Partea speciala Capitolul III Judecata in prima instanta Abrevieri: - Cod procesual penal- CPP - Cod penal- CP Sectiunea

I. Notiuni generale privind judecata ca faza a procesului penal si principiile specifice (conditiile generale) ale acesteia
1. Notiuni generale privind judecata ca faza a procesului penal Judecata- o faza a procesului penal desfasurata in fata instantei care este investita cu cercetarea, evaluarea si solutionarea conflictului de drept penal dedus inaintea sa. Judecata ca faza distincta a procesului penal se declanseaza din momentul parvenirii cauzei in instanta si dureaza pina la raminerea definitive a hotaririi penale. Obiectul judecatii- solutionarea cauzei penale in mod definitiv, ceea ce presupune pronuntarea de catre instanta a unei hotariri legale si temeinice, susceptibila (posibila) de a fi pusa in executare, in scopul realizarii depline si definitive a scopurilor justitiei penale. 2. Principiile specifice ale fazei de judecata sunt acele reguli de baza confintite legal, care guverneaza intreaga activitate desfasurata in fata instantei din momentul parvenirii cauzei penale si pina la solutionarea ei, asigurind realizarea in modul cel mai consecvent a principiilor procesului penal. Principiile judecatii reflecta tarsaturile specifice acestei faze in raport cu urmarirea penala si punerea in executare a hotaririlor judecatoresti. Conditiile generale ale judecarii cauzei sunt apreciate in doctrina de specialitate drept garantii ale legalitaii, obiectivitatii si impartialitatii fazei de judecata. Sistemul conditiilor generale este format din: I. Nemijlocire, oralitate si contradictorialitate II. Egalitatea in drepturi a patilor in fata instantei III. Publicitatea sedintei de judecata IV. Presedintele sedintei de judecata V. Grefierul sedintei de judecata VI. Partile la judecarea cauzei si efectele nereprezentarii lor VII. Modificarea invinuirii in sedinta de judecata VIII. Aminarea si suspendarea judecarii cauzei IX. Constatarea infractiunilor de audienta 1

X. Procesul- verbal al sedintei de judecata XI. Felurile hotaririlor instantei de judecata I.Nemijlocire, orealitate si contradictorialitate a) Nemijlocirea presupune efectuarea actiunilor procesuale direct in fata judecatorului, dupa caz, a completului de judecata. Instanta de judecata trebuie se cerceteze nemijlocit , sub toate aspectele, probele prezentate de parti sau administrate la cererea acestora, inclusive sa audieze inculpatii, partile vatamate, martorii, sa cerceteze corpurile delicte, sa dea citire rapoartelor de expertiza, procesele-verbale si alte documente, precum si sa examineze alte probe admise de legislatia procesuala penala. b) Oralitatea reprezinta regula potrivit careia intraga faza de judecata se desfasoara sub forma orala, presupune o dezbatere si un dialog permanent si viu cu privire la toate aspectele cauzei penale. c) Contradictorialitatea consta in faptul ca toate probele administrate sunt cercetate, supuse discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partii acuzarii si partii apararii. II. Egalitatea in drepturi a patilor in fata instantei Legislatia in vigoare (art.315 din CPP) sublineaza egalitatea drepturilor procesuale ale procurorului, partii vatamate, partii civile, aparatorului, inculpatului, partii civilmente responsabile si reprezentantilor lor in fata instantei de judecata in ceea ce priveste administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora si formularea cererilor si demersurilor. Astfel spus, tot ce poate intreprinde procurorul in scopul dovedirii acuzarii, are dreptul sa faca si aparatorul si valorifica aceste prerogative doar in interesul inculpatului. III. Publicitatea sedintei de judecata Publicitatea ca principiu al fazei de judecata reprezinta posibilitatea oricarei persoane straine de cauza de a fi prezenta la sedinta de judecata, cu excepetia minorilor sub 16 ani si a persoanelor inarmate. Potrivit dispozitiei art. 18 (2) din CPP, instanta de judecata prin incheiere motivata poate interzice accesul in sala de sedinta pentru presa sau public in interesul respectarii moralitatii, ordinei publice sau a securitatii nationale, cind interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor in proces o cer sau in masura considerate strict necesara de catre instanta de judecata, cind datorita unor imprejurari speciale, publicitatea ar putea sa prejudicieze interesele justitiei. Luarea acestei masuri poate avea loc in oficiu sau la cererea partilor. Cererea de a fi declarata sedinta sectreta este pusa in discutie si se vor lua in consideratie natura cauzei, persoanele asupra carora se rasfringe publicitatea judecatii. S-a atras atentia asupra inadmisibiltatii intrarii in amanunte si precizari care ar face ca sedinta secreta sa nu-si mai aiba ratiune. 2

