Sunteți pe pagina 1din 9

ARBITRAJUL INTERNATIONAL

Prin arbitraj international se intelege modul de reglementare a


diferendelor internationale, in care partile, printr-o conventie formala, se
supun deciziei unei terte parti in urma unei proceduri contencioase din
care rezulta o hotarare definitiva si obligatorie. Scopul arbitrajului este
acela de a hotari pe baza aplicarii regulilor convenite anterior de parti si a
dreptului international, solutionarea intr-un anumit mod a conflictului ivit
intre ele.
Partile contractante prefera arbitrajul comercial pentru: simplitatea
procedurii, caracterul confidential al dezbaterilor, cheltuieli de arbitrare
reduse, rapiditatea rezolvarii, specializarea arbitrilor, posibilitati egale de
informare pentru ambele parti cu privire la procedura de urmat si
alegerea arbitrilor.
In litigiile comerciale internationale
1
se aplica atat regulile Curtii de
rbitraj romane cat si prevederile conventiilor internationale la care
!omania este parte.
Partile au libertatea sa opteze fie pentru regulile Curtii de rbitraj,
fie pentru !egulamentul de arbitraj al Curtii "atiunilor #nite pentru
dreptul comercial international #"CI$!%. In cazul in care se opteaza
pentru regulamentul #"CI$!%, autoritatea de nominare a arbitrilor este
Presedintele Camerei de Comert si Industrie a !omaniei.
#"CI$!%
&
este organismul legal central in cadrul sistemului
"atiunilor #nite in domeniul dreptului comercial international. #"CI$!% a
fost insarcinata de dunarea 'enerala cu armonizarea si unificarea
progresiva a dreptului comercial international, in special prin pregatirea
de noi conventii internationale, modele de lege si legi uniforme. #"CI$!%
cuprinde () de membri alesi de catre dunarea 'enerala. Structura este
1
O. Capatana, B. Stefanescu, Dreptul comertului international
2
Octavian Capatana, Aplicarea in Romania a Legii-model si a regulamentului de arbitraj al UNCITRAL,
Reista de drept comercial nr!"-# $ 1%%&!
1
de asa natura incat sa reprezinte diferitele zone geografice ale lumii si
principalele sisteme economice si juridice.
%egea procedurala dupa care se solutioneaza litigiul poate fi
prevazuta de parti prin conventia arbitrala sau printr-o intelegere
separata, in lipsa unei identificari conventionale, un arbitraj international
desfasurat in !omania va fi judecat dupa procedura romana. *reptul
comun in !omania il reprezinta Codul de procedura civila dar partile au
dreptul sa apeleze si la alte institutii specializate sau chiar sa-si creeze
propriile reguli procedurale.
Codul de procedura civila califica un arbitraj desfasurat pe teritoriul
!omaniei ca fiind international in functie de caracterul de
internationalitate al raportului litigios dedus judecatii. +,istenta unuia sau
mai multor elemente de e,traneitate in alcatuirea acestui raport juridic
este esentiala.
rbitrajele internationale se clasifica:
1. In raport cu regulile urmarite de arbitri in solutionarea litigiilor. In
cadrul arbitrajului de drept arbitri solutioneaza cauza aplicand normele
procedurale legale si dreptul material competent intocmai judecatorilor.
rbitrajul in echitate nu se situeaza in afara dreptului. rbitrajul in
echitate este specific contractelor comple,e de comert international care
nu cunosc reglementari proprii in legislatiile nationale si nici forme
uniforme formulate de conventii internationale.
&. #n al &-lea criteriu de clasificare este acela al e,istentei in timp a
instantei de arbitraj. Instantele de arbitraj sunt: ad-hoc sau ocazionale si
instante permanente sau institutionalizate. In arbitrajul ad hoc
completul de arbitri este ales pe durata solutionarii litigiului, poate fi
organizat de parti sau de un tert, in cazul unui tert acesta nu trebuie sa
fie o institutie specializata. $ribunalul arbitral ad-hoc
(
isi inceteaza
e,istenta o data cu pronuntarea sentintei, e,istenta acestuia fiind,
asadar, efemera.
