MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

SPECIALIZAREA DREPT
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

NORMA CONFLICTUALĂ

COORDONATORI:
CONF. UNIV. DR. CETEAN-VOICULESCU LAURA
DRD.-ASOCIAT MICLEA MARIUS STUDENT:
MUNTEAN MIHAELA-RENATA
SPECIALIZAREA: DREPT
ANUL IV

ALBA IULIA
2022
 CUPRINS

I. NOȚIUNI ȘI ASPECTE GENERALE ................................................................................................. 2

I.1. Definiție ........................................................................................................................................... 2

I.2. Funcție ............................................................................................................................................. 2

I.3. Norma materială și norma conflictuală ............................................................................................ 2

I.4. Izvoarele normei conflictuale .......................................................................................................... 3

II. STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE ..................................................................................... 3

III. PUNCTELE DE LEGĂTURĂ ALE NORMEI CONFLICTUALE ............................................... 4

IV. CLASIFICAREA NORMELOR CONFLICTUALE ....................................................................... 4

V. CONCLUZII .......................................................................................................................................... 5

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 6

1
 I. NOȚIUNI ȘI ASPECTE GENERALE

I.1. Definiție
Norma conflictuală, specifică dreptului internațional privat, reprezintă acea normă
juridică, indirectă, formală care se limitează să arate acele legi care sunt competente de a guverna
raportul juridic cu element străin. Deci, pentru că soluționează un conflict de legi, norma se
numește conflictuală.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că norma conflictuală este o normă juridică care are o
structură proprie și nu reglementează în mod direct un raport juridic cu element de extraneitate,
ci doar desemnează acea normă direct aplicabilă, soluţionând astfel conflictul de legi. Ea apare
ca fiind o normă de ,,trimitere sau de fixare” 1.
Aceste norme conflictuale pot fi cuprinse în sistemul de drept al unui stat sau în
convenţiile internaţionale la care un stat este parte. În cazul în care normele conflictuale fac parte
din dreptul intern al unui stat, între normele conflictuale care reglementează acelaşi domeniu, pot
apărea deosebiri de la un sistem de drept la altul. În situația în care normele conflictuale sunt
cuprinse în convenţii internaţionale, acestea au un caracter uniform pentru statele semnatare ale
convenţiei respective 2.

I.2. Funcție
Norma conflictuală are acel rol de a determina care dintre sistemele de drept este chemat
să se aplice pe parcursul existenţei raportului juridic. În momentul indicării legii competente,
rolul normei conflictuale încetează 3.

I.3. Norma materială și norma conflictuală

Datorită ordinii în care se aplică, norma conflictuală are un caracter prealabil sau
prejudicial. Spre exemplu, norma conflictuală care prevedea că ,,starea civilă și capacitatea

1
Ion P. Filipescu, A.I. Filipescu, Drept internațional privat, Editura Actami, București, 2001, p. 37-38.
2
Cosmin Dariescu, Fundamentele dreptului internațional privat, Editția a III-a, Editura Universul Juridic,
București, 2014, p. 40.
3
Laura Cetean-Voiculescu, Drept internațional privat, Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2020, p.
26.
2
persoanei fizice sunt cârmuite de lege sa națională dacă prin dispoziții speciale nu se prevede
astfel” 4. Norma conflictuală are o aplicabilitate prealabilă față de norma materială.
Norma conflictuală influențează norma materială aplicabilă în cauză. Raportarea la un
sistem de drept înseamnă și considerarea normelor materiale care vor indica o anumită soluție.

I.4. Izvoarele normei conflictuale

În dreptul intern, normele conflictuale sunt specifice fiecărei țări în parte. Prin urmare, în
ceea ce privesc principalele noastre norme conflictuale interne, acestea sunt prevăzute de Codul
civil, unde, Cartea a VII-a, cuprinde dispoziții de drept privat.
În cadrul convențiilor internaționale, normele conflictuale sunt comune pentru toate
statele contractante, în cazul nostru fiind vorba despre acele tratate internaționale la care țara
noastră este parte.

II. STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE

Elementele esențiale de structură ale normei conflictuale sunt: conținutul și legătura.

Unele literaturi juridice în materie, au precizat că din structura normei conflictuale face parte și
legea aplicabilă, acest element prezentând importanță în momentul aplicării legii străine.
Conținutul normei conflictuale este reprezentat de totalitatea raporturilor juridice la care
se referă norma conflictuală 5. Prin conținutul său, norma conflictuală determină sfera de aplicare
în spațiu a unei legi.
Legătura normei conflictuale sau dispoziția acesteia cuprinde acea parte a normei prin
care se arată acea lege competentă să cârmuiască raportul juridic cu element străin.
Legătura dintre cele două elemente de structură ale normei conflictuale (conținut si
legătura) se realizează prin intermediul punctelor de legătură, despre care vom face referire în
cele ce urmează.