IV. Presedintele sedintei de judecata Presedintele sedintei de judecata ia toate masurile prevazute de CPP pentru asigurarea egalitatii in drepturi a partilor, asigura respectarea ordinii in sedinta de judecata, explica drepturile si obligatille participantilor la process si le asigura exercitarea lor. Presedintele sedintei de judecataconduce sedinta in numele completului de judecata si toate aspectele legate de examinarea cauzei le va rezolva si dispune consultind opinia celorlalti judecatorii din complet. Solutiile in toate cazurile se iau prin majoritatea de voturi. V. Grefierul sedintei de judecata Grefierul sedintei de judecata intocmeste procesu-verbal al sedintei de judecata, el are obligatia de a expune complet si exact in procesul-verbal actiunile si hotaririle instantei de judecata, cererile, demersurile, obiectiile, declaratiile si explicatiile tuturor persoanelor participante la sedinta de judecata, cit si orice alta circumstanta constatata in sedinta. Grefierul este participantul obligatoriu la sedinta de judecata pe tot parcursul procesului si nu poate parasi sedinta fara permisiunea presedintelui sedintei. VI. Partile la judecarea cauzei si efectele nereprezentarii lor In judecata sunt prezente conditii favorabile pentru realizarea tuturor principiilor procesului penal si in mod special a principiului contradictorialitatii. Anume pentru aceasta legiuitorul (art. 319 din CPP) a pus conditia posibilitatii judecarii cauzei penale numai daca partile sunt legal citate si procedura de citare este indeplinita.Obligatia de a dispune citarea se impune presedintelui completului de judecata, dupa caz, judecatorului caruia i-a fost repartizara cauza spre judecare. Partea prevazuta la un termen de judecata nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca va lipsi la vreunul dintre aceste termene. In situatia in care judecata se amina, celor prezenti (martori, experti, intrepreti) li se adduce la cunostinta noul termen de judecata, fara a li se inmina alte citatii. Daca la locul de munase cere justificare in vederea prezentarii la un nou termen de judecata, instanta le va inima citatii. De la regula generala fac exceptie militarii si detinutii administrative, care se citeaza la fiecare termen de judecata (cu instiintarea lucului de detinere), indifferent de pozitia lor procesuala (martor, inculpat). Participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie. Invinuirea de stat este prezentata de catre procurorul car a condus urmarirea penala sau a efectuat-o de sine statator. In caz de imposibilitate a participarii acestuia, procurorul ierarhic superior dispune participarea la sedinta a altui procuror. Nereprezentarea procurorului la sedinta de judecata atrage 3

aminarea sedintei cu informarea despre acest fapt a procurorului ierarhic superior. Judecarea cauzei penale in prima instanta si in instanta de apel are loc cu participarea obligatorie a inculpatului. Nereprezentarea inculpatului la un termen de judecata in functie de motiv genereaza una din cele doua categorii de consecinte prevazute la art. 321 (4), (5) din CPP si anume: 1) aminarea sedintei de judecata pina la disparitia motivelor intemeiate; 2)aminarea sedintei de judecata cu dispunerea aducerii silite. Instanta este in drept, din oficiu, sa-I aplice o masura preventiva sau sa o inlocuiasca cu o lata masura care va asigura prezentarea lui in instanta. Legiuitorul a prevazut expres cazurile cind judecata poate avea loc in lispa inculpatului: a) cind inculpatul se ascunde de la prezentarea in instanta b) cind inculpatul, fiind in stare de arest, refuza sa fie adus in instanta pentru judecarea cauzei si refuzul lui este confirmat si de aparatorul sau ; c) la examinarea unor cause privind savirsirea unor infractiuni usoare, cind inculpatul solicita judecarea cauzei in lipsa sa.

