Sunteți pe pagina 1din 55

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte privind talharia si ocrotirea dreptului prin mijloace penale

CAP.I. DREPTUL DE PROPRIETATE.

Consacrare contitutionala.

Dreptul de proprietate este un drept fundamental de veche traditie in catalogul


drepturilor si libertatilor cetatenilor.Dreptul de proprietate este garantat fiecarui cetatean.
In continutul acestui drept cuprindem dreptul persoanei fizice de a dobandi o
proprietate, de a se folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si, de a putea
transmite dreptul sau altuia.
Constitutia impune autoritatilor publice obligatia de respecta si ocroti dreptul de
proprietate, recunoscandu-se de fapt ca orice persoana fizica, orice om are dreptul la
proprietate.
Realizarea dreptului de proprietate presupune obligatia statului de a garanta si apara
proprietatea obtinuta pe cai licite.Autoritatile publice trebuie sa ia toate masurile posibile si
rezonabile pentru a ocroti dreptul de proprietate.
Prin exercitarea dreptului de proprietate, cetateanul nu trebuie sa incalce drepturile
altora, ordinea publica si, mai nou, sa nu aduca atingere, prin actiunile sale, mediului
inconjurator.
Constitutia Romaniei, in art.41, garanteaza dreptul de proprietate precum si creantele
asupra statului, ocrotind in mod egal proprietatea privata, indiferent de proprietar.
Exprimand realitatea conform careia nu exista drepturi absolute, Constitutia da legii
posibilitatea de a stabili continutul si limitele dreptului reglementat prin art.41 din
Constitutie.

Pagina 1 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Necesitatea ocrotirii dreptului prin mijloace penale.

In sistematizarea normelor din partea speciala a Codului Penal roman adoptat in


1968,legiuitorul a folosit criteriul obiectului juridic sau astfel spus, a valorii sociale orotite
prin aceste norme si, implicit, lezate sau puse in pericol prin savarsire faptelor incriminate.
Plecandu-se de la acest criteriu, normele partii speciale ale Codului Penal au fost
ierarhizate dupa importanta obiectului juridic si grupate in unsprezece titluri.
Fiecare titlu reuneste in cuprinsul sau un numar de norme penale speciale care
incrimineaza fapte antisociale indreptate impotriva unei anumite valori sociale.Astfel spus,
fiecare titlu al partii speciale reuneste incriminari ce au un obiect juridic generic comun.
Studiile nomelor penale speciale se face, in primul rand, prin prisma celor prevazute
in normele penale generale, dar in elaborarea, interpretarea si aplicarea lor trebuie avute in
vedere foarte multe aspecte care tin de specificul lor, cum ar fi valoarea sociala ocrotita prin
intermediul normelor de incriminare, natura, sfera de cuprindere, locul pe care-l ocupa in
ierarhia valorilor sociale.Orotirea relatiilor sociale devine, in acest mod, obiectul
reglementarii normelor penale specifice. De asemenea, ocrotirea acelorasi relatii sociale poate
forma obiectul reglementarii si a altor norme juridice apartinand dreptului constitutional,
dreptului international, dreptului civil, dreptului familiei. Din aceste norme de ocrotire
juridica a relatiilor sociale, ocrotirea prin mijloacirea dreptului penal este cea mai energica,
mai eficienta, in acelasi timp, ea fiind “ ultima ratio “ deoarece dreptul penal nu intervine
decat acolo unde alte mijloace de ocrotire s-au dovedit ineficiente.
Normele penale speciale coopereaza cu celelalte norme juridice la ocrotirea celor mai
importante valori sociale considerate ca atare la un moment dat.
Exista, de asemenea, o legatura indisolubila intre normele penale speciale si normele
morale pentru ca orice infractiune, inainte de a fi o manifestare ilegala apare, de regula, ca o
manifestare imorala. De astfel, starea de imoralitate individuala si colectiva este o premisa a
starii de legalitate, in general, si a starii de legalitate in materie penala, in special(1)
Dreptul penal are, dupa cum rezulta din dispozitiile primului articol din Codul Penal,
un rol deosebit de important in ceea ce priveste apararea

valorilor fundamentale ale societatii. Acest rol al dreptului penal se evidentiaza cu


mare pregnanta in partea sa speciala, deoarece aceasta parte a dreptului penal, reflectand

Pagina 2 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interesele fundamentale ale societatii, stabileste in normele pe care le cuprind, faptele prin
care se incalca interesele precum si sanctiunile ce se aplica celor ce le savarsesc.
Codul Penal prevede si sanctioneaza cu severitate faptele indreptate impotriva
atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele indreptate impotriva
celorlate drepturi si libertati ale omului, normele penale apara dreptul persoanelor de
proprietate, precum si viata, integritatea corporala si sanatatea, libertatea si demnitatea
persoanei.(2)

Reglementari in materie in legislatia penala autohtona. Retrospectiva.

Primele legi scrise aparute in spatiul Carpato– Danubiano -Pontic au apartinut geto-
dacilor dar, din pacate, acestea nu s-au pastrat.Marturii in privinta existentei acestor legi sunt
amintite de Iordanes, care arata ca regele dac Burebista si-a luat ca ajutor pe Deceneu si a dat
poporului legi scrise.Insa, datorita faptului ca aceste legi nu s-au pastrat, nu avem prea multe
detalii despre cuprinsul lor.(3)
Odata cu infrangerea dacilor de catre armatele romane, regulile dreptului roman sunt
extinse si in noua provincie, acestea aplicandu-se partial, chiar si dupa retragerea armatei
romane, in perioada navalirii populatiilor barbare, migratoare, prioritate avand totusi obiceiul
sau normele juridice proprii
Deoarece, in perioada de cristalizare si formare a statelor feudale romanesti, continua
sa aiba aplicare dreptul cutumiar, primele legiuiri intru totul romanesti apar la mult timp dupa
formarea acestor state, ele fiind “Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti”,
aparuta la Iasi in anul 1646 si “ Indreptarea legii” aparuta in anul 1652, la Targoviste.
In perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzand in sfera sa toate
faptele prin care se putea aduce atingere patrimoniului. Furturile marunte se pedepseau cu
biciuirea, insa la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave se
aplica pedeapsa cu moartea inca de la primul furt. Aceasta asprime a pedepselor arata
frecventa si gravitatea unfractiunilor.

In vechiul drept romanesc au existat reglementari foarte detaliate referitoare la


infractiunile contra patrimoniului in lucrari, cum ar fi: “Pravilele lui Vasile Lupu “, “
Codicele penal al lui Alexandru Sturza “ in Moldova si al lui Barbu Stirbei in Muntenia.

Pagina 3 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ultima legiuire feudala, pe cuprinsul statelor romanesti, a fost “Legiuirea lui Caragea
“, lege care a intrat in vigoare la 1septembrie 1818 si s-a aplicat pana la 1decembrie 1865.In
cadrul acestei legi se gasesc dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului.
Iesirea din vigoare a “Legiuirii Caragea” coincide cu inceputul dreptului penal roman
modern, inceput marcat de aparitia Codului Penal de la 1865, Cod ce realizeaza unificarea
legislatiei romane din Principate. Acest Cod este copiat, in mare parte, dupa Codul Penal
francez de la 1810, avand insa si unele imprumuturi din Codul prusian de la 1851. Spre
deosebire de modelul sau francez, Codul Penal de la 1865, nu prevedea pedeapsa cu moartea
si nici confiscarea averii sau pedepse corporale, caracteristici care au condus pe unii autori
sa-l aprecieze ca fiind cea mai blanda lege penala din Europa, la acea data.(4)
In perioada de aplicare a acestui Cod, dupa Marea Unire de la 1918, au ramas in
vigoare si unele dispozitii din Codul transivanean si bucovinean, acestea aplicandu-se pana la
unificarea legislatiei penale romane, unificare ce s-a realizat abia in anul 1936 prin aparitia
Codului Penal Carol al-II-lea, cod ce are meritul de a fi primul cod penal romanesc. Acest
cod a realizat un progres insemnat in evolutia dreptului penal, fiind elaborat pe baza
principiilor democratice si progresive confirmate de practica.
Codul penal roman din 1936 cuprinde materia infractiunilor contra patrimoniului in
Cartea II, Titlul XIV – “Infractiuni contra patrimoniului” – sistematizat in cinci capitole,
dupa cum urmeaza;

cap.I – Furtul;
cap.II – Talharia si pirateria;
cap.III – Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea increderii;
cap. IV – Stramutarea de hotar, desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte
tulburari aduse proprietatii;
cap. V – Jocul de noroc, loteria si specula contra economiei publice.

Paralel cu prevederile Codului penal din 1936 au existat si anumite infractiuni contra
patrimoniului prevazute in legi speciale – Codul Justitiei Militare, Codul Comercial, Codul
Silvic.
Dupa instaurarea regimului de dictatura al regelui Carol al- II –lea, in 1938, regim
care a deschis epoca regimurilor totalitare in Romania, epoca incheiata la 22 decembrie 1989,
dreptul penal a fost folosit in scopurile politice ale acestor regimuri.(5)

Pagina 4 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In acest context a fost adoptat Decr. Nr.192/1950, in continutul caruia s-a definit
notiunea de “obstesc“ si implicit si aceea de “avut obstesc”.Prin acest act a fost introdus in
Titlul XIV al Codului Penal din 1936 un nou capitol “Unele infractiuni contra avutului
obstesc“.Actul normativ a marcat momentul in care apare prima oara o orotire discriminatorie
a patrimoniului dupa cum acesta era considerat “particular” sau “obstesc”.
Modificarile aduse Codului penal prin legi speciale, dupa 23 august 1944, pentru
adaptarea la noul sistem comunist au umarit ideologizarea acestuia, trasformarea lui in
instrument al politicii de reprimare a persoanelor periculoase pentru regimul comunist.
Pe acest fond politic nepotrivit pentru o stiinta penala integra, la 1ianuarie1969 intra
in vigoare un nou Cod penal al Romaniei.Autorii acestui Cod penal, n-au facut decat sa
consacre mai departe aceasta conceptie de orotire diferentiata a patrimoniului. De aceea, in
Titlul III al acestui Cod penal au fost prevazute “Infractiunile contra avutului particular” iar
in TitlulIV “Infractiunile contra avutului obstesc”.
Desi elaborat sub influenta ideologiei marxiste, s-a detasat in mare masura de ea si a
consacrat principiile de politica penala moderne, intalnite in toate legislatiile contemporane.
(6) Sunt consacrate, astfel, principiile legalitatii incriminarii si pedepsei, precum si principiul
raspunderii penale personale intemeiate pe vinovatie, fiind receptate ideile scolilor clasice,
pozitiviste si noii aparari sociale, reusind, in acest fel, sa se alinieze la curentele dreptului
penal contemporan.
Dispozitiile actualului Cod penal, cu privire la infractiunile contra patrimoniului,
comparate cu cele din Codurile penale moderne si contemporane,nu contin diferente profunde
din punct de vedere al continutului normativ.

CAP II. ASPECTE GENERALE SI COMUNE PRIVIND INFRACTIUNILE


CONTRA PATRIMONIULUI.

In cadrul Codului Penal o parte importanta din acesta se refera la faptele care aduc
atingere proprietatii. Faptele indreptate impotriva proprietatii sunt prevazute si sanctionate
prin dispozitiile cuprinse in Titlul III din Codul Penal.
Manifestarile pagubitoare au fost sanctionate in toate sistemele socio-politice,
deosebirile de reglementare si de tratament datorandu-se particularitatilor proprii fiecarei
societati in parte. In cadrul Codului Penal adoptat in anul 1969 exista un capitol distinct

Pagina 5 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reglementat in Titlul IV si intitulat “ Infractiuni contra avutului obstesc” in care erau


incriminate faptele care aduceau atingere avutului obstesc.
In prezent, odata cu adoptarea Constitutiei, s-a considerat ca TitluIV din Codul Penal
este implicit abrogat, fiind neconstitutionala protectia speciala a avutului public.Prin decizia
nr.1/1993(publicata in M. Of nr232 din 23 noiembrie 1991) Curtea Constitutionala a statuat
ca dispozitiile din Codul Penal referitoare la infractiunile contra avutului public, sunt
abrogate partial ,si in consecinta urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute
de art.135,alin 4 din Constitutie, respectiv : bogatiile de orice natura ale subsolului; caile de
comunicatie; spatiul aerian; apele cu potetial energetic;plajele;marea teritoriala; resursele
naturale ale zonei economice si platoului continental. Prin art1 pct 100 din Legea
nr.140/1996, legea de modificare si de completare a Codului Penal, a fost abrogat intreg
Titlul IV cuprinzand infractiunile contra avutului obstesc.Ca urmare a acestor modificari
,faptele indreptate impotriva patrimoniului public sau privat sunt reprimate prin prevederile
Titlui III “Infractiunile contra patrimoniului”
In cadrul sistemului de drept romanesc ,patrimoniul este ocrotit, in primul rind, printr-
un intreg ansamblu de mijloace extrapenale, civile si de alta natura. Impotriva faptelor care
prezinta un grad mai ridicat de pericol social, patrimoniul este ocrotit prin incriminarea
faptelor care ii aduc atingere.
In cadrul Titlului III intitulat “ Infractiuni contra patrimoniului” infractiunile au fost
grupate de catre doctrinari in trei mari grupe: 1/

_ fapte de sustragere din care fac parte – infractiunile de furt, talharie ,piraterie,
tainuire si delapidare.
- fapte de frauda care constau in infractiunile de abuz de incredere, gestiune
frauduloasa,inselaciune si insusirea bunului gasit.
_fapte de samavolnicie cum ar fi : infractiunile de distrugere si de tulburare de
posesie.
In cadrul infractiunilor contra patrimoniului, furtul reprezinta infractiunea tipica,
unele dintre aceste infractiuni imprumutand elementele caracteristice ale acerstei infractiuni.
(2)
Obiectul juridic generic al infractiunilor din Titlul III este constituit din fasciculul de
relatii sociale ce privesc patrimoniul – public sau privat – si care se cer ocrotite impotrva
diverselor actiuni cu efecte prejudiciante indreptate impotriva acestuia(3) sau obiectul juridic

Pagina 6 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

generic il constituie relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate
prin apararea patrimoniului(4).
In terminologia legii penale notiunea de” patrimoniu “ nu are acelasi inteles ca si in
dreptul civil. Astfel,in dreptul civil patrimoniul este format din totalitatea drepturilor si
obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica, adica pot fi evaluabile in
bani(5) Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale, bunurile
consumptibile si fungibile, mobile sau imobile. In dreptul
penal notiunea de patrimoniu, in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva
acestuia are un inteles mai restrans si se refera la bunuri nu ca universalitate, ci in
individualitatea lor susceptibilee de a fi apropriate de catre faptuitor prin mijloace frauduloase
sau de a fi distruse, deteriorate , tainuite, gestionate fraudulos(6).
Pasivul patrimoniului , respectiv datoriile unei persoane, nu reprezinta, de regula, nici
un interes pentru cei care se dedau la fapte de incalcare a patrimoniului, chiar daca pasivul
face parte din patrimoniu.
Conceptul de patrimoniu are un continut si o sfera mult mai larga decat acela de
proprietate,el insumand toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter patrimonial, toate
obligatiile, precum si orice situatie care prezinta chiar numai o aparenta de drept(7).
In doctrina si practica judiciara s-a exprimat opinia dominanta(8) conform cu care
posesia nelegitima este si ea ocrotita deoarece nimeni nu poate sustrage bunuri din
patrimoniul altuia pe motiv ca vede in titularul patrimoniului lezat un posesor nelegitim.Tot
in acelasi sens(9), dispozitia legale nici macar nu pretinde ca posesia sau detentia bunlui sa
fie legitima.

