Dreptul international privat

In temeiul normei de drept international privat este posibila aplica

rea unei legi straine. Pe teritoriul unui stat se aplica numai dreptul acelui st
at insa sunt si exceptii prin care se poate aplica legea altui stat.
Problema aplicarii legii straine are ca baza un principiu de drept i
nternational public, respectiv principiul egalitatii in drepturi a statelor, car
e are drept componenta si egalitatea sistemelor de drept din statele respective.
Datorita egalitatii in drepturi a statelor (datorita egalitatii sistemelor de d
rept) pe teritoriul unui stat se poate aplica teoretic sistemul de drept al celu
ilalt stat pentru ca au aceeasi valoare.
O a doua componenta, aplicarea legii straine pe teritoriul unui stat
nu se face in temeiul suveranitatii straine, respectiv in temeiul suveranitatii
statului caruia ii apartine legea (statului emitent al legii), ci se face in te
meiul suveranitatii statului care accepta aplicarea legii straine, deci in temei
ul lui lex fori. Cu alte cuvinte cand aplic pe teritoriul roman legea belgiana p
entru femeia belgiana si legea italiana pentru barbatul italian, nu o fac pentru
ca astfel imi ordona suveranitatea italiana sau cea belgiana, ci o fac pentru c
a astfel dispune dreptul international privat al Romaniei, deci dreptul internat
ional privat al forului de jurisdictie.
Aplicarea legii straine are 2 limite :
1. Frauda la lege in dreptul international privat
Frauda la lege este o cauza de nulitate absoluta.
Exemplu: Sotii pe durata casatoriei nu au voie sa incheie intre ei
contracte de vanzare-cumparare, nu au capacitate de folosinta. Aceasta este o di
spozitie nefavorabila partilor implicate (sotilor). Desi nu au voie sa faca cont
ract de vanzare-cumparare, insa legea le permite sa faca contract de donatie. De
fapt este un contract de vanzare-cumparare deghizat intr-un contract de donatie
. A fost fraudata legea care interzicea vanzarea, s-a inlaturat aplicarea legii
competente, nefavorabile partilor insa, si s-a inlocuit cu alta lege care permit
ea donatia (favorabila partilor).
Intelegem prin frauda la lege in dreptul international privat utiliz
area de mijloace permise de lege pentru modificarea punctului de legatura si pr
in aceasta inlocuirea aplicarii legii straine normal competente defavorabila pa
rtii interesate cu o alta lege favorabila acesteia.
Exceptia de frauda la lege se ridica de partea interesata si are drept consecint
a, in general, inlaturarea aplicarii legii straine aduse prin frauda si inlocuir
ea acesteia cu legea fraudata. Cat priveste dreptul roman, potrivit Legii 105/19
92 privind raporturile juridice de drept international privat, consecinta admite
rii exceptiei de frauda la lege consta in inlocuirea legii aduse prin frauda cu
legea corespunzatoare din dreptul roman.
2. Ordinea publica in dreptul international privat
Intelegem prin ordine publica in dreptul international privat totali
tatea normelor juridice de maxima imperativitate care pentru fiecare stat in par
te consfintesc si apara valori esentiale, definitorii pentru societate, pentru s
istemul social politic, istoric al statului in cauza. Ordinea publica de drept i
nternational privat este diferita de la un stat la altul, pentru ca traditiile s
unt diferite de la un stat la altul, sistemul politic, religios si ordinea publi
ca de drept international privat este diferita si de ordinea publica in dreptul
intern al acelui stat. Daca orice norma de ordine publica in dreptul internation
al privat este si norma de ordine publica in dreptul intern, nu orice norma de o
rdine publica din dreptul intern este si norma de ordine publica in dreptul inte
rnational privat.
Exceptia de ordine publica in dreptul international privat se invoca
si din oficiu si are drept consecinta inlaturarea aplicarii legii straine norma
l competente, potrivit lui lex fori si inlocuirea acesteia cu norma corespunzato
are din legea forului.
Exemplu cu poligamia (un barbat din Iran care are deja 2 neveste vin
i se opune o no
e in Romania sa incheie o a treia casatorie cu o femeie iraniana
rma de ordine publica in dreptul international privat roman care spune ca pentru

