Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2-4448/15
14-2-5789-05082012
PROCES - VERBAL
al şedinţei de judecată în cauză civilă
21.09.2015
Examinarea cauzei are loc în limba de stat.
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
Instanţa compusă din:
Preşedintele şedinţei, judecătorul AB
Grefier BC
S-au prezentat:
Reclamantul :
Reprezentantul reclamantului :
Pîrîtul:
Reprezentantul pîrîtului :
Expertul / specialistul :
Reprezentantul expertului / specialistui:
Nu s-au prezentat:
Reclamantului :
Reprezentantul reclamantului :
Pîrîtul:
Reprezentantul pîrîtului :
- fiind citat prin scrisoare recomandată, fapt confirmat prin avizul de recepţie anexat la materialele cauzei.
- fiind citat prin scrisoare recomandată, însă la materialele cauzei nu este anexată dovada primirii citaţiei.
- fiind citat prin scrisoare recomandată, însă fiind remis instanţei plicul cu avizul de recepţie, pe cotor fiind
inscripţia „plecat peste hotare” / „a expirat termenul de păstrare / „nu locuieşte pe adresa dată”
Conform art.199 CPC instanţa de judecată comunică că părţile care nu cunosc limba de stat vor fi asistate de
interpretul care este titularul Judecătoriei Buiucani.
Interpretul este obligat: să traducă explicaţiile, dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba
procesului. Interpretul are dreptul: să pună întrebări participanţilor pentru a preciza traducerea. Interpretul este avertizat:
asupra răspunderii ce o poartă în conformitate cu legislaţia penală, în caz de traducere intenţionat greşită.
(Declaraţia de avertizare, semnată de interpret, se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată.)
Conform art.200 CPC instanţa de judecată dispune îndepărtarea martorilor prezenţi din sala de şedinţă.
Preşedinte AB
Grefier BC
Interpret CD
Se explică participanţilor la proces dreptul de a face propuneri de recuzare judecătorului, grefierului,
interpretului, expertului:
Reclamantul : recuzări nu sunt.
Reprezentantul reclamantului : recuzări nu sunt.
Pîrîtul: recuzări nu sunt.
Reprezentantul pîrîtului : recuzări nu sunt.
Conform art.275 alin.(2) CPC instanţa înştiinţează că pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, în cadrul
şedinţei de judecată se utilizează mijloace de înregistrare audio. Se chestionează participanţii la proces dacă au careva
obiecţii.
Reclamantul : obiecţii nu sunt.
Reprezentantul reclamantului : obiecţii nu sunt.
Pîrîtul: obiecţii nu sunt.
Reprezentantul pîrîtului : obiecţii nu sunt.
Deliberînd pe loc, Instanţa
Dispune:
A desfăşura şedinţa de judecată cu înregistrarea audio prin intermediul dispozitivului de fixare tehnică a
procesului judiciar.
Conform art.202 CPC se explică părţilor şi reprezentanţilor drepturile procedurale generale şi speciale ale
participanţilor la proces prevăzute de art.art.56, 60 CPC:
Participanţii la proces sînt în drept să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să
solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces,
martorilor, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să
expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva
demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate
drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă.
dreprul reclamantului de a renunţa la acţiune şi dreptul pîrîtului de a recunoaşte acţiunea, precum şi dreptul
părţilor de a încheia o tranzacţie de împăcare
părţilor dreptul de a recurge la mediere, le informează despre esenţa, avantajele şi efectele medierii sau le propune
să participe la o şedinţă de informare cu privire la soluţionarea litigiilor prin mediere;
totodată, Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.cind
judecătorii intră în sala de şedinţe sau se retrag în camera de deliberare, cei prezenţi se ridică în picioare. De asemenea,
cînd se dă citire hotărîrii judecătoreşti sau încheierii judecătoreşti, stau în picioare. Participanţii la proces,
judecătorului cu formula “Onorată instanţă”, depun depoziţii şi dau explicaţii stînd în picioare. În cazul abuzului de
aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală
civilă.
Instanţa de judecată aduce la cunoştinţa participanţilor la proces despre actele venite prin cancelaria instanţei :
- la data de _________ a fost depusă referinţa la acţiune
- la data de _________ a fost depsă cererea de examinare în lipsa
- la data de _________ au fost depuse următoarele acte.
