CAP.I. DREPTUL DE PROPRIETATE.

1.1. Consacrare contitutionala.

Dreptul de proprietate este un drept fundamental de veche traditie in catalogul drepturilor si libertatilor cetatenilor.Dreptul de proprietate este garantat fiecarui cetatean. In continutul acestui drept cuprindem dreptul persoanei fizice de a dobandi o proprietate, de a se folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si, de a putea transmite dreptul sau altuia. Constitutia impune autoritatilor publice obligatia de respecta si ocroti dreptul de proprietate, recunoscandu-se de fapt ca orice persoana fizica, orice om are dreptul la proprietate. Realizarea dreptului de proprietate presupune obligatia statului de a garanta si apara proprietatea obtinuta pe cai licite.Autoritatile publice trebuie sa ia toate masurile posibile si rezonabile pentru a ocroti dreptul de proprietate. Prin e ercitarea dreptului de proprietate, cetateanul nu trebuie sa incalce drepturile altora, ordinea publica si, mai nou, sa nu aduca atingere, prin actiunile sale, mediului incon!urator. Constitutia Romaniei, in art."1, garanteaza dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului, ocrotind in mod egal proprietatea privata, indiferent de proprietar. # primand realitatea conform careia nu e ista drepturi absolute, Constitutia da legii posibilitatea de a stabili continutul si limitele dreptului reglementat prin art."1 din Constitutie.

1.$.

%ecesitatea ocrotirii dreptului prin mi!loace penale.

In sistematizarea normelor din partea speciala a Codului Penal roman adoptat in 1&'(,legiuitorul a folosit criteriul obiectului !uridic sau astfel spus, a valorii sociale orotite prin aceste norme si, implicit, lezate sau puse in pericol prin savarsire faptelor incriminate. Plecandu-se de la acest criteriu, normele partii speciale ale Codului Penal au fost ierarhizate dupa importanta obiectului !uridic si grupate in unsprezece titluri. )iecare titlu reuneste in cuprinsul sau un numar de norme penale speciale care incrimineaza fapte antisociale indreptate impotriva unei anumite valori sociale.Astfel spus, fiecare titlu al partii speciale reuneste incriminari ce au un obiect !uridic generic comun. *tudiile nomelor penale speciale se face, in primul rand, prin prisma celor prevazute in normele penale generale, dar in elaborarea, interpretarea si aplicarea lor trebuie avute in vedere foarte multe aspecte care tin de specificul lor, cum ar fi valoarea sociala ocrotita prin intermediul normelor de incriminare, natura, sfera de cuprindere, locul pe care-l ocupa in ierarhia valorilor sociale.+rotirea relatiilor sociale devine, in acest mod, obiectul reglementarii normelor penale specifice. De asemenea, ocrotirea acelorasi relatii sociale poate forma obiectul reglementarii si a altor norme !uridice apartinand dreptului constitutional, dreptului international, dreptului civil, dreptului familiei. Din aceste norme de ocrotire !uridica a relatiilor sociale, ocrotirea prin mi!loacirea dreptului penal este cea mai energica, mai eficienta, in acelasi timp, ea fiind , ultima ratio , deoarece dreptul penal nu intervine decat acolo unde alte mi!loace de ocrotire s-au dovedit ineficiente. %ormele penale speciale coopereaza cu celelalte norme !uridice la ocrotirea celor mai importante valori sociale considerate ca atare la un moment dat. # ista, de asemenea, o legatura indisolubila intre normele penale speciale si normele morale pentru ca orice infractiune, inainte de a fi o manifestare ilegala apare, de regula, ca o manifestare imorala. De astfel, starea de imoralitate individuala si colectiva este o premisa a starii de legalitate, in general, si a starii de legalitate in materie penala, in special-1. Dreptul penal are, dupa cum rezulta din dispozitiile primului articol din Codul Penal, un rol deosebit de important in ceea ce priveste apararea

valorilor fundamentale ale societatii. Acest rol al dreptului penal se evidentiaza cu mare pregnanta in partea sa speciala, deoarece aceasta parte a dreptului penal, reflectand interesele fundamentale ale societatii, stabileste in normele pe care le cuprind, faptele prin care se incalca interesele precum si sanctiunile ce se aplica celor ce le savarsesc. Codul Penal prevede si sanctioneaza cu severitate faptele indreptate impotriva atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele indreptate impotriva celorlate drepturi si libertati ale omului, normele penale apara dreptul persoanelor de proprietate, precum si viata, integritatea corporala si sanatatea, libertatea si demnitatea persoanei.-$. 1./. Reglementari in materie in legislatia penala autohtona. Retrospectiva.

Primele legi scrise aparute in spatiul Carpato0 Danubiano -Pontic au apartinut geto- dacilor dar, din pacate, acestea nu s-au pastrat.1arturii in privinta e istentei acestor legi sunt amintite de Iordanes, care arata ca regele dac 2urebista si-a luat ca a!utor pe Deceneu si a dat poporului legi scrise.Insa, datorita faptului ca aceste legi nu s-au pastrat, nu avem prea multe detalii despre cuprinsul lor.-/. +data cu infrangerea dacilor de catre armatele romane, regulile dreptului roman sunt e tinse si in noua provincie, acestea aplicandu-se partial, chiar si dupa retragerea armatei romane, in perioada navalirii populatiilor barbare, migratoare, prioritate avand totusi obiceiul sau normele !uridice proprii Deoarece, in perioada de cristalizare si formare a statelor feudale romanesti, continua sa aiba aplicare dreptul cutumiar, primele legiuiri intru totul romanesti apar la mult timp dupa formarea acestor state, ele fiind ,Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti3, aparuta la Iasi in anul 1'"' si , Indreptarea legii3 aparuta in anul 1'4$, la 5argoviste. In perioada feudala se e tinde treptat represiunea penala cuprinzand in sfera sa toate faptele prin care se putea aduce atingere patrimoniului. )urturile marunte se pedepseau cu biciuirea, insa la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave se aplica pedeapsa cu moartea inca de la primul furt. Aceasta asprime a pedepselor arata frecventa si gravitatea unfractiunilor.

In vechiul drept romanesc au e istat reglementari foarte detaliate referitoare la infractiunile contra patrimoniului in lucrari, cum ar fi6 ,Pravilele lui 7asile 8upu ,, , Codicele penal al lui Ale andru *turza , in 1oldova si al lui 2arbu *tirbei in 1untenia. 9ltima legiuire feudala, pe cuprinsul statelor romanesti, a fost ,8egiuirea lui Caragea ,, lege care a intrat in vigoare la 1septembrie 1(1( si s-a aplicat pana la 1decembrie 1('4.In cadrul acestei legi se gasesc dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului. Iesirea din vigoare a ,8egiuirii Caragea3 coincide cu inceputul dreptului penal roman modern, inceput marcat de aparitia Codului Penal de la 1('4, Cod ce realizeaza unificarea legislatiei romane din Principate. Acest Cod este copiat, in mare parte, dupa Codul Penal francez de la 1(1:, avand insa si unele imprumuturi din Codul prusian de la 1(41. *pre deosebire de modelul sau francez, Codul Penal de la 1('4, nu prevedea pedeapsa cu moartea si nici confiscarea averii sau pedepse corporale, caracteristici care au condus pe unii autori sa-l aprecieze ca fiind cea mai blanda lege penala din #uropa, la acea data.-". In perioada de aplicare a acestui Cod, dupa 1area 9nire de la 1&1(, au ramas in vigoare si unele dispozitii din Codul transivanean si bucovinean, acestea aplicandu-se pana la unificarea legislatiei penale romane, unificare ce s-a realizat abia in anul 1&/' prin aparitia Codului Penal Carol al-II-lea, cod ce are meritul de a fi primul cod penal romanesc. Acest cod a realizat un progres insemnat in evolutia dreptului penal, fiind elaborat pe baza principiilor democratice si progresive confirmate de practica. Codul penal roman din 1&/' cuprinde materia infractiunilor contra patrimoniului in Cartea II, 5itlul ;I7 0 ,Infractiuni contra patrimoniului3 0 sistematizat in cinci capitole, dupa cum urmeaza< - cap.I 0 )urtul< - cap.II 0 5alharia si pirateria< - cap.III 0 Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea increderii< - cap. I7 0 *tramutarea de hotar, desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte tulburari aduse proprietatii< - cap. 7 0 =ocul de noroc, loteria si specula contra economiei publice.

Paralel cu prevederile Codului penal din 1&/' au e istat si anumite infractiuni contra patrimoniului prevazute in legi speciale 0 Codul =ustitiei 1ilitare, Codul Comercial, Codul *ilvic. Dupa instaurarea regimului de dictatura al regelui Carol al- II 0lea, in 1&/(, regim care a deschis epoca regimurilor totalitare in Romania, epoca incheiata la $$ decembrie 1&(&, dreptul penal a fost folosit in scopurile politice ale acestor regimuri.-4. In acest conte t a fost adoptat Decr. %r.1&$>1&4:, in continutul caruia s-a definit notiunea de ,obstesc, si implicit si aceea de ,avut obstesc3.Prin acest act a fost introdus in 5itlul ;I7 al Codului Penal din 1&/' un nou capitol ,9nele infractiuni contra avutului obstesc,.Actul normativ a marcat momentul in care apare prima oara o orotire discriminatorie a patrimoniului dupa cum acesta era considerat ,particular3 sau ,obstesc3. 1odificarile aduse Codului penal prin legi speciale, dupa $/ august 1&"", pentru adaptarea la noul sistem comunist au umarit ideologizarea acestuia, trasformarea lui in instrument al politicii de reprimare a persoanelor periculoase pentru regimul comunist. Pe acest fond politic nepotrivit pentru o stiinta penala integra, la 1ianuarie1&'& intra in vigoare un nou Cod penal al Romaniei.Autorii acestui Cod penal, n-au facut decat sa consacre mai departe aceasta conceptie de orotire diferentiata a patrimoniului. De aceea, in 5itlul III al acestui Cod penal au fost prevazute ,Infractiunile contra avutului particular3 iar in 5itlulI7 ,Infractiunile contra avutului obstesc3. Desi elaborat sub influenta ideologiei mar iste, s-a detasat in mare masura de ea si a consacrat principiile de politica penala moderne, intalnite in toate legislatiile contemporane.-'. *unt consacrate, astfel, principiile legalitatii incriminarii si pedepsei, precum si principiul raspunderii penale personale intemeiate pe vinovatie, fiind receptate ideile scolilor clasice, pozitiviste si noii aparari sociale, reusind, in acest fel, sa se alinieze la curentele dreptului penal contemporan. Dispozitiile actualului Cod penal, cu privire la infractiunile contra patrimoniului, comparate cu cele din Codurile penale moderne si contemporane,nu contin diferente profunde din punct de vedere al continutului normativ.

CAP II. ASPECTE GENERALE SI COMUNE PRIVIND INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI.

In cadrul Codului Penal o parte importanta din acesta se refera la faptele care aduc atingere proprietatii. )aptele indreptate impotriva proprietatii sunt prevazute si sanctionate prin dispozitiile cuprinse in 5itlul III din Codul Penal. 1anifestarile pagubitoare au fost sanctionate in toate sistemele sociopolitice, deosebirile de reglementare si de tratament datorandu-se particularitatilor proprii fiecarei societati in parte. In cadrul Codului Penal adoptat in anul 1&'& e ista un capitol distinct reglementat in 5itlul I7 si intitulat , Infractiuni contra avutului obstesc3 in care erau incriminate faptele care aduceau atingere avutului obstesc. In prezent, odata cu adoptarea Constitutiei, s-a considerat ca 5itluI7 din Codul Penal este implicit abrogat, fiind neconstitutionala protectia speciala a avutului public.Prin decizia nr.1>1&&/-publicata in 1. +f nr$/$ din $/ noiembrie 1&&1. Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile din Codul Penal referitoare la infractiunile contra avutului public, sunt abrogate partial ,si in consecinta urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute de art.1/4,alin " din Constitutie, respectiv 6 bogatiile de orice natura ale subsolului< caile de comunicatie< spatiul aerian< apele cu potetial energetic<pla!ele<marea teritoriala< resursele naturale ale zonei economice si platoului continental. Prin art1 pct 1:: din 8egea nr.1":>1&&', legea de modificare si de completare a Codului Penal, a fost abrogat intreg 5itlul I7 cuprinzand infractiunile contra avutului obstesc.Ca urmare a acestor modificari ,faptele indreptate impotriva patrimoniului public sau privat sunt reprimate prin prevederile 5itlui III ,Infractiunile contra patrimoniului3 In cadrul sistemului de drept romanesc ,patrimoniul este ocrotit, in primul rind, printr-un intreg ansamblu de mi!loace e trapenale, civile si de alta natura. Impotriva faptelor care prezinta un grad mai ridicat de pericol social, patrimoniul este ocrotit prin incriminarea faptelor care ii aduc atingere. In cadrul 5itlului III intitulat , Infractiuni contra patrimoniului3 infractiunile au fost grupate de catre doctrinari in trei mari grupe6 1>

? fapte de sustragere din care fac parte 0 infractiunile de furt, talharie ,piraterie, tainuire si delapidare. - fapte de frauda care constau in infractiunile de abuz de incredere, gestiune frauduloasa,inselaciune si insusirea bunului gasit. ?fapte de samavolnicie cum ar fi 6 infractiunile de distrugere si de tulburare de posesie. In cadrul infractiunilor contra patrimoniului, furtul reprezinta infractiunea tipica, unele dintre aceste infractiuni imprumutand elementele caracteristice ale acerstei infractiuni.-$. +biectul !uridic generic al infractiunilor din 5itlul III este constituit din fasciculul de relatii sociale ce privesc patrimoniul 0 public sau privat 0 si care se cer ocrotite impotrva diverselor actiuni cu efecte pre!udiciante indreptate impotriva acestuia-/. sau obiectul !uridic generic il constituie relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului-".. In terminologia legii penale notiunea de3 patrimoniu , nu are acelasi inteles ca si in dreptul civil. Astfel,in dreptul civil patrimoniul este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica, adica pot fi evaluabile in bani-4. Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale, bunurile consumptibile si fungibile, mobile sau imobile. In dreptul penal notiunea de patrimoniu, in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia are un inteles mai restrans si se refera la bunuri nu ca universalitate, ci in individualitatea lor susceptibilee de a fi apropriate de catre faptuitor prin mi!loace frauduloase sau de a fi distruse, deteriorate , tainuite, gestionate fraudulos-'.. Pasivul patrimoniului , respectiv datoriile unei persoane, nu reprezinta, de regula, nici un interes pentru cei care se dedau la fapte de incalcare a patrimoniului, chiar daca pasivul face parte din patrimoniu. Conceptul de patrimoniu are un continut si o sfera mult mai larga decat acela de proprietate,el insumand toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter patrimonial, toate obligatiile, precum si orice situatie care prezinta chiar numai o aparenta de drept-@.. In doctrina si practica !udiciara s-a e primat opinia dominanta-(. conform cu care posesia nelegitima este si ea ocrotita deoarece nimeni nu poate sustrage bunuri din patrimoniul altuia pe motiv ca vede in titularul patrimoniului lezat un posesor nelegitim.5ot in acelasi sens-&., dispozitia legale nici macar nu pretinde ca posesia sau detentia bunlui sa fie legitima.