La judecarea cauzei participa aparatorul, care in conditiile contradictorialitatii procesului, se bucura de drepturi egale cu acuzatorul de stat. Participind la judecarea aparatorului la termenul de judecata genereaza urmatoarele efecte: 1) aminarea sedintei in caz de imposibilitatea de a-l inlocui cu un alt aparator; 2)aminarea sedintei si propunerea inculpatului de a-si allege un alt aparator, daca participarea aparatorului ales este imposibila pe o durata mai mare de 5 zile; 3) aminarea sedintei cu adoptarea incheierii privind solicitarea desemnarii unui avocat care acorda asistenta juridical garantata de stat, daca inculpatul refuza sa-si aleaga un alt aparator si legea prevede participarea lui obligatorie. Conditiile de participare a partii vatamate la judecarea cauzei sunt stabilite de art 323 din CPP potrivit caruia judecarea cauzei in prima instanta si instanta de apel se desfasoara cu participarea partii vatamate sau a reprezentantului ei. In caz de nereprezentarea motivata a partii vatamate, instanta, consultind opiniile partilor, decide judecarea cauzei sau aminarea ei. De la regula participarii directe la judecata nu fac exceptie nici partea civila si partea civilmente responsabila, al caror interes legat de examinarea si solutionarea actiunii civile determina rolul lor activ. In caz de nereprezentare in instantnta acestor 2 parti, lasa actiunea civila fara solutionare si in acest caz partea civila isi mentina dreptul de a intenta actiunea in modul prevazut de procedura civila. 4

VII. Modificarea invinuirii in sedinta de judecata Modificarea invinuirii in sedinta de judecata se admite in doua situatii: 1) in acest mod nu se agraveaza situatia inculpatului 2)nu se lezeaza dreptul inculpatului la aparare Prin urmare, inculpatului nu I se poate incrimina nimic mai mult decit ceea ce se contine in actele procedurale de baza prin care se exercita functia de acuzare procesul penal: ordonanta de punere sub invinuire si rechizitoriul, astfel spus, ceea ce inculpatul a aflat pe neasteptate si in legatura cu care nu a fost audiati si nu a avut posibilitatea de a se apara pina la judecata. Procurorul care participa la judecarea cauzei penale in prima instanta si instanta de apel este in drept sa modifice prin ordonanta invinuirea adusa inculpatului in cadrul urmaririi penale in sensul agravarii ei daca probele cercetate in sedinta de judecata dovedesc incontestabil ca inculpatul a savirsit o infractiune mai grava decit cea incriminata anterior, aducind la cunostina inculpatului, aparatorului lui si dupa caz reprezentantului legal al inculpatului noua invinuire. VIII. Aminarea si suspendarea judecarii cauzei Din economia prevederilor art 331 din CPP rezulta modul cum procedeaza instanta de judecata la aparitia unor circumstante si imprejurari de natura sa impiedice buna desfasurare a sedintei de judecata, legate de: 1) nereprezentarea persoanelor citate sau 2) necesitatea de a administra noi probe. Astfel, in primul caz, instanta in urma consultarii partilor, decide aminarea sedintei si dispune partii obligate sa prezinte probe sa ia masurile respective si pentru asigurarea judecarii cauzei la data fixata de instanta. In cazul al doilea, instanta amina sedinta de judecata pe o perioada anumita de timp, convenind cu partile asupra datei continuarii sedintei. La luarea hotaririlor privind aminarea sedintei de judecate, presedintele numeste data, ora si locul sedintei, iar partile si persoanele prezente la aceasta sedinta sunt obligate sa se prezinte la data numita fara a fi citate suplimentar. IX. Constatarea infractiunilor de audienta Infractiunile de audienta se constata de catre judecatorul de instructie sau presedintele sedintei de judecata, care au obligatia de a identifica infaptuitorul. Cele constatate se consumeaza intr-un proces-verbal, extrasul din procesul-verbal se inmineaza procurorului. Daca este cazul, instanta poate dispune retinerea faptuitorului, emitindu-se o incheiere. In aceasta ipoteza art 335 (2) CPP prevede trimiterea imediata a faptuitorului procurorului, inaintindu-se concomitent si procesul-verbal de constatare. X. Procesul- verbal al sedintei de judecata Procesul-verbal se intocmeste de grefier in forma scrisa de mina, 5