Conform art.203 CPC instanţa stabileşte dacă participanţii la proces au cereri şi demersuri:
Reclamantul : cereri şi demersuri sunt / nu sunt.
Reprezentantul reclamantului : cereri şi demersuri sunt / nu sunt.
Pîrîtul: cereri şi demersuri sunt / nu sunt.
Reprezentantul pîrîtului : cereri şi demersuri sunt / nu sunt.
Se pune în discuţie demersul reclmantului / pîrîtului privind anexarea la materiale cauzei a actelor _____.
Conform art.204 CPC se soluţionează chestiunea privind prezentarea probelor în şedinţa de judecată peste
termenul stabilit.
Reclamantul : rog să fie anexată la dosar.
2
Reprezentantul reclamantului : rog să fie anexată la dosar.
Pîrîtul: rog să fie anexată la dosar.
Reprezentantul pîrîtului : rog să fie anexată la dosar.
Conform art.205, 206, 207 CPC se ascultă opinia părţilor despre posibilitatea examinării pricinii în absenţa
părţilor, care au fost citate legal.
Reclamantul : consider posibil / imposibil.
Reprezentantul reclamantului : consider posibil / imposibil.
Pîrîtul: consider posibil / imposibil.
Reprezentantul pîrîtului : consider posibil / imposibil.
Conform art. 208 CPC instanţa de judecată pune în discuţie necesitatea amînării procesului în legătură cu ceea
că de către pîrît a fost înaintată o acţiune reconvenţională în condiţiile art.173 alin.(1) lit.b) CPC - dacă admiterea
acţiunii reconvenţionale exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale.
Reclamantul : consider necesar de amînat / consider posbilă examinarea.
Reprezentantul reclamantului : consider necesar de amînat / consider posbilă examinarea.
Pîrîtul: consider necesar de amînat / consider posbilă examinarea.
Reprezentantul pîrîtului : consider necesar de amînat / consider posbilă examinarea.
Deliberînd pe loc, instanţa,
dispune:
În conformitate cu prevederile art.208 alin.(1) CPC amînarea procesului în legătură cu înaintarea acţiunei
reconvenţionale în condiţiile art. 173 alin. (1) lit. b).
Se fixează o altă dată pentru desfăşurarea noii şedinţe
Conform art.209 CPC şi ţinînd cont de faptul necesităţii amînării procesului şi faptul că sunt părţile,
Deliberînd pe loc, instanţa,
dispune:
Audierea martorului.
Se stabileşte identitatea martorului - NPP, a.n., b/i, legitimaţiei, domiciliul (art.215 CPC).
Se explică drepturile, obligaţiile şi răspunderea prevăzute de art.136 CPC RM.
„Martorul este obligată să se prezinte în faţa instanţei judecătoreşti la data şi la ora stabilită şi să depună
mărturii veridice. Martorul are dreptul la restituirea cheltuielilor suportate în legătură cu citarea sa în judecată şi la o
compensaţie pentru sustragere de la ocupaţiile sale obişnuite, al cărei cuantum se determină în modul stabilit de lege.
Totodată, martorul poartă răspundere penală pentru refuzul de a depune mărturie şi depunerea cu bună ştiinţă a
unor mărturii mincinoase.”
Se semnează declaraţia privind cunoaşterea drepturilor, obligaţiilor şi răspunderii, care se anexează la procesul-
verbal.
Preşedintele şedinţei constată atitudinea martorului faţă de participanţii la proces, îi propune să
comunice instanţei tot ceea ce cunoaşte personal despre subiectul audierii. Martorului i se pot pune întrebări
cu permisiunea preşedintelui şedinţei de judecată. Prima care pune întrebări este persoana la a cărei cerere a
3
fost citat martorul şi reprezentantul acesteia, urmează ceilalţi participanţi la proces şi reprezentanţii lor.
Judecătorii au dreptul să pună întrebări martorului în orice moment al audierii lui.
Se audiază martorul.
La întrebarea reclamantului :
La întrebarea reprezentantului reclamantului :
La întrebarea pîrîtului :
La întrebarea reprezentantului pîrîtului :
Martorul a citit mărturiile şi le-a semnat.
Conform art.211 CPC RM instanţa trece la judecarea pricinii în fond. Se face un raport asupra pricinii şi se se
dă citire acţiunii.
