocupat funcţia de subprefect al Judeţului Gorj.

Inculpatul D.N., soţul inculpatei D.L., este avocat în cadrul Baroului Gorj, unde s-a înscris la data de 08 mai 2000.
Anterior, inculpatul D.N. a fost judecător în cadrul Judecătoriei Tg-Jiu - în perioada 01 septembrie 1986-14 septembrie
1990 şi în cadrul Tribunalului Gorj - în perioada 14 septembrie 1990-01 mai 2000.

Inculpata C.I. în perioada 19 iulie 1990 – 29 mai 2009 a ocupat mai multe funcţii în cadrul Prefecturii Gorj, respectiv
inspector învăţământ, inspector specialitate, şef birou, şef serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a
aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane.

Inculpatul B.Ş. a îndeplinit funcţia de consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, unde a fost angajat
iniţial cu contract individual pe durată determinată începând cu data de 28 iunie 2006. Ulterior, prin Ordinul Prefectului
nr. 144 din 23 aprilie 2008, contrasemnat de inculpata D.L. şi vizat pentru legalitate de inculpata C.I., inculpatul B.Ş. a
fost numit în funcţia publică de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior, iar dintre membrii comisiei de
examen a făcut parte şi inculpata C.I. - procesul-verbal din 21 aprilie 2008, persoană care de altfel a formulat şi o
recomandare pentru inculpat.

Înalta Curte a apreciat că aceste elemente faptice dovedesc dincolo de orice dubiu că între inculpaţii D.L., C.I. şi B.Ş. a
existat o relaţie de interdependenţă, iar în perioada activităţii infracţionale inculpaţii C.I. şi B.Ş. erau ierarhic subordonaţii
inculpatei D.L.

De altfel, acest fapt este confirmat şi de către martorul B.D. atunci când afirmă: „(..) Despre C. şi D. se cunoştea că sunt
funcţionari publici şi de aceea cred că dosarul privindu-i pe aceştia a fost verificat de membrii colectivului de lucru Gorj
(..). Regula în cazul terenurilor ocupate, era restituirea terenului în natură, chiar şi pe alt amplasament, respectiv pe raza
altor localităţi. Numai în mod excepţional se plăteau despăgubiri. Pentru cele două doamne - funcţionari publici -
propunerea a vizat restituirea terenului în natură pe alt amplasament, pe raza localităţii Tg. Jiu, întrucât terenurile din
comunele S. şi T. erau ocupate (..)".

Pe de altă parte, inculpatul G.I. a îndeplinit în perioada 2003-2007 funcţia de şef de Serviciu agricol-cadastru, iar
inculpata B.M. a îndeplinit funcţia de referent în cadrul Serviciului agricol-cadastru al Primăriei Municipiului Tg-Jiu, aşa
încât datorită atribuţiilor de serviciu ambii inculpaţi au fost ierarhic subordonaţi inculpaţilor D.L., C.I. şi B.Ş., iar inculpatul
S.R. a îndeplinit în perioada 1998-2009 funcţia de secretar al Primăriei Oraşului Turceni.

Cu referire la atribuţiile ce decurgeau ca urmare a funcţiilor deţinute în perioada de timp ce formează obiectul acuzaţiilor
penale, Înalta Curte a considerat că acestea clarifică pe deplin relaţiile de interdependenţă personală şi funcţională între
inculpaţi şi împrejurările în care au fost comise faptele penale, astfel:

Inculpata D.L. în calitate de subprefect al Judeţului Gorj, funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici avea ca atribuţii:

- asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în
calitate de secretar al comisiei judeţene;

13/30 Detalii jurisprudență

 - exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în
şedinţele lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi;

- contrasemnarea ordinelor prefectului în conformitate cu atribuţiile pe care le îndeplineşte în numele prefectului,

prevăzute în fişa postului;

- subordonată faţă de prefect şi superior pentru personalul din cadrul Instituţiei Prefectului;

- asigură conducerea operativă a personalului din cadrul Instituţiei Prefectului;

- control asupra personalului din cadrul instituţiei prefectului;

- superior pentru serviciile publice deconcentrate.

Inculpata C.I., în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative,
contenciosul administrativ şi resurse umane, avea printre sarcini şi îndatoriri:

- coordonarea activităţii privind verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi
resurse umane;

- exercitarea controlului de legalitate asupra actelor emise şi adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi
judeţene;

- reprezentarea Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, a Prefectului şi a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor Gorj, la instanţele de judecată;

- realizarea managementul resurselor umane a funcţiei publice şi funcţionarilor publici.

În privinţa verificării legalităţii actelor emise sau adoptate de autorităţile administraţiei publice locale:

- întocmeşte note de constatare şi note observatorii cu privire la deficienţele constatate în activitatea autorităţilor
administraţiei publice locale şi judeţene şi a secretarilor localităţilor pe care le transmite primarilor şi consiliilor locale
respective şi urmăreşte modul în care acestea acţionează pentru intrarea în legalitate;

- urmăreşte modul de îndeplinire de către secretarii unităţilor administrativ-teritoriale a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii,
cu privire la înaintarea actelor supuse verificării din punct de vedere al legalităţii şi a celorlalte atribuţii stabilite prin lege.

Cu privire la aplicarea legilor fondului funciar:

- organizarea, îndrumarea şi controlul activităţii funcţionarilor din cadrul compartimentului respectiv, conform atribuţiilor
ce le revin acestora din fişa postului;

- participarea Ia rezolvarea unor sarcini specifice fondului funciar, din punct de vedere juridic;

- efectuarea de deplasări în localităţi în vederea soluţionării unor scrisori şi contestaţii ale cetăţenilor în legătură cu
modul de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor;

- participarea de drept la şedinţele de lucru ale Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar.

În domeniul managementului funcţiei publice şi funcţionarilor publici:

- întocmirea lucrărilor şi asigurarea respectării procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor la nivelul instituţiei
şi autorităţilor locale, la solicitarea acestora;

- elaborarea planului anual de ocupare a funcţiilor publice pentru aparatul propriu de specialitate al prefectului,
prezentare spre analiză conducerii instituţiei şi înaintarea către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

- realizarea managementul funcţiei publice de secretar al municipiilor, oraşelor şi comunelor, în ceea ce priveşte
vacantarea şi încadrarea acestor funcţii, respectarea procedurii de eliberare din funcţie, organizarea şi desfăşurarea
concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii.

Inculpatul B.Ş. avea următoarele sarcini şi îndatoriri:

- realizarea sarcinilor ce revin Instituţiei Prefectului privind aplicarea legilor fondului funciar la localităţile repartizate şi
anume: Municipiul Tg.Jiu, oraşele Novaci, Turceni şi Ţicleni, comunele Alimpeşti, Bengeşti-Ciocadia, Crasna, Dăneşti,

14/30 Detalii jurisprudență

 Fărcăşeşti, Godineşti, Leleşti, Polovragi, Urdari şi Vladimir;

- verificarea propunerilor comisiilor locale de fond funciar sau după caz propunerilor primarilor, privind stabilirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, potrivit legislaţiei în domeniu;

- analizarea documentaţiilor depuse de comisiile locale, acordarea de sprijin şi consultanţă de specialitate pentru
completarea sau după caz, modificarea acesteia în vederea încadrării soluţiei în textul legii;

- întocmirea de procese-verbale de verificare a documentaţiilor şi dosarelor verificate şi analizate;

- prezentarea soluţiei analizei prin referat semnat de grupul tehnic, comisiei judeţene de fond funciar;

- răspundea de legalitatea soluţiilor propuse;

- participarea la şedinţele comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor;

- îndrumarea şi verificarea, potrivit competenţelor legale, a activităţii comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor şi propunerea de măsuri ce se impun comisiei judeţene sau preşedintelui acesteia;

- efectuarea controlului tematic la nivelul comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, în baza tematicii de control stabilită pe linia aplicării legilor proprietăţii funciare;

- urmărirea punerii în aplicare de către comisiile locale a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile comisiei judeţene;

- prezentarea lunară a situaţiei privind stadiul aplicării legilor fondului funciar la nivelul localităţilor repartizate, problemele
ce se ridică şi măsurile propuse.

Prin ordinul prefectului nr. 334 din 27 noiembrie 2006, începând cu data de 03 noiembrie 2006, s-a actualizat Colectivul
de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la pct. 9
fiind menţionat inculpatul B.Ş. ca reprezentant al Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj.

Din Anexa Ia Ordinul Prefectului rezultă că inculpatul B.Ş. făcea parte din grupul tehnic de analiză a dosarelor având ca
responsabilităţi verificarea propunerilor comisiei locale de fond funciar sau, după caz, propunerile primarilor, pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, potrivit legislaţiei în domeniu; analizarea
documentaţiilor depuse de comisiile locale, acordarea sprijinului şi consultanţă de specialitate pentru completarea lor
sau, după caz, modificarea acesteia în vederea încadrării soluţiei în textul legii; întocmirea de procese-verbale de
verificare a documentaţiilor şi dosarelor verificate şi analizate; prezentarea soluţiei analizei prin referat semnat de grupul
tehnic, comisiei judeţene de fond funciar şi răspundea de legalitatea soluţiilor propuse.

În calitate de membru al grupului tehnic de verificare în teren, acelaşi inculpat avea ca responsabilităţi sprijinirea
comisiilor locale în organizarea activităţii pentru analiza cererilor depuse pe Legea nr. 247/2005, analizarea acestora şi
stabilirea soluţiei legale; urmărirea stadiul aplicării Legii nr. 247/2005 şi obţinerii titlurilor de proprietate pentru suprafeţele
validate, în special pentru terenurile forestiere; verificarea respectării prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată şi
modificată, constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni, potrivit Ordinului emis de Prefectul Judeţului Gorj în
acest sens.