In afara obiectului juridic comun, infractiunile contra patrimoniului au si un obiect


juridic special, constand in anumite relatii sociale cu caracter patrimonial. Astfel, in cazul
furtului , a tulburarii de posie legiuitorul a urmarit prin incriminarea faptei sa ocroteasca
posesia asupra bunurilor in cazul abuzului de incredere, gestiunii frauduloase, inselaciunii,
insusirii bunului gasit, increderea si buna credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale
cu caracter patrimonial (10). Deasemenea, in cazul altor fapte, infractiunile contra
patrimoniului pot avea ca obiect juridic secundar relatiile sociale aparate ,in principal, prin
incriminarea unor fapte care fac parte din alte categorii de infractiuni, cum ar fi, de
exemplu,talharia care are ca obiect juridic secundar relatiile sociale ocrotite prin incriminarea
amenintarii(aart 193 Cp) sau prin incriminarea lovirii sau a altor violente (art 180Cp).

Pagina 7 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Infractiunile contra patrimoniului au, in afara obiectului juridic, si un obiect material,


deoarece, in cazul acestor infractiuni, relatiile sociale ocrotite de lege sunt vatamate prin
exercitarea activitatii incriminate asupra unui anumit bun. Obiectul material al infractiunilor
din cadrul TitluluiIII este constituit din insusi bunul asupra caruia se indreapta actiunea ilicita
. De regula,acest bun se gaseste in patrimoniul unei persoane fizice sau juridice.
Bunul care poate constitui obiect material al acestor infractiuni se caracterizeaza in
cazul fiecareia dintre ele prin anumite trasaturi: bun mobil aflat in posesia altuia, in cazul
furtului;bun mobil aflat in posesia faptuitorului sub orice titlu, in cazul abuzului de incredere;
bun iesit din posesia altuia fara voia acestuia, in cazul insusirii bunlui gasit(11). La unele
infractiuni ,cum ar fi :furt, insusirea bunului gasit ,abuz de incredere, delapidare, talharie si
tainuire, obiectul material este constituit intotdeauna dintr-un bun mobil,pe cand la alte
infractiuni – inselaciune, distrugere, gestiune frauduloasa – obiectul material poate fi atat bun
mobil cat si bun imobil iar la infractiunea de tulburare de posesie bunul ce formeaza obiectul
material poate fi numai bun imobil.
Exista unele infractiuni unde, pe langa obiectul material principal, specific
infractiunilor contra patrimoniului apare si un obiect material adiacent cum ar fi, de exemplu:
corpul persoanei violentate fizic la infractiunile de talharie si de piraterie.
La infractiunile contra patrimoniului , subiectul activ nemijlocit – autorul- ,este, de
regula , necircumstantiat de text. Deci, pentru a fi subiect activ al infractiunii , persoana care
savirseste fapta solciamente periculoasa nu trebuie sa aiba o anumita calitate . Exista totusi
unele infractiuni cum ar fi

infractiunea de delapidare la care subiectul activ se cere a fi calificat respectiv


functionar. Subiect activ in cazul unora din aceste infractiuni poate fi si proprietarul bunului:
in cazul furtului daca bunul s-a aflat in posesia legitima a altuia, in cazul formelor agravate a
distrugerii intentionate daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 217 alin.2, 3 si 4 Cp .
Infractiunile patrimoniale sunt susceptibile de a fi savirsite in toate formele
participatiei penale - coautorat , complicitate, instigare - cu precizarea ca unele infractiuni ca
de exemplu: abuz de incredere, inselaciune, delapidare pentru a ne afla in prezenta
coautoratului este necesar ca toate persoanele care savirsesc acea infractiune in calitate de
coautor sa aiba aceeasi calitate ceruta de text pentru subiectul activ . La aceste infractiuni
pentru a putea avea calitatea de complice sau de instigator nu este necesar ca acea persoana sa
indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a fi subiect activ.

Pagina 8 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Persoana fizica sau juridica care sufera o paguba in urma savirsirii infractiunii
constituie subiect pasiv al infractiunilor contra patrimoniului (12). Deci reprezinta subiect
pasiv al infractiunilor patrimoniale persoana fizica sau juridica de drept privat cit si statul in
caz bunurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietatii publice sau Regiile Autonome care au
primit spre administrare bunuri apartinind proprietatii publice sau Societatile comerciale care
au primit bunuri proprietate publica sub forma concesionarii sau a inchirierii ( 13).
In cazul infractiunilor de talharie si de piraterie pe langa persoana al carui patrimoniu
a fost lezat si care este subiectul pasiv principal poate exista si un subiect pasiv secundar
reprezentat de persoana care ,fara a fi direct lezata in patrimoniul sau, sufera violentele
exercitate de catre faptuitor.
Infractiunile contra patrimoniului constau in fapte variate, descrise in textele de
incriminare, prin care se aduce atingere patrimoniului.Elementul material al laturii obiective
al acestor infractiuni consta cel mai frecvent dintr-o actiune: actiune de luare, in cazul
furtului, actiune de inducere in eroare, in cazul inselaciunii. Aceste actiuni se pot savarsi atat
prin acte comisive, cat si prin acte omisive. Elementul material al infractiunilor patrimoniale,
poate consta mai rar, si intr-o inactiune, in cazul infractiunii de insusire a bunului gasit.
Uneori elementul material se infatiseaza sub forma unei singure actiuni, in cazul
infractiunii de furt, alteori sub forma a doua sau mai multe actiuni alternative, in cazul
infractiunii de distrugere, tainuire, abuz de

incredere sau sub forma a doua sau mai multe actiuni cumulative, la infractiunea de
talharie, piraterie, ori dintr-o singura actiune sau inactiune alternative, la infractiunea de
insusire a bunului gasit.
Unele infractiuni contra patimoniului au un caracter complex deoarece in continutul
lor intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta fapte care altfel sunt
incriminate ca infractiuni distincte. Astfel talharia include, in forma sa simpla, furtul prevazut
in art.193 Cp si lovirea sau alte violente, prevazute in art.180 Cp.
In raport cu specificul fiecarei actiuni care formeaza elementul material al infractiunii,
infractiunile contra patrimoniului se impart in:(14)

fapte de sustragere , care cuprind: infractiunea de furt, de piraterie, de tainuire;


fapte de frauda din care fac parte: infractiunile de abuz de incredere, inselaciune,
delapidare, gestiune frauduloasa, insusirea bunului gasit;

Pagina 9 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fapte de samavolnicie care sunt formate din infractiunile de distrugere, tulburare de


posesie.
Realizarea laturii obiective a infractiunilor contra patrimoniului nu este subordonata
vreunei conditii referitoare la locul sau timpul savarsirii faptei, exceptie face numai
infractiunea de piraterie, in cazul careia fapta trebuie savarsita asupra unei nave aflate in
marea libera sau intr-un loc nesupus jurisdictiei nici unei tari(15).
Urmarea socialmente periculoasa sau urmarea imediata consta, de regula, in
producerea, provocarea unor pagube in patrimoniul unei persoane fizice sau juridice private,
ori al unei persoane juridice publice. La unele infractiuni, cum ar fi talharia, pirateria si
tainuirea, apare si o alta urmare imediata ce se rasfrange asupra valorilor sociale ocrotite in
mod adiacent in norma de incriminare. Deci,in cazul talhariei si pirateriei, urmarea imediata
consta si in producerea de vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii victimei ori in
decesul victimei.
Raportul de cauzalitate, la unele dintre infractiunile patrimoniale, ca de exemplu, furt,
talharie,piraterie, insusire a bunului gasit, rezulta din insasi materialitatea faptei – ex re - , el
nu mai trebuie sa fie dovedit. Insa, la altele, cum ar fi: abuz de incredere, delapidare,
inselaciune, raportul de cauzalitate trebuie sa fie dovedit, trebuie sa se dovedeasca ca intre
actiunea faptuitorului si paguba produsa exista o legatura.

In ceea ce priveste latura subiectiva, forma de vinovatie cu care se savarsesc aceste


infractiuni este intentia.Iar la unele infractiuni – furt, talharie, inselaciune – forma de
vinovatie este intentia calificata, deoarece faptuitorul savarseste infractiunea pentru a atinge
un anumit scop. Intentia,la unele dintre aceste infractiuni, furt, talharie, inselaciune, nu poate
fi decat directa, pe cand la altele- distrugere – intentia poate fi atat directa cat si
indirecta(16).In cadrul infractiunilor contra patrimoniului un singur gen de infractiuni se
savarseste din culpa si anume infractiunea de distrugere din culpa.
Infractiunile contra patrimoniului, realizandu-se prin actiuni savarsite cu intentie, sunt
susceptibile de desfasurare in timp, astfel incat sunt posibile, atat actele de pregatire, cat si
tentativa. Referitor la actele de pregatire, desi acestea este posibil sa fie infaptuite, legiuitorul,
prin neinscrierea unor dispozitii de acest gen in Codul Penal, a considerat de cuviinta sa nu
treaca la sanctionarea lor. Ele dobandesc insa relevanta penala daca s-a trecut la executarea
infractiunii si daca au fost efectuate de alta persoana decat autorul.

Pagina 10 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tentativa este posibila in cazul infractiunilor contra patrimoniului cu exceptia


infractiunilor de distrugere din culpa si de insusire a bunului gasit in modalitatea omisiva de
savarsire.
Consumarea infractiunilor patrimoniale are loc in momentul in care executarea
actiunii este dusa pana la capat, producandu-se si urmarea imediata specifica acestor
infractiuni. Unele din infractiunile contra patrimoniului cum ar fi, de exemplu furtul de curent
electric,pot imbraca forma unei infractiuni contra patrimoniului sunt susceptibile de savarsire
in forma continuata. In asemenea cazuri, in afara momentului consumarii, exista si un
moment al epuizarii, care este momentul incetarii actiunii sau momentul savarsirii actiunii.
Infractiunile contra patrimoniului sunt prevazute cu pedepse diferite. Astfel, unele
sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii, ale carei limite variaza de la o infractiune la alta, pe
cand altele sunt prevazute cu pedepse alternative- inchisoare sau amenda. Aceste infractiuni,
de regula, se urmaresc din oficiu. Exista si unele exceptii, cand actiunea penala se pune in
miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate (ex: furtul urmarit la plangerea
prealabila apersoanei vatamate – art.210 Cp )
In cazul unor infractiuni contra patrimoniului legea prevede, in afara formei simple, si
unele forme mai grave, calificate sau agravate. In cazul furtului, in afara formei simple
prevazute in art.208 Cp, sunt prevazute in

art.209 Cp mai multe forme calificate ale acestei infractiuni. In cazul talhariei,
pirateriei, inselaciunii, distrugerii intentionate si al distrugerii din culpa sunt prevazute si
forme agravate. Circumstantele care atribuie acestor
infractiuni caracter calificat sau agravat se refera, fie la obiectul material sau subiectul
infractiunii, fie la latura obiectiva a acesteia.
Formele calificate sau agravate ale infractiunilor contra patrimoniului sunt prevazute
cu pedeapsa inchisorii, care are insa limite mai ridicate, iar in unele cazuri si cu pedeapsa
complimentara a interzicerii unor drepturi.

3.2.2. OBIECTUL MATERIAL.

Pagina 11 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Talharia,fiind o infractiune complexa, implicit obiectul material poate fi privit atat in


raport cu actiunea principala de furt, cat si in raport cu actiunea adiacenta de voilenta,
amenintare sau alte constrangeri.
In raport cu actiunea principala, obiectul material al infractiunii de talharie este
acelasi cu cel de la infractiunea de furt, respectiv un bun mobil, un lucru avand o valoare
patrimoniala, susceptibil de a fi sustras.
Infractiunea de furt si implicit infractiunea de talharie are ca obiect material, bunul
mobil aflat in posesia sau detentia altuia asupra caruia s-a efectuat actiunea de sustragere, de
luare fara drept.
Prin “bun mobil” se intelege bunul care poate fi deplasat, transportat dindtr-un loc in
altul, fara a-si modifica valoarea.Orice lucru mobil, atata timpcat se afla situat de fapt in sfera
patrimoniala a unei persoane, implica prezumtia ca el satiaface o necesitate a acelei
persoane(15).
Formeaza obiectul material principal al infractiunii de talharie numai bunurile mobile
corporale.Legea asimileaza bunurilor mobile si inscrisurile, precum si energiile cu valoare
economica, sunt asimilate bunurilor mobile acele energii care au valoare economica si care
sunt susceptibile de captare si folosire pentru satisfacera unei trebuinte a omului(16)
.Sunt considerate bunuri mobile si inscrisurile care constituie sau sunt
presupuse ca ar constitui un bun pentru persoana in a carei sfera patrimoniala se
gasesc.Inscrisurile nu trebuie neaparat sa aiba valoare economica, este suficient ca ele sa fi
facut parte dintr-un patrimoniu(17).Prin “inscrisuri” se intelege nu numai acele acte scrise
care au valoare probanta, ci si orice alte inscrisuri care au valoare materiala independenta,
cum sunt manuscrisurile, memoriile, jurnalele intime, corespondenta.
De asemenea, constituie bun mobil si banii, titlurile de credit si orice alte valori
echivaland bani. Nu are relevanta daca bunul reprezinta o valoaree prin el insusi sau nu este
decat purtatorul unei valori economice, pe care doar o releva, ca de exemlu titlurile la
purtator.
Pot forma obiectul material al infractiunii atat bunurile animate cat si bunurile
inanimate(18).Bunuri animate sunt considerate nu numai animalele si pasarile domestice ci si
orice vietuitoare care traiesc in stare naturala, dar
se pot afla in stapanirea unei persoane.De asemenea, legea ocroteste bunurile
inanimate oricare ar fi forma lor fizica: solide, lichide, gazoase.

Pagina 12 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Imobilele, prin natura lor, in mod firesc, nu pot forma obiectul material al talhariei,
dar pot forma obiectul material al infractiunii rodul imobilului (fructele, produsele), precum
si bunurile imobile prin destinatie(animalele de munca) susceptibile de a fi sustrase.
Corpul omului sau anumite parti ale corpului, atata timp cat omul este in viata, nu
poate fi obiectul material al furtului(19), dar aparatele si protezele folosite de acesta pot
constitui obiect material al infractiunii.
Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul.Intr-un asemenea caz, furtul poate fi
savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept, fie in scopul folosirii pe nedrept.Furtul savarsit in
scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de
folosire.Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe
nedrept(20).
Bunul mobil, pentru a constitui obiect material al infractiunii de furt, trebuie sa se afle
in posesia sau detentia altcuiva decat a faptuitorului, in momentul savarsirii faptei.Din aceasta
cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al infractiunii, bunul care s-a aflat
in momentul sustragerii in posesia sau detentia faptuitorului.
De asemenea, nu vor constitui obiect materil al infractiunii res nullis- lucrurile fara
stapan,lucrurile ce nu apartin cuiva si res derelictae- lucrurile abandonate, deoarece acestea
nu indeplinesc conditia ceruta de lege, de a apartine unui patrimoniu
Intre obiectul material al infractiunii de furt si cel al infractiunii de talharie nu exista
deosebire calitativa sau cantitativa.Poate exista infractiunea de talharie cand fapta priveste
chiar un singur bun de mica valoare, dupa cum, poate exista infractiunea de furt comisa
asupra unei importante cantitati de bunuri.
Obiectul material adiacent al infractiunii de talharie, poate fi, dupa caz si in functie de
natura actiunii adiacente, fie corpul persoanei asupra careia se indreapta actiunea violenta,
respectiv persoana care este deposedata de bun, ori care intervine pentru a-l prinde pe
faptuitor,fie unele lucruri apartinand acestor prsoane.Astfel, spre exemplu, violenta poate
consta in ruperea hainelor, deposedarea de mijloacele de aparare.In cazul cand actiunea
adiacenta consta intr-o amenintare, infractiunea de talharie nu are obiect material adiacent,
deoarece actiunea faptuitorului este indreptata
impotriva unui drept al persoanei si nu impotriva corpului persoanei sau impotriva
unui bun.Pentru existenta infractiunii de talharie nu este absolut necesar ca actiunea adiacenta
sa aiba obiect material

Pagina 13 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.3.SUBIECTUL ACTIV SI SUBIECTUL PASIV.