Conform art.212 CPC RM se explică dreprul reclamantului de a renunţa la acţiune şi dreptul pîrîtului de a
recunoaşte acţiunea, precum şi dreptul părţilor de a încheia o tranzacţie de împăcare
Reclamantul : susţinem acţiunea integral, tranzacţie de împăcare nu dorim.
Reprezentantul reclamantului : susţinem acţiunea integral, tranzacţie de împăcare nu dorim.
Pîrîtul: nu recunoaştem acţiunea, tranzacţie de împăcare nu dorim.
Reprezentantul pîrîtului : nu recunoaştem acţiunea, tranzacţie de împăcare nu dorim.
Pîrîtul (reprezentantul pîrîtului) – solicităm respingerea cererii de chemare în judecată pe motivele invocate în
referinţă, suplimentar nu avem ce adăuga.
La întrebarea reclamantului:
La întrebarea reprezentantului reclamantului:
Intervenient accesoriu din partea pîrîtului (reprezentantul intervenientului accesoriu) – solicităm respingerea
cererii de chemare în judecată pe motivele invocate în referinţă, suplimentar nu avem ce adăuga.
La întrebarea reclamantului:
La întrebarea reprezentantului reclamantului:
La întrebarea pîrîtului :
La întrebarea reprezentantului pîrîtului :
4
„Martorul este obligată să se prezinte în faţa instanţei judecătoreşti la data şi la ora stabilită şi să depună
mărturii veridice. Martorul are dreptul la restituirea cheltuielilor suportate în legătură cu citarea sa în judecată şi la o
compensaţie pentru sustragere de la ocupaţiile sale obişnuite, al cărei cuantum se determină în modul stabilit de lege.
Totodată, martorul poartă răspundere penală pentru refuzul de a depune mărturie şi depunerea cu bună ştiinţă a
unor mărturii mincinoase.”
Se semnează declaraţia privind cunoaşterea drepturilor, obligaţiilor şi răspunderii, care se anexează la procesul-
verbal.
Se audiază martorul:
Atitudinea martorului faţă de participanţii la proces (ostilă, prietenie, rudenie, nici una...).
Se propune martorului să comunice instanţei tot ceea ce cunoaşte personal despre subiectul audierii.
La întrebarea reclamantului :
La întrebarea reprezentantului reclamantului :
La întrebarea pîrîtului :
La întrebarea reprezentantului pîrîtului :
Martorul a citit mărturiile şi le-a semnat.
Conform art.232 CPCP instanţa precizeză dacă participanţii la proces soliciă completarea materialelor din
dosar.
Reclamantul : completări nu sunt.
Reprezentantul reclamantului : completări nu sunt.
Intervenient accesoriu din partea reclamantului : completări nu sunt
Pîrîtul: completări nu sunt.
Reprezentantul pîrîtului : completări nu sunt.
Intervenient accesoriu din partea pîrîtului : completări nu sunt
5
Pîrîtul:
Reprezentantul pîrîtului :
Intervenient accesoriu din partea pîrîtului :
Conform art.235 CPC judecătorul consideră necesar de a clarifica careva circumstanţe noi importante pentru
soluţionarea pricinii, totodată fiind necesar de a cerceta noi probe,
Deliberînd pe loc, instanţa,
Decide:
Reluarea examinării pricinii în fond, susţinerilor orale, conform regulilor generale.
Conform art. 236 CPC instanţa se retrage în camera de deliberare pentru pronunţarea hotărîrii.
Se pronunţă dispozitivul hotărîrii.
Preşedintele şedinţei AB
Judecătorul
Grefier BC
Interpret CD
6
2.Întocmiți sancțiunile judiciare care pot fi aplicate
față de părțile la proces civil pentru încălcarea ordinii
și plentitudinii ședinței judiciare într-o cauză civilă
8
Articolul 12. Soluţionarea pricinilor civile în temeiul legislaţiei Republicii
Moldova
(1) Instanţa judecătorească soluţionează pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii
Moldova, al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, al legilor
constituţionale, organice şi ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al actelor normative ale
Preşedintelui Republicii Moldova, al ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului, al actelor normative
ale ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei
publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii
publice şi bunelor moravuri.
(2) Dacă, la judecarea pricinii civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu
corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanţa aplică
normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.
(3) În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios, instanţa
judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii), iar
în lipsa unei astfel de norme, se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare
(analogia dreptului). Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la
dispoziţiile generale, restrînge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare.