4
Codul civil, art. 2572.
5
Laura Cetean-Voiculescu, Drept internațional privat, Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2020, p.
27.
3
 III. PUNCTELE DE LEGĂTURĂ ALE NORMEI CONFLICTUALE

Punctul de legătură al normei conflictuale reprezintă acel element prin intermediul căruia
se stabilește legătura între un raport juridic cu element străin (conţinutul normei) si legea
aplicabila acestuia (legătura normei).
Prin intermediul punctului de legătura se realizează localizarea unui raport juridic în
cadrul unui sistem de drept 6.
Principalele circumstanțe prevăzute de legea română, care constituie puncte de legătură,
sunt:
▪ Cetățenia – este acel punct de legătură care vizează starea civilă, capacitatea persoanei
fizice, relațiile de familie, moștenirea cu tot ce presupune aceasta, jurisdicția
competentă, etc;
▪ Teritoriul – sau locul în care ia naștere un act sau fapt juridic, implică următoarele
elemente : reședința obișnuită sau domiciliul, sediul social, locul situării bunului, locul
încheierii contractului, locul întocmirii actului, locul executării contractului, locul unde
s-a produs faptul juridic, locul producerii prejudiciului, locul unde se judecă litigiul;
▪ Pavilionul navei sau aeronavei – pentru acele raporturi juridice încheiate cu privire la
mijloacele de transport în unele situații;
▪ Voința părților – constituie punct de legătură pentru condițiile de fond ale actelor
juridice și ale unor contracte speciale. Sistemul de drept desemnat cu aplicarea acestui
punct de legătură este ,,lex voluntatis” 7.

IV. CLASIFICAREA NORMELOR CONFLICTUALE

Normele conflictuale pot fi clasificate în mai multe categorii. Criteriile utilizate sunt:
felul legăturii, conținutul și ramurile de drept de care aparțin normele conflictuale, astfel avem
următoarele clasificări:
a. După felul legăturii normele conflictuale pot fi unilaterale sau bilaterale:

6
Dan Lupașcu, Drept internațional privat, Ediția a II-a, Editura Universul Juridic, București, 2010, p. 33.
7
Nadia-Cerasela Aniței, Drept internațional privat. Suport de curs, Universitatea ,,Dunărea de jos”, Galați, 2014-
2015, p. 34.
4
 - normele conflictuale unilaterale sunt normele care arata direct când este aplicabilă
legea forului, fără a mai arăta și cazurile când este competentă legea străină. Spre exemplu,
conform art. 2576 alin. (3) din Codul civil ,,ocrotirea împotriva actelor de încălcare a dreptului la
nume, săvârşite în România, este asigurată potrivit legii române”8- deci, această normă
conflictuală face referire doar la acele situații în care legea română este competentă, fără a mai
preciza și acele cazuri în care se aplică legea străină.
- normele conflictuale bilaterale sunt acele norme care indică, în același timp, cazurile
în care este competenta legea proprie și cazurile când este competentă legea străină. Spre
exemplu, în art. 2639 alin. (2), punctul a) din Codul civil, prevede faptul că condițiile de formă
ale unui act juridic sunt stabilite de legea locului unde a fost înfăptuit, cu alte cuvinte, în funcție
de locul unde se încheie actul, în țara noastră sau în altă țară, competentă va fi legea română sau
legea străină9.
b. După conținutul lor, normele conflictuale pot fi grupate în norme conflictuale
referitoare la persoane fizice sau persoane juridice, bunuri, la proprietate, la contracte, la
moștenire, la actele juridice, la faptele juridice si altele.
c. După domeniile care se referă, normele juridice aparțin unei anumite ramuri de drept.
Ele se împart în norme conflictuale de drept civil, dreptul familiei, dreptul proprietății
intelectuale, dreptul comercial, dreptul transporturilor, etc. În aceste domenii putând exista
conflicte de legi, admițându-se aplicarea legii străine.

V. CONCLUZII

Conchidem că normele conflictuale au o funcție comună cu acele norme de drept

intertemporal în sensul că acestea fixează granițele domeniului dreptului național sau ale
dreptului străin. Nu trebuie să se creeze o teamă în aplicarea legii altui stat, a unui stat membru,
unei regiuni, unei provincii, etc, atâta timp cât legea străină este ordonată de regula conflictuală
și atâta timp cât legea străină respectă ordinea publică a statului cu care este în conflict.

8
Codul civil, art. 2576.
9
Ioan Macovei, Drept internațional privat în reglementarea Noului Cod civil și de procedură civilă, Editura C.H.
Beck, București, 2011, p. 22.

5
 BIBLIOGRAFIE

- Cărți și cursuri-

1. Cosmin Dariescu, Fundamentele dreptului internațional privat, Editția a III-a, Editura

Universul Juridic, București, 2014.
2. Dan Lupașcu, Drept internațional privat, Ediția a II-a, Editura Universul Juridic,
București, 2010.
3. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Drept internațional privat, Editura Actami,
București, 2001.
4. Laura Cetean-Voiculescu, Drept internațional privat, Ediția a II-a, Editura Pro
Universitaria, București, 2020.
5. Nadia-Cerasela Aniței, Drept internațional privat. Suport de curs, Universitatea ,,Dunărea
de jos”, Galați, 2014-2015.

-Acte normative-

1. Codul civil (Legea 287/2009).