3.3.1. SUBIECTUL ACTIV.

Subiectul activ al infractiunii de talharie ca, de asemenea si subiectul pasiv, nu este


circumstatiat de text, deci orice persoana poate avea calitatea de subiect activ al
infractiunii.Subiect activ poate fi si o persoana care ar avea in totul sau in parte vreun drept
asupra bunului furat el putand avea asupra bunului un drept de proprietata sau un alt drept
real.
Subiect activ nemijlocit(autor) poate fi o singura persoana, insa talharia se poate
savarsi de mai multi indivizi, cooperand ocazional sau fiind organizati in banda.
In cazul infractiunii de talharie, participatia este posibila sub forma coautoratului,
instigarii si complicitatii.
Coautoratul este forma de participatie penala in care, la savarsirea unei fapte
prevazute de legea penala si-au adus contributia,in mod nemijlocit, doua sau mai multe
persoane.Aceasta forma a participatiei penale nu presupune si existenta altor participanti dar
nici nu ii exclude(21).
Sunt socotiti coautori ai infractiunii de talharie toti cei care si-au adus contributia la
comiterea faptei, chiar daca unii au efectuat ca autori sau complici numai actiunea de furt iar
altii numai actiunea adiacenta.In cazul infractiunii de talharie, in ceea ce priveste coautoratul
nu se cere ca fiecare dintre coautori sa comita acte de insusire a bunurilor,cat si acte de
voilenta, amenintare sau alte constrangeri fiind suficient ca ei sa fi participat fie la furt, fie la
agresarea victimei.Acest lucru se explica prin faptul ca de esenta coautoratului este
cooperarea bazata pe o intelegere anterioara sau din timpul savarsirii faptei intre doua sau mai
multe persoane care realizeaza in intregime sau in parte acte nemijlocite de executare a laturii
obiective a aceleiasi sau acelorasi infractiuni.
Pentru a evidentia acest aspect, se va exemplifica urmatoarea speta din practica
judiciara.Inculpatul a fost condamnat de Istanta de fond pentru
trei infractiuni de talharie, aflate in concurs real, prima infractiune a fost incadrata in
prevederile art.211,alin.1-Cp iar urmatoarele doua in art.211, alin.2-Cp.Instanta de fond a
retinut ca inculpatul si un alt faptuitor (fata de care cauza s-a disjuns)dupa o intelegere
prealabila in ziua de 7aprilie1992,au urmarit partea vatamata pe strada si i-au sustras, prin

Pagina 14 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

violenta, un ceas si portmoneul, iar in ziua de 8mai1992, au sustras tot prin violenta,altor
doua persoane, ceasurile de la mana si un lant de aur, respectiv obiecte de
imbracaminte.Instanta de Apel a mentinut condamnarea.Impotriva deciziei Instantei de Apel,
inculpatul a declarat recurs, sustinand ca incadrarea juridica afaptei in textele mentionate este
gresita, deoarece, desi s-a inteles cu celalalt faptuitor sa sustraga prin intrebuintarea
violentelor, bunurile aflate asupra partilor vatamate, el a participat doar la deposedarea
acestora de bunrile aflate asupra lor, iar actele de violenta au fost exercitate de catre al doilea
faptuitor.Prin decizia nr.718/1994,Curtea Suprema de Justitie- sectia penala- a respins
recursul, motivand acest fapt prin aceea ca este lipsita de relevanta imprejurarea ca unul
dintre faptuitori a savarsit actele de sustragere a bunurilor iar celalalt actele de constrangere
sau violenta, de vreme ce actiunile lor au fost concomitente si cooperante, in vederea
realizarii aceluiasi scop.
Conform opiniei anumitor autori(22) decizia Instantei Supreme este corecta, iar in
sprijinul acestei hotarari au fost aduse si alte argumente. Astfel, activitatile celor doi
faptuitori au fost indispensabile pentru atingerea scopului urmarit.In speta, acestia au avut
contributii cu caracter complementar si indivizibil, actele comise de fiecare fiind
determinante in savarsirea infractiunii, chiar daca inculpatul a participat doar la luarea
bunurilor aflate asupra partilor vatamate, nu si la exercitarea actelor de violenta, acestea fiind
realizate de celalalt faptuitor.
In practica judiciara s-a format un punct de vedere unitar in ceea ce priveste
coautoratul in cazul infractiunii de talharie, respectiv s-a retinut ca pentru a exista talharie
este suficient daca fiecare autor a realizat cel putin unul din actele care se integreaza in
ansamblul celor comise de ceilalti, daca acestia au desfasurat,in mod concordant activitati
materiale prin care s-a realizat infractiunea, in baza unui plan conceput in comun.
In ceea ce priveste instigarea, aceasta este acea forma a participatiei penale care
consta in fapta de determinare,cu intentie, prin orice mijloace, de catre o persoana numita
instigator, a altei persoane, numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea
penala.Instigatorului ii apartine hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o trasmite
persoanei ce o
va savarsi efectiv, instigatul.Datorita acestui motiv instigatorul este numit autorul
moral al infractiunii iar instigatul autorul material.
Deci, instigarea, ca forma a participatiei penale, este posibila in cazul infractiunii de
talharie, implicand indeplinirea cumulativa a doua conditii:

Pagina 15 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1) - sa se savarseasca un act intentionat si specific de determinare a altei persoane la


savarsirea infractiunii prevazuta de are.211Cp,
2) - sa se produca trasferul, trasformarea psihica a instigatului, asa incat acesta sa
treaca la executarea faptei de talharie(23).
Pentru a ne afla in prezenta instigarii la infractiunea de talharie, instigatorul trebuie
sa-l fi determinat pe instigat sa savarseasca un furt prin intrebuintare de violente sau alte
mijloace de constrangere.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea Suprema de Justitie, sectia penala prin decizia
nr.1699 din 3iulie1997(24), care considera ca determinarea unei alte persoane sa deposedeze
partea vatamata de o suma de bani dandu-i acelei persoane si un spray lacrimogen pentru a
infrange eventuala opunere a partii vatamate, care a fost urmata de agresarea partii vatamate
prin folosirea sprayului si aplicarea de lovituri care au avut ca urmare producerea de vatamari
corporale, constituie infractiunea de instigare la infractiunea de talharie si nu aceea de
instigare la infraciunea de furt, inculpatul fiind constient ca a determinat pe autor la
savarsirea unui furt prin intrebuintare de violente.
Cu privire la complicitate, potrivit dispozitiilor art.26 Cp “complice este persoana
care, cu intentie, inlesneste sau ajuta, in orice mod, la savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala.Este, de asemenea, complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii
faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca
dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.”
Pentru existenta complicitatii este indiferent daca autorul a savarsit furtul in
modalitatea avuta in vedere de complice – de exemplu, prin punerea victimei in stare de
inconstienta – sau in alta modalitate de realizare a laturii obiective a infractiunii de talharie –
de exemplu, prin intrebuintare de violente-, deoarece ,si in acest caz, complicele a stiut ca
autorul va comite o
talharie si a vrut sa contribuie, prin acte de ajutor, la savarsirea acestei infractiuni.(25)
Pentru sanctionarea participatiei penale, Codul Penal, a consacrat prin dispozitiile
art.27 – 31, sistemul parificarii pedepselor, cu corectivul diferentierii sanctiunilor in functie
de contibutiile aduse de fiecare participant la savarsirea infractiunii. Luarea in considerare a
contributiilor tuturor participantilorla savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, cu
ocazia stabilirii unei pedepse concrete de catre instanta de judecata, nu apare numai ca o
consecinta a individualizarii pedepselor ci si ca o obligatie expresa stabilita de art.27Cp.
Pentru sanctionarea participantilor la savarsirea unei infractiuni de talharie, cu aceeasi
forma de vinovatie, potrivit art.27Cp, acestea vor fi sanctionate cu pedeapsa pre vazuta de

Pagina 16 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

lege pentru infractiunea la a carei savarsire au contribuit. Necunoasterea, de catre un


participant, a unei circumstante reale are drept efect, potrivit art.28Cp, neproducerea agravarii
raspunderii penale ca urmare a acelei circumstante.
Daca autorul savarseste o infractiune mai grava decat cea la care a fost instigat sau
sprijinit, raspunderea penala a instigatorului sau complicelui va putea fi atrasa numai in
masura in care acestia au prevazut producerea rezultatului mai grav.
In situatia in care autorul savarseste o infractiune mai putin grava decat cea de talharie
la care a fost instigat sau sprijinit de catre un complice, aceasta imprejurare nu se rasfrange
asupra participantilor deoarece nu s-a realizat, de fapt, o participatie,instigatul putand
raspunde in acest caz de instigare neurmata de executare(26).

3. 3. 2. SUBIECTUL PASIV

Subiectul pasiv al infractiunii de talharie nu este circumstantiat de text,poate fi orice


persoana prejudiciata fizic, psihic sau material in urma infractiunii.Pot fi subiecti pasivi ai
infractiunii de talharie atat persoanele ale caror bunuri au fost sustrase prin savarsirea
talhariei, cat si persoanele fata de care s-au comis faptele de violenta, amenintare sau celelalte
constrangeri.
Infractiunea de talharie fiind o infractiune complexa, in continutul ei intra doua
actiuni – o actiune principala, de furt si o actiune adiacenta, de
violenta, amenintare sau alte constrangeri.Cele doua actiuni pot avea acelasi subiect
pasiv sau subiecti pasivi diferiti.Se pote, astfel, ca aceeasi persoana sa fie, in acelasi timp, si
victima violentelor si subiect pasiv al furtului, dar se poate ca violentele sa fie exercitate
asupra unei anumite persoane iar furtul, sprijinit de aceste violente, sa fie savarsit in paguba
altei persoane(27).
Cu privire la orice infractiune complexa, unitatea sau pluralitatea infractionala se
stabileste dupa numarul actiunilor principale, numarul actiunilor adiacente ne-avand nici o
relevanta.Deci, indiferent de numarul de parsoane asupra carora s-au exercitat violentele,
daca ne gasim in fata unei singure actiuni principale de furt, talharie astfel savarsita constituie
o infractiune unica, si nu un concurs de infractiuni.In cazul cand avem o pluralitate de
subiecti pasivi deposedati de bunuri printr-o actiune unica de violenta sau de amenintare, vor

Pagina 17 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

exista tot atatea infractiuni de talharie, in concurs ideal, cate persoane au fost vatamate fizic
sau psihic(28).
Cu privire la acest aspect, se poate exemplifica fapta inculpatului care in ziua de 17
ianuarie 1991, a comis o infractiune asupra a doua parti vatamate iar in data de 23 ianuarie
1991,a comis o alta talharie asupra altor trei parti vatamate.Prima instanta a condamnat pe
inculpat pentru comiterea a doua infractiuni de talharie.Prin recursul extraordinar, declarat in
cauza,s-a sustinut ca inculpatul nu a savarsit cate o infractiune de talharie la datele
mentionate, ci doua si respectiv trei infractiuni.Astfel, Curtea Suprema de Justitie, sectia
penala prin decizia nr.784 din 6 mai 1993 a considerat ca recursul este intemeiat deoarece
fapta inculpatului de a fi constrans concomitent doua sau trei persoane, printr-o actiune unica
de amenintare cu bataia,sa-i dea banii si alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie,
datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea infractiuni de
talharie,in concurs ideal,nu una singura,chiar daca victimele au remis sumele de bani sau
bunurile in acelasi timp.
In cazul cand persoana vatamata fizic sau psihic printr-o amenintare sau violenta este
un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in
exercitiul functiunii, atunci ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre
infractiunea de talharie si infractiunea de ultraj.

3.4.LATURA OBIECTIVA A INFRACTIUNII.

Cercetarea laturii obiective, care desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de


incriminare, privitor la actul de conduita necesar pentru existenta infractiunii, se realizeaza
prin examinarea componentelor sale:

Elementul material;
Urmarea imediata;
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata.

Elementul material

Pagina 18 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datorita caracterului complex al infractiunii de talharie,si elementul material al


acesteia va fi complex fiind exprimat prin actiuni conjugate de deposedare a victimei de bun
si de folosire a violentei sau a amenintarii, ori punere a victimei in stare de inconstienta sau
neputinta de a se apara.
Actiunea principala,din cuprinsul elementului material al infractiunii de
talharie,consta in actiunea de furt,deci,in savarsirea faptei de furt.Activitatea
principala,furtul,consta,si in cazul talhariei,in luarea bunului mobil din posesia sau detentia
altuia,fara consimtamantul acestuia,ceea ce implica un act de deposedare si un act de
imposedare.
Actiunea de luare,desi este o actiune unica,se realizeaza prin doua acte: a)
deposedarea,respectiv scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului sau detentorului
si b) imposedarea,respectiv trecerea
acelui bun in sfera de stapanire a faptuitorului(29).
De regula,aceste acte se succed, in asa fel incat este destul de
greu sa fie delimitate
Actiunea de luare produce o mutatie efectiva,obiectiva in realitatea patrimoniului
lezat, in sensul ca sunt scoase din acesta bunuri care sunt trecute in stapanirea faptuitorului
care, astfel,intra in stapanirea de fapt a bunului
Prin “a lua” se intelege a scoate bunul din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau
detentia careia se gasesc sau trebuia sa se
gaseasca,astfel incat aceea persoana va inceta de a mai avea la dispozitia sa bunul
luat.Deci, luarea este o actiune de sustragere prin care se schimba starea de fapt a bunlui sub
raportul pozitiei sale in sfera de stapanire in care se afla anterior savarsirii actiunii de luare.
Ceea ce apare ca specific infractiunii de talharie, este ca luarea bunului de catre
faptuitor ia, deseori, forma remiterii silite facute acestuia,de catre insasi victima.(30)Intr-un
asemenea caz, talharia se deosebeste de infractiunea de santaj prin aceea ca
victima,satisfacand pretentia faptuitorului,isi redobandeste, de indata,libertatea care i-a fost
incalcata, ceea ce inseamna ca prin savarsirea faptei s-a incalcat,in principal,avutul acesteia,
si numai in secundar dreptul ei la libertate(31)
Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie,actiunea de sustragere
trebuie sa indeplineasca anumite cerinte esentiale:
lucrul sustras sa fie un bun mobil deoarece infractiunea de talharie nu poate avea ca
obiect material principal decat un bun mobil;

Pagina 19 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

acest bun mobil sa se fi aflat in detentia sau in posesia unei alte persoane.Nu va
constitui elementul material al talhariei,actiunea prin care s-a sustras un bun abandonat sau un
bun fara stapan deoarece acestea nu se afla in detentia sau posesia nici unei persoane.Din
punct de vedere al legii care ocroteste situatia de fapt a bunurilor mobile,termenii posesie si
detentie au intelesul de simpla stapanire de fapt.Nu are relevanta daca cel care avea
stapanirea de fapt a lucrului de care a fost deposedat era sau nu proprietar sau titular al
vreunui drept de a poseda sau de a detine.
luarea sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat.Consimtamantul lipseste fie
atunci cand persoana vatamata nu si-a dat seama de actiunea faptuitorului si deci,nu a fost
pusa in situatia de a-si exprima sau nu acordul,fie ca si-a exprimat dezacordul, pe care
faptuitorul l-a nesocotit.Consimtamantul, pentru a legitima luarea bunului,trebuie sa intervina
inainte sau in timpul savarsirii faptei si,de asemenea,acesta trebuie sa emane de la o persoana
capabila.
In literatura de specialitate,s-a exprimat opinia(32)ca formularea acestei conditii
apare,pe de o parte,tautologica deoarece actiunea de sustragere a unui bun, in scopul
insusirii,nu poate fi conceputa altfel decat ca o actiune intreprinsa fara voia partii
vatamate,iar,pe de alta parte,o inutila potentare a caracterului ilegitim al faptei.Tot in acest
sens,conform unui alt
autor(33)se considera ca prevederea expresa in lege a lipsei consimtamantului este de
prisos, aceasta cerinta rezultand implicit din modul cum este formulat scopul savarsirii faptei.
Furtul realizeaza activitatea principala din cadrul laturii obiective a talhariei indiferent
daca este simplu sau calificat,iar atunci cand priveste un vehicul,nu intereseaza daca este
savarsit in scopul insusirii pe nedrept sau in scopul folosirii pe nedrept.
Ca sa existe furt,fapta componenta a infractiunii complexe de talharie,este necesar ca
faptuitorul sa fi luat bunul ce constituie obiectul material al acestei fapte penale,in scopul
insusirii pe nedrept.Aceasta cerinta,de ordin subiectiv,nu este indeplinita atunci cand
inculpatull a luat lucrul spre a sili persoana vatamata sa-i inapoieze un obiect detinut pe
nedrept.Nu constituie,deci,infractiunea de talharie,ci infractiunea de lovire sau alte
violente,fapta inculpatului care a deposedat persoana vatamata de un cercel,pentru a o
determina sa-i restituie un alt cercel pe care aceasta il luase pe nedrept din posesia fiicei
sale(34).
Actiunea secundara din alcatuirea complexa a elementului material al infractiunii de
talharie,consta in:intrebuintarea de violente sau amenintari,ori in punerea victimei in stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara si aceste actiuni sunt intreprinse de catre autor in