In afara obiectului !uridic comun, infractiunile contra patrimoniului au si un obiect !uridic special, constand in anumite relatii sociale cu caracter patrimonial. Astfel, in cazul furtului , a tulburarii de posie legiuitorul a urmarit prin incriminarea faptei sa ocroteasca posesia asupra bunurilor in cazul abuzului de incredere, gestiunii frauduloase, inselaciunii, insusirii bunului gasit, increderea si buna credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial -1:.. Deasemenea, in cazul altor fapte, infractiunile contra patrimoniului pot avea ca obiect !uridic secundar relatiile sociale aparate ,in principal, prin incriminarea unor fapte care fac parte din alte categorii de infractiuni, cum ar fi, de e emplu,talharia care are ca obiect !uridic secundar relatiile sociale ocrotite prin incriminarea amenintarii-aart 1&/ Cp. sau prin incriminarea lovirii sau a altor violente -art 1(:Cp.. Infractiunile contra patrimoniului au, in afara obiectului !uridic, si un obiect material, deoarece, in cazul acestor infractiuni, relatiile sociale ocrotite de lege sunt vatamate prin e ercitarea activitatii incriminate asupra unui anumit bun. +biectul material al infractiunilor din cadrul 5itluluiIII este constituit din insusi bunul asupra caruia se indreapta actiunea ilicita . De regula,acest bun se gaseste in patrimoniul unei persoane fizice sau !uridice. 2unul care poate constitui obiect material al acestor infractiuni se caracterizeaza in cazul fiecareia dintre ele prin anumite trasaturi6 bun mobil aflat in posesia altuia, in cazul furtului<bun mobil aflat in posesia faptuitorului sub orice titlu, in cazul abuzului de incredere< bun iesit din posesia altuia fara voia acestuia, in cazul insusirii bunlui gasit-11.. 8a unele infractiuni ,cum ar fi 6furt, insusirea bunului gasit ,abuz de incredere, delapidare, talharie si tainuire, obiectul material este constituit intotdeauna dintr-un bun mobil,pe cand la alte infractiuni 0 inselaciune, distrugere, gestiune frauduloasa 0 obiectul material poate fi atat bun mobil cat si bun imobil iar la infractiunea de tulburare de posesie bunul ce formeaza obiectul material poate fi numai bun imobil. # ista unele infractiuni unde, pe langa obiectul material principal, specific infractiunilor contra patrimoniului apare si un obiect material adiacent cum ar fi, de e emplu6 corpul persoanei violentate fizic la infractiunile de talharie si de piraterie. 8a infractiunile contra patrimoniului , subiectul activ nemi!locit 0 autorul- ,este, de regula , necircumstantiat de te t. Deci, pentru a fi subiect activ al infractiunii , persoana care savirseste fapta solciamente periculoasa nu trebuie sa aiba o anumita calitate . # ista totusi unele infractiuni cum ar fi

infractiunea de delapidare la care subiectul activ se cere a fi calificat respectiv functionar. *ubiect activ in cazul unora din aceste infractiuni poate fi si proprietarul bunului6 in cazul furtului daca bunul s-a aflat in posesia legitima a altuia, in cazul formelor agravate a distrugerii intentionate daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. $1@ alin.$, / si " Cp . Infractiunile patrimoniale sunt susceptibile de a fi savirsite in toate formele participatiei penale - coautorat , complicitate, instigare - cu precizarea ca unele infractiuni ca de e emplu6 abuz de incredere, inselaciune, delapidare pentru a ne afla in prezenta coautoratului este necesar ca toate persoanele care savirsesc acea infractiune in calitate de coautor sa aiba aceeasi calitate ceruta de te t pentru subiectul activ . 8a aceste infractiuni pentru a putea avea calitatea de complice sau de instigator nu este necesar ca acea persoana sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a fi subiect activ. Persoana fizica sau !uridica care sufera o paguba in urma savirsirii infractiunii constituie subiect pasiv al infractiunilor contra patrimoniului -1$.. Deci reprezinta subiect pasiv al infractiunilor patrimoniale persoana fizica sau !uridica de drept privat cit si statul in caz bunurilor ce fac obiectul e clusiv al proprietatii publice sau Regiile Autonome care au primit spre administrare bunuri apartinind proprietatii publice sau *ocietatile comerciale care au primit bunuri proprietate publica sub forma concesionarii sau a inchirierii - 1/.. In cazul infractiunilor de talharie si de piraterie pe langa persoana al carui patrimoniu a fost lezat si care este subiectul pasiv principal poate e ista si un subiect pasiv secundar reprezentat de persoana care ,fara a fi direct lezata in patrimoniul sau, sufera violentele e ercitate de catre faptuitor. Infractiunile contra patrimoniului constau in fapte variate, descrise in te tele de incriminare, prin care se aduce atingere patrimoniului.#lementul material al laturii obiective al acestor infractiuni consta cel mai frecvent dintr-o actiune6 actiune de luare, in cazul furtului, actiune de inducere in eroare, in cazul inselaciunii. Aceste actiuni se pot savarsi atat prin acte comisive, cat si prin acte omisive. #lementul material al infractiunilor patrimoniale, poate consta mai rar, si intr-o inactiune, in cazul infractiunii de insusire a bunului gasit. 9neori elementul material se infatiseaza sub forma unei singure actiuni, in cazul infractiunii de furt, alteori sub forma a doua sau mai multe actiuni alternative, in cazul infractiunii de distrugere, tainuire, abuz de

incredere sau sub forma a doua sau mai multe actiuni cumulative, la infractiunea de talharie, piraterie, ori dintr-o singura actiune sau inactiune alternative, la infractiunea de insusire a bunului gasit. 9nele infractiuni contra patimoniului au un caracter comple deoarece in continutul lor intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta fapte care altfel sunt incriminate ca infractiuni distincte. Astfel talharia include, in forma sa simpla, furtul prevazut in art.1&/ Cp si lovirea sau alte violente, prevazute in art.1(: Cp. In raport cu specificul fiecarei actiuni care formeaza elementul material al infractiunii, infractiunile contra patrimoniului se impart in6-1". - fapte de sustragere , care cuprind6 infractiunea de furt, de piraterie, de tainuire< - fapte de frauda din care fac parte6 infractiunile de abuz de incredere, inselaciune, delapidare, gestiune frauduloasa, insusirea bunului gasit< - fapte de samavolnicie care sunt formate din infractiunile de distrugere, tulburare de posesie. Realizarea laturii obiective a infractiunilor contra patrimoniului nu este subordonata vreunei conditii referitoare la locul sau timpul savarsirii faptei, e ceptie face numai infractiunea de piraterie, in cazul careia fapta trebuie savarsita asupra unei nave aflate in marea libera sau intr-un loc nesupus !urisdictiei nici unei tari-14.. 9rmarea socialmente periculoasa sau urmarea imediata consta, de regula, in producerea, provocarea unor pagube in patrimoniul unei persoane fizice sau !uridice private, ori al unei persoane !uridice publice. 8a unele infractiuni, cum ar fi talharia, pirateria si tainuirea, apare si o alta urmare imediata ce se rasfrange asupra valorilor sociale ocrotite in mod adiacent in norma de incriminare. Deci,in cazul talhariei si pirateriei, urmarea imediata consta si in producerea de vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii victimei ori in decesul victimei. Raportul de cauzalitate, la unele dintre infractiunile patrimoniale, ca de e emplu, furt, talharie,piraterie, insusire a bunului gasit, rezulta din insasi materialitatea faptei 0 e re - , el nu mai trebuie sa fie dovedit. Insa, la altele, cum ar fi6 abuz de incredere, delapidare, inselaciune, raportul de cauzalitate trebuie sa fie dovedit, trebuie sa se dovedeasca ca intre actiunea faptuitorului si paguba produsa e ista o legatura.

In ceea ce priveste latura subiectiva, forma de vinovatie cu care se savarsesc aceste infractiuni este intentia.Iar la unele infractiuni 0 furt, talharie, inselaciune 0 forma de vinovatie este intentia calificata, deoarece faptuitorul savarseste infractiunea pentru a atinge un anumit scop. Intentia,la unele dintre aceste infractiuni, furt, talharie, inselaciune, nu poate fi decat directa, pe cand la altele- distrugere 0 intentia poate fi atat directa cat si indirecta-1'..In cadrul infractiunilor contra patrimoniului un singur gen de infractiuni se savarseste din culpa si anume infractiunea de distrugere din culpa. Infractiunile contra patrimoniului, realizandu-se prin actiuni savarsite cu intentie, sunt susceptibile de desfasurare in timp, astfel incat sunt posibile, atat actele de pregatire, cat si tentativa. Referitor la actele de pregatire, desi acestea este posibil sa fie infaptuite, legiuitorul, prin neinscrierea unor dispozitii de acest gen in Codul Penal, a considerat de cuviinta sa nu treaca la sanctionarea lor. #le dobandesc insa relevanta penala daca s-a trecut la e ecutarea infractiunii si daca au fost efectuate de alta persoana decat autorul. 5entativa este posibila in cazul infractiunilor contra patrimoniului cu e ceptia infractiunilor de distrugere din culpa si de insusire a bunului gasit in modalitatea omisiva de savarsire. Consumarea infractiunilor patrimoniale are loc in momentul in care e ecutarea actiunii este dusa pana la capat, producandu-se si urmarea imediata specifica acestor infractiuni. 9nele din infractiunile contra patrimoniului cum ar fi, de e emplu furtul de curent electric,pot imbraca forma unei infractiuni contra patrimoniului sunt susceptibile de savarsire in forma continuata. In asemenea cazuri, in afara momentului consumarii, e ista si un moment al epuizarii, care este momentul incetarii actiunii sau momentul savarsirii actiunii. Infractiunile contra patrimoniului sunt prevazute cu pedepse diferite. Astfel, unele sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii, ale carei limite variaza de la o infractiune la alta, pe cand altele sunt prevazute cu pedepse alternative- inchisoare sau amenda. Aceste infractiuni, de regula, se urmaresc din oficiu. # ista si unele e ceptii, cand actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate -e 6 furtul urmarit la plangerea prealabila apersoanei vatamate 0 art.$1: Cp . In cazul unor infractiuni contra patrimoniului legea prevede, in afara formei simple, si unele forme mai grave, calificate sau agravate. In cazul furtului, in afara formei simple prevazute in art.$:( Cp, sunt prevazute in

art.$:& Cp mai multe forme calificate ale acestei infractiuni. In cazul talhariei, pirateriei, inselaciunii, distrugerii intentionate si al distrugerii din culpa sunt prevazute si forme agravate. Circumstantele care atribuie acestor infractiuni caracter calificat sau agravat se refera, fie la obiectul material sau subiectul infractiunii, fie la latura obiectiva a acesteia. )ormele calificate sau agravate ale infractiunilor contra patrimoniului sunt prevazute cu pedeapsa inchisorii, care are insa limite mai ridicate, iar in unele cazuri si cu pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi.

/.$.$. +2I#C598 1A5#RIA8. 5alharia,fiind o infractiune comple a, implicit obiectul material poate fi privit atat in raport cu actiunea principala de furt, cat si in raport cu actiunea adiacenta de voilenta, amenintare sau alte constrangeri. In raport cu actiunea principala, obiectul material al infractiunii de talharie este acelasi cu cel de la infractiunea de furt, respectiv un bun mobil, un lucru avand o valoare patrimoniala, susceptibil de a fi sustras. Infractiunea de furt si implicit infractiunea de talharie are ca obiect material, bunul mobil aflat in posesia sau detentia altuia asupra caruia s-a efectuat actiunea de sustragere, de luare fara drept. Prin ,bun mobil3 se intelege bunul care poate fi deplasat, transportat dindtr-un loc in altul, fara a-si modifica valoarea.+rice lucru mobil, atata timpcat se afla situat de fapt in sfera patrimoniala a unei persoane, implica prezumtia ca el satiaface o necesitate a acelei persoane-14.. )ormeaza obiectul material principal al infractiunii de talharie numai bunurile mobile corporale.8egea asimileaza bunurilor mobile si inscrisurile, precum si energiile cu valoare economica, sunt asimilate bunurilor mobile acele energii care au valoare economica si care sunt susceptibile de captare si folosire pentru satisfacera unei trebuinte a omului-1'. .*unt considerate bunuri mobile si inscrisurile care constituie sau sunt presupuse ca ar constitui un bun pentru persoana in a carei sfera patrimoniala se gasesc.Inscrisurile nu trebuie neaparat sa aiba valoare economica, este suficient ca ele sa fi facut parte dintr-un patrimoniu-1@..Prin ,inscrisuri3 se intelege nu numai acele acte scrise care au valoare probanta, ci si orice alte inscrisuri care au valoare materiala independenta, cum sunt manuscrisurile, memoriile, !urnalele intime, corespondenta. De asemenea, constituie bun mobil si banii, titlurile de credit si orice alte valori echivaland bani. %u are relevanta daca bunul reprezinta o valoaree prin el insusi sau nu este decat purtatorul unei valori economice, pe care doar o releva, ca de e emlu titlurile la purtator. Pot forma obiectul material al infractiunii atat bunurile animate cat si bunurile inanimate-1(..2unuri animate sunt considerate nu numai animalele si pasarile domestice ci si orice vietuitoare care traiesc in stare naturala, dar se pot afla in stapanirea unei persoane.De asemenea, legea ocroteste bunurile inanimate oricare ar fi forma lor fizica6 solide, lichide, gazoase. Imobilele, prin natura lor, in mod firesc, nu pot forma obiectul material al talhariei, dar pot forma obiectul material al infractiunii rodul

imobilului -fructele, produsele., precum si bunurile imobile prin destinatie-animalele de munca. susceptibile de a fi sustrase. Corpul omului sau anumite parti ale corpului, atata timp cat omul este in viata, nu poate fi obiectul material al furtului-1&., dar aparatele si protezele folosite de acesta pot constitui obiect material al infractiunii. +biectul material al furtului poate fi si un vehicul.Intr-un asemenea caz, furtul poate fi savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept, fie in scopul folosirii pe nedrept.)urtul savarsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de folosire.7ehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept-$:.. 2unul mobil, pentru a constitui obiect material al infractiunii de furt, trebuie sa se afle in posesia sau detentia altcuiva decat a faptuitorului, in momentul savarsirii faptei.Din aceasta cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al infractiunii, bunul care s-a aflat in momentul sustragerii in posesia sau detentia faptuitorului. De asemenea, nu vor constitui obiect materil al infractiunii res nullislucrurile fara stapan,lucrurile ce nu apartin cuiva si res derelictae- lucrurile abandonate, deoarece acestea nu indeplinesc conditia ceruta de lege, de a apartine unui patrimoniu Intre obiectul material al infractiunii de furt si cel al infractiunii de talharie nu e ista deosebire calitativa sau cantitativa.Poate e ista infractiunea de talharie cand fapta priveste chiar un singur bun de mica valoare, dupa cum, poate e ista infractiunea de furt comisa asupra unei importante cantitati de bunuri. +biectul material adiacent al infractiunii de talharie, poate fi, dupa caz si in functie de natura actiunii adiacente, fie corpul persoanei asupra careia se indreapta actiunea violenta, respectiv persoana care este deposedata de bun, ori care intervine pentru a-l prinde pe faptuitor,fie unele lucruri apartinand acestor prsoane.Astfel, spre e emplu, violenta poate consta in ruperea hainelor, deposedarea de mi!loacele de aparare.In cazul cand actiunea adiacenta consta intr-o amenintare, infractiunea de talharie nu are obiect material adiacent, deoarece actiunea faptuitorului este indreptata impotriva unui drept al persoanei si nu impotriva corpului persoanei sau impotriva unui bun.Pentru e istenta infractiunii de talharie nu este absolut necesar ca actiunea adiacenta sa aiba obiect material