(4) Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte
reglementări decît cele prevăzute de legislaţia internă, instanţa, la judecarea pricinii, aplică
reglementările tratatului internaţional.
Articolul 121. Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate
(1) Dacă, în procesul judecării pricinii, se constată că norma de drept ce urmează a fi
aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii
Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii
Constituţionale, instanţa de judecată este în drept să sesizeze, în conformitate cu prevederile
Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională pentru a verifica constituţionalitatea
actului respectiv.
(2) Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată este admisibilă numai
în cazul în care actul normativ este aplicat sau urmează a fi aplicat conform opiniei instanţei în
pricina concretă pe care o examinează.
(3) Din momentul emiterii de către instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei
de neconstituţionalitate şi pînă la adoptarea hotărîrii de către Curtea Constituţională, procedura
de examinare a pricinii sau de executare a hotărîrii pronunţate se suspendă.
Articolul 13. Aplicarea legislaţiei altor state
(1) La judecarea pricinilor civile, instanţa judecătorească aplică legislaţia unui alt stat în
conformitate cu legea sau cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) În scopul constatării existenţei şi conţinutului legii sau al unui alt
act normativ străin, instanţa solicită, în modul stabilit, asistenţa organelor competente ale
Republicii Moldova.
(3) În cazul imposibilităţii de a obţine informaţia necesară despre o lege sau un alt act
juridic străin, deşi a întreprins măsurile de rigoare, instanţa aplică legea naţională.
Articolul 14. Actele judecătoreşti de dispoziţie
(1) La judecarea pricinilor civile în primă instanţă, independent de nivelul acesteia,
actele judiciare se emit în formă de hotărîre, încheiere şi ordonanţă.
(2) În formă de hotărîre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează
fondul pricinii.
(3) În formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează
fondul pricinii.
(4) Ordonanţa judecătorească se emite la examinarea în primă instanţă a pricinilor
specificate la art.345.
(5) Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului şi recursului se
emite în formă de decizie, iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului
şi recursului, dispoziţia se emite în formă de încheiere.
Articolul 15. Folosirea căilor de atac
Participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăţi ori interese
legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în
condiţiile legii.
9
Articolul 16. Caracterul obligatoriu al actelor judecătoreşti
(1) Hotărîrile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive, precum şi
dispoziţiile, cererile, delegaţiile, citaţiile, alte adresări legale ale instanţei judecătoreşti, sînt
obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi
persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
(2) Neexecutarea nemotivată a actelor judecătoreşti, dispoziţiilor, cererilor, delegaţiilor,
citaţiilor, altor adresări legale, precum şi lipsa de consideraţie faţă de judecată, atrag
răspunderea prevăzută în prezentul cod şi în alte legi.
(3) Caracterul obligatoriu al actelor judecătoreşti nu privează persoanele care nu au fost
atrase în proces de a se adresa în judecată dacă, prin actul judecătoresc emis, se încalcă
drepturile, libertăţile şi interesele lor legitime.
(4) Executarea pe teritoriul Republicii Moldova a hotărîrilor, delegaţiilor şi adresărilor
instanţelor judecătoreşti străine, ale arbitrajelor internaţionale se efectuează în conformitate cu
prezentul cod, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi pe
principiul reciprocităţii.
Articolul 17. Formarea practicii judiciare
Pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei, Curtea Supremă de Justiţie
generalizează, din oficiu, practica examinării de către instanţele judecătoreşti a unor anumite
categorii de pricini, adoptă şi dă publicităţii hotărîri explicative privind aplicarea corectă a
normelor de drept şi soluţionarea justă a pricinilor civile.
Articolul 18. Utilizarea de mijloace tehnice
(1) Pentru documentarea lucrărilor şedinţei de judecată şi conservarea probelor,
instanţa judecătorească poate utiliza orice mijloc tehnic în conformitate cu prezentul cod şi alte
legi.
(2) Înregistrarea audio-video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice pot fi
admise numai de preşedintele şedinţei de judecată şi numai la deschiderea şedinţei şi pronunţarea
hotărîrii.
(3) Încălcarea prevederilor alin. (2) se sancţionează cu amendă de pînă la 20 unităţi
convenţionale şi cu confiscarea înregistrărilor (peliculei, pozelor, casetelor etc.).
10
3.Întocmiți o citație publică a unei părți la procesul
civil
11