Pagina 20 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

scopul de a obtine sau pastra bunul detinut de persoana vatamata,ori pentru a inlatura urmele
infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea de raspundere.
Intre cele doua tipuri de actiuni - actiunea de sustragere si actiunea secundara - exista
o indispensabila relatie de interconditionare,in absenta acestei relatii,infractiunea de talharie
dezintegrandu-se in infractiunea de furt,pe de o parte,si infractiunea de lovire,vatamare
corporala,amenintare,pe de alta parte.
Potrivit prevederilor art.211Cp,constituie infractiunea de talharie,furtul urmat de
intrebuintarea de violente pentru pastrarea bunului furat.Cerinta esentiala referitoare la
actiunea secundara din elementul material al infractiunii de talharie consta in conditia ca
aceasta actiune
secundara sa fi servit ca mijloc pentru savarsirea furtului sau ca mijloc pentru
pastrarea bunului furat,ori pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau
pentru a asigura scaparea autorului.(35)Daca,insa, violentele nu au fost exercitate in
scopul de a pastra bunul furat,ci au reprezentat o riposta spontana la comportarea agresiva a
persoanei care a surprins furtul,faptele nu constituie infractiunea de talharie,ci infractiunea de
furt si lovire in
concurs ideal(36).Astfel,daca intrebuintarea violentei, amenintari sau celorlalte
mijloace de constrangere nu a servit sau nu a fost efectuata pentru pastrarea bunului furat,ea
nu mai constituie o actiune secundara ci o actiune de sine statatoare si deci,nu va exista
aceasta infractiune ci,eventual,un concurs de infractiuni.
Intrebuintarea de violente,amenintari pentru pastrarea lucrului furat,pentru inlaturarea
urmelor infractiunii sau pentru a asigura scaparea infractorului nu poate fi considerata ca
actiune secundara decat daca ea s-a
produs in desfasurarea aceleiasi activitati infractionale,adica in timpul savarsirii
furtului sau imediat dupa consumarea acestuia sau care a intervenit
imediat dupa savarsirea acestuia nu constituie o actiune adiacenta actiunii de furt,ci o
actiune distincta si,eventual,o infractiune separata sau cel mult conexa.
In acest sens,Codul Penal anterior prevedea in art.530,pct.1 ca se socoteste ca a comis
infractiunea de talharie si “acela care,surprins fiind in flagrant delict de furt,intrebuinteaza
violente sau amenintari,in scopul de a pastra lucrul furat sau a distruge urmele delictului ori
de a asigura scaparea sa sau a coparticipantilor sai”.Codul Penal in vigoare nu a reprodus
conditia ca,in momentul folosirii violentei sau amenintarii, furtul sa fie flagrant.Dar aceasta
nu inseamna ca, in raport cu furtul,violentele sau amenintarile pot fi comise oricand,la un
interval oricat de indepartat.In literatura de specialitate(37),s-a aratat ca “folosirea efectiva a

Pagina 21 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

violentelor, amenintarilor sau celorlalte mijloace de constrangere trebuie sa intervina fie in


timpul executarii actiunii de furt,fie imediat dupa consumarea acesteia”Acest punct de vedere
este corect deoarece, in absenta unei succesiuni la un interval apropriat a celor doua
actiuni,unitatea faptica a acestora,pe care o presupune orice infractiune complexa,nu se
constituie si,in locul unei unitati infractionale,ne vom afla in prezenta unei pluralitati
infractionale.Astfel,fapta unui inculpat care a comis furtul in cursul lunii septembrie,iar
exercitarea violentelor pentru ca acesta sa-si asigure scaparea,a avut loc in a doua jumatate a
lunii octombrie,nu constituie infractiunea de talharie, ci infractiunea de furt in concurs cu
infractiunea de ultraj(38).
In literatura de specialitate s-a exprimat opinia(39)potrivit cu care actiunea secundara
nu poate precede furtul,ea trebuind sa fie concomitenta sau posterioara furtului.Intr-o alta
opinie(40)se considera ca actiunea
secundara poate avea loc si inainte de comiterea furtului, bineinteles, la un interval
scurt de timp deoarece si intr-un asemenea caz poate exista o legatura de la mijloc la scop
intre cele doua actiuni.Astfel, in cazul cand faptuitorul ameninta victima,cerandu-I un bun pe
care-l are asupra sa, actiunea secundara are loc inaintea inceperii executarii oricarui act de
deposedare,I nsa fapta va constitui infractiunea de talharie deoarece intre amenintare si furt
exista o legatura de la mijloc la scop.
Violentele sau amenintarile intrebuintate vor constitui actiunea adiacenta necesara
pentru intregirea elementului material al infractiuni de
talharie din momentul cand ele au exercitat sau erau de natura a exercita o puternica
constrangere fizica sau morala asupra persoanei impotriva careia
au fost indreptate,chiar daca acele violente sau amenintari nu s-ar incadra in
dispozitiile art.180 sau art.193Cp(41).
Violentele trebuie sa fie exercitate impotriva victimei,violentele savarsite impotriva
bunurilor pot constitui,in anumite conditii,o amenintare(ex: ruperea legaturilor
telefonice)Intr-un asemenea caz,fapta constituie talharie, dar in modalitatea intrebuintarii de
amenintari.Violentele indreptate direct fata de lucruri,dar care nu constituie o amenintare,nu
poate constitui actiunea adiacenta si nu intregeste continutul obiectiv al infractiunii(42).
Conform unor solutii date de Instantele de judecata(43)deposedarea partii vatamate de
caciula pe care o purta,prin smulgerea ei de pe capul acesteia,fara exercitarea vreunei actiuni
agresive de natura sa-i infranga opunerea,constituie infractiune de furt,iar nu de talharie
deoarece lipseste cerinta intrebuintarii de violente la care se refera art.211,alin1Cp.Tot cu

Pagina 22 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

privire la aceeasi problema, alte Instante(44)au considerat ca smulgerea caciulii de pe capul


victimei constituie infractiunea de talharie,si nu cea de furt.
In ceea ce priveste actiunea de smulgera a unui lantisor de la gatul victimei,in
general,solutiile Instantelor(45) au incadrat fapta ca infractiune de talharie,nu de
furt,deoarece,in asemenea situatie,violentarea lucrului s-a rasfrant asupra persoanei vatamate
insasi,ceea ce inseamna ca prin savarsirea
faptei s-a adus atingere ambelor obiecte juridice – patrimoniu si persoana umana –
orotite prin incriminarea din art.211Cp.
Si in literatura de specialitate au existat puncte de vedere diferite cu privire la
problema daca elementul “violenta”din continutul infractiunii de talharie poate fi socotit
realizat si atunci cand bunul a fost smuls din mana
sau de pe corpul victimei.Astfel,potrivit unor opinii(46),in cazul in care smulgerea
bunului are loc prin surprindere,fara ca detentorul sa fi putut opune vreo rezistenta,nu se
poate vorbi de “violenta” in intelesul art.211Cp.Se argumenteaza ca printr-o asemenea fapta
nu se aduce nici o atingere obiectului juridic adiacent al talhariei, persoana umana, sub
oricare dintre atributele sale ocrotite de legea penala.Pentru ca o asemenea atingere sa aiba
loc este necesar ca violenta sa fie indreptata direct asupra persoanei si, chiar daca nu s-ar
incadra in dispozitiile art.180Cp si urmatoarele din Codul Penal,sa fie de natura a exercita o
puternica constrangere asupra acesteia.Violentele indreptate direct asupra lucrurilor ar putea
realiza actiunea adiacenta din compunerea elementului meterial al talhariei numai
atunci cand,desi materializata asupra unui bun,reprezinta o amenintare pentru
persoana detentorului.Daca violenta asupra lucrului nu este de natura sa creeze o teama, sa
reprezinte o amenintare pentru detentor,ori daca nu este savarsita in asfel de circumstante
incat sa faca posibila reactia, opunerea, rezistenta acestuia si apoi abandonarea lucrului in
mana agresorului,ea nu poate realiza infractiunea de talharie.
De aceea,in aceasta opinie,nici simpla smulgere brusca, prin surprindere a obiectul
material, fara ca victima sa se fi putut opune, nici desprinderea sau scoaterea pe nesimtite a
acestuia din detentie fizica a victimei nu constituie talharie,ci furt.
Conform unui alt punct de vedere(47),violentele specifice talhariei subzista si in cazul
smulgerii intempestive a obiectului,deoarece,si in aceste situatii,scopul urmarit de faptuitor –
deposedarea persoanei vatamate si luarea in stapanire a bunului – se realizeaza prin
mijlocirea violentei,ezistand acea relatie de la mijloc la scop care caracterizeaza
talharia.Astfel, faptuitorul, smulgand prin surprindere obiectul, infrange, in mod violent,

Pagina 23 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

contactul victimei cu bunul sau si obtine un rezultat identic celui pe care l-ar realiza
exercitand violenta, in mod direct, asupra detentorului.
Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie, nu este relevanta
intensitatea, gravitatea violentelor prin care se exprima actiunea adiacenta.Astfel, exista
talharie chiar daca violentele ce constituie actiunea adiacenta din continutul acestei
infractiuni s-a concretizat in simpla imbrancire a persoanei vatamate.In urmatoarea speta,
inculpatul condamnat,

in mod legal, in baza art.211, alin.1 Cp, a imbrancit-o pe victima, care se afla la
volanul autoturismului proprietate personala si, in acest mod, a intrat in stapanirea
autovehiculului, pe care l-a pus in miscare in vederea folosirii pe nedrept.
O alta modalitate de realizare a actiunii adiacente este aceea de punere a victimei in
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.Prin punerea victimei in stare de inconstienta
se intelege aducerea victimei in aceasta stare prin folosirea de narcotice sau alte substante
care pot provoca starea de inconstienta.Prin punerea victimei in neputinta de a se apara se
intelege orice actiune care este de natura a anihila posibilatatile de aparare, de care victima ar
fi putut dispune
De asemenea, actiunile de punere a victimei in imosibilitate de a se apara pot consta si
in actiuni de imobilizare, dezarmare sau punere a unui calus in gura.Asadar, elementul
material adiacent al talhariei poate fi constituit si de lipsirea de libertate in mod ilegal a
victimei, ca mijloc de savarsire a furtului si care, la randul ei, si comisa separat de aceasta
constituie elementul material elementul material principal al infractiunii prevazute de art.189
Cp.Intr-o asemenea situatie, suntem in prezenta a doua infractiuni: infractiunea de talharie,
prevazuta de art.211Cp si infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de
art.189Cp, aflate in concurs.Caracterul complex al talhariei nu exclude, existenta acesteia in
concurs cu aceea de lipsire de libertate in mod ilegal.
Voind sa inlature orice indoiala in ceea ce priveste faptele care pot constitui
infractiuni distincte,dar care, fiind adiacente furtului, intregesc elementul material al
infractiunii complexe de talharie, legea le-a determinat fara echivoc, indicandu-le fie prin
denumirea acestora, fie prin indicarea textelor de lege care le incrimineaza distinct.
Din modul de redactare a prevederilor art.211Cp, se desprinde concluzia ca
enumerarea infractiunilor care constituie actiunea adiacenta ce defineste elementul material al
infractiunii de talharie este limitativa si nu enunciativa, astfel incat extinderea acestor

Pagina 24 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

consecinte, cu privire la alte infractiuni care intregesc si stabilesc existenta talhariei,este


lipsita de suport legal.Componenta adiacenta a elementului material al talhariei care nu este
prevazuta prin lege a fi absorbita de acesta si care constituie infractiune isi pastreaza acest
atribut si, deci, identitatea juridica, existand in concurs cu aceasta.Pastrandu-si atributul de
componenta adiacenta a elementului material al talhariei, lipsirea de libertate in mod ilegal isi
pastreza autonomia

infractionala, din moment ce legea, creand complexitatea juridica, nu a prevazut


absorbirea ei de catre aceasta.Lipsirea de libertate in mod ilegal, cand a servit ca mijloc la
savarsirea talhariei, intregeste elementul material al acesteia, fara sa fie absorbita in noua
alcatuire juridica complexa.Astfel, faptul ca lipsirea de libertate in mod ilegal a fost
conceputa si savarsita de faptuitor, ca mijloc pentru comiterea infractiunii de talharie, nu are
drept consecinta pierderea identitatii juridice a acesteia si pentru ca potrivit prevederilor
art.33,lit.a,teza a-II-a Cp, “exista concurs, chiar daca una din infractiuni a fost comisa pentru
savarsirea altei infractiuni”.
In cazul infractiunii de talharie, punerea victimei in neputinta de a se apara sau in
stare de inconstienta nu priveste situatiile in care victima s-a aflat intr-o asemenea stare din
motive independente de activitatea faptuitorului, ci se refera numai la acele situatii in care
victima a ajuns in respectiva stare datorita manoperelor folosite de catre faptitor in acest scop.
In cazul cand victima se afla intr-o asemenea stare datorita activitati unei alte
persoane decat faptuitorul, nu ne vom afla in prezenta unei talharii, ci in prezenta unei
infractiuni de furt.Astfel, in urmatoarea speta(50), s-a retinut ca, in timp ce inculpata –
prostituata – se afla in aceeasi incapere cu o alta prostituata(netrimisa in judecata, nefiind
identificata) si cu doi cetateni straini, cu care urmau sa intretina raporturi sexuale, aceasta din
urma, fara ca inculpata sa stie, a introdus in paharele barbatilor o cantitate de barbiturice,
dupa care a atras atentia inculpatei sa nu bea din acele pahare.In urma consumarii bauturilor
care contineau somnifere, persoanele vatamate au adormit iar cele doua femei au sustras
dintr-o borseta o suma de bani, in lei si valuta, pe care au impartit-o intre ele.Prima Instanta a
retinut, in sarcina inculpatei, savarsirea infractiunii de furt, si nu savarsirea infractiunii de
talfarie.
Pentru a se retine savarsirea infractiunii de talharie, este necesar sa se stabileasca, pe
baza de probe, ca cel trimis in judecata a comis furtul prin intrebuintare de violente sau
amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.Or,

Pagina 25 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in speta, nu inculpata a turnat somniferele in bauturi pentru a pune victima in stare de


inconstienta, aceasta operatie fiind efectuata de catre cealalta prostituata, ramasa
neidentificata.Activitatea infractionala a inculpatei a inceput numai in momentul in care a
acceptat ca, impreuna cu aceasta din urma, sa sustraga bunurile persoanelor vatamate.Este
adevarat ca inculpatei i s-a adus la cunostinta folosirea somniferelor, dar, in acel moment
aceasta actiune fusese

deja realizata, fara stirea sa si ca, ulterior, ea a acceptat sa participe, fara sa fi existat
vreo intelegere prealabila in acest sens, la savarsirea furtului si ca ea a profitat de faptul ca
persoanele vatamate dormeau, insa aceasta imprejurare nu poate fi retinuta ca facand parte
din latura obiectiva a infractiunii de talharie.
Pentru existenta actiunii adiacente a elementului material al talhariei este suficienta
intrebuintarea doar uneia din modalitatile enumerate in art.211Cp, intrebuintarea lor
cumulativa nu schimba caracterul unitar al infractiunii, dar va fi luata in considerare la
evaluarea gradului de pericol social al faptei.
Actiunea prin care se realizeaza activitatea secundara a talhariei poate fi indreptata
atat impotriva posesorului sau detentorului bunului cat si impotriva oricarei alte persoane care
ar interveni pentru a impiedica savarsirea furtului ori pentru prinderea si deposedarea
faptuitorului de bunul furat.Este necesar ca victima sa fie prezenta la locul savarsirii furtului,
deoarece numai violentele, amenintarile sau celelalte mijloace de constrangere savarsite cu
aceasta ocazie si-n scopurile prevazute de art.211Cp realizeaza activitatea secundara a
infractiunii de talharie.(51)

Urmarea imediata.