3.3.SUBIECTUL ACTIV SI SUBIECTUL PASIV. /./.1. *92I#C598 AC5I7. *ubiectul activ al infractiunii de talharie ca, de asemenea si subiectul pasiv, nu este circumstatiat de te t, deci orice persoana poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii.*ubiect activ poate fi si o persoana care ar avea in totul sau in parte vreun drept asupra bunului furat el putand avea asupra bunului un drept de proprietata sau un alt drept real. *ubiect activ nemi!locit-autor. poate fi o singura persoana, insa talharia se poate savarsi de mai multi indivizi, cooperand ocazional sau fiind organizati in banda. In cazul infractiunii de talharie, participatia este posibila sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii. Coautoratul este forma de participatie penala in care, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si-au adus contributia,in mod nemi!locit, doua sau mai multe persoane.Aceasta forma a participatiei penale nu presupune si e istenta altor participanti dar nici nu ii e clude-$1.. *unt socotiti coautori ai infractiunii de talharie toti cei care si-au adus contributia la comiterea faptei, chiar daca unii au efectuat ca autori sau complici numai actiunea de furt iar altii numai actiunea adiacenta.In cazul infractiunii de talharie, in ceea ce priveste coautoratul nu se cere ca fiecare dintre coautori sa comita acte de insusire a bunurilor,cat si acte de voilenta, amenintare sau alte constrangeri fiind suficient ca ei sa fi participat fie la furt, fie la agresarea victimei.Acest lucru se e plica prin faptul ca de esenta coautoratului este cooperarea bazata pe o intelegere anterioara sau din timpul savarsirii faptei intre doua sau mai multe persoane care realizeaza in intregime sau in parte acte nemi!locite de e ecutare a laturii obiective a aceleiasi sau acelorasi infractiuni. Pentru a evidentia acest aspect, se va e emplifica urmatoarea speta din practica !udiciara.Inculpatul a fost condamnat de Istanta de fond pentru trei infractiuni de talharie, aflate in concurs real, prima infractiune a fost incadrata in prevederile art.$11,alin.1-Cp iar urmatoarele doua in art.$11, alin.$-Cp.Instanta de fond a retinut ca inculpatul si un alt faptuitor -fata de care cauza s-a dis!uns.dupa o intelegere prealabila in ziua de @aprilie1&&$,au urmarit partea vatamata pe strada si i-au sustras, prin violenta, un ceas si portmoneul, iar in ziua de (mai1&&$, au sustras tot prin violenta,altor doua persoane, ceasurile de la mana si un lant de aur, respectiv obiecte de

imbracaminte.Instanta de Apel a mentinut condamnarea.Impotriva deciziei Instantei de Apel, inculpatul a declarat recurs, sustinand ca incadrarea !uridica afaptei in te tele mentionate este gresita, deoarece, desi s-a inteles cu celalalt faptuitor sa sustraga prin intrebuintarea violentelor, bunurile aflate asupra partilor vatamate, el a participat doar la deposedarea acestora de bunrile aflate asupra lor, iar actele de violenta au fost e ercitate de catre al doilea faptuitor.Prin decizia nr.@1(>1&&",Curtea *uprema de =ustitiesectia penala- a respins recursul, motivand acest fapt prin aceea ca este lipsita de relevanta impre!urarea ca unul dintre faptuitori a savarsit actele de sustragere a bunurilor iar celalalt actele de constrangere sau violenta, de vreme ce actiunile lor au fost concomitente si cooperante, in vederea realizarii aceluiasi scop. Conform opiniei anumitor autori-$$. decizia Instantei *upreme este corecta, iar in spri!inul acestei hotarari au fost aduse si alte argumente. Astfel, activitatile celor doi faptuitori au fost indispensabile pentru atingerea scopului urmarit.In speta, acestia au avut contributii cu caracter complementar si indivizibil, actele comise de fiecare fiind determinante in savarsirea infractiunii, chiar daca inculpatul a participat doar la luarea bunurilor aflate asupra partilor vatamate, nu si la e ercitarea actelor de violenta, acestea fiind realizate de celalalt faptuitor. In practica !udiciara s-a format un punct de vedere unitar in ceea ce priveste coautoratul in cazul infractiunii de talharie, respectiv s-a retinut ca pentru a e ista talharie este suficient daca fiecare autor a realizat cel putin unul din actele care se integreaza in ansamblul celor comise de ceilalti, daca acestia au desfasurat,in mod concordant activitati materiale prin care s-a realizat infractiunea, in baza unui plan conceput in comun. In ceea ce priveste instigarea, aceasta este acea forma a participatiei penale care consta in fapta de determinare,cu intentie, prin orice mi!loace, de catre o persoana numita instigator, a altei persoane, numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.Instigatorului ii apartine hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o trasmite persoanei ce o va savarsi efectiv, instigatul.Datorita acestui motiv instigatorul este numit autorul moral al infractiunii iar instigatul autorul material. Deci, instigarea, ca forma a participatiei penale, este posibila in cazul infractiunii de talharie, implicand indeplinirea cumulativa a doua conditii6 1. - sa se savarseasca un act intentionat si specific de determinare a altei persoane la savarsirea infractiunii prevazuta de are.$11Cp, $. - sa se produca trasferul, trasformarea psihica a instigatului, asa incat acesta sa treaca la e ecutarea faptei de talharie-$/..

Pentru a ne afla in prezenta instigarii la infractiunea de talharie, instigatorul trebuie sa-l fi determinat pe instigat sa savarseasca un furt prin intrebuintare de violente sau alte mi!loace de constrangere. In acest sens s-a pronuntat si Curtea *uprema de =ustitie, sectia penala prin decizia nr.1'&& din /iulie1&&@-$"., care considera ca determinarea unei alte persoane sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani dandu-i acelei persoane si un spraA lacrimogen pentru a infrange eventuala opunere a partii vatamate, care a fost urmata de agresarea partii vatamate prin folosirea spraAului si aplicarea de lovituri care au avut ca urmare producerea de vatamari corporale, constituie infractiunea de instigare la infractiunea de talharie si nu aceea de instigare la infraciunea de furt, inculpatul fiind constient ca a determinat pe autor la savarsirea unui furt prin intrebuintare de violente. Cu privire la complicitate, potrivit dispozitiilor art.$' Cp ,complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau a!uta, in orice mod, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.#ste, de asemenea, complice persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.3 Pentru e istenta complicitatii este indiferent daca autorul a savarsit furtul in modalitatea avuta in vedere de complice 0 de e emplu, prin punerea victimei in stare de inconstienta 0 sau in alta modalitate de realizare a laturii obiective a infractiunii de talharie 0 de e emplu, prin intrebuintare de violente-, deoarece ,si in acest caz, complicele a stiut ca autorul va comite o talharie si a vrut sa contribuie, prin acte de a!utor, la savarsirea acestei infractiuni.-$4. Pentru sanctionarea participatiei penale, Codul Penal, a consacrat prin dispozitiile art.$@ 0 /1, sistemul parificarii pedepselor, cu corectivul diferentierii sanctiunilor in functie de contibutiile aduse de fiecare participant la savarsirea infractiunii. 8uarea in considerare a contributiilor tuturor participantilorla savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, cu ocazia stabilirii unei pedepse concrete de catre instanta de !udecata, nu apare numai ca o consecinta a individualizarii pedepselor ci si ca o obligatie e presa stabilita de art.$@Cp. Pentru sanctionarea participantilor la savarsirea unei infractiuni de talharie, cu aceeasi forma de vinovatie, potrivit art.$@Cp, acestea vor fi sanctionate cu pedeapsa pre vazuta de lege pentru infractiunea la a carei savarsire au contribuit. %ecunoasterea, de catre un participant, a unei circumstante reale are drept efect, potrivit art.$(Cp, neproducerea agravarii raspunderii penale ca urmare a acelei circumstante.

Daca autorul savarseste o infractiune mai grava decat cea la care a fost instigat sau spri!init, raspunderea penala a instigatorului sau complicelui va putea fi atrasa numai in masura in care acestia au prevazut producerea rezultatului mai grav. In situatia in care autorul savarseste o infractiune mai putin grava decat cea de talharie la care a fost instigat sau spri!init de catre un complice, aceasta impre!urare nu se rasfrange asupra participantilor deoarece nu s-a realizat, de fapt, o participatie,instigatul putand raspunde in acest caz de instigare neurmata de e ecutare-$'.. 3. 3. 2. SUBIECTUL PASIV *ubiectul pasiv al infractiunii de talharie nu este circumstantiat de te t,poate fi orice persoana pre!udiciata fizic, psihic sau material in urma infractiunii.Pot fi subiecti pasivi ai infractiunii de talharie atat persoanele ale caror bunuri au fost sustrase prin savarsirea talhariei, cat si persoanele fata de care s-au comis faptele de violenta, amenintare sau celelalte constrangeri. Infractiunea de talharie fiind o infractiune comple a, in continutul ei intra doua actiuni 0 o actiune principala, de furt si o actiune adiacenta, de violenta, amenintare sau alte constrangeri.Cele doua actiuni pot avea acelasi subiect pasiv sau subiecti pasivi diferiti.*e pote, astfel, ca aceeasi persoana sa fie, in acelasi timp, si victima violentelor si subiect pasiv al furtului, dar se poate ca violentele sa fie e ercitate asupra unei anumite persoane iar furtul, spri!init de aceste violente, sa fie savarsit in paguba altei persoane-$@.. Cu privire la orice infractiune comple a, unitatea sau pluralitatea infractionala se stabileste dupa numarul actiunilor principale, numarul actiunilor adiacente ne-avand nici o relevanta.Deci, indiferent de numarul de parsoane asupra carora s-au e ercitat violentele, daca ne gasim in fata unei singure actiuni principale de furt, talharie astfel savarsita constituie o infractiune unica, si nu un concurs de infractiuni.In cazul cand avem o pluralitate de subiecti pasivi deposedati de bunuri printr-o actiune unica de violenta sau de amenintare, vor e ista tot atatea infractiuni de talharie, in concurs ideal, cate persoane au fost vatamate fizic sau psihic-$(.. Cu privire la acest aspect, se poate e emplifica fapta inculpatului care in ziua de 1@ ianuarie 1&&1, a comis o infractiune asupra a doua parti vatamate iar in data de $/ ianuarie 1&&1,a comis o alta talharie asupra altor trei parti vatamate.Prima instanta a condamnat pe inculpat pentru comiterea

a doua infractiuni de talharie.Prin recursul e traordinar, declarat in cauza,s-a sustinut ca inculpatul nu a savarsit cate o infractiune de talharie la datele mentionate, ci doua si respectiv trei infractiuni.Astfel, Curtea *uprema de =ustitie, sectia penala prin decizia nr.@(" din ' mai 1&&/ a considerat ca recursul este intemeiat deoarece fapta inculpatului de a fi constrans concomitent doua sau trei persoane, printr-o actiune unica de amenintare cu bataia,sa-i dea banii si alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie, datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea infractiuni de talharie,in concurs ideal,nu una singura,chiar daca victimele au remis sumele de bani sau bunurile in acelasi timp. In cazul cand persoana vatamata fizic sau psihic printr-o amenintare sau violenta este un functionar care indeplineste o functie ce implica e ercitiul autoritatii de stat, aflat in e ercitiul functiunii, atunci ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea de talharie si infractiunea de ultra!. 3.4.LATURA OBIECTIVA A INFRACTIUNII. Cercetarea laturii obiective, care desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare, privitor la actul de conduita necesar pentru e istenta infractiunii, se realizeaza prin e aminarea componentelor sale6 A. #lementul material< 2. 9rmarea imediata< C. 8egatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata. A. #lementul material Datorita caracterului comple al infractiunii de talharie,si elementul material al acesteia va fi comple fiind e primat prin actiuni con!ugate de deposedare a victimei de bun si de folosire a violentei sau a amenintarii, ori punere a victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara. Actiunea principala,din cuprinsul elementului material al infractiunii de talharie,consta in actiunea de furt,deci,in savarsirea faptei de furt.Activitatea principala,furtul,consta,si in cazul talhariei,in luarea bunului mobil din posesia sau detentia altuia,fara consimtamantul acestuia,ceea ce implica un act de deposedare si un act de imposedare.