poate fi dactilografiat sau intocmit prin intermediul altor mijloace tehnice. Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal poate fi utilizata stenografierea, inregistrarile audio sau video se anexeaza la procesul verbal. Lipsa procesului-verbal al sedintei de judecata sau intocmirea lui neglijenta priveaza instanta ierarhic superioara de posibilitatea verificarii respectarii drepturilor procesuale ale partilor si atrage nulitatea hotaririi atacate. XI. Felurile hotaririlor instantei de judecata In sens larg, prin hotarire judecatoreasca se intelege actul prin care instanta se pronunta asupra chestiunilor ce-i sunt deduse spre solutionare. Astfel, in functie de gradul de jurisdictie sunt hotariri date in prima instanta(sentinte) si hotariri date la judecarea cailor de atac ( decizii); in functie de problemele pe care le solutioneaza, sunt hotariri facultative prin care se asigura solutionarea unor aspecte adiacente (incheirerile).

3. Punerea pe rol a cauzei penale

A. Repartizarea cauzei pentru judecare Cauza parvenita in istanta in termen de 3 zile, se repartizeaza judecatorului sau, dupa caz, completului de judecata de catre presedintele sau vicepresedintele instantei prin rezolutie, conform modului stability la inceputul anului, prin repartizarea numerelor dosarelor judecattorilor, in ordinea alfabetica a numelor acestora. B. Sedinta preliminara a instantei de judecata si solutionarea chestiunilor legate de punerea pe rol a cauzei Respectind conditiile generale de judecare a cauzei, cu asigurarea prezentei partilor, in sedinta preliminara se solutioneaza o serie de aspecte legate de punerea pe rol a cauzei penale, ele se refera la: - solutionarea cererilor, demersurilor si recuzarilor - lista probelor care vor fi prezentate de catre parti la judecarea cauzei - trimiterea cauzei dupa competenta potrivit regulilor prevazute de art 44 CPP sau dupa caz, incetarea totala sau partiala a procesului penal. Sedinta preliminara incepe cu deschiderea acesteia, anuntarea numelui si prenumelui judecatorului, al procurorului, grefierului si al interpretului. Dupa aceasta pe marginea chestiunilor prevazute la art 346-351 din CPP isi exprima opiniile reprezentantii partii acuzarii, apoi ai partii apararii. Presedintele sedintei poate pune intrebari partilor in orice moment. Cu privire la propunerile, cererile, demersurile inaintate de parti, fiecare din participantii la sedinta este in drept sa-si expuna opinia.

Sectiunea a II-a. Judecata in prima instanta 1.Partea pregatitoare a sedintei de judecata

Se considera ca in partea pregatitoare a sedintei de judecata sunt realizate o serie de activitati cu caracter organizatoric de natura sa asigure buna desfasurare a judecarii cauzei. Partea pregatitoare a sedintei de judecata contribuie la: 1. examinarea acuzarii de catre judecatori obiectivi, impartiali si personal dezinteresati de rezultatul procesului 2. asigurarea prezentei in sedinta de judecata si a participarii active a inculpatului, sa fie verificata cunoasterea drepturilor si obligatiilor si sa i se creeze conditii in special pentru a-si realiza dreptul la aparare, inclusive de a fi asistat de un aparator 3. prezentarea in sedinta a celorlalte parti, a martorilor si a altor personae, care contribuie la desfasurarea procesului penal 4. crearea conditiilor favorabile ce ar asigura ca martorii sa faca declaratii veridice, iar expertii sa formuleze concluzii certe in scopul examinarii legale a acuzarii 5. formularea si solutionarea cererilor si demersurilor in vederea unei cercetari sub toate aspectele, complete si obiective a circumstantelor care se refera la fapta si faptuitor

2. Cercetarea judecatoreasca
Cercetarea judecatoreasca, numita si ancheta judecatoreasca este cea mai importanta si mai complexa parte a judecatii in fond, de buna ei desfasurare depinzind in mare masura stabilirea adevarului in cauza. Anume aici se manifesta principiul contradictorialitatii procesului penal, in care dovedirea acuzarii se pune exclusiv in sarcina acuzatorului de stat (procurorul). Cercetarea judecatoreasca are ca scop crearea conditiilor necesare pentru solutionarea prin judecata a cauzelor penale, fiindca judecata presupune in primul rind, cunoasterea realitatii conflictului de drept penal dedus in fata instantei, iar aceasta cunoastere trebuie sa se intemeieze pe probele administrate si verificate in fata instantei.