Inculpatul răspundea în mod direct de localităţile Tg. Jiu şi Turceni din 20 noiembrie 2006, după cum rezultă din situaţia
nominală a personalului din cadrul structurii de specialitate repartizate pentru exercitarea atribuţiilor privind aplicarea
dispoziţiilor legilor pentru retrocedarea proprietăţilor şi impulsionarea aplicării Legii nr. 247/2005 de către comisiile locale
de fond funciar întocmită de Serviciul Verificarea Legalităţii a Aplicării Actelor Normative, Contenciosul Administrativ şi
urmărirea Aplicării Actelor cu Caracter Reparatoriu.

Inculpatul G.I. - şef de Serviciu agricol-cadastru, ce avea ca principală sarcină coordonarea procesului de aplicare a
legilor fondului funciar pentru reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate al terenurilor agricole şi forestiere de
pe raza Municipiului Tg.Jiu, a avut următoarele sarcini şi îndatoriri:

- aplicarea prevederilor legilor fondului funciar privind retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere;

- asigurarea planificării zilnice şi lunare a funcţionarilor din subordine în vederea asigurării lucrărilor la termenele
prevăzute de legile fondului funciar;

- asigurarea evidenţa corespondenţei zilnice care este repartizată pentru soluţionare serviciului agricol-cadastru;

15/30 Detalii jurisprudență

 - asigurarea depunerii şi verificării documentaţiilor pentru validarea sau invalidarea dreptului de proprietate la Comisia
Judeţeană Gorj, pentru aplicarea legilor fondului funciar;

- asigurarea permanenţei legăturii cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj şi Comisia Judeţeană.

Inculpata B.M., referent în cadrul Serviciului Agricol şi Cadastru al Primăriei Municipiului Tg. Jiu, avea următoarele
sarcini şi îndatoriri:

- aplicarea prevederilor legilor fondului funciar privind retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere;

- identificarea, măsurarea şi punerea în posesie a suprafeţelor agricole şi forestiere;

- întocmirea de procese-verbale de punere în posesie a proprietarilor de teren cu respectarea prevederilor legale;

- întocmirea documentaţia în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile agricole .şi forestiere în termenele
stabilite de legile fondului funciar;

- putea refuza întocmirea unei documentaţii pentru eliberarea titlului de proprietate dacă documentele nu erau cele
legale;

Inculpatul S.R., secretar al Primăriei Oraşului Turceni avea ca atribuţii de serviciu:

- răspunderea cu privire la legalitatea actelor emise de Primărie împreună cu organele de specialitate;

- asigurarea efectuării lucrărilor de secretariat;

- răspundea efectiv de aplicarea Legii nr. 18/1991 modificată şi actelor emise din Primărie din punct de vedere juridic;

- conducea activitatea registrului agricol.

Pentru responsabilităţile avute în domeniul funciar, prin ordinul Prefectului nr. 15 din 25 ianuarie 2007 s-a acordat sporul
lunar de dificultate în procent de până la 50% din salariul de încadrare a salariaţilor din cadrul structurii de specialitate a
instituţiei prefectului, implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, structură din care au făcut parte şi
inculpaţii D.L., C.I. şi B.Ş.

În contextul acestor interdependenţe funcţionale şi personale, Înalta Curte reţine:

Prin ordinul Prefectului Judeţului Gorj nr. 23 din 30 ianuarie 1996 numitele A.L., C.M. şi D.A. - persoane înscrise în
Anexa 19 întocmită de Comisia locală Borăscu - au dobândit calitate de acţionari la SC T. SA, motive pentru care li s-au
calculat valoarea acţiunilor la care aveau dreptul în funcţie de întinderea dreptului reconstituit şi de grupa de fertilitate a
terenurilor de pe raza localităţii.

Anexa 19 nu a cuprins adnotarea conform căreia „din suprafaţa de 0,50 ha, 0,10 ha s-ar afla pe raza comunei Borăscu,
iar diferenţa de 0,40 ha, pe raza comunei Turceni”. Această adnotare a fost efectuată de către martorul B.A., care a
declarat că el a făcut-o în anul 1996, dar pe un exemplar al anexei destinat I.A.S.-ului după emiterea Ordinului
Prefectului, exemplar ce poartă şi semnătura şi avizul societăţii respective, iar suprafaţa respectivă făcea parte din
Registrul agricol pentru autorul P.C. şi se referă la fiica acestuia P.A. devenită ulterior D.A.

Aşa cum s-a arătat mai sus, martorului B.A. şi-a circumstanţiat declaraţiile în faţa Înaltei Curţi într-un mod „plastic": Este
adevărat că aceasta cuprindea şi o completare de mână, însă aceea era situaţia la momentul respectiv, făceam totul ca
să fie bine. „(..) Este adevărat că mama inculpatului D. este bunica soţiei mele (..)".

Realitatea faptică a înscrisurilor dosarului şi a celor declarate de către martorul B.A. au fost însă confirmate de martorul
P.I. în faţa Înaltei Curţi: „Sunt frate cu P.P., iar sora mea D.A. este decedată de opt ani, respectiv din data de 16
decembrie 2005. Am formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile din com. Borăscu, jud.
Olt, însă până în prezent nu am obţinut titlul de proprietate. Noi am fost patru fraţi - eu, P.P., A.D. şi C.E., care este
decedată, de cea 15 ani. „(..) Eu personal m-am ocupat să scot de la Arhivele Statului care atestau dreptul de
proprietate al tatălui, meu – P.C. Sora mea D.A. nu a depus personal o cerere pentru reconstituirea dreptului de
proprietate (..) înainte de declanşarea acestui proces nu i-am cunoscut pe soţii D.N. şi D.L.” şi de către martorul P.P.:
„Eu sunt fratele lui A.P. (D.). (..) Există o cerere a unei persoane care are acelaşi nume ca sora mea A.D. De asemenea,
am auzit că în baza cererii formulată de această persoană, pe care nu o cunosc, au intrat în posesia terenurilor,
primarul, secretarul şi alţii asemenea (..). Anterior prezentei cauze nu i-am cunoscut pe numiţii D.L. şi D.N.".

16/30 Detalii jurisprudență

 După cca. 6 ani, în data de 09 octombrie 2002, inculpata D.L. s-a deplasat la Primăria Turceni unde a predat inculpatul
S.R. - secretarului Primăriei Turceni, cererea formulată în numele soţului său - inculpatul D.N., dar prin care a solicitat să
i se elibereze o adeverinţă din care să rezulte că „suprafaţa de teren de 0,50 ha ce a fost validată prin ordinul Prefectului
nr. 23 din 30 ianuarie 1996, ca fiind în I.A.S. Turceni, este actualmente ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei
Turceni, adeverinţa fiindu-i necesară la Primăria Tg. Jiu".

La data de 22 octombrie 2002, Primăria Turceni a emis adeverinţa prin care se atestau fapte şi împrejurări
necorespunzătoare adevărului, respectiv că inculpatul D.N., moştenitorul defunctei D.A., prin ordinul Prefectului nr. 23
din 30 ianuarie 1996, i-a fost validată ca fiind în I.A.S. Turceni, suprafaţa de 0,40 ha actualmente ocupată de groapa de
cenuşă a Termocentralei Turceni, adeverinţă eliberată pentru a-i folosi inculpatul D.N. la Primăria Tg.Jiu.

Această adeverinţă a fost eliberată, deşi nu are la bază niciun document din care să ar rezulta că D.A. ar fi deţinut
terenuri pe raza oraşului Turceni ori că cei 0,40 ha de teren s-ar afla sub groapa de cenuşă a Termocentralei.

Potrivit înscrisurilor aflate în dosar, sub groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni nu s-au aflat niciodată terenuri ce au
aparţinut SC T. SA (fostul I.A.S.), întrucât terenul a fost expropriat de la C.A.P. Turceni, Primăria Turceni şi Inspectoratul
Silvic Dolj prin Decretul prezidenţial nr. 193 din 25 septembrie 1974 şi respectiv H.C.M. din 18 mai 1974, iar declaraţiile
martorilor nu pot schimba o realitate consemnată prin înscrisuri, aşa cum a încercat apărarea.

După cca. 3 ani, la data de 30 august 2005 inculpatul D.N. a solicitat Comisie locale Turceni să-i reconstituie dreptul de
proprietate cu privire la suprafaţa de 0,40 ha în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 şi art. 10 alin. (2)
din H.G. nr. 890/2005.

Prin adresa din 04 octombrie 2005, care a fost concepută şi semnată de inculpatul S.R. în numele Comisiei locale de
fond funciar Turceni s-a comunicat Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a Municipiului Tg. Jiu
că „(..) datorită faptului că nu se poate retroceda fizic terenul solicitat, din lipsă de teren disponibil, (..) vă rugăm, în limita
posibilităţilor, să reconstituiţi dreptul de proprietate solicitat de susnumit”.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de către martorul B.I., ce a semnat adeverinţa în locul primarului: „La nivelul anului
2005 ocupam funcţia de viceprimar al oraşului Turceni (..) semnarea acestei adeverinţe mi-a fost solicitată de către
secretarul primăriei de la acea vreme, care se numea S.R. (..) iniţial am refuzat, aşteptând sosirea primarului, însă spre
finalul programului am analizat împreună cu secretarul documentele care stăteau la baza emiterii adeverinţei. Aceste
documente aveau referire la o suprafaţă de teren despre care se afirma că se află pe raza oraşului Turceni, în zona
„Gropii de cenuşă", observând documente ce emanau de la comuna Borăscu şi aveau referire cu dl. D.N. De asemenea,
printre documentele prezentate de către secretar exista şi o adeverinţă emisă în anul 2002, care avea un conţinut
asemănător, adeverinţă care era semnată chiar de primar. Acestea au fost circumstanţele în care am fost de acord să
semnez adeverinţa. Nu-mi aduc aminte cu exactitate dacă era scris în cerere ori aşa mi-a spus secretarul, însă în mod
cert urgenţa mi s-a explicat prin aceea că adeverinţa era necesară pentru a fi depusă la Primăria Tg. Jiu, la Comisia de
Fond Funciar, practic prin adeverinţă noi confirmam că nu avem suprafaţa disponibilă solicitată şi probabil dl. D.
intenţiona să obţină această suprafaţă pe raza localităţii Tg Jiu. Din ceea ce cunosc de la Comisia de fond funciar,
întrucât eu nu m-am deplasat în teren, am înţeles că dl. D. ar fi avut o suprafaţă în acea zonă, aspecte care reieşeau din
documentele analizate şi din câte îmi amintesc exista un ordin al prefectului, prin care se confirma existenţa unei
suprafeţe de 5000 m pătraţi. Arăt că aceste documente nu erau de la noi, ci au venit de la Primăria Borăscu, aşa cum de
fapt era situaţia şi în alte cazuri în care era vorba de cetăţeni din alte localităţi (străinaj) (..) documentaţia examinată
pentru care am semnat adeverinţa ar fi fost discutată în comisia locală, arăt că într-adevăr această documentaţie a fost
discutată în comisia locală".