'
Viorel Ros, Arbitrajul comercial international
2
rbitrajul ad-hoc nu e,clude implicarea Curtii de rbitraj, aceasta
poate ajuta la solutionarea litigiului la cererea partilor sau a uneia dintre
parti, urmata de acceptarea celeilalte parti.
rbitrajul institutionalizat are un caracter permanent si
solutionalizeaza diferite litigii de comert international dupa reguli proprii.
Spre deosebire de arbitrajul intern, arbitrajul international poate fi
desfasurat atat in !omania cat si in orice alta tara, asa cum partile
convin. ceasta posibilitate de libera e,primare contractuala privind locul
unde se desfasoara arbitrajul este caracteristica arbitrajului international
si ofera lejeritate in acest sens pana chiar, in cazul arbitrajului ad-hoc,
locatia isi pierde importanta.
In aceeasi paralela se observa ca in arbitrajul international, codul
civil roman impune formarea tribunalului arbitral dintr-un numar impar
de arbitri, fiecare din parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de
arbitri.
Cu privire la cetatenia arbitrilor, acestia pot fi alesi de catre partea
straina dar arbitrul unic sau supraarbitrul poate fi cetatean al unei tari,
terta parte fata de tarile din care provin partile. Suportarea onorariilor
arbitrilor straini, daca nu a fost convenit altfel, cade in sarcina partii care
si-a numit arbitrul strain, daca este cazul arbitrului unic sau al
supraarbitrului, cheltuielile sunt platite in avans de catre ambele parti in
cote egale. Spre deosebire de arbitrajul intern, onorariile arbitrilor nu sunt
incluse in ta,a arbitrala.
rbitrul
-
trebuie sa aiba capacitatea deplina de e,ercitiu a
drepturilor. Codul nostru de procedura civila nu solicita ca arbitrii sa aiba
o anumita calificare profesionala, dar dificultatile care pot sa apara in
legatura cu solutionarea conflictelor de legi si a interpretarii normelor
materiale determina, de regula, partile sa recurga la juristi.
%imba in care se poarta dezbaterile in fata tribunalului arbitral este
fie stabilita de parti anterior, fie printr-o intelegere ulterioara separata iar
in cazul in care nu se ajunge la o intelegere, tribunalul arbitral este cel
care stabileste limba dezbaterilor. $ribunalul poate alege prin raportare la
(
Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern si international
'
limba in care s-a semnat contractul din care s-a nascut litigiul sau poate
alege o limba de circulatie internationala, tinandu-se cont de
nationalitatea partilor dar si a arbitrilor. In cazul partii care nu cunoaste
limba in care se desfasoara dezbaterile, ea poate fi asistata de un
traducator propriu sau de catre unul asigurat prin decizia tribunalului, la
cererea si pe cheltuiala partii.
$ermenele procedurale
.
in cazul arbitrajului international sunt
dublate ca si durata, ele fiind cauzate de distanta fizica dintre parti si vin
ca necesitate pentru indeplinirea unor formalitati procedurale. #n
termen esential dar neluat in calcul in acest caz este cel de solutionare a
arbitrajului, care ramane si in cazul arbitrajului international ad-hoc tot de
. luni de la data constituirii tribunalului arbitral, daca nu e,ista o
prevedere de derogare e,presa a Codului de procedura civila. In cazul
arbitrajului institutionalizat, tribunalul arbitral pronunta hotararea in
termen de /sau 1&luni.
Privind recunoasterea si e,ecutarea hotararilor arbitrale straine in
!omania, Codul roman de procedura civila dispune ca aceste hotarari pot
fi recunoscute in tara noastra spre a beneficia de puterea lucrului judecat.
rbitrajul international a primit consacrare ca si denumire prin
conventii internationale ce reglementeaza arbitrajul comercial
international si care au o deosebita importanta in recunoasterea si
e,ecutarea hotararilor arbitrale straine. #na dintre aceste conventii este
Conventia de la "e0 1or2 din 1/.3 privind recunoasterea si e,ecutarea
hotararilor arbitrale straine
)
, ratificata de !omania in 1/)1.