Aceasta componenta a laturii obiective, pentru a avea relevanta, priveste doar actiunea
principala, furtul.In cazul infractiunii de talharie, urmarea imediata este identica cu cea de la
infractiunea de furt.
Urmarea imediata consta in provocarea unor daune patrimoniului partii vatamate care
se realizeaza prin schimbarea starii de fapt a bunului, deci, in deposedarea celui care avea

Pagina 26 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

anterior posesia sau detentia bunului sau prin scoaterea bunului din sfera de stapanire a celui
deposedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun.
Cele doua momente – al deposedarii partii vatamate si al imposedarii autorului – nu
trebuie sa se suprapuna, esential fiind doar primul moment, al deposedarii, pentru relizarea
urmarii imediate(52).Astfel, se considera produsa urmarea imediata, in situatia in care autorul
faptei ridica bunul din locul initial si-l ascunde in alta parte, fie chiar si in incinta imobilului
in care

bunul se afla anterior, de unde, ulterior, urmeaza sa-l ia pentru a intra in posesia lui.
(53)
Pe plan civil, urmarea imediata constituie o atingere pagubitoare adusa persoanei
deposedate care, fara a-si pierde drepturile sale, sufera o paguba prin lipsirea de bun si de
folosinta lui.Nu trebuie sa se confunde urmarea imediata cu paguba produsa prin aceasta
urmare.
In ceea ce priveste actiunea adiacenta, respectiv intrebuintarea de violente, amenintari
sau alte mijloace de constrangere, cu privire la urmarea imediata, este suficient, pentru
existenta infractiunii de talharie, ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul
sau pentru a pastra lucrul furat, ori pentru a inlatura urmele faptei, fiind indiferent daca ea si-a
atins sau nu scopul.
In unele cazuri, pe langa aceasta urmare imediata principala, exista si o urmare
imediata secundara provocata de actiunea adiacenta.In situatia cand actiunea adiacenta se
exprima prin violente, urmarea imediata secundara consta fie in provocarea unor suferinte
fizice persoanei vatamate, fie in cauzarea unei vatamari corporale acesteia iar atunci cand
actiunea adiacenta se prezinta sub forma unei amenintari, urmarea imediata secundara consta
intr-o stare de panica, neliniste, alarmare creata victimei prin temerea inspirata de actiunea cu
care a fost avertizata

Legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata.

Legatura de cauzalitate, ca si urmarea imediata, este identica cu legatura de


cauzalitate a infractiunii de furt.Astfel, intre actiunea de sustragere si apara tia urmarii

Pagina 27 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

immediate este o fireasca legatura de cauzalitate, care rezulta din insasi materialitatea faptei –
ex re - .
Urmarea imediata, adica schimbarea situatiei de fapt prin scoaterea bunului din sfera
de stapanire a celui deposedat si punerea acestuia in imposibilitatea de a dispune de acel bun
trebuie sa fie consecinta directa a actiunii de luare, de sustragere, aceasta actiune fiind cauza,
iar urmarea imediata fiind efectul.

In ceea ce priveste actiunea secundara, respectiv de intrebuintare de violente,


amenintari sau alte mijloace de constrangere este suficient, pentru existenta infractiunii de
talharie, ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul sau pentru a pastra lucrul
furat, ori pentru a inlatura urmele infractiunii, fiind indiferent daca ea si-a atins sau nu scopul
si, deci, indiferent daca exista vreo legatura de cauzalitate intre violentele, amenintarile sau
celelalte mijloace de constrangere si imprejurarea ca lucrul furat a ramas la faptuitor sau ca
urmele infractiunii au disparut, ori ca faptuitorul a reusit sa scape.

3.5. LATURA SUBIECTIVA A INFRACTIUNII.

Eesential pentru cercetarea laturii subiective a unei infractiuni este elementul


subiectiv, respectiv atitudinea psihica a persoaneo care a savarsit o fapta prevazuta de legea
penala, atitudine exprimata in forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta acelei
infractiuni.
Elementul subiectiv al infractiunii de talharie este complex, el exprimandu-se in
forma intentiei la ambele tipuri de actiuni – pricipala si secundara.
Infractiunea de talharie se savarseste cu intentie directa, deoarece faptuitorul isi da
seama si vrea sa savarseasca furtul prin violenta sau amenintare, ori prin punerea victimei in
stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, ori prevede si vrea sa foloseasca unul dintre
aceste mijloace pentru pastrarea bunului furat, stergerea urmelor infractiunii sau pentru a-si
asigura scaparea(54).
Elementul subiectiv, in cazul infractiunii de furt, consta in vointa si intentia de a
efectua actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul
acestuia si in scopul de a si-l insusi pe nedrept, deci, in ceea ce priveste actiunea principala,

Pagina 28 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ne vom afla in prezenta unei intentii calificate deoarece intentia im plica si elementul scop.In
ceea ce priveste absenta consimtamantului, aceasta este prezumata, autorului faptei
revenindu-i obligatia de a dovedi ca a avut acordul partii vatamate, anterior sau concomitent
savarsirii faptei, inainte de a o deposeda de bun. O

asemenea aparare nu poate fi viabila in cazul cand autorul faptei tinde a dovedi ca a
avut consimtamantul unei persoane aflata in imposibilitatea de a si-l da – persoana
nevarstnica sau aflata in stare de intoxicatie alcoolica – deoarece o asemenea persoana nu
poate exprima un consimtamant valabil.(55)
Urmarea imediata fiind un rezultat fizic firesc al actiunii de luare, cel care savarseste,
fara drept, o astfel de actiune prevede, intotdeauna, producerea rezultatului, asa incat intentia,
in cazul furtului este, mai totdeauna si inevitabil, o intentie directa.
In cazul talhariei, exceptional, poate exista alaturi de intentia directa si o intentie
indirecta, atunci cand lucrul furat ar contine in el un alt bun, a carei eventuala prezenta,
faptuitorul a putut-o prevede si a acceptat rezultatul eventual al actiunilor sale.
Pentru existenta laturii subiective este necesar sa existe scopul insusirii pe nedrept a
bunului.Acest scop trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, fara a fi necesara realizarea
sa efectiva.Daca acest scop lipseste, nu se realizeaza activitatea principala a talhariei si, in
consecinta, nu sunt aplicabile dispozitiile art.211Cp, fapta constituind o alta infractiune.
Conform opiniei mai multor autori(56), nu va fi talharie nici atunci cand faptuitorul a
luat prin violenta sau amenintare, un bun din posesia victimei nu pentru a si-l insusi pe
nedrept, ci pentru a o determina pe aceasta sa-si indeplineasca o obligatie anterioara avuta
fata de autor sau pentru a-si preconstitui o proba in Justitie.
Cu privire la elementul subiectiv, in efectuarea actiunii secundare, se cere indeplinirea
unei cerinte esentiale si anume, existenta scopului acestei actiuni, deci, intentia calificata de a
realiza furtul prin intrebuintare de violente, amenintari sau de a recurge la vreunul dintre
aceste moduri de constrangere pentru a pastra bunul furat sau pentru a asigura scaparea
faptuitorului.Acest scop trebuie sa existe in momentul in care faptuitorul foloseste violenta,
amenintarea sau celelalte mijloace de constrangere.
Intentiile cu care se comit ambele tipuri de actiuni – furt si violente – nu este necesar
sa fie concomitente si nici ca ele sa apara intr-o anumita ordine.Va exista talharie chiar daca,
initial, faptuitorul a conceput savarsirea numai a uneia din actiunile componente ale
elementului material – fie furt, fie exercitarea actelor de violenta sau amenintare – si apoi, pe

Pagina 29 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

parcursul savarsirii acesteia ori la scurt timp dupa aceea, a aparut si hotararea de a o comite
pe cealalta.(57)Deoarece, activitatea infractionala, in ansamblul, se

infatiseaza ca un intreg, cele doua actiuni succedandu-se si completandu-se in sensul


incriminarii legale, este indiferent daca infractorul a conceput de la inceput savarsirea
ambelor actiuni sau numai a uneia dintre ele.
De asemenea, in cazul furtului urmat de folosirea violentelor, amenintarilor, rezolutia
faptuitorului de a savarsi talharia se formeaza, de regula, dupa consumarea furtului deoarece,
numai daca intervine o persoana pentru a-l deposeda de bunul furat, faptuitorul ia hotararea
de a folosi violenta, amenintarea pentru a pastra bunul furat sau pentru a-si asigura scaparea.
(58)
Pentru a ne afla in prezenta infractiunii de furt, latura subiectiva nu trebuie sa includa
si un mobil.
La modalitatile agravate prevazute de art.211,alin.2,lit.h si alin.3, forma de vinovatie
este praeterintentia, deoarece rezultatul mai grav care consta, conform alin.2,lit.h, in
producerea vreuneia din urmarile aratate in art.182Cp si, conform alin.3, in producerea de
consecinte deosebit de grave sau moartea victimei, nu este prevazut de catre autor, ori acesta
socoteste fara temei ca nu se va produce si, astfel, acest rezultat ii este atribuit sub forma
culpei.(59)

3.6. FORME. MODALITATI. SANCTIUNI.

3.6.1. Formele infractiunii.

Talharia, fiind in complexul ei o infractiune comisiva, materiala, desfasurarea


activitatii prin care ea este realizata poate parcurge toate fazele unei infractiuni – iter criminis
– si este susceptibila de desfasurare in timp si, deci, de savarsire in forme imperfecte.
Din acest punct de vedere, formele pe care le poate imbraca aceasta infractiune sunt:

Actele preparatorii;

Pagina 30 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tentativa

C. Forma infractiunii consumate;


D. Epuizarea.

Forma actelor preparatorii.

Actele preparatorii constau in anumite acte, activitati de procurare de date, informatii,


ori de adaptare a mijloacelor ori instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii, ca
si din crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia, fiind posibile doar la infractiunile
intentionate.
In cazul infractiunii de talharie, aceste acte pot consta in culegerea de informatii cu
privire la programul victimei, in culegerea de informatii cu privire la locul sau timpul in care
victima s-ar putea afla singura, in procurarea sau prepararea unor bauturi sau substante in
vederea incercarii de a o aduce in stare de imposibilitate de a se apara.
In privinta regimului juridic al acestor acte, legiuitorul penal roman a imbratisat teza
neincriminarii separate a acestora, ele fiind totusi, pe cale de exceptie incriminate la unele
infractiuni, dar nu ca faza distincta a activitatii infractionale, ci ca acte de complicitate
anterioara, cand sunt savarsite de alta persoana.(60)
Actele preparatorii privitoare fie la actiunea preincipala, fie la actiunea adiacenta nu
sunt incriminate de lege si nu constituie o forma pedepsibila a infractiunii de talharie.Insa, in
cazul cand s-a trecut la acte de executare, actele preparatorii, in masura in care vor contribui
la savarsirea infractiunii de talharie, se vor ingloba in activitatea infractionala a autorului sau
vor deveni acte de complicitate anterioara, cand sunt savarsite de o alta persoana, in
intelegere cu autorul.(61)

Tentativa.

Pagina 31 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tentativa este forma infractiunii, ce consta in punerea in executare a hotararii de a


savarsi fapta, executare care este intrerupta ori nu-si produce efectul, desi executarea este
efectuata in intregime, fiind, din acest punct de vedere, o forma imperfecta a infractiunii.(62)

Datorita caracterului complex al infractiunii, executarea faptei inseamna atat


executarea actiunii principale, cat si a actiunii secundare.Astfel, exista tentativa, in cazul
talhariei, atunci cand a inceput executarea actiunii principale – de furt – dar care, executare, a
fost intrerupta sau nu si-a produs efectul, cu conditia ca pana in momentul in care s-a produs
intreruperea ori neizbutirea actiunii principale sa fi inervenit actiunea adiacenta, adica sa fi
fost intrebuintata violenta sau amenintarea, ori victima sa fi fost pusa instare de inconstienta
sau in imposibilitate de a se apara.(63)
Exista tentativa daca executarea actiunii de luare a fost intrerupta, neducand la
imposedarea faptuitorului.
In literatura de specialitate s-a aratat ca, in cazul infractiunilor complexe, constituie
acte de executare orice act prin care se tinde, chiar si numai la executarea infractiunii
absorbite.(64)
Nu va exista tentativa la infractiunea de talharie, daca pana in momentul intreruperii
sau neizbutirii actiunii principale nu intervenise inca actiunea adiacenta.In acest caz tentativa
de deposedare a victimei de bun constituie o tentativa la infractiunea de furt.Exista, de
asemenea, tentativa la infractiunea de talharie si atunci cand amenintarea, violenta efectiv
intrebuintate au fost facute in scopul sustragerii unui vehicul pentru a-l folosi pe nedrept.(65)
In cazul furtului urmat de intrebuintarea de violente, amenintari sau alte mijloace de
constrangere, exista tentativa atunci cand executarea furtului, fiind intrerupta datorita unor
imprejurari independente de vointa faptuitorului, acesta foloseste violenta, amenintarea
pentru stergerea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea.
Desi, la modalitatile agravate ale infractiunii de talharie, urmarile mai grave apar ca
fiind produse din culpa, va exista tentativa si la aceste modalitati, deoarece violentele,
amenintarile, indiferent de urmari, se comit cu intentie.Astfel, opinia ca la infractiunile
praeterintentionate nu poate exista tentativa este valabila numai in cazul infractiunilor simple,
de acest gen, nu si in acela al infractiunilor complexe, cum este talharia ce a produs moartea
victimei, la care moartea victimei constituie numai o circumstanta agravanta, in timp ce
infractiunea de baza este intentionata si, deci, susceptibila de a ramane in faza tentativei.(66)

Pagina 32 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Forma infractiunii consumate.

Infractiunea consumata reprezinta forma tipica sau perfecta a infractiunii in raport cu


fazele desfasurarii activitatii infractionale.Este forma infractiunii care are cel mai ridicat grad
de periculozitate atragand, intotdeauna, raspunderea penala.
Infractinea de talharie devine fapta consumata atunci cand executarea actiunii
principale – furtul – s-a desfasurat complet, respectiv, in momentul deposedarii persoanei si
cand s-a produs urmarea imediata prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin
punerea victimei in stare de inconstienta sau in imposibilitate de a se apara.
In cazul consumarii actiunii principale, consumarea ridica anumite probleme.
Astfel, exista numeroase
teorii referitoare la consumarea furtului(67), cum ar fi :

teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca, cu mana
sau cu instrumentul de care se foloseste, bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe
nedrept, indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze.
teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din
locul unde se afla, deplasandu-l in alt loc.
teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea
bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune.
teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului din stapanirea de
fapt a faptuitorului.
teotia potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ajunge in situatia
de a-si asigura stapanirea asupra bunului, se imposedeaza cu acesta.