societatea romana, pentru traditiile romanesti, familia monogama este o unitate

indestructibila).
Retrimiterea
Aceasta institutie a aparut in doctrina de drept international priva
t de la problema de a sti daca trimiterea pe care norma conflictuala a forului o
face la o lege straina, opereaza cu privire la intregul sistem de drept strain
inclusiv norma conflictuala a acestuia sau daca opereaza cu privire la legea mat
eriala din dreptul strain. (Speta Forgo)
Retrimiterea este de 2 grade :
Potrivit retrimiterii de gradul unu, dreptul forului trimite la un sistem de dre
pt strain si acesta retrimite la legea materiala a forului.
Retrimiterea de gradul al doilea opereaza cand dreptul forului trimite la un sis
tem de drept strain si acesta retrimite la legea materiala a unui stat tert.
Cat priveste dreptul roman prin Legea 105/1992 nu se recunoaste deca
t retrimiterea de gradul unu. Daca dreptul forului prin ipoteza ar trimite la un
sistem de drept strain urmeaza a se aplica legea romana.
Intrucat mecanismul retrimiterii este de natura a crea incertitudine
comerciantilor, instrumentele internationale care cuprind norme uniforme in mat
erie de comert international urmaresc, de regula, inlaturarea retrimiterii. Acea
sta se realizeaza prin precizarea in actul international respectiv a ce se intel
ege prin legea straina aplicabila.
Dreptul comertului international are o sfera de reglementare concomi
tent mai larga si mai restransa decat dreptul international privat.
Are o sfera de reglementare
mai larga pentru ca spre deosebire de dreptul internat
ional privat care reglementeaza raporturile dintre subiecte de drept civil, pers
oane fizice si juridice, dreptul comertului international regelmenteaza si rapor
turi cu participare statala
mai restransa pentru ca din totalitatea raporturilor j
uridice cu element de extraneitate, legate intre persoane aflate de picior de e
galitate juridica, dreptul comertului international reglementeaza numai pe acele
a care se caracterizeaza concomitent si prin comercialitate
Punctele comune: metoda conflictuala de reglementare si norma conflictuala care
se aplica deopotriva si la nivelul subiectelor, persoanele fizice sau juridice a
vand calitatea de comerciant.
?
DCI si dreptul international economic
Dreptul international economic este o ramura a dreptului international public, r
eglementand raporturile interstatale de drept public care se leaga intre state,
raporturi in care statul este reprezentat prin Ministrul Afacerilor Externe, rap
orturi in care statul apare in exercitiul lui iure imperi (in exercitiul puterii
suverane).
Dreptul comertului international reglementeaza raporturile interstatale comercia
le de drept privat, in care statul este reprezentat de Ministrul Finantelor si
se afla in exercitiul lui iure gestionis (de administrator de proprietate, de ge
stionar de proprietate sau chiar de proprietar). Deci, in nici un caz nu se poat
e pune semnul egalitatii intre dreptul international economic, care este o ramur
a a sistemului de drept international public si dreptul comertului international
care este o materie interdisciplinara, cuprinde in mod special norme de drept p
rivat
dreptul comercial
?
DCI
Un reputat autor de drept comercial, Stanciu Carpenaru face o greseala ce prives
te calificarea dreptului comertului international. Acesta considera dreptul come
rtului international ca o subramura a dreptului comercial. Este total eronat pen
tru ca ar insemna sa existe pe mapamond atatea drepturi comerciale international
e cate state exista, pentru ca pentru fiecare stat ar trebui sa fie subramura a
dreptului respectiv; alt motiv statele lumii nu cunosc toate drept comercial (si
stemele de common law).
Dreptul comertului international nu este subordonat dreptului comercial, ci este

supraordonat dreptului comercial, adica atunci cand este vorba de un raport al

dreptului comertului international, daca se pune problema aplicarii unei legi in
terne, legea interna este aleasa din cadrul dreptului comercial. Deci, normele d
e drept comercial pot sa fie incluse in dreptul comertului international, insa n
u si invers
Prof. Dragos Sitaru accepta ca dreptul comertului international este o materie
pluridisciplinara si interdisciplinara, dar considera ca dreptul international p
rivat, ca normele de drept international privat nu fac parte din dreptul comertu
lui international. In contraponedere autori de drept francez considera, din cont
ra, ca substanta dreptului comertului international o reprezinta normele de drep
t international privat.
Dreptul comertului international, ca materie pluridisciplinara, cuprinzand norme
de drept intern si norme de drept international public cuprinde din categoria n
ormelor de drept intern si norme de drept international privat pentru ca altfel
nu am sti care este legea aplicabila raportului comercial international in discu
tie.
In structura dreptului comertului international intra si norme de drept internat
ional privat din fiecare stat al comunitatii internationale.