Actiunea de luare,desi este o actiune unica,se realizeaza prin doua acte6 a. deposedarea,respectiv scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului sau detentorului si b. imposedarea,respectiv trecerea acelui bun in sfera de stapanire a faptuitorului-$&.. De regula,aceste acte se succed, in asa fel incat este destul de greu sa fie delimitate Actiunea de luare produce o mutatie efectiva,obiectiva in realitatea patrimoniului lezat, in sensul ca sunt scoase din acesta bunuri care sunt trecute in stapanirea faptuitorului care, astfel,intra in stapanirea de fapt a bunului Prin ,a lua3 se intelege a scoate bunul din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se gasesc sau trebuia sa se gaseasca,astfel incat aceea persoana va inceta de a mai avea la dispozitia sa bunul luat.Deci, luarea este o actiune de sustragere prin care se schimba starea de fapt a bunlui sub raportul pozitiei sale in sfera de stapanire in care se afla anterior savarsirii actiunii de luare. Ceea ce apare ca specific infractiunii de talharie, este ca luarea bunului de catre faptuitor ia, deseori, forma remiterii silite facute acestuia,de catre insasi victima.-/:.Intr-un asemenea caz, talharia se deosebeste de infractiunea de santa! prin aceea ca victima,satisfacand pretentia faptuitorului,isi redobandeste, de indata,libertatea care i-a fost incalcata, ceea ce inseamna ca prin savarsirea faptei s-a incalcat,in principal,avutul acesteia, si numai in secundar dreptul ei la libertate-/1. Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie,actiunea de sustragere trebuie sa indeplineasca anumite cerinte esentiale6 - lucrul sustras sa fie un bun mobil deoarece infractiunea de talharie nu poate avea ca obiect material principal decat un bun mobil< - acest bun mobil sa se fi aflat in detentia sau in posesia unei alte persoane.%u va constitui elementul material al talhariei,actiunea prin care s-a sustras un bun abandonat sau un bun fara stapan deoarece acestea nu se afla in detentia sau posesia nici unei persoane.Din punct de vedere al legii care ocroteste situatia de fapt a bunurilor mobile,termenii posesie si detentie au intelesul de simpla stapanire de fapt.%u are relevanta daca cel care avea stapanirea de fapt a lucrului de care a fost deposedat era sau nu proprietar sau titular al vreunui drept de a poseda sau de a detine. - luarea sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat.Consimtamantul lipseste fie atunci cand persoana vatamata nu si-a dat seama de actiunea faptuitorului si deci,nu a

fost pusa in situatia de a-si e prima sau nu acordul,fie ca si-a e primat dezacordul, pe care faptuitorul l-a nesocotit.Consimtamantul, pentru a legitima luarea bunului,trebuie sa intervina inainte sau in timpul savarsirii faptei si,de asemenea,acesta trebuie sa emane de la o persoana capabila. In literatura de specialitate,s-a e primat opinia-/$.ca formularea acestei conditii apare,pe de o parte,tautologica deoarece actiunea de sustragere a unui bun, in scopul insusirii,nu poate fi conceputa altfel decat ca o actiune intreprinsa fara voia partii vatamate,iar,pe de alta parte,o inutila potentare a caracterului ilegitim al faptei.5ot in acest sens,conform unui alt autor-//.se considera ca prevederea e presa in lege a lipsei consimtamantului este de prisos, aceasta cerinta rezultand implicit din modul cum este formulat scopul savarsirii faptei. )urtul realizeaza activitatea principala din cadrul laturii obiective a talhariei indiferent daca este simplu sau calificat,iar atunci cand priveste un vehicul,nu intereseaza daca este savarsit in scopul insusirii pe nedrept sau in scopul folosirii pe nedrept. Ca sa e iste furt,fapta componenta a infractiunii comple e de talharie,este necesar ca faptuitorul sa fi luat bunul ce constituie obiectul material al acestei fapte penale,in scopul insusirii pe nedrept.Aceasta cerinta,de ordin subiectiv,nu este indeplinita atunci cand inculpatull a luat lucrul spre a sili persoana vatamata sa-i inapoieze un obiect detinut pe nedrept.%u constituie,deci,infractiunea de talharie,ci infractiunea de lovire sau alte violente,fapta inculpatului care a deposedat persoana vatamata de un cercel,pentru a o determina sa-i restituie un alt cercel pe care aceasta il luase pe nedrept din posesia fiicei sale-/".. Actiunea secundara din alcatuirea comple a a elementului material al infractiunii de talharie,consta in6intrebuintarea de violente sau amenintari,ori in punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara si aceste actiuni sunt intreprinse de catre autor in scopul de a obtine sau pastra bunul detinut de persoana vatamata,ori pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea de raspundere. Intre cele doua tipuri de actiuni - actiunea de sustragere si actiunea secundara - e ista o indispensabila relatie de interconditionare,in absenta acestei relatii,infractiunea de talharie dezintegrandu-se in infractiunea de furt,pe de o parte,si infractiunea de lovire,vatamare corporala,amenintare,pe de alta parte. Potrivit prevederilor art.$11Cp,constituie infractiunea de talharie,furtul urmat de intrebuintarea de violente pentru pastrarea bunului

furat.Cerinta esentiala referitoare la actiunea secundara din elementul material al infractiunii de talharie consta in conditia ca aceasta actiune secundara sa fi servit ca mi!loc pentru savarsirea furtului sau ca mi!loc pentru pastrarea bunului furat,ori pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a asigura scaparea autorului.-/4.Daca,insa, violentele nu au fost e ercitate in scopul de a pastra bunul furat,ci au reprezentat o riposta spontana la comportarea agresiva a persoanei care a surprins furtul,faptele nu constituie infractiunea de talharie,ci infractiunea de furt si lovire in concurs ideal-/'..Astfel,daca intrebuintarea violentei, amenintari sau celorlalte mi!loace de constrangere nu a servit sau nu a fost efectuata pentru pastrarea bunului furat,ea nu mai constituie o actiune secundara ci o actiune de sine statatoare si deci,nu va e ista aceasta infractiune ci,eventual,un concurs de infractiuni. Intrebuintarea de violente,amenintari pentru pastrarea lucrului furat,pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a asigura scaparea infractorului nu poate fi considerata ca actiune secundara decat daca ea s-a produs in desfasurarea aceleiasi activitati infractionale,adica in timpul savarsirii furtului sau imediat dupa consumarea acestuia sau care a intervenit imediat dupa savarsirea acestuia nu constituie o actiune adiacenta actiunii de furt,ci o actiune distincta si,eventual,o infractiune separata sau cel mult cone a. In acest sens,Codul Penal anterior prevedea in art.4/:,pct.1 ca se socoteste ca a comis infractiunea de talharie si ,acela care,surprins fiind in flagrant delict de furt,intrebuinteaza violente sau amenintari,in scopul de a pastra lucrul furat sau a distruge urmele delictului ori de a asigura scaparea sa sau a coparticipantilor sai3.Codul Penal in vigoare nu a reprodus conditia ca,in momentul folosirii violentei sau amenintarii, furtul sa fie flagrant.Dar aceasta nu inseamna ca, in raport cu furtul,violentele sau amenintarile pot fi comise oricand,la un interval oricat de indepartat.In literatura de specialitate-/@.,s-a aratat ca ,folosirea efectiva a violentelor, amenintarilor sau celorlalte mi!loace de constrangere trebuie sa intervina fie in timpul e ecutarii actiunii de furt,fie imediat dupa consumarea acesteia3Acest punct de vedere este corect deoarece, in absenta unei succesiuni la un interval apropriat a celor doua actiuni,unitatea faptica a acestora,pe care o presupune orice infractiune comple a,nu se constituie si,in locul unei unitati infractionale,ne vom afla in prezenta unei pluralitati infractionale.Astfel,fapta unui inculpat care a comis furtul in cursul lunii septembrie,iar e ercitarea violentelor pentru ca acesta sa-si asigure scaparea,a avut loc in a doua !umatate a lunii octombrie,nu constituie

infractiunea de talharie, ci infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de ultra!-/(.. In literatura de specialitate s-a e primat opinia-/&.potrivit cu care actiunea secundara nu poate precede furtul,ea trebuind sa fie concomitenta sau posterioara furtului.Intr-o alta opinie-":.se considera ca actiunea secundara poate avea loc si inainte de comiterea furtului, bineinteles, la un interval scurt de timp deoarece si intr-un asemenea caz poate e ista o legatura de la mi!loc la scop intre cele doua actiuni.Astfel, in cazul cand faptuitorul ameninta victima,cerandu-I un bun pe care-l are asupra sa, actiunea secundara are loc inaintea inceperii e ecutarii oricarui act de deposedare,I nsa fapta va constitui infractiunea de talharie deoarece intre amenintare si furt e ista o legatura de la mi!loc la scop. 7iolentele sau amenintarile intrebuintate vor constitui actiunea adiacenta necesara pentru intregirea elementului material al infractiuni de talharie din momentul cand ele au e ercitat sau erau de natura a e ercita o puternica constrangere fizica sau morala asupra persoanei impotriva careia au fost indreptate,chiar daca acele violente sau amenintari nu s-ar incadra in dispozitiile art.1(: sau art.1&/Cp-"1.. 7iolentele trebuie sa fie e ercitate impotriva victimei,violentele savarsite impotriva bunurilor pot constitui,in anumite conditii,o amenintare-e 6 ruperea legaturilor telefonice.Intr-un asemenea caz,fapta constituie talharie, dar in modalitatea intrebuintarii de amenintari.7iolentele indreptate direct fata de lucruri,dar care nu constituie o amenintare,nu poate constitui actiunea adiacenta si nu intregeste continutul obiectiv al infractiunii-"$.. Conform unor solutii date de Instantele de !udecata-"/.deposedarea partii vatamate de caciula pe care o purta,prin smulgerea ei de pe capul acesteia,fara e ercitarea vreunei actiuni agresive de natura sa-i infranga opunerea,constituie infractiune de furt,iar nu de talharie deoarece lipseste cerinta intrebuintarii de violente la care se refera art.$11,alin1Cp.5ot cu privire la aceeasi problema, alte Instante-"".au considerat ca smulgerea caciulii de pe capul victimei constituie infractiunea de talharie,si nu cea de furt. In ceea ce priveste actiunea de smulgera a unui lantisor de la gatul victimei,in general,solutiile Instantelor-"4. au incadrat fapta ca infractiune de talharie,nu de furt,deoarece,in asemenea situatie,violentarea lucrului s-a rasfrant asupra persoanei vatamate insasi,ceea ce inseamna ca prin savarsirea faptei s-a adus atingere ambelor obiecte !uridice 0 patrimoniu si persoana umana 0 orotite prin incriminarea din art.$11Cp.

*i in literatura de specialitate au e istat puncte de vedere diferite cu privire la problema daca elementul ,violenta3din continutul infractiunii de talharie poate fi socotit realizat si atunci cand bunul a fost smuls din mana sau de pe corpul victimei.Astfel,potrivit unor opinii-"'.,in cazul in care smulgerea bunului are loc prin surprindere,fara ca detentorul sa fi putut opune vreo rezistenta,nu se poate vorbi de ,violenta3 in intelesul art.$11Cp.*e argumenteaza ca printr-o asemenea fapta nu se aduce nici o atingere obiectului !uridic adiacent al talhariei, persoana umana, sub oricare dintre atributele sale ocrotite de legea penala.Pentru ca o asemenea atingere sa aiba loc este necesar ca violenta sa fie indreptata direct asupra persoanei si, chiar daca nu s-ar incadra in dispozitiile art.1(:Cp si urmatoarele din Codul Penal,sa fie de natura a e ercita o puternica constrangere asupra acesteia.7iolentele indreptate direct asupra lucrurilor ar putea realiza actiunea adiacenta din compunerea elementului meterial al talhariei numai atunci cand,desi materializata asupra unui bun,reprezinta o amenintare pentru persoana detentorului.Daca violenta asupra lucrului nu este de natura sa creeze o teama, sa reprezinte o amenintare pentru detentor,ori daca nu este savarsita in asfel de circumstante incat sa faca posibila reactia, opunerea, rezistenta acestuia si apoi abandonarea lucrului in mana agresorului,ea nu poate realiza infractiunea de talharie. De aceea,in aceasta opinie,nici simpla smulgere brusca, prin surprindere a obiectul material, fara ca victima sa se fi putut opune, nici desprinderea sau scoaterea pe nesimtite a acestuia din detentie fizica a victimei nu constituie talharie,ci furt. Conform unui alt punct de vedere-"@.,violentele specifice talhariei subzista si in cazul smulgerii intempestive a obiectului,deoarece,si in aceste situatii,scopul urmarit de faptuitor 0 deposedarea persoanei vatamate si luarea in stapanire a bunului 0 se realizeaza prin mi!locirea violentei,ezistand acea relatie de la mi!loc la scop care caracterizeaza talharia.Astfel, faptuitorul, smulgand prin surprindere obiectul, infrange, in mod violent, contactul victimei cu bunul sau si obtine un rezultat identic celui pe care l-ar realiza e ercitand violenta, in mod direct, asupra detentorului. Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie, nu este relevanta intensitatea, gravitatea violentelor prin care se e prima actiunea adiacenta.Astfel, e ista talharie chiar daca violentele ce constituie actiunea adiacenta din continutul acestei infractiuni s-a concretizat in simpla imbrancire a persoanei vatamate.In urmatoarea speta, inculpatul condamnat,

in mod legal, in baza art.$11, alin.1 Cp, a imbrancit-o pe victima, care se afla la volanul autoturismului proprietate personala si, in acest mod, a intrat in stapanirea autovehiculului, pe care l-a pus in miscare in vederea folosirii pe nedrept. + alta modalitate de realizare a actiunii adiacente este aceea de punere a victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.Prin punerea victimei in stare de inconstienta se intelege aducerea victimei in aceasta stare prin folosirea de narcotice sau alte substante care pot provoca starea de inconstienta.Prin punerea victimei in neputinta de a se apara se intelege orice actiune care este de natura a anihila posibilatatile de aparare, de care victima ar fi putut dispune De asemenea, actiunile de punere a victimei in imosibilitate de a se apara pot consta si in actiuni de imobilizare, dezarmare sau punere a unui calus in gura.Asadar, elementul material adiacent al talhariei poate fi constituit si de lipsirea de libertate in mod ilegal a victimei, ca mi!loc de savarsire a furtului si care, la randul ei, si comisa separat de aceasta constituie elementul material elementul material principal al infractiunii prevazute de art.1(& Cp.Intr-o asemenea situatie, suntem in prezenta a doua infractiuni6 infractiunea de talharie, prevazuta de art.$11Cp si infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art.1(&Cp, aflate in concurs.Caracterul comple al talhariei nu e clude, e istenta acesteia in concurs cu aceea de lipsire de libertate in mod ilegal. 7oind sa inlature orice indoiala in ceea ce priveste faptele care pot constitui infractiuni distincte,dar care, fiind adiacente furtului, intregesc elementul material al infractiunii comple e de talharie, legea le-a determinat fara echivoc, indicandu-le fie prin denumirea acestora, fie prin indicarea te telor de lege care le incrimineaza distinct. Din modul de redactare a prevederilor art.$11Cp, se desprinde concluzia ca enumerarea infractiunilor care constituie actiunea adiacenta ce defineste elementul material al infractiunii de talharie este limitativa si nu enunciativa, astfel incat e tinderea acestor consecinte, cu privire la alte infractiuni care intregesc si stabilesc e istenta talhariei,este lipsita de suport legal.Componenta adiacenta a elementului material al talhariei care nu este prevazuta prin lege a fi absorbita de acesta si care constituie infractiune isi pastreaza acest atribut si, deci, identitatea !uridica, e istand in concurs cu aceasta.Pastrandu-si atributul de componenta adiacenta a elementului material al talhariei, lipsirea de libertate in mod ilegal isi pastreza autonomia