De cea mai larga raspandire se bucura teoria potrivit careia luarea bunului
presupunand doua acte – scoaterea bunului din posesia sau detentia

altuia si intrarea faptuitorului in stapanirea acelui bun – furtul se consuma in


momentul realizarii celui de-al -II- lea act, adica in momentul imposedarii.Aceasta teorie este

Pagina 33 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

denumita de unii autori(68), teoria “oprehensiunii” iar de catre altii(69), teoria


“apropriatiunii”, aceasta fiind considerata mai exacta.
Daca activitatea principala s-a consumat fara ca faptuitorul sa fi avut nevoie sa
recurga la actiunea adiacenta, fapta este infractiune de furt, nu de talharie.
Talharia este, de asemenea, consumata cand faptuitorul, dupa savarsirea actiunii
principale efectuata fara interventia actiunii adiacente, a recurs imediat dupa consumarea
infractiunii de furt la intrebuintarea de violente, amenintari sau alte mijloace de constrangere
pentru a pastra bunul furatsau pentru a inlatura urmele infractiunii.In aceasta ipoteza
infractiunea de talharie este consumata chiar daca faptuitorul nu a reusit prin folosirea de
violente, amenintari sa pastreze bunul, sa inlature urmelei nfractiunii ori sa-si asigure
scaparea, deoarece legea considera aceste finalitati ca scop al actiunii adiacente iar nu ca
rezultat al ei.(70)
Textul legii, prevazand ipoteza folosirii de violente, amenintari sau alte mijloace de
constrangere in scopul pastrarii bunului furat confirma, prin aceasta, ca pentru existenta
talhariei consumate, bunul trebuie sa fi fost sustras din stapanirea de fapt a victimei si sa se
afle in stapanire de fapt a faptuitorului.

D Epuizarea infractiunii.

Epuizarea infractiunii consta in prelungirea,in timp, a infractiunii dupa momentul


consumarii.Prelungirea se poate datora deopotriva amplificarii rezultatului initial ori
continuarii activitatii infractionale.(71)
Infractiunea de talharie este, asemenea, infractiunii de furt, susceptibila de o activitate
infractionala prelungita in timp dupa atingerea momentului consumativ si, deci, de o
eventuala amplificare a urmarilor immediate.(72)
In masura in care dureaza actiunea adiacenta de intrebuintare a mijloacelor de
constrangere, in aceeasi masura poate fi prelungita, prin acte succesive de sustragere,
actiunea principala si, deci, fapta de talharie.Alteori,

actiunea adiacenta poate produce urmari de o gravitate progresiva si, deci, de natura
sa modifice progresiv gradul de pericol social concret al talhariei, in acest caz procesul cauzal

Pagina 34 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

al activitatii infractionale se prelungeste in timp.Astfel, ne vom afla in prezenta infractiunii de


talharie in forma epuizata, in cazul cand o vatamare corporala care se agraveaza treptat duce
la o vatamare corporala grava sau chiar la moarte.In astfel de cazuri trebuie avut in vedere nu
numai momentul consumarii infractiunii, ci si acela al epuizarii rezultatului, deoarece numai
in acest moment gravitatea faptei poate fi cunoscuta si apreciata in toata amploarea ei.(73)

3.6.2. MODALITATILE INFRACTIUNII.

Codul penal pe langa modalitatea simpla prevazuta in alin.1 al art.211, prin


dispozitiile alin.2 si 3 ale aceluiasi articol a prevazut doua modalitati agravate ale infractiunii
de talharie, caracterizate fiecare prin anumite imprejurari considerate de lege ca circumstante
agravante speciale(74))Astfel, imprejurarile care agraveaza pericolul social al faptei si impun
o sanctionare mai severa a faptuitorilor se refera fie la subiectii sau latura obiectiva a
infractiunii, fie la obiectul material al acesteia.

3.6.2.1. O prima modalitate agravata este prevazuta in alin.2 al art.211Cp atunci cand:

talharia a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna;


talharia a fost savarsita de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta
narcotica;
talharia a fost savarsita de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
talharia a fost savarsita in timpul noptii;
talharia a fost savarsita intr-un loc public sau intr-un mijloc de trasport;

f) talharia a fost savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;


g) talharia a fost savarsita in timpul unei calamitati;
h) talharia a avut vreuna din urmarile aratate in art.182 Cp.

a) Talharia a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.

Pagina 35 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Savarsirea talhariei in aceasta circumstanta imprima faptei un caracter mai periculos


deoarece cooperarea a doua sau mai multe persoane este de natura a potenta cutezanta
acestora, a spori eficienta actiunii, a inlesni transportarea bunurilor si stergerea urmelor, in
sfarsit, de a inlatura sau zadarnici eventuala opunere a victimelor sau a altor persoane care ar
incerca sa captureze sau sa recupereze bunurile sustrase.
Pentru existenta agravantei se cere, pe de o parte, ca talharia sa fie savarsita de doua
sau mai multe persoane iar, pe de alta parte, ca faptuitorii sa fi savarsit fapta impreuna.(75) In
Codul Penal anterior se prevedea, in art.525,lit.c, savarsirea faptei de doua sau mai multe
persoane, dar acesta nu continea precizarea referitoare la savarsirea faptei impreuna de catre
participanti, ceea ce a dus la numeroase controverse legate de interpretarea acestui
text.Problema a fost clarificata de instanta suprema(76) care a aratat ca agravanta exista atat
in cazul savarsirii faptei de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori, cat si in cazul
in care autor este o singura persoana, insa la activitatea acestuia participa si complici care
ajuta, inlesnesc sau usureaza activitatea autorului prin actiuni simultane, de natura sa
intareasca hotararea acestuia de a savarsi infractiunea ori de a micsora sau anihila
posibilitatile de aparare a victimei.
Pentru a satisface cerinta legala, este necesar ca o pluralitate de faptuitori sa
actioneze, la locul savarsirii talhariei, efectiv, concomitent si conjugat, indiferent de forma
participatiei – coautori sau autori, ori complici concomitenti – si de contributia concreta a
fiecaruia in comiterea talhariei.(77)
Pentru a fi incidenta agravanta prevazuta de art.211,alin.2, lit.a Cp atunci cand fapta
este comisa de un autor si un complice, se impune ca ambii participanti sa fie prezenti la locul
faptei si complicele sa-l ajute intr-un mod

oarecare pe autor la insusirea bunului sau la exercitarea violentelor ori, in cazul in


care complicele se gaseste la oarecare distanta de autor, sa asigure paza acestuia sau sa o
retina pe victima in timp ce autorul comite sustragerea.(78)
Cerinta legii este indeplinita, agravanta fiind aplicabila, si in situatia in care o
persoana instiga o alta persoana la comiterea unei talharii, iar aceasta din urma savarseste
fapta la care a fost instigat, in prezenta instigatorului deoarece persoana care a determinat
autorul la savarsirea faptei, asistand apoi la comiterea acesteia, a desfasurat, pe langa o

Pagina 36 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

activitate de instigare, si un act de complicitate concomitenta ceea ce conduce la ideea ca


fapta a fost savarsita “impreuna” de cele doua persoane.(79)
Talharia este agravata, chiar daca intre participanti nu a esistat o intelegere prealabila,
si aceasta a survenit spontan, pe parcursul derularii actiunii de sustragere. Astfel, agravanta
prevazuta de art.211,alin.2,lit.a Cp,
subzista si atunci cand nu a existat o intelegere prealabila intre faptuitori, fiind
suficient ca unul dintre ei – complicele – sa fi intervenit, spontan, in ajutorul celuilalt –
autorul – pe parcursul savarsirii infractiunii si ca fiecare sa fi avut cunostiinta cooperari cu
ceilalalt la realizarea infractiunii.(80)
Cu privire la aplicarea acestei agravante, in situatia in care fapta fiind savarsita de
doua persoane, raspunderea penala a uneia dintre persoane este inlaturata datorita unei cauze
de excludere a caracterului penal al faptei – iresponsabilitate, minoritate, eroare de fapt – in
literatura de specialitate au existat opinii diferite.Desi a fost exprimata si opinia conform cu
care intr-o asemenea situatie agravanta nu este aplicabila(81), aceasta a ramas izolata.
Atat in practica judiciara, cat si in literatura de specialitate(82), s-a exprimat opinia
contrara, conform careia aceasta agravanta se va aplica deoarece ceea ce intereseaza, in cazul
acestei agravante, consta in aspectul conlucrarii la savarsirea faptei, si nu la pozitia subiectiva
a participantilor.Daca persoana exonerata de raspundere este un minor, infractorului major i
se aplica, in afara agravantei speciale, si agravanta generala prevazuta de art.75, lit.c Cp –
savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un
minor.
Daca talharia a fost savarsita de cel putin trei persoane impreuna, circumstanta
agravanta prevazuta de art.211, alin.2, lit.a intra in concurs cu circumstanta agravanta
prevazuta de art,75, lit.c – “savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna”.Intr-o
asemenea situatie, intru-cat specialul primeaza fata de general, se va aplica numai
circumstanta

speciala(83) deoarece daca s-ar aplica cele doua texte cumulativ s-ar ajunge la
nelegitima si nedreapta situatie de a se da o dubla relevanta aceleiasi imprejurari de fapt si la
o sporire nelegala a sanctiunii penale.(84)
Constituind o circumstanta de fapt, agravanta se va resfrange asupra tuturor
participantilor care au cunoscut-o – instigator, complice anterior.

Pagina 37 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In ceea ce priveste pe instigatorii si pe cmplicii care n-au participat la executarea


actiunilor din cuprinsul elementului material al infractiunii de talharie, incidenta agravantei
este conditionata de cunoasterea de catre ei a imprejurarii ca fapta se va savarsi de doua sau
mai multe persoane impreuna (art.28, alin.2 Cp ).
Astfel, instigatorul care a determinat doua sau mai multe persoane sa savarseasca
talharia sau complicele care a stiut ca-si aduce contributia la savarsirea unei talharii care va fi
comisa de doua sau mai multe persoane, va raspunde pentru instigare sau complicitate la
infractiunea de talharie savarsita in conditiile acestei agravante.Daca n-au cunoscut aceasta
imprejurare, ei vor raspunde numai pentru instigare sau complicitate la infractiunea de
talharie, prevazuta de art.211, alin.1 Cp.
Poate exista aceasta agravanta si in cazul cand fapta a ramas in stadiul
tentativei.Astfel, atunci cand talharia comisa de doua sau mai multe persoane a fost intrerupta
sau, chiar daca a fost dusa pana la capat, nu si-a produs rezultatul, ne vom afla in prezenta
tentativei la infractiunea prevazuta de art.211, alin.2, lit.a Cp.
Este posibil ca persoanele care au savarsit impreuna talharia sa se fi asociat in vederea
comiterii de infractiuni facandu-se vinovate de comiterea infractiunii prevazute in art.323
Cp.Intr-un asemenea caz, se aplica, potrivit alin.2 al aceluiasi articol, regulile referitoare la
concursul de infractiuni.

Talharia savarsita de o persoana avand asupra sa o arma sau o


substanta narcotica.

In aceasta situatie, talharia este calificata deoarece fapta prezinta o periculozitate


sociala sporita datorata faptului ca prezenta armei sau substantei narcotice asupra
faptuitorului ii creaza acestuia o stare de incredere sporita in reusita actiunii sale, o stare de
spirit prielnica savarsirii

infractiunii, potentandu-i aplombul cu care actioneaza, pe de o parte, iar, pe de alta


parte, detinarea armei sau substantei narcotice implica primejdia de folosire a lor in ipoteza
unei reactii de impotrivire a victimei.

Pagina 38 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conform art.151,alin.1, Cod Penal – “ armele sunt instrumentele, piesele sau


dispozitivele astfel declarate prin dispozitiile legale”.Astfel, potrivit Legii nr.17/1996 (86),
privind regimul armelor de foc si al munitiilor, prin arme de foc se intelege “ acele arme a
caror functionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau
luminoase ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare”.Conform art.151,
alin.2 – “sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care
au fost intrebuintate pentru atac”.
Conceptul “ substante narcotice” este precis definit si consta in acele “substante care
actioneaza asupra centrilor nervosi, producand pierderea cunostiintei, relaxare musculara,
diminuarea sensibilitatii si a reflexelor”.
Va exista aceasta agravanta la infractiunea de talharie, in cazul cand faptuitorul
foloseste arma sau substanta narcotica asupra victimei deoarece atunci cand acesta doar
poarta, detine o asemenea arma sau substanta narcotica asupra sa fara sa o foloseasca, ne vom
afla in prezenta infractiunii de furt calificat prevazuta de art.209, lit.b, Cp.(87)
Conform unor opinii exprimate in literatura de specialitate(88), ne aflam in prezenta
infractiunii de talharie in forma agravata prevazuta in art.211,alin.2, lit.b si atunci cand
armele sunt la vedere, simpla lor exibare, etalare, reprezentand un act implicit de
amenintare.Intr-o alta opinie (89), s-a exprimat ideea ca, indiferent daca armele sau
substantele narcotice se afla la vedere, ne vom afla in prezenta infractiunii de furt calificat
prevazuta de art.209, lit.b.
Pentru incidenta acestei agravante este irelevant daca faptuitorul s-a inarmat special in
vederea comiterii faptei sau daca acesta era inarmat intamplator la momentul savarsirii
infractiunii.Totusi, pentru existenta acestei agravante, este necesar ca faptuitorul sa fi stiut ca
are asupra sa arma sau substanta narcotica, avand, astfel, posibilitatea de a o folosi la nevoie.
(90)
In cazul in care faptuitorul care savarseste talharia are asupra sa o arma sau substanta
narcotica, nu poseda permisul legal de a o purta, talharia

prevazuta de art.211, alin.2, lit.b intra in concurs cu infractiunea prevazuta in art.279


Cp – nerespectarea regimului armelor si a munitiilor.
Aceasta circumstanta, la fel ca circumstanta analizata la alin.2, lit.a, este o
circumstanta de fapt si, astfel, ea se resfrange asupra tuturor participantilor nepurtatori de

Pagina 39 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

arme sau substante narcotice, cu conditia ca acestia sa cunoasca imprejurarea ca faptuitorul


detinea asemenea mijloace in momentul comiterii faptei.
Deci, daca participantii – instigatorii, complicii anteriori – n-au cunoscut aceasta
imprejurare, ei vor raspunde doar pentru instigare sau complicitate la infractiunea de talharie
simpla.

Talharia a fost savarsita de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita.

Aceasta circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit


procedeu pentru a nu putea fi recunoscut.Folosirea acestui procedeu este sanctionata mai
sever, inrtru-cat folosirea acestor procedee releva periculozitatea aparte a faptuitorului, care
chibzuie asupra modului de comitere a talhariei, adopta si foloseste mijloace ce asigura
eficienta actiunii iar, totodata, prin practicarea lor este ascunsa infatisarea faptuitorului,
ingreunand astfel identificarea autorului iar procedeul mascarii este, cel mai adesea, de natura
a panica victima sau persoanele intalnite la locul faptei ori in imprejurimi, diminuand ori
anuland capacitatea acestora de riposta.
Prin “mascare”(91) se intelege acoperirea integrala sau partiala a fetei cu un obiect
sau cu un material, astfel incat individului sa nu i se poata vedea trasaturile.Cel mai intalnit
procedeu de mascare, in cazuistica penala, interna si externa, este asezarea pe cap a unui
ciorap de matase de culoare inchisa care, datorita plasticitatii materialului, deformeaza partile
proeminente ale fetei si permite celui mascat o vizibilitate si respiratie buna.
“Deghizarea”(91) implica un proces mai complex de ascundere a identitatii, in cadrul
caruia faptuitorul isi poate modifica parametrii trunchiului – atasarea unei cocoase sau unui
abdomen fals - ,ori a aspectelor faciale – atasarea unei barbi false - , vopsirea parului ori
purtarea unei peruci, modificarea mersului.