Cercetarea judecatoreasca are loc intr-o ordine prevazuta de CPP, ordine ce poate fi schimbata la cererea partilor sau a altor participanti la proces, daca aceasta este necesar pentru buna desfasurare a cercetarii judecatoresti. Avindu-se in vedere ca art 365 din CPP da preferinta examinarii probelor prezentate de acuzator, procurorul trebuie sa recomande in

fata instantei de judecata o ordine de examinare a probelor argumentata stiintific, prin care sa asigure elucidarea tuturor circumstantelor esentiale ale cauzei, completarea eventualelor lacune ale urmaririi penale, cercetare obiectiva si completa a probelor si individualizarea culpei fiecarui inculpat. Printre actiunile indeplinite in etapa cercetarii judiciare un loc aparte ocupa audierea. Audierea judiciara include etapele introductive, de expunerea libera si de intrebari si raspunsuri. Unul din mijloacele de proba administrate in cercetarea judecatoreasca este declaratia inculpatului. Astfel, potrivit art 367 CPP, daca inculpatul accepta sa fie audiat, presedintele sedintei de judecata il intreaba in ce relatii se afla cu partea vatamata si ii propune sa declare tot ce stie despre fapta pentru care cauza a fost trimisa apararii, apoi procurorul si ceilalti participanti din partea acuzarii. Audierea inculpatului, de regula, se efectueaza pina la cercetarea altor probe, principalul obiectiv al intrebarilor puse este de a completa, a preciza si a verifica dispozitiile lui, de a clarifica aspectele esentiale ale apararii acuzarii. Daca in cauza penala sunt mai multi inculpati, audierea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati. Audierea unui inculpat in lipsa unui alt inculpat care participa la judecarea cauzei se admite numai la cererea partilor, in baza unei incheieri motivate, cind aceasta este necesar pentru stabilirea adevarului. Partea vatamata poate fi audiata ori de cite ori este necesar in cursul cercetarii judecatoresti si poate sa faca declaratii suplimentare oricind, cu permisiunea presedintelui sedintei. Audierea partii civile si partii civilmente responsabile se face conform dispozitiilor ce se refera la audierea inculpatului, care se aplica in mod corespunzator. In vederea audierii, martorii sunt invitati pe rind in sala de sedinta. Dup ace se procedeaza la luarea datelor de identitate si depunerea juramintului in conformitate cu cele prescrise in partea generala a CPP art 105-110, se trece la audierea propriu-zisa, aplincindu-se dispozitiile art 370 din CPP. Partile la proces sunt in drept sa puna intrebari martorului. Primii pun intrebari participantii la process ai celei parti care a solicitat audierea martorului, iar apoi ceilalti participanti. Presedintele sedintei si ceilalti judecatori pot pune intrebari martorului in conditiile prevazute in art 367 (2). In cadrul cercetarii judecatoresti se procedeaza in continuare la administrarea celorlalte probe. Astfel, sunt dispuse expretize si audierea expertului, examinate corpurile delicte, cercetate documentele si procesele-verbale ale actiunilor procesuale, etc. Actele prezentate in sedinta de judecata, printr-o incheiere a

instantei se anexeaza la dosar. Uneori documentele care urmeaza a fi citite sunt deosebite de voluminoase. In asemenea situatii, se poate solicita prin cerere sau demres despre citirea doar a unor anumite segmente. Terminarea cercetarii judecatoresti echivaleaza practic cu momentul epuizarii probatiunii prin administrarea tuturor probelor necesare aflarii adevarului si lamuririi cauzei sub toate aspectele ei, dupa care presedintele de judecata declara cercetarea judecatoreasca terminata.