infractionala, din moment ce legea, creand comple itatea !uridica, nu a prevazut absorbirea ei de catre aceasta.8ipsirea de libertate in mod ilegal, cand a servit ca mi!loc la savarsirea talhariei, intregeste elementul material al acesteia, fara sa fie absorbita in noua alcatuire !uridica comple a.Astfel, faptul ca lipsirea de libertate in mod ilegal a fost conceputa si savarsita de faptuitor, ca mi!loc pentru comiterea infractiunii de talharie, nu are drept consecinta pierderea identitatii !uridice a acesteia si pentru ca potrivit prevederilor art.//,lit.a,teza a-II-a Cp, ,e ista concurs, chiar daca una din infractiuni a fost comisa pentru savarsirea altei infractiuni3. In cazul infractiunii de talharie, punerea victimei in neputinta de a se apara sau in stare de inconstienta nu priveste situatiile in care victima s-a aflat intr-o asemenea stare din motive independente de activitatea faptuitorului, ci se refera numai la acele situatii in care victima a a!uns in respectiva stare datorita manoperelor folosite de catre faptitor in acest scop. In cazul cand victima se afla intr-o asemenea stare datorita activitati unei alte persoane decat faptuitorul, nu ne vom afla in prezenta unei talharii, ci in prezenta unei infractiuni de furt.Astfel, in urmatoarea speta-4:., s-a retinut ca, in timp ce inculpata 0 prostituata 0 se afla in aceeasi incapere cu o alta prostituata-netrimisa in !udecata, nefiind identificata. si cu doi cetateni straini, cu care urmau sa intretina raporturi se uale, aceasta din urma, fara ca inculpata sa stie, a introdus in paharele barbatilor o cantitate de barbiturice, dupa care a atras atentia inculpatei sa nu bea din acele pahare.In urma consumarii bauturilor care contineau somnifere, persoanele vatamate au adormit iar cele doua femei au sustras dintr-o borseta o suma de bani, in lei si valuta, pe care au impartit-o intre ele.Prima Instanta a retinut, in sarcina inculpatei, savarsirea infractiunii de furt, si nu savarsirea infractiunii de talfarie. Pentru a se retine savarsirea infractiunii de talharie, este necesar sa se stabileasca, pe baza de probe, ca cel trimis in !udecata a comis furtul prin intrebuintare de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.+r, in speta, nu inculpata a turnat somniferele in bauturi pentru a pune victima in stare de inconstienta, aceasta operatie fiind efectuata de catre cealalta prostituata, ramasa neidentificata.Activitatea infractionala a inculpatei a inceput numai in momentul in care a acceptat ca, impreuna cu aceasta din urma, sa sustraga bunurile persoanelor vatamate.#ste adevarat ca inculpatei i s-a adus la cunostinta folosirea somniferelor, dar, in acel moment aceasta actiune fusese

de!a realizata, fara stirea sa si ca, ulterior, ea a acceptat sa participe, fara sa fi e istat vreo intelegere prealabila in acest sens, la savarsirea furtului si ca ea a profitat de faptul ca persoanele vatamate dormeau, insa aceasta impre!urare nu poate fi retinuta ca facand parte din latura obiectiva a infractiunii de talharie. Pentru e istenta actiunii adiacente a elementului material al talhariei este suficienta intrebuintarea doar uneia din modalitatile enumerate in art.$11Cp, intrebuintarea lor cumulativa nu schimba caracterul unitar al infractiunii, dar va fi luata in considerare la evaluarea gradului de pericol social al faptei. Actiunea prin care se realizeaza activitatea secundara a talhariei poate fi indreptata atat impotriva posesorului sau detentorului bunului cat si impotriva oricarei alte persoane care ar interveni pentru a impiedica savarsirea furtului ori pentru prinderea si deposedarea faptuitorului de bunul furat.#ste necesar ca victima sa fie prezenta la locul savarsirii furtului, deoarece numai violentele, amenintarile sau celelalte mi!loace de constrangere savarsite cu aceasta ocazie si-n scopurile prevazute de art.$11Cp realizeaza activitatea secundara a infractiunii de talharie.-41.

2. 9rmarea imediata. Aceasta componenta a laturii obiective, pentru a avea relevanta, priveste doar actiunea principala, furtul.In cazul infractiunii de talharie, urmarea imediata este identica cu cea de la infractiunea de furt. 9rmarea imediata consta in provocarea unor daune patrimoniului partii vatamate care se realizeaza prin schimbarea starii de fapt a bunului, deci, in deposedarea celui care avea anterior posesia sau detentia bunului sau prin scoaterea bunului din sfera de stapanire a celui deposedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun. Cele doua momente 0 al deposedarii partii vatamate si al imposedarii autorului 0 nu trebuie sa se suprapuna, esential fiind doar primul moment, al deposedarii, pentru relizarea urmarii imediate-4$..Astfel, se considera produsa urmarea imediata, in situatia in care autorul faptei ridica bunul din locul initial si-l ascunde in alta parte, fie chiar si in incinta imobilului in care

bunul se afla anterior, de unde, ulterior, urmeaza sa-l ia pentru a intra in posesia lui.-4/. Pe plan civil, urmarea imediata constituie o atingere pagubitoare adusa persoanei deposedate care, fara a-si pierde drepturile sale, sufera o paguba prin lipsirea de bun si de folosinta lui.%u trebuie sa se confunde urmarea imediata cu paguba produsa prin aceasta urmare. In ceea ce priveste actiunea adiacenta, respectiv intrebuintarea de violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere, cu privire la urmarea imediata, este suficient, pentru e istenta infractiunii de talharie, ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul sau pentru a pastra lucrul furat, ori pentru a inlatura urmele faptei, fiind indiferent daca ea si-a atins sau nu scopul. In unele cazuri, pe langa aceasta urmare imediata principala, e ista si o urmare imediata secundara provocata de actiunea adiacenta.In situatia cand actiunea adiacenta se e prima prin violente, urmarea imediata secundara consta fie in provocarea unor suferinte fizice persoanei vatamate, fie in cauzarea unei vatamari corporale acesteia iar atunci cand actiunea adiacenta se prezinta sub forma unei amenintari, urmarea imediata secundara consta intr-o stare de panica, neliniste, alarmare creata victimei prin temerea inspirata de actiunea cu care a fost avertizata

C. 8egatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata.

8egatura de cauzalitate, ca si urmarea imediata, este identica cu legatura de cauzalitate a infractiunii de furt.Astfel, intre actiunea de sustragere si apara tia urmarii immediate este o fireasca legatura de cauzalitate, care rezulta din insasi materialitatea faptei 0 e re - . 9rmarea imediata, adica schimbarea situatiei de fapt prin scoaterea bunului din sfera de stapanire a celui deposedat si punerea acestuia in imposibilitatea de a dispune de acel bun trebuie sa fie consecinta directa a actiunii de luare, de sustragere, aceasta actiune fiind cauza, iar urmarea imediata fiind efectul.

In ceea ce priveste actiunea secundara, respectiv de intrebuintare de violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere este suficient, pentru e istenta infractiunii de talharie, ca aceasta actiune sa fi fost efectuata pentru a inlesni furtul sau pentru a pastra lucrul furat, ori pentru a inlatura urmele infractiunii, fiind indiferent daca ea si-a atins sau nu scopul si, deci, indiferent daca e ista vreo legatura de cauzalitate intre violentele, amenintarile sau celelalte mi!loace de constrangere si impre!urarea ca lucrul furat a ramas la faptuitor sau ca urmele infractiunii au disparut, ori ca faptuitorul a reusit sa scape.

3.5. LATURA SUBIECTIVA A INFRACTIUNII.

#esential pentru cercetarea laturii subiective a unei infractiuni este elementul subiectiv, respectiv atitudinea psihica a persoaneo care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, atitudine e primata in forma de vinovatie ceruta de lege pentru e istenta acelei infractiuni. #lementul subiectiv al infractiunii de talharie este comple , el e primandu-se in forma intentiei la ambele tipuri de actiuni 0 pricipala si secundara. Infractiunea de talharie se savarseste cu intentie directa, deoarece faptuitorul isi da seama si vrea sa savarseasca furtul prin violenta sau amenintare, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, ori prevede si vrea sa foloseasca unul dintre aceste mi!loace pentru pastrarea bunului furat, stergerea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea-4".. #lementul subiectiv, in cazul infractiunii de furt, consta in vointa si intentia de a efectua actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia si in scopul de a si-l insusi pe nedrept, deci, in ceea ce priveste actiunea principala, ne vom afla in prezenta unei intentii calificate deoarece intentia im plica si elementul scop.In ceea ce priveste absenta consimtamantului, aceasta este prezumata, autorului faptei revenindu-i obligatia de a dovedi ca a avut acordul partii vatamate, anterior sau concomitent savarsirii faptei, inainte de a o deposeda de bun. +

asemenea aparare nu poate fi viabila in cazul cand autorul faptei tinde a dovedi ca a avut consimtamantul unei persoane aflata in imposibilitatea de a si-l da 0 persoana nevarstnica sau aflata in stare de into icatie alcoolica 0 deoarece o asemenea persoana nu poate e prima un consimtamant valabil. -44. 9rmarea imediata fiind un rezultat fizic firesc al actiunii de luare, cel care savarseste, fara drept, o astfel de actiune prevede, intotdeauna, producerea rezultatului, asa incat intentia, in cazul furtului este, mai totdeauna si inevitabil, o intentie directa. In cazul talhariei, e ceptional, poate e ista alaturi de intentia directa si o intentie indirecta, atunci cand lucrul furat ar contine in el un alt bun, a carei eventuala prezenta, faptuitorul a putut-o prevede si a acceptat rezultatul eventual al actiunilor sale. Pentru e istenta laturii subiective este necesar sa e iste scopul insusirii pe nedrept a bunului.Acest scop trebuie sa e iste in momentul savarsirii faptei, fara a fi necesara realizarea sa efectiva.Daca acest scop lipseste, nu se realizeaza activitatea principala a talhariei si, in consecinta, nu sunt aplicabile dispozitiile art.$11Cp, fapta constituind o alta infractiune. Conform opiniei mai multor autori-4'., nu va fi talharie nici atunci cand faptuitorul a luat prin violenta sau amenintare, un bun din posesia victimei nu pentru a si-l insusi pe nedrept, ci pentru a o determina pe aceasta sa-si indeplineasca o obligatie anterioara avuta fata de autor sau pentru a-si preconstitui o proba in =ustitie. Cu privire la elementul subiectiv, in efectuarea actiunii secundare, se cere indeplinirea unei cerinte esentiale si anume, e istenta scopului acestei actiuni, deci, intentia calificata de a realiza furtul prin intrebuintare de violente, amenintari sau de a recurge la vreunul dintre aceste moduri de constrangere pentru a pastra bunul furat sau pentru a asigura scaparea faptuitorului.Acest scop trebuie sa e iste in momentul in care faptuitorul foloseste violenta, amenintarea sau celelalte mi!loace de constrangere. Intentiile cu care se comit ambele tipuri de actiuni 0 furt si violente 0 nu este necesar sa fie concomitente si nici ca ele sa apara intr-o anumita ordine.7a e ista talharie chiar daca, initial, faptuitorul a conceput savarsirea numai a uneia din actiunile componente ale elementului material 0 fie furt, fie e ercitarea actelor de violenta sau amenintare 0 si apoi, pe parcursul savarsirii acesteia ori la scurt timp dupa aceea, a aparut si hotararea de a o comite pe cealalta.-4@.Deoarece, activitatea infractionala, in ansamblul, se

infatiseaza ca un intreg, cele doua actiuni succedandu-se si completandu-se in sensul incriminarii legale, este indiferent daca infractorul a conceput de la inceput savarsirea ambelor actiuni sau numai a uneia dintre ele. De asemenea, in cazul furtului urmat de folosirea violentelor, amenintarilor, rezolutia faptuitorului de a savarsi talharia se formeaza, de regula, dupa consumarea furtului deoarece, numai daca intervine o persoana pentru a-l deposeda de bunul furat, faptuitorul ia hotararea de a folosi violenta, amenintarea pentru a pastra bunul furat sau pentru a-si asigura scaparea.-4(. Pentru a ne afla in prezenta infractiunii de furt, latura subiectiva nu trebuie sa includa si un mobil. 8a modalitatile agravate prevazute de art.$11,alin.$,lit.h si alin./, forma de vinovatie este praeterintentia, deoarece rezultatul mai grav care consta, conform alin.$,lit.h, in producerea vreuneia din urmarile aratate in art.1($Cp si, conform alin./, in producerea de consecinte deosebit de grave sau moartea victimei, nu este prevazut de catre autor, ori acesta socoteste fara temei ca nu se va produce si, astfel, acest rezultat ii este atribuit sub forma culpei.-4&.