In acelasi procedeu se include si prezentarea intr-o tinuta sau insemne proprii unei
profesii – purtarea uniformei de gardian, pompier, postas, angajat C.F.R. In cazul cand
deghizarea are loc prin folosirea unui astfel de procedeu, ne vom afla in prezenta unui
concurs de infractiuni intre infractiunea prevazuta de art.211, alin.2, lit.c si infractiunea
prevazuta de art.241, alin.2 – portul ilegal de decoratii sau semne distincte.

Pagina 40 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin “ travestire” se intelege aparitia faptuitorului sub un alt sex decat cel pe care il
are, ceea ce necesita folosirea recuzitei si a altor procedee trebuincioase.
Aceasta fiind o circumstanta de fapt , se va resfrange asupra tuturor participantilor
care au cunoscut-o.Astfel, persoana care instiga o alta persoana la savarsirea unei talharii in
aceasta forma va raspunde pentru instigare la infractiunea de talharie prevazuta de
art.211,alin.2, lit.c iar persoana care a ajutat sau inlesnit savarsirea unei astfel de talharii va
raspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie in aceasta forma agravata.

Talharia a fost savarsita in timpul noptii.

Aceasta situatie este de natura a agrava fapta deoarece, pe de o parte, faptuitorul,


stiindu-se la adapostul intunericului, va actiona cu un plus de aplomb iar, pe de alta parte,
victima se va impotrivi mai putin curajos actiunii ilicite a faptuitorului.Se considera ca
talharia savarsita in timpul noptii este mai grava deoarece noaptea ofera imprejurari deosebit
de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni.Astfel, noaptea, datorita intunericului, a
scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna,
faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit, de bunul pe
care urmareste sa-l sustraga. De asemenea, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste
imprejurari se dovedeste mai periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii
penale.(92)
S-a pus problema determinarii momentului cand incepe noaptea, precum si a
momentului cand aceasta inceteaza.Cu privire la solutionarea

acestei probleme au fost emise mai multe opinii (93), sustinandu-se ca noaptea incepe
de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din nou, ca noaptea incepe din
momentul cand locuitorii se retrag pentru odihna.Intru-cat legiuitorul a folosit expresia “ in
timpul noptii” in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita, respectiv in sensul de fenomen
natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in
mod obiectiv acest fenomen – reducerea vizibilitatii – atunci se considera ca noaptea incepe
in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand, ziua
aparand din nou, se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii.(94)

Pagina 41 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

“Timpul noptii” nu poate fi predeterminat prin lege, intru-cat el difera de la anotimp


la anotimp, difera in functie de pozitia geografica, de ora la care se comite fapta. Esential
pentru stabilirea acestei situatii de fapt este instalarea intunericului.
Stabilirea imprejurarii daca a existat sau nu, in momentul savarsirii faptei, aceasta
ambianta generala pe care o presupune noaptea, revine in fiecare caz concret instantei de
judecata.
Cu privire la aceasta agravanta, au existat divergente, considerandu-se ca, in unele
cazuri, trebuie sa se stabileasca, in afara imprejurarii ca talharia a fost savarsita in timpul
noptii, si existenta altor imprejurari, cum ar fi: imprejurarea ca afost intuneric la locul faptei
sau in apropierea acestui loc.Acest punct de vedere, adauga legii conditii pe care legiuitorul
nu le-a prevazut, restrangand astfel, in mod nejustificat, sfera de aplicare a agravantei.(95)
Legiuitorul, prevazand ca o circumstanta agravanta a talhariei, savarsirea faptei in timpul
noptii, nu a avut in vedere o anumita imprejurare prielnica savarsirii talhariei oferita de
timpul noptii, ci ambianta generala pe care o creaza noaptea.Chiar daca la locul savarsirii
talhariei, a fost lumina artificiala, chiar daca faptuitorul nu s-a folosit de intuneric pentru a se
apropia de bun, circumstanta agravanta exista deoarece, intr-un fel sau altul, ambianta
generala creata de timpul noptii i-a usurat savarsirea faptei.
Caracterul agravant al acestei infractiuni de talharie si, deci, raspunderea penala
agravata fata de talharia savarsita in timpul zilei deriva, exclusiv, din imprejurarea de fapt ca
infractorul a sustras bunul prin violente, amenintari sau alte mijloace de constrangere
noaptea, astfel incat instantele

nu pot modifica prevederile exprese ale legii, conditionand aplicarea acestora si de


dovedirea altor imprejurari.(96)
Agravarea prevazuta in art.211,alin.2, lit.d, Cp se aplica si atunci cand numai o parte
din actele de executare a talhariei au fost savarsite in timpul noptii.Si aceasta agravanta, fiind
o agravata de fapt, se rasfrange asupra tutror participantilor care au cunoscut-o.

Talharia savarsita intr-un loc public sau intr-un mijloc de trasport.

Pagina 42 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Potrivit art.152 Cp, fapta se considera savarsita “ in public “ atunci cand a fost
comisa: 1)
– intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca
nu este prezenta nici o persoana.;
2) – in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe
persoane;
3) – in loc neaccesibil publicului cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si
daca acest rezultat s-a produs fata de mai multe persoane;
4) – intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care
pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele
participante;
5) – prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea
ajunge la cunostinta publicului.
Prin “ loc public” se intelege, avandu-se in vedere dispozitiile art.152Cp, orice loc
care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului ( strazi, sosele,
parcuri ) precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp
(magazine, restaurante).Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul
savarsirii talhariei, in afara de faptuitor, nu se gasea in locul respectiv nici o alta persoana.
(97)
Instantele judecatoresti, in marea lor majoritate, au considerat ca fiind savarsite in
locuri publice, indiferent de numarul persoanelor aflate in acele locuri, talhariile comise in
urmatoerele imprejurari de loc: in fata unui camin cultural(98), pe rampa unei statii C.F.R.
(99), in statia de autobuz.Nu constituie talharie savarsita intr-un loc public fapta comisa intr-
un magazin, birou, oficiu postal daca, in momentul comiterii faptei, accesul publicului era
- 52 -

interzis, ori dintr-o camera de hotel deoarece camera de hotel nu este accesibila
publicului, ci numai persoanei care este cazata in ea sau de la o nunta deoarece o nunta
constituie o reuniune ce are caracter de familie.
Ratiunea de a agrava talharia savarsita intr-un loc public rezida den periculozitatea
faptuitorului, care, cu temeritate, opereaza in asemanea spatii, profitand fie de aglomerata
persoanelor, fie de absenta persoanelor din locurile unde se gasesc bunuri mobile, tinandu-se
seama si de increderea publica.(100)

Pagina 43 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin “mijloc de transport” se intelege mijlocul de transport de persoane sau de marfa,


care are aceasta destinatie -–trenuri, autobuze, avioane -, precum si acele mijloace care, fara a
avea aceasta destinatie, sunt folosite pentru a trasporta mai multe persoane impreuna.(101)
Pentru a ne afla in prezenta acestei agravante, este suficient ca talharia sa fie savarsita
intr-un mijloc de trasport de orice natura, nu este necesar sa fie savarsita numai intr-un mijloc
de transport in comun, cum este necesar in cazul infractiunii de furt calificat.Ne vom afla in
prezenta acestei agravante si in cazul cand talharia a fost comisa intr-un taxi deoarece
talharia, spre deosebire de furtul calificat, se poate savarsi si intr-un alt mijloc de trasport.
Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se afle asupra unui
pasager sau in spatiul afectat transportului si ca actiunea de sustragere sa fie insotita de
actiuni de violentare, amenintare sau de folosire
a celorlalte mijloace de constrangere.Nu intereseaza numarul persoanelor aflate in
acel mijloc de trasport si nici imprejurarea daca acesta era in mers sau stationa pe traseu.
Este realizata cerinta textului chiar daca, in vehiculul respectiv, nu sunt prezente alte
persoane in afara de faptuitor si victima si indiferent daca faptuitorul era el insusi pasager sau
facea parte din personalul de servire al vehiculului.
Ratiunea agravarii faptei atunci cand ea este comisa intr-un astfel de “mijloc de
transport” este ca , pe de o parte, aglomeratia firesca si lipsa de atentie a celorlalti face facila
“ operarea” de catre faptuitori, iar ,pe de alta parte, ca deseori, persoanele au asupra lor valori
insemnate , in asemenea imprejurari.Astfel, mijloacele de trasport ca si locurile publice, ofera
conditii favorabile savarsirii talhariei.

Talharia savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia.

Prin “ locuinta “ se intelege locul in cre traieste efectiv o persoana, locul ales, in mod
liber, de o persoana unde aceasta isi desfasoara viata personala.Nu intereseaza daca locuinta
este permanenta sau temporara (camera inchiriata de hotel), daca este vorba de o constructie
anume destinata pentru a fi locuita( o casa, un apartament )sau daca este vorba de o
constructie care, fara a avea aceasta destinatie este totusi folosita drept locuinta.Constituie “
locuinta”, de asemenea, si camerele de camin. Nu constituie “ locuinta”, in sensul legii
penale, constructia destinata sa fie locuita de o persoana dar care nu este locuita in mod

Pagina 44 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

efectiv si nu constituie, de asemenea, locuinta locul in care o persoana locuieste impotriva


vointei sale.
Conceptul “ dependinte” are in vedere locurile care sunt intr-o relatie de dependenta
cu locuinta, care sunt un accesoriu si completeza folosirea acestora – bucataria, pivnita. Nu
intereseaza daca dependintele fac corp comun cu locuinta sau sunt separate.
In literatura de specialitate s-a exprimat opinia(102) conform cu care sunt “
dependinte” si spatiile comune ale unui imobil (holul, scara ).Conform unei alte opinii, aceste
spatii comune nu fac parte din dependinte, ele excedand conceptului penal.(103)
Agravarea se justifica deoarece fapta aduce o grava atingere vietii intime, domestice a
victimei si este de natura sa creeze o stare de temere si nesiguranta cand infractorul patrunde
in locuinta cu intentiaa de a fura cu orice pret, chiar prin folosirea violentei.
Savarsirea talhariei in aceste imprejurari este considerata mai grava deoarece prin
comiterea talhariei intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia faptuitorul denota o mare
indrazneala si, de asemenea, fapta este considerata mai grava pentru ca victima se considera
in siguranta in cadrul propriei locuinte si, astfel, aceasta nu-si ia masuri suplimentare pentru a
asigura paza bunurilor.
In cazul cand faptuitorul intra, fara drept, in locuinta sau dependinta in care se va
savarsii talharia, ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea de
talharie prevazuta de art.211, alin.2, lit.f si infractiunea de violare de domicili

Talharia savarsita in timpul unei calamitati.

Pentru existenta acestei agravante este necesara si situatia premisa care consta intr-o
calamitate.
Prin “calamitate” se intelege situatia in care se produce, ca urmare a unui eveniment,
o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate umana(104) – cum ar fi, de
ex.: stare produsa de un cutremur, de o inundatie.
Evenimentul poate avea cauze naturale – cutremur, inundatii – dar poate avea la
origini si cauze umane – accidente nucleare, incendii de mari proportii.
Pentru a fi incidenta aceasta agravanta este necesar ca talharia sa fie comisa, in mod
efectiv, in timpul calamitatii, respectiv intre momentul cand se produce evenimentul care da
nastere starii de calamitate si momentul cand aceasta stare inceteaza.

Pagina 45 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

“ Timpul unei calamitati” este determinat de magistrat prin orice mijloc de proba
admis de lege, fara a fi influentat de momentul declararii, de catre autoritatile publice
competente, a starii de urgenta, intrucat, in mod firesc, declaratia oficiala survine la u
oarecare timp dupa declansarea evenimentului, iar starea exceptionala dureaza, de regula,
pana la inlaturarea consecintelor dezastruoase provocate de acesta. Ceea ce intereseaza este
ca,
in momentul savarsirii faptei, sa fi existat in mod real, obiectiv, aceasta stare de fapt.
Talharia savarsita in timpul unei calamitati este mai grava pentru ca situatia de fapt
creata face ca oamenii, dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora, sa scape din
vedere paza bunurilor, sa omita a-si proteja bunurile sau, oricum, sa le acorde o atentie
scazuta.Acesta atitudine profita infractorilor, sporindu-le sansele de a savarsii talharia si
creandu-le o situatie favorabila pentru comiterea faptei. De asemenea, calamitatile creeaza in
plan social o ampla tulburare, controlul social fiind diminuat. Faptuitorul care profita de
creearea unei astfel de stari pentru savarsire faptei denota o lipsa evidenta de solidaritate
umana si o periculozitate deosebita.

Talharia a avut una din urmarile aratate in art.182 Cp.

In ceea ce priveste agravarea prevazuta la lit.h) aceasta exista atunci cand talharia a
avut ca urmare o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale mai mari de 60 de zile, pierderea unui simt sau organ, incetarea
functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea
in primejdie a vietii persoanei.
Rezultatul produs, adica vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii
victimei sporeste gravitatea talhariei.
Existenta agravantei este conditionata, in primul rand, de stabilirea raportului de
cauzalitate dintre actiunea de vatamare corporala din cuprinsul elementului material al
infractiunii de talharie si vatamarea corporala grava produsa victimei.Astfel, este necesar ca
vatamarea corporala grava sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a
inlesni savarsirea furtului sau pentru a asigura pastrarea bunului ori pentru a inlatura urmele
infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. In cazul in care aceasta legatura
cauzala lipseste, dispozitiile art.211, alin.2, lit.h) nu sunt aplicabile. Asadar, nu exista talharie

Pagina 46 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in forma agravata, ci furt si vatamare corporala grava, in concurs real atunci cand lovirea
reclamantului, intervenita la un anumit interval de timp dupa savarsirea furtului, apare ca o
riposta la violentele exercitate de acesta asupra inculpatului si nu ca un mijloc de ramanere in
posesia bunului furat. In acest caz vatamarea corporal nu apare ca o consecinta a actiunilor ce
intra in cuprinsul elemetului material al talhariei, ci ca o consecinta a unei actiuni desfasurate
posterior talhariei.
In al doilea rand, existenta agravantei este conditionata de stabilirea intentiei depasite
a faptuitorului, a praeterintentiei.
Aceasta conditie este indeplinita daca faptuitorul, savarsind talharia, a prevazut
vatamarea corporala grava adusa victimei, dar a crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va
produce, sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al activitatii
sale, desi putea si trebuia s-o prevada.(105)
Daca vatamarea corporala grava este anume urmarita de faptuitor, daca faptuitorul a
actionat cu intentie in ceea ce priveste urmarea mai grava

care s-a produs,unitatea infractionala creata de legiuitor nu exista, iar faptele


constituie un concurs de infractiuni.Un exemplu ar fi acela ca dupa savarsirea furtului,
faptuitorul loveste victima pentru a nu-l denunta, provocandu-i o vatamare corporala grava.
In cazul cand vatamarea grava s-a produs ca urmare a unei tentativei de talharie exista
tentativa la forma agravata a infractiunii.(106)Agravanta exista in cazul tentativei la
infractiunea de talharie daca vatamarea corporala s-a produs ca urmare a violentei folosite de
faptuitor pentru executarea talhariei, care insa nu a avut loc datorita unor imprejurari
independente de vointa faptuitorului.

3.6.2.2. O a doua modalitate agravata este prevazuta in alin.3, al art.211 Cod penal.
Conform alin.3 “talharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare
moartea victimei se pedepseste…”
Prima teza conform careia talharia a produs consecinte deosebit de grave se refera, in
principal, la actiunea principala, de furt. Prin “consecinte deosebit de grave”, conform art.146
Cp, se intelege o paguba materiala mai mare de 50000000 lei sau o perturbare deosebit de
grava a activitatii cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera
art.145Cp ori altei persoane juridice sau fizice.