Ulterior, la data de 16 septembrie 2005, inculpata D.L., a depus personal cererea - întocmită şi semnată cu numele
soţului său D.N. - prin care a solicitat să se aprobe transferul suprafeţei de teren din localitatea Turceni - fostul I.A.S.
aflată sub groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni şi să i se reconstituie dreptul de proprietate pe raza
administrativă a Municipiului Tg. Jiu.

La data de 28 noiembrie 2005 această cerere a fost repartizată spre soluţionare de către inculpatul G.l. inculpatei B.M. -
lucrarea din 25 noiembrie 2005. Potrivit declaraţiei sale din faţa Înaltei Curţi, inculpatul G.l. confirmă faptul că la
momentul respectiv, în timpul unui control efectuat de prefectură, a aflat de la martorul D.C. - membru al Comitetului de
lucru, că D.N. era soţul subprefectului D.L. Acestea aspecte relatate de către Inculpatul G.l. confirmă în fapt modalitatea
de acţiune a inculpatei D.L., subprefect al judeţului ia acel moment, care după ce a scris personal cererea în numele
soţului său, s-a deplasat personal la primărie, primărie la care ulterior s-a efectuat un control tocmai de cei aflaţi în
subordinea sa directă şi tocmai la compartimentele de care răspundea personal (a se vedea atribuţiile de serviciu la care

17/30 Detalii jurisprudență

 s-a făcut referire mai sus).

La data de 07 decembrie 2005, Comisia locală Tg. Jiu a comunicat inculpatului D.N. condiţiile impuse de lege pentru
astfel de cereri, respectiv faptul că se iau în considerare suprafeţe de teren aduse în cooperativă, preluate de acestea în
baza unor legi speciale sau cele preluate de stat, respectiv suprafaţa de teren ce rezultă din actele de proprietate, cartea
funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele
cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii ale martorilor ce-i recunosc că sunt proprietari, vecini sau
moştenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea, certificat de moştenitor, hotărâre
judecătorească dacă există, în toate cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului în cazul moştenitorilor,
precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat - toate documente stabilite
de art. 11 alin. (2), (3), (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005, precum şi declaraţia prevăzută de art. 10
alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, referitoare la suprafaţa de teren atribuită sau deţinută efectiv
în una sau mai multe localităţi de la un singur sau mai mulţi autori.

Aceste precizări au fost consemnate în adresă, aspecte de altfel confirmate şi martorii F.C., R.B., U.E. şi inculpatul I.G.

Ulterior în cursul anului 2007, inculpata D.L., când ocupa funcţia de subprefect al judeţului, i-a solicitat inculpatului G.l.
să înainteze Comisiei judeţene Gorj propunerea de validare pentru suprafeţele de teren solicitate de soţul său, inculpatul
D.N.

În aceste împrejurări, dată fiind funcţia ocupată de către inculpata D.L., deşi cunoştea că documentaţia depusă era
incompletă şi că nu corespunde cerinţelor legale (este peste orice evidentă că lipsesc actele care dovedeasc
proprietatea - carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, evidentele cooperativei, registrul agricol de la
data intrării în cooperativă etc, precum şi cele necesare pentru stabilirea filiaţiei - certificat de naştere, certificat de deces
al autorului etc), inculpatul G.I. a supus dezbaterii Comisiei locale Tg. Jiu cererea inculpatului D.N. şi astfel în şedinţa de
lucru a Comisiei locale din 04 iulie 2007 s-a propus validarea Anexei 27 la Legea nr. 247/2005 pentru defuncta D.A. şi
moştenitor D.N. pentru 0,2000 ha „între J." deoarece ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege - art. 9 alin. (4) din
Legea nr. 18/1991, art. 6 alin. (13) şi alin. (14) din Legea nr. 1/2000 şi art. 11 din Normele metodologice pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor aprobate prin H.G. nr. 890/2005.

La 11 iulie 2007 Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Tg. Jiu a solicitat Comisiei judeţene Gorj validarea
Anexei 27 pentru suprafaţa de 2,2003 ha şi punerea la dispoziţia Comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de
proprietate în favoarea persoanelor menţionate în Anexa 27 în care la poziţia nr. 7 figura şi inculpatul D.N.

Toate acestea sunt dovedite atât din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă al Comisiei locale, din nota de prezentare şi
cererea de trecere a suprafeţei de 2,2003 ha în domeniul privat al statului, şi sunt confirmată de martorii C.F., J.G., U.E.,
R.B.I., M.C., V.I., Î.I., precum şi de inculpaţii G.I. şi B.M.

Cu toate acestea, contrara ceea ce s-a menţionat în adeverinţa eliberată, inculpatul G.I. a declarat în faţa Înaltei Curţi că
„(..) pentru acordarea amplasamentelor nu era nevoie de acte de filiaţie. O primă ipoteză este aceea în care
reconstituirea dreptului de proprietate, datorită lipsei la nivel local a terenului, se face direct pe localitate ce deţine
rezerva. O altă ipoteză vizează ca în cazul de faţă, schimbarea amplasamentului deşi titlu vizează o altă zonă. În acest
ultim caz nu este nevoie decât de transfer de anexă, anexa de la nivel local este transferată la Tg. Jiu”, dar apoi
menţionează că „(..) doamna secretar al comisiei locale U.E. a întocmit o adresă tip, cu acelaşi conţinut şi acelaşi număr
de înregistrare, care a fost expediată la toţi petiţionarii pe Legea nr. 247/2005", precizări evaluate ca nefiind conforme cu
realitatea faptică atât din perspectiva trecerii timpului, dar şi datorită celor consemnate în hotărârile instanţelor de fond.
De altfel, este dincolo de orice îndoială că declaraţiile tuturor inculpaţilor au fost influenţate de ceea ce s-a apreciat de
către instanţele de fond, în cele două cicluri procesuale.

După înaintarea propunerii de validare de către Comisia locală Tg.Jiu, inculpatul B.Ş. a întocmit şi referatul din 12 iulie
2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
de către Comisia locală Tg-Jiu în care a consemnat date nereale respectiv: că sunt îndeplinite condiţiile legale
propunând validarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,2003 ha teren agricol pe Anexa 27 pentru un număr
de 7 poziţii.

Comisia Judeţeană Gorj, în şedinţa din 13 iulie 2007 a validat în unanimitate propunerea Comisiei locale privind Anexa
27 pentru suprafaţa de 2,2003 ha, procesul-verbal fiind semnat de inculpata C.I., iar ulterior a fost adoptată hotărârea nr.
4728 prin care s-a constatat trecerea suprafeţei de 2,2003 ha teren agricol, supusă restituirii, din domeniul public al
statului în domeniul privat al statului şi punerea sa la dispoziţia Comisie locale şi s-a validat propunerea Comisiei locale

18/30 Detalii jurisprudență

 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,2003 ha, teren agricol, corespunzător persoanelor
înscrise în tabelul Anexa nr. 27.

Întradevăr, înscrierea inculpatului D.N. în Anexa nr. 27 a fost nelegală, deoarece această anexă trebuia să cuprindă
persoane fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol,
în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cărora li se restituie în natură suprafeţe agricole, pe raza
documentelor care atesta fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, calitate pe care nici inculpatul D.N. sau autoarea acestuia nu au avut-o. Apărarea
nu a prezintat niciun document care să infirme acesta concluzie ce se desprinde din interpretarea normelor legale.

Cu toate acestea, inculpatul D.N. a fost pus în posesie cu suprafaţa de 0,2000 ha în punctul „între J." la data de 04
octombrie 2007 conform procesului-verbal de punere în posesie, iar la data de 09 octombrie 2007 s-a emis titlul de
proprietate titlu semnat pentru subprefect de inculpata C.I.

În acelaşi mod, la solicitarea inculpatei D.L., inculpaţii B.Ş., G.I. şi B.M. au întocmit nelegal o serie de înscrisuri şi astfel
inculpatului D.N. i-a mai fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,1300 ha în punctul „P.", deşi
Comisia locală de fond funciar Tg. Jiu nu a dezbătut o asemenea cerere şi nu propus Comisiei judeţene validarea
dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 4,2362 ha ce a inclus şi suprafaţa acordată inculpatului D.N.

Astfel, la data de 08 noiembrie 2007, prin nota de prezentare Primăria Tg. Jiu - Comisia locală de aplicare a legilor
fondului funciar a solicitat Comisiei judeţene să valideze Anexa 3 referitoare la o suprafaţă totală de 4,2362 ha şi s-a
precizat că solicitanţii ar îndeplinii condiţiile prevăzute de lege.

Prin referatul din 30 noiembrie 2007 întocmit de inculpatul B.Ş. s-a propus, contrar prevederilor legale, Comisiei
judeţene validarea suprafeţei de 4,2362 ha, care includea şi suprafaţa de 0,1300 ha, deoarece nu existau acte
doveditoare.

În aceste condiţii, Comisia judeţeană Gorj a adoptat hotărârea din 30 noiembrie 2007 prin care la poziţia 9 a validat
această suprafaţă, care a inclus şi cei 0,1300 ha în punctul „P." acordaţi inculpatului D.N.