4 alta conventie importanta este conventia europeana de arbitraj
comercial international, incheiata la 'eneva in 1/)1, la care !omania a
devenit parte in 1/)(. *in aceasta conventie se desprinde si o definitie a
conventiei de arbitraj, care are doua forme: compromisul 5sub forma
unei intelegeri de sine statatoare6 sau clauza compromisorie 5inscrisa
in contractul principal6.
)
Titus Prescure, Radu Crisan, Curs de arbitraj comercial
&
Octavian Capatana, Circulatia transnationala a sentintelor arbitrale, Reista de drept comercial nr! 1 $ 1%%#!
(
tat clauza compromisorie cat si compromisul trebuie sa indice
numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora.
Conventia arbitrala nu isi produce efectele decat intre cei care au
incheiat-o, neputand fi opusa tertilor, chiar daca si acestia sunt parti in
contractul principal.
In cazul raporturilor de solidaritate sau indivizibilitate, ori a
coparticiparii procesuale pasive, in care cel putin o parte nu este legata
de conventia arbitrala, se apreciaza ca reclamantul nu poate sa ii
actioneze pe toti paratii inaintea instantei judecatoresti, ci este tinut sa
respecte conventia arbitrala referitor la cei care au semnat-o, deci paratul
interesat poate solicita instantei judecatoresti ca, in privinta lui, sa se
declare necompetenta.
Conventia de arbitraj nu vizeaza doar modalitatea de solutionare,
pe cale arbitrala a litigiului dintre parti, ci si alte elemente cum sunt cele
referitoare la: constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si
inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura
pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului,
inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre
parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale.
#na dintre cele mai importante clauze de arbitraj este clauza
compromisorie. Prin aceasta clauza se e,prima vointa comuna a partilor
ca un eventual litigiu ce s-ar ivi intre ele cu referire la diferite aspecte ale
raportului juridic obligational convenit sa fie solutionat pe calea
arbitrajului. Partile inlatura astfel jurisdictia de drept comun normal,
competenta pentru un asemenea litigiu.
Clauza compromisorie, desi este cuprinsa in contractul principal
are un obiect distinct, se refera doar la modalitatea de solutionarea a unui
litigiu viitor.
*e obicei clauza compromisorie se insereaza in cuprinsul
contractului, poate fi adaugata si ulterior, insa doar pana la ivirea
litigiului. *atorita caracterului preparator al clauzei, partile nu se pot
adresa arbitrajului in mod direct.
)
7iind inclusa in contractul principal, clauza compromisorie se
infatiseaza cel putin din punct de vedere formal ca o stipulatie
contractuala, in realitate, ea este un veritabil contract distinct si are
obiect distinct si o fizionomie proprie. Prin acest contract partile isi asuma
reciproc obligatia ca in eventualitatea ivirii unui litigiu intre ele cu privire
la contractul principal sa incheie un compromis cu privire la acest litigiu.
Compromisul este conventia intervenita intre partile in litigiu prin
care acestea convin sa supuna solutionarii arbitrale, precizand si instanta
de arbitraj competenta. Capacitatea partilor va fi determinata de legea
personala pentru persoanele fizice respectiv de legea nationala pentru
persoanele juridice.
+,istenta unui litigiu este de esenta contractului de compromis.
Ine,istenta litigiului semnifica lipsa de obiect a compromisului si este
sanctionata cu nulitatea actului de compromis, precum si a sentintei care
ar fi data in aceste conditii. rbitrii pot statua numai asupra cererii ce au
fost sesizati, daca ei se pronunta cu privire la un litigiu ine,istent,
inseamna ca statueaza ultra petita, cu toate consecintele aferente unei
asemenea statuari.
8otararile arbitrale straine pot produce efecte pe teritoriul !omaniei
astfel:
recunoasterea puterii de lucru judecat a hotararii
arbitrale straine, de catre instanta judecatoreasca sau tribunalul arbitral
roman in fata caruia se ridica aceasta e,ceptie9
recunoasterea fortei probatorii a aspectelor de fapt
retinute in cuprinsul hotararii arbitrale straine9
posibilitatea punerii in executare silita, pe teritoriul
!omaniei, a unei hotarari arbitrale straine.