Pagina 47 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cea de-a doua teza prevazuta in art.211, alin.3 este caraterizata de imprejurarea ca
fapta de talharie are ca urmare moartea victimei.
Temeiul agravarii acestei modalitati a talhariei il constituie gravitatea deosebita a
rezultatului socialmente periculos al talhariei, faptul cael aduce atingere, in acest caz, insasi
vietii victimei. Pentru existenta acestei modalitati este necesar sa se stabileasca legatura de
cauzalitate dintre fapta de violenta sau celelalte mijloace de constrangere si moartea victimei.
Cand rezultatul este moartea victimei, trebuie sa se constate ca aceasta a survenit ca rezultat
imediat al actelor de violenta sau ca agravare a vatamarii produse prin acele acte.
Pe plan subiectiv, conditia esentiala pentru existenta acestei modalitati agravate, o
constituie existenta praeteintentiei in provocarea mortii victimei. Examinarea atitudinii
psihice a faptuitorului trebuie facuta cu mare atentie, deoarece tocmai de aceasta atitudine
psihica, de forma de vinovatie depinde

calificarea faptei ca infractiune unica complexa de talharie in forma agravata, sau ca


un concurs de infractiuni intre furt si infractiunea de omor.
Va exista talharia in forma agravata, atunci cand faptuitorul n-a prevazut, desi trebuia
si putea sa prevadaca fapta sa va putea provoca moartea victimei sau a prevazut aceasta
posibilitate, dar a sperat, fara temei, ca acest rezultat nu se va produce.(107) Astfel, in
practica s-a considerat ca agravanta este realizata, de exemplu, atunci cand faptuitorul a
atacat cu parul un politist aflat in urmarirea sa , si l-a lovit cu parul peste mana cu care
incerca sa se apere, iar aceasta actiune a avut ca urmare declansarea focului si prin aceasta
impuscarea mortala a unui martor, ne vom afla in prezenta infractiunii de talharie prevazuta
in art.211, alin.3 din Codul penal.(108)
In cazul cand faptuitorul a actionat de la inceput cu intentia de a ucide victima pentru
a putea savarsi, astfel, mai usor talharia ne aflam in prezenta unui omor deosebit de grav, in
concurs cu infractiunea de talharie prevazuta de art.211, alin.1 Cp. Un exemplu, in acest sens,
este acela potrivit caruia exista concurs intre infractiunea de talharie si infractiunea de omor
deosebit de grav prevazuta de art.176, lit.d) in cazul cand lovirea victimei cu corpuri dure si
intepatoare, cu mare intensitate, in cap si in alte regiuni ale corpului, dupa care i-a luat haina
si alte bunuri si a abandonat-o in stare de inconstienta, noaptea, in timpul iernii, in padure,
inculpatul a prevazut ca ea va inceta din viata – ceea ce s-a intamplat – actionand, deci, cu
intentia de a ucide. Exista concurs deoarece scopul urmarit de inculpat prin savarsirea actelor
agresive este insusirea unor bunuri ale victimei.(109)

Pagina 48 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu toate ca la modalitatile agravate a infractiunii de talharie, urmarea mai grava apare


ca fiind produsa din culpa,va exista tentativa si la aceasta agravanta, deoarece violenta –
indiferent de urmari – se comite cu intentie.Asertiunea ca la infractiunile praeterintentionate
nu poate exista tentativa este valabila numai in cazul infractiunilor simple de acesta gen, nu si
in cazul infractiunilor complexe, cum este talharia ce a produs moartea, la care moartea
victimei constituie numai o circumstanta agravanta, in timp ce infractiunea de baza este
intentionata si, deci, susceptibila de a ramane in faza tentativei.
Temeiul agravantei prevazute in art.211, alin.3 Cp il constituie gravitatea deosebita a
rezultatului socialmente periculos al talhariei sau al tentativei de talharie – moartea victimei.
Daca acest rezultat s-a produs, nu mai are relevanta forma in care s-a realizat activitatea
infractionala, talharia

consumata sau tentativa de talharie, ci inteaga activitate trebuie raportata la rezultatul


final, care constituie temeiul agravarii faptei savarsite.(110)
Moartea victimei constituie un rezultat praeteintentionat al infractiunii de talharie si,
de aceea, aceasta imprejurare se va rasfrange asupra tuturor participantilor la infractiune, in
masura in care fiecare dintre ei a trebuit si putea sa prevada eventualitatea producerii acestui
rezultat. In ipotaza insa in care moartea a fost provocata in afara activitatii specifice
infractiunii de talharie, din cauze care depaseau posibilitatea de prevedere a participantilor,
acestia vor raspunde pentru infractiunea de talharie in aceasta modalitate.

Sanctiuni.

Sanctiunile de drept penal reprezinta consecintele incalcarii normelor penale Prin


aplicarea sanctiunilor se resstabileste ordinea de drept, se realizeaza atat prevenirea savarsirii
de infractiuni din partea celui sanctionat, cat si prevenirea altora care ar fi tentati sa
savarseasca fapte interzise prin normele penale.
Infractiunea de talharie este sanctionata cu inchisoare, in trei trepte, corespunzatoare
gradului de pericol social al ipotezelor faptice prevazute de text, astfel:
-inchisoare de la 3 la 18 ani, in cazul modalitatii tip – alin.1;
-inchisoare de l5 la 20 ani,in cazul agravantelor de la lit.a)–h)– alin.2;

Pagina 49 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi, in cazul agravarii prevazute


de alin.3.
Sanctionarea tentativei urmeaz regulile statornicite de art.21, alin.2, Cpen si anume –
“ tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea
maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic
decat minimul general al pedepsei.”

CAP.IV ALTE DIMENSIUNI.

4.1. Aspecte procesuale.

In cazul infractiunii de talharie, actiunea penala se pune in miscare din oficiu.


Oficialitatea urmaririi penale nu este afectata de prezenta in continutul infractiunii a unor
infractiuni care se urmaresc la plangerea prealabila (art.210) , ori pentru care actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate (art.180,181,193 din Codul
penal), deoarece infractiunea de talharie , desi de prezinta ca un compozit de infractiuni, are o
identitate proprie si un ststut propriu, astfel ca urmarirea sa din oficiu este perfect intemeiata.
(1)
Punerea in miscare se face, intotdeauna, din oficiu, deoarece, in acest caz, primeaza
interesul societatii de a reprima asemenea manifestari cu o mare incarcatura de pericol social.
Competentele in urmarirea si judecarea infractiunilor din art.211 din Codul penal sunt
diferit repartizate autoritatilor judiciare, distribuirea acestora la una sau alta din autoritati
avand drept criteriu de delimitare pericolul social pe care-l prezinta ipostazele normative
reglementate prin text.
Infractiunea de talharie, in modalitatea prevazuta in alin.1, este cercetata de organele
de politie locala, sub supravegherea procurorului din Parchetul de pe langa judecatorie, iar
solutionarea cauzei, in fond, este de competenta Judecatoriilor.
In cazul modalitatilor agravate prevazute in alin.2, competenta de cercetare revine
Inspectoratului Judetean de Politie, iar solutionarea cauzei,in fond, revine Tribunalelor.
In privinta talhariei care a avut drept urmare producerea unor consecinte deosebit de
grave sau a avut ca urmare moartea victimei infractiunea este anchetata obligatoriu de catre

Pagina 50 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

procurorul din Parchetul de pe langa Tribunal, iar judecata in prima instanta revine in
competenta Tribunalului judetean.

Aspecte criminologice.

Criminologia prezinta o stransa legatura cu dreptul penal pentru ca, de-a lungul
timpului, criminologia n-a existat ca stiinta de sine statatoare, preocuparile de criminologie
fiind grefate pe stiintele penale.
Dependenta criminologiei fatade dreptul penal se manifestamai des prin imprumutul
de concepte , avandu-se in vedere, indeosebi, conceptul de infractiune,care-I delimiteaza,
intr-un anumit fel, domeniul de referinta. Astfel, se poate spune ca stiinta criminologiei se
intinde, pana unde-I permite dreptul penal.
Conform unor opinii care fac parte din conceptiile sectoriale, obietul criminologiei il
constituie studiul infractorului.
Infractorul nu este altceva decat individul obisnuit care poate, in anumite imprejurari,
sa comita infrctiuni. Infractorul poate fi si un om bolnav, situatie in care, trebuie analizat in
alte circumstante.Fiecare individ are o personalitate proprie care se exprima prin specificul
biopsihologic.
Din ansamblul cercetarilor nu se retine ca infractorul are trasaturi specifice sau ca se
distinge net de ceilalti oameni.Astfel, factorii principali de influentare a oricarui individ sunt
cei biologici, psihici si sociali.(2)
Primele incercari de a raspunde la intrebarea de ce unii oameni savarsesc fapte
reprobabile, se gasesc ica din antichitate, insa primele teorii care si-au propus sa ofere o
explicatie stiintifica comportamentului delincvent apar la sfarsitul sec.XIX.
Conform teoriei atavismului evolutionist, sustinuta de catre C. Lombroso, cand la un
criminal sunt intrunite mai multe anomalii, de natura atavica, acesta constituie un criminal
innascut, prin care se intelege un individ cu puternice inclinatii criminogene ce nu pot fi
neutralizate prin influenta pozitiva a mediului.
Un alt criminolog, E. Kretschmer, stabileste, pornind de la constitutia corporala,
diferite tipuri de indivizi si asocierea acestora cu criminalitatea:astenic, atletic, picnic,
displastic. Astfel, tipul astenic fiind asociat cu infractiunile contra patrimoniului.

Pagina 51 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Interesat de antropologie, ca si Lombroso, dar urmarind obiective diferite, Freud


studiaza evolutia raselor umane, incercand sa explice originea

anumitor fenomene sociale si juridice. Freud diferentiaza trei instante ale


personalitatii: eul, supraeul, sinele.In conceptia lui Freud, diferenta dintre
infractor si non infractor s-ar situa la nivelul supraeului si s-ar datora unei incapacitati
de a depasi complexul oedipian.
In cadrul teoriei personalitatii umane, Jean Pinatel considera ca nici una dintre
trasaturile frecvent intalnite la infractori nu este suficienta prin ea insasi sa imprime o
anumita orientare antisociala personalitatii.
Semnificatia pe care J. Pinatel o confera conceptului operational de personalitate
criminala este urmatoarea: crima este o fapta a omului, iar criminalii sunt oameni ca toti
ceilalti, ei se deosebesc insa de ceilalti deoarece “ trecerea la act” este expresia unei diferente
de grad. Intre psihicul infractorului si acela al noninfractorului deosebirea ar fi numai de
ordin cantitativ si nu de ordin calitativ. Aceasta diferenta ar separa, si diferitele tipuri de
infractori.(3)
Chiar cu toate descoperirile exceptionale ce s-au facut in ultimul timp, in diferite
domenii, tainele universului uman nu sunt inca pe deplin luminate.

Aspecte criminalistice.

Criminalistica este o stiinta juridica, cu caracter judiciar, cu caracter autonom si


unitar, care insumeaza ansamblul de cunostinte despre metodele, mijloacele tehnice si
procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor
iplicate in savarsirea lor si prevenirea faptelor antisociale.
Daca Codul penal prin dispozitiile sale are rolul de a apara valorile si realitatile
sociale esentiale ale societatii, criminalistica are rolul de a clarifica sau contura elementele
constitutive ale infractiunilor cuprinse in Codul penal(4)
In ceea ce priveste problemele de lamurit in cursul cercetarii talhariei, acestea trebuie
sa duca la stabilirea existentei sau inexistentei faptei reclamate avandu-se in vedere continutul
concret al acestei infractiuni.

Pagina 52 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea, este necesar sa se stabileasca, daca, in raport cu conditiile concrete in


care a fost savarsita, infractiuneaa imbraca forma simpla sau calificata, ori, in raport cu
imprejurarile ce i-au urmat, exista cauze de nepedepsire.
O prima problema care trebuie rezolvata, in cadrul cercetarii, este acea u privire la
identitatea persoanei vatamate.Astfel, in cazul cand in urma talhariei a survenit moartea
victimei si identitatea sa este necunoscuta, sarcina organelor de urmarire penala este de a
stabili identitatea victimei, datorita faptului ca nu pot fi lamurite celelalte probleme ale cauzei
fara a se sti care este victima infractiunii. Atunci cand victima s-a aflat in imposibilitate de a
se apara, trebuie sa se stabileasca starea acesteia, cine si cum a provocat-o, mijloacele folosite
in acest scop.
In legatura cu faptuitorii, trebuie sa se stabileasca numarul acestora, calitatea in care
au participat la savarsirea infractiunii si activitatea concreta desfasurata, acest lucru
reprezentand aspecte importante ce trebuie stabilite in legatura cu acestia. De asemenea,
identificarea faptuitorilor si a participantilor are importanta pentru stabilirea exacta a
raspunderii penale ce revine fiecarui coautor sau complice, in functie de contributia avuta la
savarsirea faptei.
O alta problema ce revine cercetarii criminalistice este aceea de determinare concreta
a bunurilor mobile luate din posesia sau detentia unei persoane. De rezolvarea acestei
probleme depinde atat in cadrarea faptei in prevederile art.211 Cp, cat si stabilirea calitatii,
cantitatii si valorii bunurilor furate, in vederea estimarii cuantumului prejudiciului cauzat si a
recuperarii sale.
De asemenea, stabilirea exacta a locului si momentului savarsirii faptei are
semnificatii juridice multiple. De exemplu: in functie de locul din care s-au sustras ( loc
public sau mijloc de trasport), talharia este simpla sau calificata iar determinarea momentului
savarsirii are o mare importanta deoarece comiterea faptei in timpul noptii sau in timpul unei
calamitati , conduce la incadrarea acesteia in forma agravata din art.211, alin.2.
In cursul cercetarii trebuie sa se stabileasca si urmarile faptei savarsite. In primul
rand, trebuie avut in vedere daca a survenit vreuna din consecintele care duc la agravarea
raspunderii penale, cum ar fi vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, moartea
precum si legatura de cauzalitate intre talharie si urmarile aratate.

Pagina 53 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Trebuie sa se stabileasca si eventualele urmari care atrag raspunderea penala pentru


savarsirea si a altor infractiuni: ultraj, distrugere, lipsire de libertate in mod ilegal, aflate in
concurs cu cea de talharie. Tinandu-se cont de conditiile in care se desfasoara activitatea
ilicita, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca talharia a fost sau nu savarsita
in concurs
cu alte infractiuni.Problema prezinta importanta, dat fiind faptul ca practica judiciara
ofera suficiente cazuri cand, in afara talhariei, se savarsesc si alte infractiuni.
In astfel de situatii, in Planul de urmarire penala trebuie sa fie prevazute problemele
de lamurit si activitatile specifice pentru administrarea probatoriilor, in vedere extinderii
cercetarilor cu privire la toate infractiunile concurente savarsite.
O ultima problema care trebuie rezolvata, in cazul cercetarii, este aceea cu privire la
cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea
infractiunii si masurile de prevenire ce se impun a fi luate.
Printre activitatile care se intreprind in scopul aratat, se inscriu: ascultarea partii
vatamate, cercetarea la fata locului, dispunerea constatarilor medico-legale si a constatarilor
tehnico-stiintifice,efectuarea perchezitiilor, prezentarea pentru recunoastere, ascultarea
martorilor, ascultarea invinuitilor sau inculpatilor,reconstituirea.(5)

IN LOC DE INCHEIERE

Infractiunea de talharie face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului,


fiind din punctul de vedere al pericolului social, al modalitatilor de savarsire una dintre
gravele infractiuni ale Codului Penal.
Talharia aduce o grava atingere nu numai patrimoniului persoanei vatamate, ci si
integritatii corporale, sanatatii sau vietii acesteia.Astfel datorita faptului ca faptuitorul nu
ezita sa foloseasca orice mijloace pentru a intra in posesia bunului vizat, mergand pana la a-i
pricinui moartea, aceasta fapta este pedepsita mai aspru de legea penala.
Datori ta acestei importante a infractiuii de talharie in lucrarea de fata, am incercat sa
punem cat mai bine in evidenta toate aspectele legate de existenta unei asemenea infractiuni,
dorind totodata, sa realizam o analiza cat mai complexa a partilor componente ale
infractiunii.

Pagina 54 din 55
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 55 din 55