Prin procesul-verbal din 12 decembrie 2007 inculpatul D.N. a fost pus în posesie cu suprafaţa de 0,1300 ha în punctul
„P.", iar la data de 12 decembrie 2007 Comisia judeţeană Gorj a emis titlul de proprietate prin care i s-a reconstituit
dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,1300 ha.

Încă înainte să ajungă în proprietatea sa, pentru a-şi asigura foloasele urmărite cu ocazia luării rezoluţiei infracţionale
primare, inculpatul D.N. a efectuat diligente prin intermediul inculpatului B.Ş. pentru înstrăinarea terenurilor cu care urma
să fie „împroprietărit". Din această perspectivă concluzia Înaltei Curţii este că în mod indubitabil s-a petrecut o
„împroprietărire”, a inculpatului D.N. şi nicidecum o reconstituirea a dreptului de proprietate ce ar fi aparţinut
antecesorilor săi, practic - prin activitatea inculpaţilor - un act de samavolnicie al comuniştilor a fost înlocuit cu un alt act
de samavolnicie, însă al unor funcţionari obligaţi de lege şi de atribuţiile de serviciu să asigure o repunere în drepturi a
celor deposedaţi de proprietăţile funciare.

Date fiind cele mai sus expuse, Înalta Curte consideră eronate aprecierile instanţei de fond ce s-au referit la procedură a
atribuirii inculpatului D.N. a terenurilor de 2.000 mp în pct. „Între J." şi de 1.300 mp în pct. "P." din municipiul Tg.Jiu prin
compensare, întrucât această compensare a fost ultimul moment al activităţii infracţionale, de concretizare a rezoluţiiei
infracţionale primare, ce a urmărit împroprietărirea familiei D. cu terenuri pe raza localităţii unde domiciliau, respectiv în
municipiul T. J.

În acest punct al analizei sale, Înalta Curte a arătat că aprecierile instanţei de fond potrivit cărora neîndeplinirea
condiţiilor de legalitate - cu referire la compensare - nu poate conduce implicit şi la reţinerea de fapte penale sunt
corecte, dar au fost evaluate eronat, întrucât judecătorul fondului a pornit în analiza sa de la rezultat, şi nu de la cauze.

De altfel, în opinia Înaltei Curţi a fost în sensul că soluţia judecătorului fondului - în ambele cicluri procesuale - era
previzibilă încă din momentul argumentării schimbărilor de încadrare juridică, practic fiind realizată o confuzie între
rezultatul activităţii infracţionale şi obiectul activităţii infracţionale, toate cu repercusiuni asupra interpretării probatoriului
şi evident asupra soluţiei pronunţate.

Aşadar, înainte de reconstituirea dreptului de proprietate pe terenurile din municipiul Tg.Jiu inculpatul B.Ş. l-a contactat
pe martorul G.I.M. şi s-au deplasat în municipiului Tg. Jiu pentru a-i arăta amplasamentul mai multor terenuri, printre
care şi terenul ce a făcut ulterior obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 02 iunie 2008. La data de 18
august 2007, martorul G.I.M. l-a împuternicit pe socrul său R.D.P. pentru ca în numele său şi pentru el să cumpere un

19/30 Detalii jurisprudență

 teren pe raza judeţului Gorj. Ulterior, la data de 13 noiembrie 2007 s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-
cumpărare prin care inculpatul D.N. se obliga să vândă martorului G.I.M., terenul proprietatea sa, situat în extravilanul
Municipiului Tg.Jiu, Judeţul Gorj, în suprafaţă de 2000 mp, arabil, tarlaua 97, parcela 41, teren dobândit prin
reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate din 09 octombrie 2007, preţul promisiunii fiind de
1.000 RON.

Cu privire la inculpata C.I., Înalta Curte a reţinut că în mod corect Curtea de Apel a precizat că deşi, se face vorbire de 2
suprafeţe şi anume, suprafaţa de 2101 m.p. în punctul „Dealul T." şi 630 mp în punctul „P.", în realitate sunt 3 suprafeţe
de teren pentru care s-au adoptat 3 hotărâri ale Comisiei judeţene, mai exact hotărârea Comisiei judeţene din 06 iulie
2007 pentru suprafaţa de 1401 mp, hotărârea Comisiei judeţene din 21 septembrie 2007 pentru 700 mp, ambele cu
referire la punctul „Dealul T.", în total 2101 mp, la care se adaugă hotărârea Comisiei judeţene din 30 noiembrie 2007
privind suprafaţa de 630 mp în punctul „P.", hotărâre prin care i s-a reconstituit şi inculpatului D.N., în acelaşi punct „P."
suprafaţa de 0,1300 ha.

Pentru atribuirea acestor suprafeţe de teren inculpata C.I., folosindu-se de funcţiile sale, a acceptat documentaţii
incomplete, falsificate cu privire la atribuirea, prin compensare, a unor terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu, în locul
altor terenuri de pe raza comunei Scoarţa în favoarea fiului său, N.F.M., pentru suprafeţele menţionate, deşi nu se
îndepliniseră condiţiile legale potrivit Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000, Legii nr. 247/2005 şi H.G. nr. 890/2005, precum
şi cele vizând Normele metodologice de aplicare a acestor acte normative, aşa cum au fost precizate mai înainte.

În acest sens, inculpata C.I. a depus Ia Comisia locală de fond funciar Târgu Jiu o copie de pe cererea tatălui său, C.V.,
solicitând să fie pus în posesie-pe raza municipiului Târgu Jiu, ataşând la cerere hotărârea Comisiei judeţene din 20
septembrie 1991 prin care se stabilea dreptul de proprietate al moştenitorilor lui C.I. şi anume, C.V., tatăl inculpate. Prin
această hotărâre, a fost validată o diferenţă de 2757 mp, autor de rol fiind C.I., diferenţă pentru care Primăria Scoarţa
avea posibilitatea să-i reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, aşa cum declară şi semnează
primarul şi secretarului primăriei în procesul verbal întocmit la faţa locului, cu data de 18 februarie 2010. Cum Primăria
pe raza căreia a fost validată această suprafaţă, dispunea de teren, într-o atare situaţie nu trebuia să-i fie atribuit acest
teren prin compensare din comuna Scoarţa în municipiul Târgu Jiu.

Ulterior, N.F.M. a fost pus în posesie cu suprafeţele de 0,2101 ha în punctul „Dealul T.", conform titlului de proprietate
din 15 ianuarie 2008, precum şi cu suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „P." conform titlului de proprietate din 12
decembrie 2007.

Titlul de proprietate din 12 decembrie 2007 avea menţionat ca titular şi pe C.V., dar a fost modificat ca urmare a adresei
din 16 ianuarie 2008 a Primăriei Târgu Jiu şi ca urmare a rămas titular doar N.F.M., fiul inculpatei. Această modificare a
avut la bază declaraţia inculpatei C.I. în care precizează că atât ea cât şi celălalt fiu al său, N.Ş.D., sunt de acord cu
emiterea titlului de proprietate pentru N.F.M.

În ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor lui C.I. respectiv, C.V. şi N.F.M., pentru suprafaţa de
0,0630 ha pentru care a fost dată hotărârea Comisiei judeţene din 30 noiembrie 2007, ce a validat propunerea Comisiei
locale Târgu Jiu de fond funciar, hotărâre semnată de inculpata C.I. în calitate de secretar al Comisiei judeţene, este cert
că acea hotărâre a fost adoptată fără ca propunerea să fie discutată în Comisia locală, neexistând niciun proces-verbal
în acest sens. Mai mult, în acord cu cele reţinute de Curtea de Apel, se constată că nu a fost respectată procedura
prevăzută de lege privind atribuirea prin compensare a unor terenuri, în cazul în care persoana îndreptăţită la
reconstituire nu poate fi pusă în posesie din cauza deficitului de teren din acea comună şi se impune atribuirea într-o altă
localitate sau oraş, mai exact, documentaţia depusă nu a cuprins toate actele prevăzute de art. 10 alin. (2) din H.G. nr.
890/2005, printre care dovada calităţii de moştenitor a lui C.I. pentru N.F.M., şi nici nu a existat o cerere de reconstituire
adresată organului local Târgu Jiu.

Atribuirea nelegală este atât de evidentă încât cele două titluri de proprietate menţionate dar şi procesele-verbale de
punere în posesie a celor trei hotărâri ale Comisiei judeţene, precum şi toate actele ce au avut legătură cu aceste titluri,
au fost anulate în urma acţiunilor civile formulate.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu - irevocabilă prin decizia civilă nr. 541
din 10 martie 2010 a Tribunalului Gorj s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul - Primarul Municipiului Târgu
Jiu, în calitate de preşedinte al Comisiei locale Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 împotriva pârâţilor N.F.M.,
Comisia locală Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991
şi s-a constatat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate din 12 decembrie 2007 şi din 15 ianuarie 2008, a HCJ nr.
4719 din 06 iulie 2007, HCJ nr. 4804 din şi HCJ nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, precum şi a proceselor-verbale de

20/30 Detalii jurisprudență

 punere în posesie din 11 ianuarie 2008, toate, privind pe numitul N.F.M., fiul inculpatei C.I.

În opinia Înaltei Curţi, rezultă fără dubiu că în calitatea pe care o avea, de şef al Serviciului de verificarea legalităţii
actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul Instituţiei Prefectului judeţul
Gorj şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj,
inculpata C.I. a participat efectiv la şedinţele Comisiei judeţene Gorj şi a votat pentru reconstituirea dreptului de
proprietate în favoarea fiului său N.F.M.