!ecunoasterea hotararilor arbitrale straine in !omania este de doua
feluri :
de drept se refera la statutul civil al cetatenilor tarii unde au
fost pronuntate
pe cale judecatoreasca dupa verificarea de catre instanta
competenta a tuturor conditiilor 5pozitive:negative6
&
8otararile care nu implica procesele privitoare la statutul civil al
persoanei, pot fi recunoscute in tara noastra, spre a beneficia de puterea
lucrului judecat, daca se indeplinesc cumulativ conditiile :
hotararea este definitiva potrivit legii statului unde a fost
pronuntata
instanta care a pronuntat hotararea a avut, potrivit legii
competenta sa judece procesul respectiv
e,ista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine
intre !omania si statul al carei instante a pronuntat hotararea
!efuzul recunoasterii hotararilor straine poate e,ista in cazul in
care :
1. cand hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura
urmata in strainatate
&. cand hotararea incalca ordinea publica de drept international
privat roman
(. cand un proces avand acelasi obiect a fost solutionat intre
aceleasi parti printr-o hotarare a unei instante romane, chiar nefinitiva, ori
se afla in curs de judecare in fata unei instante romane la data sesizarii
instantei straine
!ecunoasterea hotararilor arbitrale straine
;
se face dupa regulile
procedurale ale tarii in care se solicita aceasta recunoastere.
Procedura judecarii acestui tip de cereri are caracter contencios,
astfel se cere citarea partilor de fiecare data, e,ceptie face situatia in
care, din cuprinsul hotararii straine rezulta ca paratul a fost de acord cu
admiterea actiunii in fata tribunalului arbitral strain.
+,ecutarea silita a hotararilor arbitrale straine se face in situatia in
care aceste hotarari nu sunt aplicate de catre cei obligati sa o faca. In
!omania, e,ecutarea silita in cazul hotararilor straine se face prin
aplicarea corespunzatoare a prevederilor din legea nr.1<.:1//&.
Pentru incuviintarea e,ecutarii sunt obligatorii conditiile:
1. hotararea sa fie e,ecutorie potrivit legii statului in care a fost
pronuntata
"
Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern si international
"
&. sa nu se fi implinit termenul de prescriptie a dreptului de a cere
e,ecutarea silita , determinat potrivit legii
vand in vedere evolutia fascinanta a comertului, practica
internationala a trebuit sa puna in valoare noi metode de contractare,
deoarece in conditiile unei economii care cunoaste o productie in masa, o
consumatie in masa si schimburi comerciale in serie, mijloacele de
comunicare si de transport fara precedent, vechea tehnica de a contracta
in urma unor lungi si prealabile negocieri, care reclama timp, si prin
urmare intarzieri in circulatia bunurilor 5mai cu seama in sfera distributiei6
a devenit incompatibila cu e,igentele comertului international.
+,tinderea continua a practicii solutionarii litigiilor internationale
prin arbitrajul ad-hoc dar mai ales prin arbitrajul institutionalizat , are ca
beneficiu dezvoltarea si perfectionarea dreptului afacerilor, precum si
dezvoltarea fara precedent a relatiilor de comert e,terior ale !omaniei
atat cu tarile memebre #niunii +uropene cat si cu celelalte tari care
participa la schimbul mondial de valori.

BIBLIOGRAFIE :
4. Capatana, =. Stefanescu, *reptul comertului international,
+ditura cademiei, =ucuresti 1/3.9
#
!os >iorel, rbitrajul comercial international, +ditura ?onitorul 4ficial
&<<<9
$itus Prescure, !adu Crisan, Curs de arbitraj comercial, +ditura !osetti
&<<.9
Ion *eleanu, Sergiu *eleanu, rbitrajul intern si international, +ditura
!osetti &<<.9
!evista *reptul.
%

S-ar putea să vă placă și