3.6. FORME. MODALITATI. SANCTIUNI. /.'.1. )ormele infractiunii. 5alharia, fiind in comple ul ei o infractiune comisiva, materiala, desfasurarea activitatii prin care ea este realizata poate parcurge toate fazele unei infractiuni 0 iter criminis 0 si este susceptibila de desfasurare in timp si, deci, de savarsire in forme imperfecte. Din acest punct de vedere, formele pe care le poate imbraca aceasta infractiune sunt6 A. Actele preparatorii< 2. 5entativa

C. )orma infractiunii consumate< D. #puizarea. A. )orma actelor preparatorii. Actele preparatorii constau in anumite acte, activitati de procurare de date, informatii, ori de adaptare a mi!loacelor ori instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii, ca si din crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia, fiind posibile doar la infractiunile intentionate. In cazul infractiunii de talharie, aceste acte pot consta in culegerea de informatii cu privire la programul victimei, in culegerea de informatii cu privire la locul sau timpul in care victima s-ar putea afla singura, in procurarea sau prepararea unor bauturi sau substante in vederea incercarii de a o aduce in stare de imposibilitate de a se apara. In privinta regimului !uridic al acestor acte, legiuitorul penal roman a imbratisat teza neincriminarii separate a acestora, ele fiind totusi, pe cale de e ceptie incriminate la unele infractiuni, dar nu ca faza distincta a activitatii infractionale, ci ca acte de complicitate anterioara, cand sunt savarsite de alta persoana.-':. Actele preparatorii privitoare fie la actiunea preincipala, fie la actiunea adiacenta nu sunt incriminate de lege si nu constituie o forma pedepsibila a infractiunii de talharie.Insa, in cazul cand s-a trecut la acte de e ecutare, actele preparatorii, in masura in care vor contribui la savarsirea infractiunii de talharie, se vor ingloba in activitatea infractionala a autorului sau vor deveni acte de complicitate anterioara, cand sunt savarsite de o alta persoana, in intelegere cu autorul.-'1. 2. 5entativa. 5entativa este forma infractiunii, ce consta in punerea in e ecutare a hotararii de a savarsi fapta, e ecutare care este intrerupta ori nu-si produce efectul, desi e ecutarea este efectuata in intregime, fiind, din acest punct de vedere, o forma imperfecta a infractiunii.-'$.

Datorita caracterului comple al infractiunii, e ecutarea faptei inseamna atat e ecutarea actiunii principale, cat si a actiunii secundare.Astfel, e ista tentativa, in cazul talhariei, atunci cand a inceput e ecutarea actiunii principale 0 de furt 0 dar care, e ecutare, a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul, cu conditia ca pana in momentul in care s-a produs intreruperea ori neizbutirea actiunii principale sa fi inervenit actiunea adiacenta, adica sa fi fost intrebuintata violenta sau amenintarea, ori victima sa fi fost pusa instare de inconstienta sau in imposibilitate de a se apara.-'/. # ista tentativa daca e ecutarea actiunii de luare a fost intrerupta, neducand la imposedarea faptuitorului. In literatura de specialitate s-a aratat ca, in cazul infractiunilor comple e, constituie acte de e ecutare orice act prin care se tinde, chiar si numai la e ecutarea infractiunii absorbite.-'". %u va e ista tentativa la infractiunea de talharie, daca pana in momentul intreruperii sau neizbutirii actiunii principale nu intervenise inca actiunea adiacenta.In acest caz tentativa de deposedare a victimei de bun constituie o tentativa la infractiunea de furt.# ista, de asemenea, tentativa la infractiunea de talharie si atunci cand amenintarea, violenta efectiv intrebuintate au fost facute in scopul sustragerii unui vehicul pentru a-l folosi pe nedrept.-'4. In cazul furtului urmat de intrebuintarea de violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere, e ista tentativa atunci cand e ecutarea furtului, fiind intrerupta datorita unor impre!urari independente de vointa faptuitorului, acesta foloseste violenta, amenintarea pentru stergerea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea. Desi, la modalitatile agravate ale infractiunii de talharie, urmarile mai grave apar ca fiind produse din culpa, va e ista tentativa si la aceste modalitati, deoarece violentele, amenintarile, indiferent de urmari, se comit cu intentie.Astfel, opinia ca la infractiunile praeterintentionate nu poate e ista tentativa este valabila numai in cazul infractiunilor simple, de acest gen, nu si in acela al infractiunilor comple e, cum este talharia ce a produs moartea victimei, la care moartea victimei constituie numai o circumstanta agravanta, in timp ce infractiunea de baza este intentionata si, deci, susceptibila de a ramane in faza tentativei.-''.

C. )orma infractiunii consumate. Infractiunea consumata reprezinta forma tipica sau perfecta a infractiunii in raport cu fazele desfasurarii activitatii infractionale.#ste forma infractiunii care are cel mai ridicat grad de periculozitate atragand, intotdeauna, raspunderea penala. Infractinea de talharie devine fapta consumata atunci cand e ecutarea actiunii principale 0 furtul 0 s-a desfasurat complet, respectiv, in momentul deposedarii persoanei si cand s-a produs urmarea imediata prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau in imposibilitate de a se apara. In cazul consumarii actiunii principale, consumarea ridica anumite probleme. Astfel, e ista numeroase teorii referitoare la consumarea furtului-'@., cum ar fi 6 a. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca, cu mana sau cu instrumentul de care se foloseste, bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe nedrept, indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze. b. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul unde se afla, deplasandu-l in alt loc. c. teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune. d. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului din stapanirea de fapt a faptuitorului. e. teotia potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul a!unge in situatia de a-si asigura stapanirea asupra bunului, se imposedeaza cu acesta. De cea mai larga raspandire se bucura teoria potrivit careia luarea bunului presupunand doua acte 0 scoaterea bunului din posesia sau detentia

altuia si intrarea faptuitorului in stapanirea acelui bun 0 furtul se consuma in momentul realizarii celui de-al -II- lea act, adica in momentul imposedarii.Aceasta teorie este denumita de unii autori-'(., teoria ,oprehensiunii3 iar de catre altii-'&., teoria ,apropriatiunii3, aceasta fiind considerata mai e acta. Daca activitatea principala s-a consumat fara ca faptuitorul sa fi avut nevoie sa recurga la actiunea adiacenta, fapta este infractiune de furt, nu de talharie. 5alharia este, de asemenea, consumata cand faptuitorul, dupa savarsirea actiunii principale efectuata fara interventia actiunii adiacente, a recurs imediat dupa consumarea infractiunii de furt la intrebuintarea de violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere pentru a pastra bunul furatsau pentru a inlatura urmele infractiunii.In aceasta ipoteza infractiunea de talharie este consumata chiar daca faptuitorul nu a reusit prin folosirea de violente, amenintari sa pastreze bunul, sa inlature urmelei nfractiunii ori sasi asigure scaparea, deoarece legea considera aceste finalitati ca scop al actiunii adiacente iar nu ca rezultat al ei.-@:. 5e tul legii, prevazand ipoteza folosirii de violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere in scopul pastrarii bunului furat confirma, prin aceasta, ca pentru e istenta talhariei consumate, bunul trebuie sa fi fost sustras din stapanirea de fapt a victimei si sa se afle in stapanire de fapt a faptuitorului. .D #puizarea infractiunii. #puizarea infractiunii consta in prelungirea,in timp, a infractiunii dupa momentul consumarii.Prelungirea se poate datora deopotriva amplificarii rezultatului initial ori continuarii activitatii infractionale.-@1. Infractiunea de talharie este, asemenea, infractiunii de furt, susceptibila de o activitate infractionala prelungita in timp dupa atingerea momentului consumativ si, deci, de o eventuala amplificare a urmarilor immediate.-@$. In masura in care dureaza actiunea adiacenta de intrebuintare a mi!loacelor de constrangere, in aceeasi masura poate fi prelungita, prin acte succesive de sustragere, actiunea principala si, deci, fapta de talharie.Alteori,

actiunea adiacenta poate produce urmari de o gravitate progresiva si, deci, de natura sa modifice progresiv gradul de pericol social concret al talhariei, in acest caz procesul cauzal al activitatii infractionale se prelungeste in timp.Astfel, ne vom afla in prezenta infractiunii de talharie in forma epuizata, in cazul cand o vatamare corporala care se agraveaza treptat duce la o vatamare corporala grava sau chiar la moarte.In astfel de cazuri trebuie avut in vedere nu numai momentul consumarii infractiunii, ci si acela al epuizarii rezultatului, deoarece numai in acest moment gravitatea faptei poate fi cunoscuta si apreciata in toata amploarea ei.-@/.

3.6.2. MODALITATILE INFRACTIUNII. Codul penal pe langa modalitatea simpla prevazuta in alin.1 al art.$11, prin dispozitiile alin.$ si / ale aceluiasi articol a prevazut doua modalitati agravate ale infractiunii de talharie, caracterizate fiecare prin anumite impre!urari considerate de lege ca circumstante agravante speciale-@"..Astfel, impre!urarile care agraveaza pericolul social al faptei si impun o sanctionare mai severa a faptuitorilor se refera fie la subiectii sau latura obiectiva a infractiunii, fie la obiectul material al acesteia. /.'.$.1. + prima modalitate agravata este prevazuta in alin.$ al art.$11Cp atunci cand6 a. talharia a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna< b. talharia a fost savarsita de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica< c. talharia a fost savarsita de o persoana mascata, deghizata sau travestita< d. talharia a fost savarsita in timpul noptii< e. talharia a fost savarsita intr-un loc public sau intr-un mi!loc de trasport<

f. talharia a fost savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia< g. talharia a fost savarsita in timpul unei calamitati< h. talharia a avut vreuna din urmarile aratate in art.1($ Cp. a. 5alharia a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. *avarsirea talhariei in aceasta circumstanta imprima faptei un caracter mai periculos deoarece cooperarea a doua sau mai multe persoane este de natura a potenta cutezanta acestora, a spori eficienta actiunii, a inlesni transportarea bunurilor si stergerea urmelor, in sfarsit, de a inlatura sau zadarnici eventuala opunere a victimelor sau a altor persoane care ar incerca sa captureze sau sa recupereze bunurile sustrase. Pentru e istenta agravantei se cere, pe de o parte, ca talharia sa fie savarsita de doua sau mai multe persoane iar, pe de alta parte, ca faptuitorii sa fi savarsit fapta impreuna.-@4. In Codul Penal anterior se prevedea, in art.4$4,lit.c, savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane, dar acesta nu continea precizarea referitoare la savarsirea faptei impreuna de catre participanti, ceea ce a dus la numeroase controverse legate de interpretarea acestui te t.Problema a fost clarificata de instanta suprema-@'. care a aratat ca agravanta e ista atat in cazul savarsirii faptei de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori, cat si in cazul in care autor este o singura persoana, insa la activitatea acestuia participa si complici care a!uta, inlesnesc sau usureaza activitatea autorului prin actiuni simultane, de natura sa intareasca hotararea acestuia de a savarsi infractiunea ori de a micsora sau anihila posibilitatile de aparare a victimei. Pentru a satisface cerinta legala, este necesar ca o pluralitate de faptuitori sa actioneze, la locul savarsirii talhariei, efectiv, concomitent si con!ugat, indiferent de forma participatiei 0 coautori sau autori, ori complici concomitenti 0 si de contributia concreta a fiecaruia in comiterea talhariei. -@@. Pentru a fi incidenta agravanta prevazuta de art.$11,alin.$, lit.a Cp atunci cand fapta este comisa de un autor si un complice, se impune ca ambii participanti sa fie prezenti la locul faptei si complicele sa-l a!ute intr-un mod

oarecare pe autor la insusirea bunului sau la e ercitarea violentelor ori, in cazul in care complicele se gaseste la oarecare distanta de autor, sa asigure paza acestuia sau sa o retina pe victima in timp ce autorul comite sustragerea.-@(. Cerinta legii este indeplinita, agravanta fiind aplicabila, si in situatia in care o persoana instiga o alta persoana la comiterea unei talharii, iar aceasta din urma savarseste fapta la care a fost instigat, in prezenta instigatorului deoarece persoana care a determinat autorul la savarsirea faptei, asistand apoi la comiterea acesteia, a desfasurat, pe langa o activitate de instigare, si un act de complicitate concomitenta ceea ce conduce la ideea ca fapta a fost savarsita ,impreuna3 de cele doua persoane.-@&. 5alharia este agravata, chiar daca intre participanti nu a esistat o intelegere prealabila, si aceasta a survenit spontan, pe parcursul derularii actiunii de sustragere. Astfel, agravanta prevazuta de art.$11,alin.$,lit.a Cp, subzista si atunci cand nu a e istat o intelegere prealabila intre faptuitori, fiind suficient ca unul dintre ei 0 complicele 0 sa fi intervenit, spontan, in a!utorul celuilalt 0 autorul 0 pe parcursul savarsirii infractiunii si ca fiecare sa fi avut cunostiinta cooperari cu ceilalalt la realizarea infractiunii.-(:. Cu privire la aplicarea acestei agravante, in situatia in care fapta fiind savarsita de doua persoane, raspunderea penala a uneia dintre persoane este inlaturata datorita unei cauze de e cludere a caracterului penal al faptei 0 iresponsabilitate, minoritate, eroare de fapt 0 in literatura de specialitate au e istat opinii diferite.Desi a fost e primata si opinia conform cu care intr-o asemenea situatie agravanta nu este aplicabila-(1., aceasta a ramas izolata. Atat in practica !udiciara, cat si in literatura de specialitate-($., s-a e primat opinia contrara, conform careia aceasta agravanta se va aplica deoarece ceea ce intereseaza, in cazul acestei agravante, consta in aspectul conlucrarii la savarsirea faptei, si nu la pozitia subiectiva a participantilor.Daca persoana e onerata de raspundere este un minor, infractorului ma!or i se aplica, in afara agravantei speciale, si agravanta generala prevazuta de art.@4, lit.c Cp 0 savarsirea infractiunii de catre un infractor ma!or, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor. Daca talharia a fost savarsita de cel putin trei persoane impreuna, circumstanta agravanta prevazuta de art.$11, alin.$, lit.a intra in concurs cu circumstanta agravanta prevazuta de art,@4, lit.c 0 ,savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna3.Intr-o asemenea situatie, intru-cat specialul primeaza fata de general, se va aplica numai circumstanta