De asemenea, rezultă că inculpata C.I. l-a determinat pe inculpatul B.Ş. - angajat cu perioadă determinată în cadrul
Instituţiei Prefectului judeţul Gorj, membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru
stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, subordonat direct - să intervină în procedura obţinerii
titlului de proprietate asupra unor terenuri din municipiul Târgu Jiu în favoarea fiului său, N.F.M., la persoanele cu
responsabilităţi şi atribuţii directe în acest sens. Astfel, inculpatul B.Ş. i-a determinat pe inculpaţii G.l. şi B.M. - membri ai
Comisiei locale Târgu Jiu, şef Serviciu Agricol şi Cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, respectiv referentă - să
supună dezbaterii Comisiei locale Târgu Jiu cererile formulate de inculpată pentru fiul său N.F.M., deşi nu avea dreptul
la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a municipiului Târgu Jiu.

Pentru a-i determina pe inculpaţii G.l. şi B.M. să înainteze propunerile de validare privind reconstituirea dreptului de
proprietate asupra unor suprafeţe de teren din rezerva Comisiei locale de fond funciar Tg-Jiu, inculpata C.I. nu înainta
Comisiei judeţene propunerile Comisiei locale Tg. Jiu, fapt pentru care primarul Municipiului Tg. Jiu - martorul F.C. - i-a
atras atenţia inculpatului G.l. în sensul că există întârzieri nejustificate în procedura de reconstituire a dreptului de
proprietate pentru cetăţenii care au formulat cereri.

Tot ca urmare a acestor îndemnuri şi presiuni, inculpatul B.Ş. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice documente în
scopul demersului ca N.F.M. să dobândească terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu.

De asemenea, inculpata l-a mai determinat pe inculpatul B.Ş. să întocmească referate cu conţinut fals prin care să
propună Comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său pe raza municipiului
Târgu Jiu, şi a cerut acestuia să obţină de la Primăria Scoarţa o adresă din care să rezulte contrar adevărului, că
Primăria Scoarţa nu dispune de teren pentru a-i reconstitui dreptul de proprietate, şi a mai solicitat inculpaţilor B.Ş. şi G.l.
să propună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „P." fără ca în Comisia locală
să se fi discutat o astfel de propunere, iar după emiterea titlurilor de proprietate, inculpata C.I. a solicitat modificarea
acestora, în sensul ca în conţinutul acestor acte să fie menţionat fiul său, N.F.M., deşi aceasta nu era persoana
îndreptăţită la reconstituire.

Faptele inculpaţilor B.Ş. şi G.l. au fost materializate şi în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21
septembrie 2007, din 30 noiembrie 2007, precum şi în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi
din 08 noiembrie 2007, care au atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că ar fi îndeplinite
condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui N.F.M., deşi acestea nu erau îndeplinite.
Aceste situaţii concrete, sunt confirmate de declaraţiile inculpaţilor B.Ş. şi G.l.

Într-adevăr, declaraţia inculpatului G.l. este edificatoare, în care se precizează: „(..) având în vedere funcţia doamnei
C.I., dar şi rugăminţile domnului B.Ş. care îmi spunea că nu mai poate suporta presiunile doamnei C., i-am cerut
doamnei B.M. să promoveze dosarul (..). Am întrebat-o pe doamna B. ce este cu aceste modificări şi dânsa mi-a
recunoscut că a modificat atât procesul verbal cât şi Anexa 29 la solicitarea domnului B.Ş. care i-a transmis că nu mai
suportă presiunile doamnei C. şi i-a cerut să promoveze cât mai repede dosarul spre validare".

În aceste împrejurării, în raport cu starea de fapt prezentată, Înalta Curte a reţinut că în cursul anului 2007, inculpatul
G.l. - şef al Serviciului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Tg-Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar
Tg. Jiu, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N. şi a lui N.F.M.
(fiului inculpatei C.I.), sens în care a întocmit şi semnat notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi
din 08 noiembrie 2007 prin care atestat că ar există documentele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate
în favoarea învinuitului D.N. şi a fiului învinuitei C.I., N.F.M., note care au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei
judeţene prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate, deşi nu a propus comisiei locale analizarea cererilor de
reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „P." pentru inculpatul D.N. şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi
0,0700 ha în punctul „Dealul T." pentru fiul inculpatei C.I. şi astfel că a prejudiciat Primăria Municipiului Tg. Jiu şi facilitat
obţinerea unor avantaje patrimoniale pentru coinculpaţi.

De asemenea, s-a reţinut în cursul anului 2007 inculpata B.M. - referent în cadrul Serviciului agricol şi cadastru al
Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu - a întocmit documentaţia pentru

21/30 Detalii jurisprudență

 reconstituirea dreptului de proprietate atât în favoarea fiului inculpatei C.I., N.F.M., cât şi a inculpatului D.N., ocazie cu
care a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată, a falsificat procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale Tg. Jiu
din 06 iunie 2007 şi Anexa 29 în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.l.l." cu suprafaţa de
0,1756 ha şi a adăugat pe autorii învinuitei C.I., respectiv pe defunctul „C.I." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401
ha, iar ulterior a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 0,1401 ha, iar apoi a propus Comisiei locale şi a votat
în sensul validării dreptului de proprietate în favoarea celor două persoane, însă nu a propus Comisiei locale analizarea
cererilor de reconstituire pentru inculpatul D.N. şi pentru fiul inculpatei C.I., şi astfel a facilitat obţinerea unor avantaje
patrimoniale celor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate şi prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. iu
cu suma totală de 90.755 euro.

Cu privire la inculpata C.I. - şef serviciu în cadrul Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, a Aplicării Actelor Normative,
Contenciosul Administrativ şi Resurse Umane din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, membru al Comisiei
Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj - corespunzător a ceea ce a menţionat
şi instanţa de fond, se reţine că în cursul anului 2007 i-a determinat pe inculpaţii B.Ş., G.l. şi B.M. să întocmească
documentaţia necesară cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete şi falsificate, respectiv să ateste
fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie
2007 şi din 30 noiembrie 2007, respectiv în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08
noiembrie 2007, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea
fiului său N.F.M. şi pentru inculpatul D.N., să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei de fond funciar Tg. Jiu din
06 iulie 2007 şi Anexa 29, în sensul de a şterge cu pastă corectoare „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de 0,1756
şi de a adăuga pe autorii săi, respectiv def. „C.I." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, întreaga documentaţie
fiind acceptată, iar în şedinţele comisiei judeţene Ia care a participat, Ie-a susţinut şi a votat în sensul reconstituirii
dreptului de proprietate pentru fiul său N.F.M. pentru suprafeţele de teren situate în punctul „Dealul T." şi punctul „P." şi
pentru inculpatul D.N. pentru suprafeţele de 2.000 mp în punctul „Între J." şi 1.300 mp în punctul „P.", apoi a semnat
H.C.J. din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, fiind astfel prejudiciată Primăriei Municipiului
Tg. Jiu cu suma de 90.755 euro şi obţinerea unor avantaje patrimoniale de către cei astfel împroprietăriţi.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.Ş. - consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, membru al
colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Gorj - Înalta Curte reţine că în cursul anului 2007, deşi ştia că documentaţia ce a stat la baza propunerilor de
validare era incompletă şi/sau falsificată, a întocmit şi semnat referatele din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21
septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg.Jiu prin care s-a propus Comisiei judeţene validarea
suprafeţelor de teren pentru fiul inculpatei C.I. şi pentru inculpatul D.N., iar la solicitarea inculpatei C.I. a determinat-o pe
inculpata B.M. să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi a Anexa 29, şi să
întocmească referatul din 06 iulie 2007 contribuind astfel la prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu 90.755 euro şi
obţinerea de avantaje patrimoniale.

Referitor la inculpata D.L. - şef serviciu, director, secretar general, subprefect - a reţinut că în perioada 2002-2007
folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute i-a determinat pe inculpaţii S.R., G.l., B.M. şi B.Ş. să accepte
documentaţii necorespunzătoare şi/sau incomplete şi să întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat - referatele
din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată şi notele de prezentare înaintate Comisiei judeţene din 08 noiembrie 2007 şi
din 11 iulie 2007 - pe baza cărora s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate în favoarea soţului său, inculpatul
D.N. - 2000 mp în punctul „Între J." şi 1300 mp în punctul „P."- şi în favoarea fiului inculpatei C.I. - 2101 mp în punctul
„Dealul T." şi 630 mp în punctul „P." - cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi a obţinerii unor avantaje
patrimoniale atât pentru soţul său cât şi pentru N.F.M., în cuantum total de 90.755 euro.

În privinţa inculpatului D.N. Înalta Curte a reţinut că în perioada 2002 - 2007 a formulat mai multe cereri de reconstituire
a dreptului de proprietate la Comisiile de fond funciar Turceni şi Tg. Jiu prin care a solicitat atribuirea suprafeţei de 0,40
ha, deşi cunoştea că nu i se cuvenea, sens în care s-a folosit de adeverinţa din 09 octombrie 2002 despre care
cunoştea că este falsă şi în baza căreia a solicitat şi obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de
2.000 mp în punctul „Între J." şi 1.300 mp în punctul „P." pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu în valoare de
64.500 euro. De asemenea, se reţine că la data de 02 iunie 2008, inculpatul s-a prezentat în faţa notarului public S.B. şi
a declarat un preţ nereal al vânzării-cumpărării autentificate pentru a nu achita obligaţiilor fiscale către stat.

Cu privire la fapta de evaziune fiscală, Înalta Curte a consideat că nu sunt necesare precizări suplimentare, deoarece
inculpatul a acoperit prejudiciului, iar procesul penal încetează.

22/30 Detalii jurisprudență

 În fine, referitor la inculpatului S.R. - secretarul Primăriei Turceni, membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni - a
reţinut că în cursul anului 2002 a eliberat inculpatului D.N. adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care a atestat în mod
nereal că ar deţine o suprafaţă de 0,40 ha, iar în cursul anului 2005 a comunicat către Comisia locală a Municipiului Tg.
Jiu că suprafaţa de 0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic Turceni, fără a prezenta şi
supune dezbaterii Comisiei locale de fond funciar Turceni o asemenea comunicare, contribuind la prejudicierea Primăriei
Municipiului Tg. Jiu cu suma de 64.500 euro şi la obţinerea de avantaje patrimoniale.