3. Dezbaterile judiciare si ultimul cuvint al inculpatului

In contextul legii, dezbaterile constituie o activitate procesuala specifica judecatii, care consta in efectuarea de expuneri, formularea de concluzii, oral si in contradictoriu, in fata instantei de catre procuror si de catre celelalte parti ori reprezentantii sau aparatorii lor, cu privire la obiectul judecatii. Art. 337 (2) fixeaza urmatoare ordine in care se acirda cuvintul in cadrul dezbaterilor: 1. Procurorul 2. Partea vatamata 3. Partea civila 4. Partea civilmente responsabila 5. Aparatorul Cuvintul se acorda si inculpatului cind aparatorul nu participa in cauza data sau daca insusi inculpatul cere cuvintul. Din textul legii deducem ca dezbaterile se desfasoara in ordinea prestabilita si sub conducerea instantei, care trebuie sa asigure respecatrea ordinii la cuvint. Discursul(pledoaria) este adresat instantei si tuturor celor care au participat si au fost prezenti in sedinta, cuprinzind toate concluziile oratorului referitoare la cauza si urmarind scopul de a infulenta asupra formarii convingerii judecatorului, ajutindu-l sa patrunda in circumstantele cauzei, sa cerceteze sub toate aspectele probele prezentate de parti, ca pina la ruma sa stabileasca adevarul sis a adopte o hotarire justa.

4. Deliberarea si adoptarea sentintei

A. Deliberarea judecatoreasca Pina la producerea sentintei ca act procedural care va solutiona fondul cauzei, aeasta (sentinta) va trece prin etapa deliberarii (cind judecatorul sau completul de judecata o elaboreaza recurgind la un complex de actiuni analitice) si etapa adoptarii (cind judecatorul sau

instanta de judecata ii confera forma prevazuta de norma procesuala penala). Deliberarea reprezinta o totalitate de actiuni care instanta, dupa incheierea dezbaterilor judiciare, recurge la verificarea si evaluarea materialului probator procedural al cauzei, in vederea aprecierii definitive asupra acestuia si a solutiei ce urmeaza sa fie data conflictului de drept penal ori o consfatuire a membrilor completului de judecata isi exprima punctul de vedere relativ la toate aspectele dezbatute, precum si la solutiile ce urmeaza a se adopta la rezolvarea cauzei. La etapa deliberarii instanta judecatoreasca trebuie sa aiba clarificate toate problemele care au existat in cauza. Instanta verifica si apreciaza probele din dosar concluzionind care dintre ele dovedesc sau dimpotriva nu dovedesc anumite fapte si care dintre probe vor putea fi puse la baza sentintei judecatoresti. Legea procesuala penala prevede expres procedura deliberarii la art 339 din CPP. Astfel, deliberarea este un act colectiv (cind este vorba despre completul de judecata format din mai multi judecatori) ghidat de catre presedintele sedintei de judecata. Deliberarea se face astfel incit fiecare judecator din completul de judecata sa se pronunte asupra tuturor chestiunilor ce se solutioneaza. Abtinerea judecatorului de la solutionarea vreunei chestiuni este interzisa prin lege. Deliberarea in toate cazurile este secreta. Divulgarea celor discutate in timpul deliberari se interzice. In cazul cind in chestiunea deliberata unanimitatea nu poate fi obtiunuta, hotarirea se ia cu majoritatea voturilor. Judecatorii care au o opinie separata o vor expune in scris, motivind-o si fiind obligati sa semneze hotarirea adoptata de majoritate. Iar chestiunile ce fac obiectul deliberarii sunt prevazute de art 385 din CPP, care ii ajuta pe judecatori sa ia o deliberare corecta Dupa ce instanta a deliberat asupra chestiunilor prevauzte de art 385, avind stabilite raspunsuri univoce, afirmative sau negative pentru fiecare dintre ele, instanta va trece la adoptarea sentintei, care este o activitate nu doar logica, intelectiva, ci si una tehnica, deoarece hotarirea trebuie sa se incadreze in anumite rigori de fond si de forma. B. Hotarirea primei instantei de judecata Sentinta judecatoreasca reprezinta punctul culminant al actului de justitie penala. Ea este materializarea si sintetizarea finala a tuturor normelor legale ce au fost aplicate de catre subiectii procesuali cauzei penale in toate etapele prin care a trecut acesta. Prin sentinta judecatoreasca se pun la punct toate chestiunile aparute pe parcursul procesului penal. Sentinta judecatoreasca reprezinta actul procesual prin care se aplica direct si nemijlocit legea. Sentinta judecatoreasca , de fapt, cauza penala de aceea trebuie sa fie legala, intemeiata si motivata. 10