speciala-(/. deoarece daca s-ar aplica cele doua te te cumulativ s-ar a!unge la nelegitima si nedreapta situatie de a se da o dubla relevanta aceleiasi impre!urari de fapt si la o sporire nelegala a sanctiunii penale.-(". Constituind o circumstanta de fapt, agravanta se va resfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o 0 instigator, complice anterior. In ceea ce priveste pe instigatorii si pe cmplicii care n-au participat la e ecutarea actiunilor din cuprinsul elementului material al infractiunii de talharie, incidenta agravantei este conditionata de cunoasterea de catre ei a impre!urarii ca fapta se va savarsi de doua sau mai multe persoane impreuna -art.$(, alin.$ Cp .. Astfel, instigatorul care a determinat doua sau mai multe persoane sa savarseasca talharia sau complicele care a stiut ca-si aduce contributia la savarsirea unei talharii care va fi comisa de doua sau mai multe persoane, va raspunde pentru instigare sau complicitate la infractiunea de talharie savarsita in conditiile acestei agravante.Daca n-au cunoscut aceasta impre!urare, ei vor raspunde numai pentru instigare sau complicitate la infractiunea de talharie, prevazuta de art.$11, alin.1 Cp. Poate e ista aceasta agravanta si in cazul cand fapta a ramas in stadiul tentativei.Astfel, atunci cand talharia comisa de doua sau mai multe persoane a fost intrerupta sau, chiar daca a fost dusa pana la capat, nu si-a produs rezultatul, ne vom afla in prezenta tentativei la infractiunea prevazuta de art.$11, alin.$, lit.a Cp. #ste posibil ca persoanele care au savarsit impreuna talharia sa se fi asociat in vederea comiterii de infractiuni facandu-se vinovate de comiterea infractiunii prevazute in art./$/ Cp.Intr-un asemenea caz, se aplica, potrivit alin.$ al aceluiasi articol, regulile referitoare la concursul de infractiuni. b. 5alharia savarsita de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica. In aceasta situatie, talharia este calificata deoarece fapta prezinta o periculozitate sociala sporita datorata faptului ca prezenta armei sau substantei narcotice asupra faptuitorului ii creaza acestuia o stare de incredere sporita in reusita actiunii sale, o stare de spirit prielnica savarsirii

infractiunii, potentandu-i aplombul cu care actioneaza, pe de o parte, iar, pe de alta parte, detinarea armei sau substantei narcotice implica prime!dia de folosire a lor in ipoteza unei reactii de impotrivire a victimei. Conform art.141,alin.1, Cod Penal 0 , armele sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitiile legale3.Astfel, potrivit 8egii nr.1@>1&&' -('., privind regimul armelor de foc si al munitiilor, prin arme de foc se intelege , acele arme a caror functionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare3.Conform art.141, alin.$ 0 ,sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac3. Conceptul , substante narcotice3 este precis definit si consta in acele ,substante care actioneaza asupra centrilor nervosi, producand pierderea cunostiintei, rela are musculara, diminuarea sensibilitatii si a refle elor3. 7a e ista aceasta agravanta la infractiunea de talharie, in cazul cand faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica asupra victimei deoarece atunci cand acesta doar poarta, detine o asemenea arma sau substanta narcotica asupra sa fara sa o foloseasca, ne vom afla in prezenta infractiunii de furt calificat prevazuta de art.$:&, lit.b, Cp.-(@. Conform unor opinii e primate in literatura de specialitate-((., ne aflam in prezenta infractiunii de talharie in forma agravata prevazuta in art.$11,alin.$, lit.b si atunci cand armele sunt la vedere, simpla lor e ibare, etalare, reprezentand un act implicit de amenintare.Intr-o alta opinie -(&., s-a e primat ideea ca, indiferent daca armele sau substantele narcotice se afla la vedere, ne vom afla in prezenta infractiunii de furt calificat prevazuta de art.$:&, lit.b. Pentru incidenta acestei agravante este irelevant daca faptuitorul s-a inarmat special in vederea comiterii faptei sau daca acesta era inarmat intamplator la momentul savarsirii infractiunii.5otusi, pentru e istenta acestei agravante, este necesar ca faptuitorul sa fi stiut ca are asupra sa arma sau substanta narcotica, avand, astfel, posibilitatea de a o folosi la nevoie. -&:. In cazul in care faptuitorul care savarseste talharia are asupra sa o arma sau substanta narcotica, nu poseda permisul legal de a o purta, talharia

prevazuta de art.$11, alin.$, lit.b intra in concurs cu infractiunea prevazuta in art.$@& Cp 0 nerespectarea regimului armelor si a munitiilor. Aceasta circumstanta, la fel ca circumstanta analizata la alin.$, lit.a, este o circumstanta de fapt si, astfel, ea se resfrange asupra tuturor participantilor nepurtatori de arme sau substante narcotice, cu conditia ca acestia sa cunoasca impre!urarea ca faptuitorul detinea asemenea mi!loace in momentul comiterii faptei. Deci, daca participantii 0 instigatorii, complicii anteriori 0 n-au cunoscut aceasta impre!urare, ei vor raspunde doar pentru instigare sau complicitate la infractiunea de talharie simpla.

c. 5alharia a fost savarsita de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita. Aceasta circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut.)olosirea acestui procedeu este sanctionata mai sever, inrtru-cat folosirea acestor procedee releva periculozitatea aparte a faptuitorului, care chibzuie asupra modului de comitere a talhariei, adopta si foloseste mi!loace ce asigura eficienta actiunii iar, totodata, prin practicarea lor este ascunsa infatisarea faptuitorului, ingreunand astfel identificarea autorului iar procedeul mascarii este, cel mai adesea, de natura a panica victima sau persoanele intalnite la locul faptei ori in impre!urimi, diminuand ori anuland capacitatea acestora de riposta. Prin ,mascare3-&1. se intelege acoperirea integrala sau partiala a fetei cu un obiect sau cu un material, astfel incat individului sa nu i se poata vedea trasaturile.Cel mai intalnit procedeu de mascare, in cazuistica penala, interna si e terna, este asezarea pe cap a unui ciorap de matase de culoare inchisa care, datorita plasticitatii materialului, deformeaza partile proeminente ale fetei si permite celui mascat o vizibilitate si respiratie buna. ,Deghizarea3-&1. implica un proces mai comple de ascundere a identitatii, in cadrul caruia faptuitorul isi poate modifica parametrii trunchiului 0 atasarea unei cocoase sau unui abdomen fals - ,ori a aspectelor faciale 0 atasarea unei barbi false - , vopsirea parului ori purtarea unei peruci, modificarea mersului.

In acelasi procedeu se include si prezentarea intr-o tinuta sau insemne proprii unei profesii 0 purtarea uniformei de gardian, pompier, postas, anga!at C.).R. In cazul cand deghizarea are loc prin folosirea unui astfel de procedeu, ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea prevazuta de art.$11, alin.$, lit.c si infractiunea prevazuta de art.$"1, alin.$ 0 portul ilegal de decoratii sau semne distincte. Prin , travestire3 se intelege aparitia faptuitorului sub un alt se decat cel pe care il are, ceea ce necesita folosirea recuzitei si a altor procedee trebuincioase. Aceasta fiind o circumstanta de fapt , se va resfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o.Astfel, persoana care instiga o alta persoana la savarsirea unei talharii in aceasta forma va raspunde pentru instigare la infractiunea de talharie prevazuta de art.$11,alin.$, lit.c iar persoana care a a!utat sau inlesnit savarsirea unei astfel de talharii va raspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie in aceasta forma agravata.

d. 5alharia a fost savarsita in timpul noptii. Aceasta situatie este de natura a agrava fapta deoarece, pe de o parte, faptuitorul, stiindu-se la adapostul intunericului, va actiona cu un plus de aplomb iar, pe de alta parte, victima se va impotrivi mai putin cura!os actiunii ilicite a faptuitorului.*e considera ca talharia savarsita in timpul noptii este mai grava deoarece noaptea ofera impre!urari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni.Astfel, noaptea, datorita intunericului, a scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor ma!oritate se retrag pentru odihna, faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit, de bunul pe care urmareste sa-l sustraga. De asemenea, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste impre!urari se dovedeste mai periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale.-&$. *-a pus problema determinarii momentului cand incepe noaptea, precum si a momentului cand aceasta inceteaza.Cu privire la solutionarea

acestei probleme au fost emise mai multe opinii -&/., sustinandu-se ca noaptea incepe de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din nou, ca noaptea incepe din momentul cand locuitorii se retrag pentru odihna.Intru-cat legiuitorul a folosit e presia , in timpul noptii3 in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita, respectiv in sensul de fenomen natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in mod obiectiv acest fenomen 0 reducerea vizibilitatii 0 atunci se considera ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand, ziua aparand din nou, se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii.-&". ,5impul noptii3 nu poate fi predeterminat prin lege, intru-cat el difera de la anotimp la anotimp, difera in functie de pozitia geografica, de ora la care se comite fapta. #sential pentru stabilirea acestei situatii de fapt este instalarea intunericului. *tabilirea impre!urarii daca a e istat sau nu, in momentul savarsirii faptei, aceasta ambianta generala pe care o presupune noaptea, revine in fiecare caz concret instantei de !udecata. Cu privire la aceasta agravanta, au e istat divergente, considerandu-se ca, in unele cazuri, trebuie sa se stabileasca, in afara impre!urarii ca talharia a fost savarsita in timpul noptii, si e istenta altor impre!urari, cum ar fi6 impre!urarea ca afost intuneric la locul faptei sau in apropierea acestui loc.Acest punct de vedere, adauga legii conditii pe care legiuitorul nu le-a prevazut, restrangand astfel, in mod ne!ustificat, sfera de aplicare a agravantei.-&4. 8egiuitorul, prevazand ca o circumstanta agravanta a talhariei, savarsirea faptei in timpul noptii, nu a avut in vedere o anumita impre!urare prielnica savarsirii talhariei oferita de timpul noptii, ci ambianta generala pe care o creaza noaptea.Chiar daca la locul savarsirii talhariei, a fost lumina artificiala, chiar daca faptuitorul nu s-a folosit de intuneric pentru a se apropia de bun, circumstanta agravanta e ista deoarece, intr-un fel sau altul, ambianta generala creata de timpul noptii i-a usurat savarsirea faptei. Caracterul agravant al acestei infractiuni de talharie si, deci, raspunderea penala agravata fata de talharia savarsita in timpul zilei deriva, e clusiv, din impre!urarea de fapt ca infractorul a sustras bunul prin violente, amenintari sau alte mi!loace de constrangere noaptea, astfel incat instantele

nu pot modifica prevederile e prese ale legii, conditionand aplicarea acestora si de dovedirea altor impre!urari.-&'. Agravarea prevazuta in art.$11,alin.$, lit.d, Cp se aplica si atunci cand numai o parte din actele de e ecutare a talhariei au fost savarsite in timpul noptii.*i aceasta agravanta, fiind o agravata de fapt, se rasfrange asupra tutror participantilor care au cunoscut-o. e. 5alharia savarsita intr-un loc public sau intr-un mi!loc de trasport. Potrivit art.14$ Cp, fapta se considera savarsita , in public , atunci cand a fost comisa6 1. 0 intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana.< $. 0 in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane< /. 0 in loc neaccesibil publicului cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de mai multe persoane< ". 0 intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu e ceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante< 4. 0 prin orice mi!loace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea a!unge la cunostinta publicului. Prin , loc public3 se intelege, avandu-se in vedere dispozitiile art.14$Cp, orice loc care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului - strazi, sosele, parcuri . precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp -magazine, restaurante..Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul savarsirii talhariei, in afara de faptuitor, nu se gasea in locul respectiv nici o alta persoana.-&@. Instantele !udecatoresti, in marea lor ma!oritate, au considerat ca fiind savarsite in locuri publice, indiferent de numarul persoanelor aflate in acele locuri, talhariile comise in urmatoerele impre!urari de loc6 in fata unui camin cultural-&(., pe rampa unei statii C.).R.-&&., in statia de autobuz.%u constituie talharie savarsita intr-un loc public fapta comisa intr-un magazin, birou, oficiu postal daca, in momentul comiterii faptei, accesul publicului era - 4$ -

interzis, ori dintr-o camera de hotel deoarece camera de hotel nu este accesibila publicului, ci numai persoanei care este cazata in ea sau de la o nunta deoarece o nunta constituie o reuniune ce are caracter de familie. Ratiunea de a agrava talharia savarsita intr-un loc public rezida den periculozitatea faptuitorului, care, cu temeritate, opereaza in asemanea spatii, profitand fie de aglomerata persoanelor, fie de absenta persoanelor din locurile unde se gasesc bunuri mobile, tinandu-se seama si de increderea publica.-1::. Prin ,mi!loc de transport3 se intelege mi!locul de transport de persoane sau de marfa, care are aceasta destinatie -0trenuri, autobuze, avioane -, precum si acele mi!loace care, fara a avea aceasta destinatie, sunt folosite pentru a trasporta mai multe persoane impreuna.-1:1. Pentru a ne afla in prezenta acestei agravante, este suficient ca talharia sa fie savarsita intr-un mi!loc de trasport de orice natura, nu este necesar sa fie savarsita numai intr-un mi!loc de transport in comun, cum este necesar in cazul infractiunii de furt calificat.%e vom afla in prezenta acestei agravante si in cazul cand talharia a fost comisa intr-un ta i deoarece talharia, spre deosebire de furtul calificat, se poate savarsi si intr-un alt mi!loc de trasport. Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se afle asupra unui pasager sau in spatiul afectat transportului si ca actiunea de sustragere sa fie insotita de actiuni de violentare, amenintare sau de folosire a celorlalte mi!loace de constrangere.%u intereseaza numarul persoanelor aflate in acel mi!loc de trasport si nici impre!urarea daca acesta era in mers sau stationa pe traseu. #ste realizata cerinta te tului chiar daca, in vehiculul respectiv, nu sunt prezente alte persoane in afara de faptuitor si victima si indiferent daca faptuitorul era el insusi pasager sau facea parte din personalul de servire al vehiculului. Ratiunea agravarii faptei atunci cand ea este comisa intr-un astfel de ,mi!loc de transport3 este ca , pe de o parte, aglomeratia firesca si lipsa de atentie a celorlalti face facila , operarea3 de catre faptuitori, iar ,pe de alta parte, ca deseori, persoanele au asupra lor valori insemnate , in asemenea impre!urari.Astfel, mi!loacele de trasport ca si locurile publice, ofera conditii favorabile savarsirii talhariei.