Cu privire la încadrările juridice ale faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii B.Ş., G.l., B.M. şi S.R., Înalta Curte a
considerat eronat raţionamentul juridic utilizat de către instanţa de fond prin care a apreciat că infracţiunea de abuz în
serviciu prevăzută de art. 2481 C. pen. anterior cu trimitere la Legea nr. 78/2000 nu poate coexista cu infracţiunea de
fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, de asemenea cu trimitere la Legea nr. 78/2000.

Înalta Curte a considerat că infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual se află în concurs ideal, întrucât cele două
infracţiuni au obiecte juridice distincte - pe de o parte, ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la încrederea pe care trebuie
să o inspire un înscris întocmit de către un funcţionar public, iar pe de altă parte ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la
activitatea de serviciu, ce presupune îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale
ale persoanelor. De altfel, acesta este şi motivul pentru care cele două infracţiuni sunt incriminate în titluri distincte ale C.
pen.

Pe de altă parte, Înalta Curte a mai statuat că în sarcina unui inculpat, în raport de starea de fapt, pot coexista chiar
două infracţiuni de serviciu, cum este cazul abuzului în serviciu şi luarea de mită - decizia nr. 1170 din 24 martie 2011.

Aşadar, Înalta Curte a constatat că schimbările de încadrare juridică date faptelor inculpaţilor B.Ş., G.I., B.M. şi S.R. de
către instanţa de fond sunt greşite şi a reţinut atât infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 2481 C. pen. anterior
cu trimitere la Legea nr. 78/2000 cât şi infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior cu trimitere
la Legea nr. 78/2000.

În aceste împrejurării, Înalta Curte a reţinut că fapta inculpatului G.I., care în calitate de şef Serviciu agricol şi cadastru al
Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu, în cursul anului 2007, în mod
repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului
de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. şi a inculpatului D.N., a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată,
a propus comisiei locale şi a votat validarea dreptului de proprietate în favoarea celor două persoane, nu a propus
comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „P." pentru inculpatul D.N.
şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul T." pentru fiul inculpatei C.I., deşi a solicitat Comisiei
judeţene validarea, astfel că a prejudiciat Primăria Municipiului Tg. Jiu cu suma totală de 90.755 euro şi obţinerea unor
avantaje patrimoniale, în acelaşi cuantum, realizează conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită în scopul
obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Fapta inculpatului G.I., care în aceeaşi calitate în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii
infracţionale, unice, generale a întocmit şi semnat notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din
08 noiembrie 2007 prin care atesta fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că există documentele
necesare şi sunt îndeplinite condiţiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea învinuitului D.N. şi a fiului
învinuitei C.I., note ce au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene prin care s-a reconstituit dreptul de
proprietate, realizează conţinutul infracţiunii de fals intelectual.

De asemenea, Înalta Curte a reţinut că fapta inculpatei B.M., care în calitate de referent în cadrul Serviciului agricol şi
cadastru al Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu, în cursul anului 2007,
în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale a întocmit documentaţia pentru reconstituirea
dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. şi a inculpatului D.N., a acceptat o documentaţie incompletă şi
falsificată, ori a falsificat-o, a propus Comisiei locale şi a votat validarea dreptului de proprietate în favoarea celor două
persoane, deşi nu a propus Comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţe de 0,1300 ha în punctul
„P." pentru inculpatul D.N. şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul T." pentru fiul inculpatei C.I., deşi
a solicitat Comisiei judeţene validarea şi astfel a prejudiciat Primăria Municipiului Tg. Jiu cu suma totală de 90.755 euro
şi obţinerea unor avantaje patrimoniale celor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate, realizează
conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Fapta inculpatei B.M., care la solicitarea inculpatului B.Ş., în exercitarea atribuţiilor de serviciu a falsificat procesul-verbal
de şedinţă al Comisiei locale Tg. Jiu din 06 iunie 2007 şi Anexa 29, în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi

23/30 Detalii jurisprudență

 moştenitor „A.l.l." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăugat pe autorii învinuitei C.I., respectiv pe defunctul „C.I." şi
moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, iar ulterior a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 0,1401 ha,
realizeazăconţinutul infracţiunii de fals intelectual.

Cu privire la cei doi inculpaţi, Înalta Curte a reţinut că după ce judecătorul fondului a constatat legalitatea actului de
sesizare, inculpatul G.I., cât şi inculpata B.M. au fost ascultaţi la data de 3 iunie 2011, alături de ceilalţi inculpaţi, mai
puţin inculpaţii D.N. şi C.I. ascultaţi la termenul din 24 iunie 2011.

Cu ocazia declaraţiilor date în faţă instanţei de fond, atât inculpatul G.I., cât şi inculpată B.M. au declarat expres că
recunosc faptele aşa cum sunt descrise în rechizitoriu şi doresc să beneficieze de prevederile art. 3201 C. proc. pen.
anterior.

Prin încheierea de şedinţă din 24 iunie 2011 Curtea de Apel a admis cererile inculpaţilor G.l. şi B.M. cu privire la
procedura abreviată a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei potrivit art. 3201 C. proc. pen. anterior.

De aceea, Înalta Curte a apreciat că instanţa de fond a înlăturat în mod greşit dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. anterior,
depăşind limitele investirii prin decizia de casare şi contrar opţiunii neechivoce a inculpaţilor G.I. şi B.M., dar şi
prevederilor legale.

Aşadar, prin încheierea din 24 iunie 2011 instanţa de fond (Curtea de Apel) a admis cererile inculpaţilor G.l. şi B.M. de a
fi judecaţi în baza dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior. Astfel, după ce instanţa a constat legalitatea actului de
sesizare, înaintea citirii acestuia cei doi inculpaţi au declarat personal că recunosc în totalitate faptele descrise prin
rechizitoriu şi au solicitat ca judecarea lor să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care
le-au recunoscut şi le-au însuşit.

Or, în aceste condiţii, nu există niciun argument juridic, pentru care instanţa de fond să ignore pledoaria de vinovăţie a
inculpaţilor, deoarece pe de o parte, instanţa are obligaţia să ia act de această manifestare de voinţă dacă admite o
asemenea cerere, iar pe de altă parte, câtă vreme în limitele rejudecării nu s-a statuat contrar acestor manifestări de
voinţă (ba dimpotrivă a fost principalul temei al casării), instanţa este obligată să facă aplicarea dispoziţiilor legale.

Şi în primul ciclu procesual, contrar dispoziţiilor legale, instanţa de fond a achitat pe inculpatul G.I., deşi a admis cererea
sa de judecare în condiţiile procedurii abreviate de recunoaştere a vinovăţiei. Cu toate că acea sentinţă (sentinţa penală
nr. 47/F din 17 aprilie 2012) a fost desfiinţată prin decizia instanţei de control judiciar (decizia penală nr. 3678 din 13
noiembrie 2012 a Înaltei Curţi) totuşi şi în rejudecare procedura a fost înlăturată fără a fi fost pusă în discuţia părţilor şi
fără să fie indicat un text de lege care să permită acest lucru.

Cu privire la această situaţie juridică, Înalta Curte a considerat că după ce un inculpat şi-a manifestat voinţa în sensul
achiesării la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale deci al recunoaşterii vinovăţiei, iar instanţa - după
ascultarea sa - admite această cerere, revenirea asupra manifestării de voinţă nu poate conduce la o reluare a cercetării
judecătoreşti în privinţa acestuia ori la pronunţarea unei soluţii de achitare pentru un alt temei decât cele prevăzut de art.
10 lit. b1) C. proc. pen. anterior.

Faptele inculpatei C.I. care în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, a Aplicării Actelor
Normative, Contenciosul Administrativ şi Resurse Umane din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi de membru al
Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, în cursul anului 2007, în mod
repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale i-a determinat pe inculpaţii B.Ş., G.l. şi B.M. să
întocmească documentaţia necesară cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete şi falsificate, în scopul
reconstituirii dreptului de proprietate în mod nelegal pentru fiul său N.F.M. şi pentru inculpatul D.N., să nu verifice şi să
accepte o astfel de documentaţie, de a participa în şedinţele comisiei judeţene, de a susţine şi vota în sensul
reconstituirii dreptului de proprietate pentru fiul său N.F.M. pentru suprafeţele de teren situate în punctul „Dealul T." şi
punctul „P." şi pentru inculpatul D.N. pentru suprafeţele de 2.000 mp în punctul „Între J." şi 1.300 mp în punctul „P.",
având drept consecinţă prejudicierea Primăriei Municipiului Tg.Jiu prin diminuarea rezervei acesteia şi obţinerii unor
avantaje patrimoniale în cuantum de 90.755 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în
serviciu, săvârşite în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Faptele aceleaşi inculpate care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice,
generale în exercitarea aceloraşi atribuţii a participat la şedinţa Comisiei Judeţene şi a votat pentru reconstituirea
dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M. şi apoi a semnat H.C.J. din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi
din 30 noiembrie 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.

24/30 Detalii jurisprudență

 Faptele aceleaşi inculpate care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice,
generale i-a determinat pe inculpaţii B.Ş. şi G.l. să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în referatele
colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, respectiv în notele de
prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile
legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său, întrunesc elementele constitutive ale instigării
la infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Fapta inculpatei G.I. care, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului B.Ş., a determinat-o pe inculpata B.M. să
falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei de fond funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi Anexa 29, în sensul de a
şterge cu pastă corectoare „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de 0,1756 şi de a adăuga pe autorii săi, respectiv
def. „C.I." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la
fals material în înscrisuri oficiale.