Clasificarea legala a sentintelor este una tiparita: 1. Sentinta de condamnare 2. Sentinta de achitare 3. Sentinta de incetare a procesului penal Sentinta penala trebuie sa contribuie la realizarea urmatoarelor obiective: a) sa permita verificarea daca judecata s-a desfasurat cu respectarea legalitatii si in special a asigurat egalitatea armelor b) sa constituie o garantie ca nimic din ceea ce formeaza obiectul judecatii nu este lasat de catre instanta in afara examinarii si ca solutia pronuntata este rezultatul firesc al acestei examinarii c) sa se asigure exacta executare a celor hotarite de instanta Astfel, potrivit art 392 (1) sentinta se compune din partea introductiva, partea descriptiva si dispozitiv. Partea introductiva cunoscuta in literatura de specialitate si sub denumirea de practicana sau expozeu reprezinta partea identificatoare a sentintei, deoarece permite determinarea tuturor informatiilor ce tin de subiectii participanti la judecarea cauzei, de modul de desfasurare a sedintei de judecata, de incadrarea juridical succinta a faptei penale examinate, precum si coordonatele temporale si spatiale in care se desfasoara judecarea cauzei. Partea descriptiva sau expunerea, considerente sau partea demonstrativa este miezul sentintei, deoarece trebuie sa continta descrieri ample (dupa caz) despre fapta penala examinata, despre probele ce au fost apreciata in instanta, despre prezenta circumstantelor ce agraveaza sau atenueaza raspunderea inculpatului, despre capul de acuzare care a fost respins si motivele respingerii, despre incadrarea juridical a faptei, despre motivele pentru care a fost facuta modificarea invinuirii (daca aceasta a avut loc) si despre recidiva inculpatului. Dispozitivul este punctul culminant al activitatii instantei de solutionare a cauzei. Dispozitivul reprezinta concluzia logica si fireasca a aspectelor retinute si analizate in expunere, exprimind solutia instantei in rezolvarea cauzei. Dispozitivul trebuie sa fie concis, explicit, categoric, ca o comanda, fara cuvinte echivoce sis a intrebuinteze formele consacrate de lege sau de uz. Dispozitivul are un continut diferit, avind in vedere solutia pe care o dispune hotarirea in cauza: de condamnare, de achitare, de incetare a procesului penal. In dispozitivul sentintei, dupa caz, pot fi solutionate si alte chestiuni. In cazul in care inculpatului a fost achitat, eliberat de pedeapsa sau eliberat de executarea pedepsei sau a fost condamnat la o pedeapsa neprivativa de libertate sau in privinta lui a fost incetat procesul penal, instanta va dispune eliberarea imediata a 11

inculpatului tinut in stare de arrest. In cazul condamnarii la inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, instanta il va elibera pe inculpat de sub arest. Trebuie de retinut ca inminarea copiei de pe sentinta este obligatiunea instantei de judecata. Conform art 339 (1) din CP, inculpatului arestat i se va inmina copia de pe sentinta sau de pe dispozitivul ei in cel mult 3 zile. Daca prin sentinta sunt condamnati (achitatati) citiva inculpati, copiile respective li se inminaeaza la fiecare. In cazul inminarii copiei de pe dispozitivul sentintei, pentru asigurarea exercitarii dreptului la aparare si in caile de atac, instanta de judecata este obligata sa redacteze sentinta in termenele prevazute de art 343 din CPP (in cel mult 10 zile de la pronuntare), copia redactata se inmineaza imediat dupa semnarea acesteia inculpatului (inculpatilor) arestati. Celorlalte parti li se comunica in scris despre semnarea sentintei (redectate). Inculpatului detinut si inculpatului militar in termen, precum si celui aflat in libertate, dar care au lipsit la pronuntarea sentintei, li se comunica copii de pe dispozitivul sentintei, iar dupa redcatarea ei instanta de judecata este obligata sa le comunice inculpatilor mentionati anterior si copii de pe sentinta.

12

Bibliografie: 1. Codul de procedura penala al Republicii Moldova (cu ultimele modificari si completari); Chisinau 2012; 2. Manual Drept procesual penal; Igor Dolea, Dumitru Roman; Editura Cartea Juridica 2009, Editia a III-a; pg. 523-570

13