Cu privire la inculpatul B.Ş., Înalta Curte a reţinut că faptele acestuia care, în calitate de consilier superior în cadrul
Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi
rezoluţii infracţionale, unice, generale deşi avea cunoştinţă că documentaţia care a stat la baza propunerilor de validare
era incompletă şi falsificată, respectiv că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a întocmit şi semnat referatele
din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei
înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg.Jiu prin care
s-a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren pentru fiul inculpatei C.I. şi pentru inculpatul D.N., referate
prin care atesta în mod nereal că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, cu consecinţa prejudicierii Primăriei
Municipiului Tg. Jiu şi obţinerea unor avantaje patrimoniale în cuantum de 90.755 euro, realizează elementele
constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu în săvârşite în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj
patrimonial.

Faptele aceluiaşi inculpat care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice,
generale în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu prilejul întocmirii referatelor din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21
septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg. Jiu a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare
adevărului, în sensul că sunt îndeplinite prevederile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate propunând
validarea de către Comisia judeţeană, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă
continuată.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la solicitarea inculpatei C.I. a determinat-o pe
inculpata B.M. să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi a Anexei 29, precum şi să
întocmească referatul din 06 iulie 2007 prin care a propus validarea suprafeţei de teren de către Comisia Judeţeană,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

Faptele inculpatei D.L. care, în perioada 2002-2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice,
generale folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute i-a determinat pe inculpaţii S.R., G.I., B.M. şi B.Ş. să
întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat şi să accepte documentaţii necorespunzătoare şi/sau incomplete pe
baza cărora, s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate în favoarea soţului său, inculpatul D.N. pentru două
suprafeţe de teren pe raza Municipiului Tg. Jiu (2000 mp în punctul „Între J." şi 1300 mp în punctul „P."), dar şi în
favoarea fiului inculpatei C.I. pentru suprafeţele de 2101 mp în punctul „Dealul T." şi 630 mp în punctul „P.", cu
consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Tg.Jiu şi a obţinerii unor avantaje patrimoniale atât pentru soţul său cât şi
pentru N.F.M., în cuantum total de 90.755 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în
formă continuată în scopul obţinerii a unui avantaj patrimonial.

Faptele aceleiaşi inculpate de a-i determina pe inculpaţii B.Ş. şi G.l. ca în exercitarea atribuţiilor ce le reveneau, să
ateste în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului cu
prilejul întocmirii referatelor din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la
Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi în notele de prezentare înaintate Comisiei
judeţene din 08 noiembrie 2007 şi din 11 iulie 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals
intelectual în formă continuată.

Faptele inculpatului D.N. care în perioada 2002 - 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice,
generale de a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Comisiile de fond funciar Turceni şi

25/30 Detalii jurisprudență

 Tg. Jiu prin care solicita atribuirea suprafeţei de 0,40 ha deşi cunoştea că nu i se cuveneau, sens în care a folosit
înscrisuri falsificate, incomplete ori care aparţineu altor persoane, în scopul obţinerii pe nedrept a unor terenuri pe raza
administrativă a Municipiului Tg. Jiu şi prin care a prejudiciat patrimoniul Primăriei Municipiului Tg.Jiu cu suma de 64.500
euro, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciul în formă continuată în scopul
obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial.

Fapta aceluiaşi inculpat de a se folosi în cursul anului 2007 de adeverinţa din 09 octombrie 2002 despre care cunoştea
că este falsă şi în baza căreia a solicitat şi obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 2000 mp
în punctul „Între J." şi 1300 mp în punctul „P." de pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de uz de fals.

Faptele aceluiaşi inculpat care în data de 02 iunie 2008, cu prilejul autentificării contractului de vânzare-cumpărare s-a
prezentat în faţa notarului public S.B. şi a declarat un preţ nereal al vânzării-cumpărării în scopul sustragerii de la plata
obligaţiilor fiscale către stat, respectiv de la plata impozitului pe tranzacţii imobiliare prevăzută de art. 771 alin. (1) lit. a)
C. fisc., prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma de 2.106 RON, realizează elementele constitutive ale
infracţiunilor de fals în declaraţii.

Faptele inculpatului S.R. care, în calitate de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar
Turceni, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale unice, generale, în cursul anului 2002 a eliberat inculpatului D.N.
adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care atesta în mod nereal că acesta ar deţine sub groapa de cenuşă a
Termocentralei Turceni suprafaţa de 0,40 ha, iar în cursul anului 2005 a comunicat către Comisia locală pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată a Municipiului Tg. Jiu cu adresa din 04 octombrie 2005, contrar realităţii, că suprafaţa de
0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic Turceni, că aceasta a aparţinut anterior inculpatului
D.N. şi că aceasta nu poate fi retrocedată fizic, fără a prezenta şi supune dezbaterii Comisiei locale de fond funciar
Turceni o asemenea comunicare, toate fiind acţiuni realizate în scopul de a-l sprijini pe inculpatului D.N. în reconstituirea
ilegală a dreptului de proprietate pe raza Municipiului Tg. Jiu contribuind astfel la prejudicierea Primăriei Municipiului Tg.
Jiu cu suma de 64.500 euro, dar şi la obţinerea de avantaje patrimoniale, întrunesc elementele constitutive ale
infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată săvârşită în scopul obţinerii unui avantaj patrimonial
pentru altul.

Faptele aceluiaşi inculpat care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, generale, în cursul anului
2002 a întocmit adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului,
respectiv că inculpatul D.N. ar deţine sub groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni suprafaţa de 0,40 ha, iar în anul
2005 a comunicat adresa din 04 octombrie 2005 către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate a
Municipiului Tg. Jiu prin care a reluat conţinutul nereal al adeverinţei din 22 octombrie 2002 şi a creat astfel condiţiile
pentru discutarea cererii inculpatului D.N. în Comisia locală Turceni, ce a hotărât că nu se poate retroceda „în fizic
terenul solicitat" şi apoi în Comisia locală Tg.Jiu, ce a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, realizează
elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Având în vedere intrarea în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului C. pen., Înalta Curte a verificat în ce măsură
infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor mai sunt incriminate în dispoziţiile penale în
vigoare, respectiv va stabili legea penală mai favorabilă pentru fiecare dintre inculpaţi.

Întrucât, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai
multe legii penale, se aplică legea mai favorabilă, Înalta Curte va analiza cu privire la fiecare inculpat;

a) influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care este acuzat.

b) consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării
cauzei.

Inculpatul D.N.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche [art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr.
78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 2481 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior] şi
efectele acuzaţiei în legea nouă [art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior] Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche
întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite
de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi

26/30 Detalii jurisprudență

 complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anteriore de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 291, respectiv art. 292 C. pen. anterior) şi efectele
acuzaţiei în legea nouă (art. 323, respectiv art. 326 C. pen.) Înalta Curte constată că se prevăd aceleaşi condiţii de
incriminare, aşa încât nu se pune în discuţie problematica legii penale mai favorabile, însă în raport de aceste acuzaţii,
va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura
aplicarea lor.

Cu privire la acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 combinat cu
art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 248 1 C. pen.
anterior, nu se va proceda la o analiză a aplicării legii penale mai favorabile deoarece inculpatul a acoperit prejudiciul,
ceea ce potrivit art. 10 din Legea nr. 241/2005 constituie o cauză de nepedepsire, urmând a se dispune încetarea
procesului penal.

Sub aspectul tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, Înalta Curte a avut în vedere prevederile art. 10 din
Legea nr. 187/2012 - dispoziţii privind aplicarea în timp a legii penale - cu privire la toţi inculpaţii.

În raport de cele reţinute, Înalta Curte a apreciat că faptele inculpatului D.N. au fost săvârşite cu intenţie directă
calificată, deoarece în condiţiile în care a cunoscut demersurile soţiei sale - inculpata D.L., a folosit înscrisurile obţinute
în acest mod în scopul realizării interesul final urmărit - cel pecuniar, terenurile astfel obţinute pe raza administrativă a
reşedinţei de judeţ fiind mult mai valoroase decât cele amplasate în localităţile unde ar fi avut dreptul să i se reconstituie
aceste drepturi de proprietate - practic, o samavolnicie a regimului comunist a fost înlocuită cu o altă samavolnicie, de
această dată cu aparenţă democratică.

Deşi a susţinut constant pe parcursul procesului penal că reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele două
suprafeţe de teren pe raza Municipiului Tg. Jiu din rezerva Primăriei s-ar făcut în mod legal, întrucât suprafaţa de 0,50
ha a aparţinut mamei sale D.A., Înalta Curte consideră că probele indică faptul că autoarea sa, D.A. a solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafeţe de teren pe care Ie-a deţinut pe raza administrativă a
oraşului Strehaia şi a comunei Corcova, judeţul Mehedinţi, şi nu la comuna Borăscu.

Înalta Curte a apreciat că acţiunea formulată de reclamantul D.N., în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Turceni
de fond funciar şi Comisia judeţeană Gorj de fond funciar finalizată prin sentinţa civilă ce a obligat Comisia locală
Turceni de fond funciar, să înscrie reclamantul în anexa nr. 23 pentru despăgubiri, pentru suprafaţa de 700 mp, teren
ocupat de groapa de cenuşă a termocentralei Turceni, nu poate constitui o chestiune prealabilă de care instanţa penală
ar fi legată şi nu poate constitui un argument favorabil inculpatului, deoarece este dispusă înainte ca procesul penal să fi
fost finalizat cu privire la actele primare ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate.

Dimpotrivă, în baza propriei analize, Înalta Curte a apreciat corecte concluziile Ia care s-a ajuns în sentinţa civilă nr. 331
din 15 februarie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 7006/318/2009 de către Judecătoria Motru prin care s-a respins acţiunea
formulată de inculpat de a solicita Comisiei locale Borăscu să-i reconstituie dreptul de proprietate pe raza comunei
Borăscu pentru pretinsa diferenţă de 0,10 ha.

Astfel, referitor la actele invocate de către inculpat se arată că „(..) atât ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996 cât
şi anexa nr. 19 emisă de Consiliul local Borăscu nu pot fi asimilate ca probe doveditoare a vocaţiei Ia reconstituire (..)".

Referitor la copie după registrul agricol instanţa civilă reţine că inculpatul a arătat că B.H.S. este bunicul său, dar „fila de
registru agricol face referire Ia o persoană numită B.S., cap de gospodărie, sexul bărbătesc, născut în anul 1904, la soţia
M. n. în 1906, fiul G. n, în anul 1940, nora E. născută în anul 1940 şi fiica O. Din cuprinsul certificatului de deces depus
la dosarul cauzei rezultă că autoarea reclamantului este născută în anul 1910 la data de 9 noiembrie, fiind decedată la
20 septembrie 1996. Aşadar, în mod evident persoana B.S. ce figurează în registrul agricol invocat de reclamant nu
poate fi autorul lui B.A.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea
penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatului, care deşi a negat că ar fi
comis vreo infracţiune, totuşi a dat declaraţii sincere în ce priveşte conţinutul faptelor sale şi astfel a contribuit la
clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă prevăzute de
lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind
şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, Înalta Curte a reţinut că potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit în cauza şi

27/30 Detalii jurisprudență

 necontestat de către inculpaţi rezultă că valoarea suprafeţelor preluate de inculpatul D.N. pe raza Municipiului Tg. Jiu
este 64.500 euro, iar de inculpata C.I. de 26.255 euro.

În mod corect, instanţa de fond a reţinut că Primăria municipiului Tg.Jiu a renunţat la pretenţiile civile faţă de inculpata
C.I., întrucât prejudiciul a fost acoperit prin restituirea în natură a terenului litigios, conform sentinţei civile nr. 6691 din 29
octombrie 2009 a Judecătoriei Tg. Jiu, irevocabilă, precum şi adresa din 3 noiembrie 2010 a aceleiaşi primării, din care
rezultă că terenurile agricole din titlurile de proprietate din 12 decembrie 2007 şi din 15 ianuarie 2008, sunt menţionate
ca rezervă la dispoziţia Comisiei locale Tg. Jiu, titluri de proprietate emise pentru N.F.M., şi anulate de instanţa civilă, şi
astfel s-a constatat că prejudiciul cauzat Primăriei municipiului Tg.Jiu, în sumă de 26,255 euro, a fost acoperit prin
preluarea acestor terenuri de către Primăria municipiului Tg.Jiu.

Primăria Municipiului Tg.Jiu s-a constituit parte civilă încă din timpul urmăririi penale cu sumele stabilite în raportul de
expertiză - adresa din 10 iunie 2010.

De aceea, întrucât a constatat vinovăţia inculpatul D.N. îl va obliga la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu
Jiu reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren preluate de inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu şi va menţine
sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L. şi D.N. prin ordonanţele procurorului din 08 octombrie
2009 şi 30 martie 2010.

Pe de altă parte, va constată că prejudiciul cauzat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cuantum de 2.106 RON
a fost acoperit integral de către inculpatul D.N., fapt pentru care procesul penal va înceta cu privire Ia acuzaţia de
evaziune fiscală.

Cu privire la înscrisuri falsificate sau emise cu încălcarea legii Înalta Curte apreciază că acestea trebuie să fie desfiinţate
pentru a remedia efectele produse în circuitul civil de referatele colectivului de lucru: din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie
2007, din 06 iulie 2007 şi din 21 septembrie 2007; notele de prezentare din 08 noiembrie 2007, din 11 iulie 2007, din 03
iulie 2007 şi din 13 septembrie 2007; adeverinţa din 22 octombrie 2002 emisă de Primăria Turceni; adresa din 04
octombrie 2005 emisă de Comisia Locală de fond funciar Turceni; procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale de fond
funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi Anexa nr. 29; titlurile de proprietate: din 12 decembrie 2007, din 15 ianuarie 2008, din
04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; procesele-verbale de punere în posesie: din 16 ianuarie 2008 şi din 11
ianuarie 2008; din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; hotărârea Comisiei Judeţene din 06 iulie 2007 poziţia 4
din anexă; hotărârea Comisiei Judeţene din 21 septembrie 2007 poziţia 3 din anexă; hotărârea Comisiei Judeţene din 30
noiembrie 2007 poziţia 5 din anexă; hotărârea Comisiei Judeţene din 13 iulie 2007 poziţia 7 din Anexa 27; hotărârea
Comisiei Judeţene din 30 noiembrie 2007 poziţia 9 din Anexa 3.

2. Împotriva acestei hotărâri [decizia penală nr. 210/A din 03 iulie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
în Dosarul nr. 2150/54/2010*) a formulat contestaţie la executare inculpatul D.N.

În susţinerea contestaţiei, inculpatul D.N. arată că prin decizia penală contestată i-au fost desfiinţate titlurile de
proprietate pentru terenurile primite prin procedura Legii nr. 18/1991, respective titlul de proprietate din 12 decembrie
2007 emis pentru suprafaţa de 1.300 m.p., teren situate în Tg.Jiu punctul „P." şi titlul de proprietate din 09 octombrie
2007 emis pentru terenul în suprafaţă de 2.000 m.p., situat în Tg. Jiu, punctul „Între J." fiind de asemenea desfiinţate şi
procesele-verbale de punere în posesie.

Pe de altă parte, inculpatul D.N. arată că prin sentinţa civilă nr. 5857 din 06 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria
Tg. Jiu în Dosarul nr. 16109/318/2011, rămasă definitivă prin nerecurare, a fost desfiinţat contractul de vânzare-
cumpărare pentru terenul de 2000 m.p.

De aceea susţine că dată fiind această stare de fapt, ambele terenuri au revenit ipso jure în proprietatea părţii civile
Primăria Tg. Jiu, situaţie în care nu mai poate fi pusă în executare decizia penală nr. 210/A din 03 iulie 2014 pronunţată
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2150/54/2010* pentru suma de 64.000 euro ce reprezintă
contravaloarea terenurilor, prejudiciul fiind recuperat în întregime prin restituirea terenurilor ca urmare a desfiinţării
titlurilor sale de proprietate şi a desfiinţării vânzării.

Examinând contestaţia la executare declarată de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 210/A din 03 iulie 2014
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2150/54/2010*, Înalta Curte constată că acesta este
nefondată pentru considerentele ce se vor arăta.

Prin sentinţa civilă nr. 5857 din 06 octombrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 16109/318/2011 - rămasă definitivă prin
nerecurare - Judecătoria Tg. Jiu a admis cererea formulată de Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg Jiu. în

28/30 Detalii jurisprudență

 contradictoriu cu intimaţii R.P.D. şi D.N. şi a desfiinţat total contractul de vânzare cumpărare autentificat din 02 iunie
2008 la B.N.P. S.B. din Tg.Jiu.

În motivarea hotărârii sale, instanţa civilă arată că prin cererea înaintată instanţei şi înregistrată, Parchetul de pe lângă
Judecătoria Tg. Jiu a solicitat ca în conformitate cu prevederile art. 249 alin. (3) C. proc. civ. anterior să se dispună
desfiinţarea totală a contractului de vânzare cumpărare autentificat din 2 iunie 2008 la B.N.P. S.B.

S-a arătat că învinuitul R.P.D. a declarat în mod fals în faţa B.N.P. S.B. că a achitat o sumă mai mică pentru contractul
de vânzare cumpărare pentru un teren, iar prin ordonanţa nr. 4795/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu
din data de 19 octombrie 2011 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului R.P.D. pentru săvârşirea
infracţiunii prev. de art. 292 C. pen. anterior şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ faţă de acesta, precum
şi neînceperea urmăririi penale faţă de alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 248 şi art. 249 C. pen.
anterior.

Intimatul D.N., la termenul din 28 noiembrie 2011 în baza dispoziţiilor art. 244 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. anterior a
solicitat suspendarea cauzei până la soluţionarea în mod irevocabil a dosarului penal nr. 2150/54/2010 aflat pe rolul
Curţii de Apel Piteşti şi a anexat în copie xerox plângerea formulată împotriva ordonanţei parchetului din data de 19
octombrie 2011 şi rechizitoriu întocmit în Dosarul nr. 18P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul teritorial Craiova - Biroul teritorial Tg.Jiu.

Se arată că cererea a fost repusă pe rol la solicitarea intimatului D.N., ce a depus la dosar minuta deciziei nr. 210/A a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 2150/54/2010*.

Faţă de aceste împrejurări, Înalta Curte reţine că desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 2 iunie
2008 a fost ulterioară pronunţării deciziei nr. 210/A a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, mai mult a fost un
efect al pronunţării acestei decizii penale.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. coroborat cu art. 600 C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii
penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare Ia
executare.

Aşadar, împiedicarea la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare
hotărârea sau nu se poate continua executarea acesteia.

Sub aspectul laturii civile Înalta Curte a reţinut în decizia pronunţată că potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit
în cauza şi necontestat de către inculpat a rezultat că valoarea suprafeţelor preluate de inculpatul D.N. pe raza
Municipiului Tg. Jiu este 64.500 euro, iar Primăria Municipiului Tg. Jiu s-a constituit parte civilă cu acesta sumă prin
adresa din 10 iunie 2010.

În raport de acuzaţiile ce i-au fost aduse, inculpatul D.N. a fost găsit vinovat, iar prin decizia contestată nu s-a procedat
la anularea contractului, aşa încât împrejurarea că ulterior acest contract a fost desfiinţat de către o instanţă civilă nu
poate constitui un motiv de contestaţie la executare ce poate fi soluţionat de către instanţa penală, în fapt fiind vorba de
o contestaţie în procedura de punere în executare a decizie, care însă se soluţionează de către instanţa civilă, potrivit
legii civile.

Pentru aceste considerente, în baza art. 589 raportat la art. 600 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată
contestaţia la executare declarată de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 210/A din 03 iulie 2014 pronunţată de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2150/54/2010* şi va obligă contestatorul inculpat la plata cheltuielilor
judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestaţia la executare declarată de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 210/ A din 03
iulie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 2150/54/2010*.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200
RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

29/30 Detalii jurisprudență

 Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 ianuarie 2015.

30/30 Detalii jurisprudență