f. 5alharia savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia. Prin , locuinta , se intelege locul in cre traieste efectiv o persoana, locul ales, in mod liber, de o persoana unde aceasta isi desfasoara viata personala.%u intereseaza daca locuinta este permanenta sau temporara -camera inchiriata de hotel., daca este vorba de o constructie anume destinata pentru a fi locuita- o casa, un apartament .sau daca este vorba de o constructie care, fara a avea aceasta destinatie este totusi folosita drept locuinta.Constituie , locuinta3, de asemenea, si camerele de camin. %u constituie , locuinta3, in sensul legii penale, constructia destinata sa fie locuita de o persoana dar care nu este locuita in mod efectiv si nu constituie, de asemenea, locuinta locul in care o persoana locuieste impotriva vointei sale. Conceptul , dependinte3 are in vedere locurile care sunt intr-o relatie de dependenta cu locuinta, care sunt un accesoriu si completeza folosirea acestora 0 bucataria, pivnita. %u intereseaza daca dependintele fac corp comun cu locuinta sau sunt separate. In literatura de specialitate s-a e primat opinia-1:$. conform cu care sunt , dependinte3 si spatiile comune ale unui imobil -holul, scara ..Conform unei alte opinii, aceste spatii comune nu fac parte din dependinte, ele e cedand conceptului penal.-1:/. Agravarea se !ustifica deoarece fapta aduce o grava atingere vietii intime, domestice a victimei si este de natura sa creeze o stare de temere si nesiguranta cand infractorul patrunde in locuinta cu intentiaa de a fura cu orice pret, chiar prin folosirea violentei. *avarsirea talhariei in aceste impre!urari este considerata mai grava deoarece prin comiterea talhariei intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia faptuitorul denota o mare indrazneala si, de asemenea, fapta este considerata mai grava pentru ca victima se considera in siguranta in cadrul propriei locuinte si, astfel, aceasta nu-si ia masuri suplimentare pentru a asigura paza bunurilor. In cazul cand faptuitorul intra, fara drept, in locuinta sau dependinta in care se va savarsii talharia, ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea de talharie prevazuta de art.$11, alin.$, lit.f si infractiunea de violare de domicili

g. 5alharia savarsita in timpul unei calamitati. Pentru e istenta acestei agravante este necesara si situatia premisa care consta intr-o calamitate. Prin ,calamitate3 se intelege situatia in care se produce, ca urmare a unui eveniment, o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate umana-1:". 0 cum ar fi, de e .6 stare produsa de un cutremur, de o inundatie. #venimentul poate avea cauze naturale 0 cutremur, inundatii 0 dar poate avea la origini si cauze umane 0 accidente nucleare, incendii de mari proportii. Pentru a fi incidenta aceasta agravanta este necesar ca talharia sa fie comisa, in mod efectiv, in timpul calamitatii, respectiv intre momentul cand se produce evenimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasta stare inceteaza. , 5impul unei calamitati3 este determinat de magistrat prin orice mi!loc de proba admis de lege, fara a fi influentat de momentul declararii, de catre autoritatile publice competente, a starii de urgenta, intrucat, in mod firesc, declaratia oficiala survine la u oarecare timp dupa declansarea evenimentului, iar starea e ceptionala dureaza, de regula, pana la inlaturarea consecintelor dezastruoase provocate de acesta. Ceea ce intereseaza este ca, in momentul savarsirii faptei, sa fi e istat in mod real, obiectiv, aceasta stare de fapt. 5alharia savarsita in timpul unei calamitati este mai grava pentru ca situatia de fapt creata face ca oamenii, dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora, sa scape din vedere paza bunurilor, sa omita a-si prote!a bunurile sau, oricum, sa le acorde o atentie scazuta.Acesta atitudine profita infractorilor, sporindu-le sansele de a savarsii talharia si creandu-le o situatie favorabila pentru comiterea faptei. De asemenea, calamitatile creeaza in plan social o ampla tulburare, controlul social fiind diminuat. )aptuitorul care profita de creearea unei astfel de stari pentru savarsire faptei denota o lipsa evidenta de solidaritate umana si o periculozitate deosebita.

h. 5alharia a avut una din urmarile aratate in art.1($ Cp.

In ceea ce priveste agravarea prevazuta la lit.h. aceasta e ista atunci cand talharia a avut ca urmare o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingri!iri medicale mai mari de ': de zile, pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea in prime!die a vietii persoanei. Rezultatul produs, adica vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei sporeste gravitatea talhariei. # istenta agravantei este conditionata, in primul rand, de stabilirea raportului de cauzalitate dintre actiunea de vatamare corporala din cuprinsul elementului material al infractiunii de talharie si vatamarea corporala grava produsa victimei.Astfel, este necesar ca vatamarea corporala grava sa fie consecinta violentelor e ercitate asupra victimei pentru a inlesni savarsirea furtului sau pentru a asigura pastrarea bunului ori pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. In cazul in care aceasta legatura cauzala lipseste, dispozitiile art.$11, alin.$, lit.h. nu sunt aplicabile. Asadar, nu e ista talharie in forma agravata, ci furt si vatamare corporala grava, in concurs real atunci cand lovirea reclamantului, intervenita la un anumit interval de timp dupa savarsirea furtului, apare ca o riposta la violentele e ercitate de acesta asupra inculpatului si nu ca un mi!loc de ramanere in posesia bunului furat. In acest caz vatamarea corporal nu apare ca o consecinta a actiunilor ce intra in cuprinsul elemetului material al talhariei, ci ca o consecinta a unei actiuni desfasurate posterior talhariei. In al doilea rand, e istenta agravantei este conditionata de stabilirea intentiei depasite a faptuitorului, a praeterintentiei. Aceasta conditie este indeplinita daca faptuitorul, savarsind talharia, a prevazut vatamarea corporala grava adusa victimei, dar a crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va produce, sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al activitatii sale, desi putea si trebuia s-o prevada.-1:4. Daca vatamarea corporala grava este anume urmarita de faptuitor, daca faptuitorul a actionat cu intentie in ceea ce priveste urmarea mai grava

care s-a produs,unitatea infractionala creata de legiuitor nu e ista, iar faptele constituie un concurs de infractiuni.9n e emplu ar fi acela ca dupa savarsirea furtului, faptuitorul loveste victima pentru a nu-l denunta, provocandu-i o vatamare corporala grava. In cazul cand vatamarea grava s-a produs ca urmare a unei tentativei de talharie e ista tentativa la forma agravata a infractiunii.-1:'.Agravanta e ista in cazul tentativei la infractiunea de talharie daca vatamarea corporala s-a produs ca urmare a violentei folosite de faptuitor pentru e ecutarea talhariei, care insa nu a avut loc datorita unor impre!urari independente de vointa faptuitorului. /.'.$.$. + a doua modalitate agravata este prevazuta in alin./, al art.$11 Cod penal. Conform alin./ ,talharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepsesteB3 Prima teza conform careia talharia a produs consecinte deosebit de grave se refera, in principal, la actiunea principala, de furt. Prin ,consecinte deosebit de grave3, conform art.1"' Cp, se intelege o paguba materiala mai mare de 4::::::: lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art.1"4Cp ori altei persoane !uridice sau fizice. Cea de-a doua teza prevazuta in art.$11, alin./ este caraterizata de impre!urarea ca fapta de talharie are ca urmare moartea victimei. 5emeiul agravarii acestei modalitati a talhariei il constituie gravitatea deosebita a rezultatului socialmente periculos al talhariei, faptul cael aduce atingere, in acest caz, insasi vietii victimei. Pentru e istenta acestei modalitati este necesar sa se stabileasca legatura de cauzalitate dintre fapta de violenta sau celelalte mi!loace de constrangere si moartea victimei. Cand rezultatul este moartea victimei, trebuie sa se constate ca aceasta a survenit ca rezultat imediat al actelor de violenta sau ca agravare a vatamarii produse prin acele acte. Pe plan subiectiv, conditia esentiala pentru e istenta acestei modalitati agravate, o constituie e istenta praeteintentiei in provocarea mortii victimei. # aminarea atitudinii psihice a faptuitorului trebuie facuta cu mare atentie, deoarece tocmai de aceasta atitudine psihica, de forma de vinovatie depinde

calificarea faptei ca infractiune unica comple a de talharie in forma agravata, sau ca un concurs de infractiuni intre furt si infractiunea de omor. 7a e ista talharia in forma agravata, atunci cand faptuitorul n-a prevazut, desi trebuia si putea sa prevadaca fapta sa va putea provoca moartea victimei sau a prevazut aceasta posibilitate, dar a sperat, fara temei, ca acest rezultat nu se va produce.-1:@. Astfel, in practica s-a considerat ca agravanta este realizata, de e emplu, atunci cand faptuitorul a atacat cu parul un politist aflat in urmarirea sa , si l-a lovit cu parul peste mana cu care incerca sa se apere, iar aceasta actiune a avut ca urmare declansarea focului si prin aceasta impuscarea mortala a unui martor, ne vom afla in prezenta infractiunii de talharie prevazuta in art.$11, alin./ din Codul penal.-1:(. In cazul cand faptuitorul a actionat de la inceput cu intentia de a ucide victima pentru a putea savarsi, astfel, mai usor talharia ne aflam in prezenta unui omor deosebit de grav, in concurs cu infractiunea de talharie prevazuta de art.$11, alin.1 Cp. 9n e emplu, in acest sens, este acela potrivit caruia e ista concurs intre infractiunea de talharie si infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art.1@', lit.d. in cazul cand lovirea victimei cu corpuri dure si intepatoare, cu mare intensitate, in cap si in alte regiuni ale corpului, dupa care i-a luat haina si alte bunuri si a abandonat-o in stare de inconstienta, noaptea, in timpul iernii, in padure, inculpatul a prevazut ca ea va inceta din viata 0 ceea ce s-a intamplat 0 actionand, deci, cu intentia de a ucide. # ista concurs deoarece scopul urmarit de inculpat prin savarsirea actelor agresive este insusirea unor bunuri ale victimei.-1:&. Cu toate ca la modalitatile agravate a infractiunii de talharie, urmarea mai grava apare ca fiind produsa din culpa,va e ista tentativa si la aceasta agravanta, deoarece violenta 0 indiferent de urmari 0 se comite cu intentie.Asertiunea ca la infractiunile praeterintentionate nu poate e ista tentativa este valabila numai in cazul infractiunilor simple de acesta gen, nu si in cazul infractiunilor comple e, cum este talharia ce a produs moartea, la care moartea victimei constituie numai o circumstanta agravanta, in timp ce infractiunea de baza este intentionata si, deci, susceptibila de a ramane in faza tentativei. 5emeiul agravantei prevazute in art.$11, alin./ Cp il constituie gravitatea deosebita a rezultatului socialmente periculos al talhariei sau al tentativei de talharie 0 moartea victimei. Daca acest rezultat s-a produs, nu mai are relevanta forma in care s-a realizat activitatea infractionala, talharia

consumata sau tentativa de talharie, ci inteaga activitate trebuie raportata la rezultatul final, care constituie temeiul agravarii faptei savarsite.-11:. 1oartea victimei constituie un rezultat praeteintentionat al infractiunii de talharie si, de aceea, aceasta impre!urare se va rasfrange asupra tuturor participantilor la infractiune, in masura in care fiecare dintre ei a trebuit si putea sa prevada eventualitatea producerii acestui rezultat. In ipotaza insa in care moartea a fost provocata in afara activitatii specifice infractiunii de talharie, din cauze care depaseau posibilitatea de prevedere a participantilor, acestia vor raspunde pentru infractiunea de talharie in aceasta modalitate. /.'./. *anctiuni. *anctiunile de drept penal reprezinta consecintele incalcarii normelor penale Prin aplicarea sanctiunilor se resstabileste ordinea de drept, se realizeaza atat prevenirea savarsirii de infractiuni din partea celui sanctionat, cat si prevenirea altora care ar fi tentati sa savarseasca fapte interzise prin normele penale. Infractiunea de talharie este sanctionata cu inchisoare, in trei trepte, corespunzatoare gradului de pericol social al ipotezelor faptice prevazute de te t, astfel6 -inchisoare de la / la 1( ani, in cazul modalitatii tip 0 alin.1< -inchisoare de l4 la $: ani,in cazul agravantelor de la lit.a.0h.0 alin.$< -inchisoare de la 14 la $4 ani si interzicerea unor drepturi, in cazul agravarii prevazute de alin./. *anctionarea tentativei urmeaz regulile statornicite de art.$1, alin.$, Cpen si anume 0 , tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre !umatatea minimului si !umatatea ma imului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei.3

CAP.IV

ALTE DIMENSIUNI.

".1. Aspecte procesuale. In cazul infractiunii de talharie, actiunea penala se pune in miscare din oficiu. +ficialitatea urmaririi penale nu este afectata de prezenta in continutul infractiunii a unor infractiuni care se urmaresc la plangerea prealabila -art.$1:. , ori pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate -art.1(:,1(1,1&/ din Codul penal., deoarece infractiunea de talharie , desi de prezinta ca un compozit de infractiuni, are o identitate proprie si un ststut propriu, astfel ca urmarirea sa din oficiu este perfect intemeiata.-1. Punerea in miscare se face, intotdeauna, din oficiu, deoarece, in acest caz, primeaza interesul societatii de a reprima asemenea manifestari cu o mare incarcatura de pericol social. Competentele in urmarirea si !udecarea infractiunilor din art.$11 din Codul penal sunt diferit repartizate autoritatilor !udiciare, distribuirea acestora la una sau alta din autoritati avand drept criteriu de delimitare pericolul social pe care-l prezinta ipostazele normative reglementate prin te t. Infractiunea de talharie, in modalitatea prevazuta in alin.1, este cercetata de organele de politie locala, sub supravegherea procurorului din Parchetul de pe langa !udecatorie, iar solutionarea cauzei, in fond, este de competenta =udecatoriilor. In cazul modalitatilor agravate prevazute in alin.$, competenta de cercetare revine Inspectoratului =udetean de Politie, iar solutionarea cauzei,in fond, revine 5ribunalelor. In privinta talhariei care a avut drept urmare producerea unor consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei infractiunea este anchetata obligatoriu de catre procurorul din Parchetul de pe langa 5ribunal, iar !udecata in prima instanta revine in competenta 5ribunalului !udetean.

".1.

Aspecte criminologice.

Criminologia prezinta o stransa legatura cu dreptul penal pentru ca, de-a lungul timpului, criminologia n-a e istat ca stiinta de sine statatoare, preocuparile de criminologie fiind grefate pe stiintele penale. Dependenta criminologiei fatade dreptul penal se manifestamai des prin imprumutul de concepte , avandu-se in vedere, indeosebi, conceptul de infractiune,care-I delimiteaza, intr-un anumit fel, domeniul de referinta. Astfel, se poate spune ca stiinta criminologiei se intinde, pana unde-I permite dreptul penal. Conform unor opinii care fac parte din conceptiile sectoriale, obietul criminologiei il constituie studiul infractorului. Infractorul nu este altceva decat individul obisnuit care poate, in anumite impre!urari, sa comita infrctiuni. Infractorul poate fi si un om bolnav, situatie in care, trebuie analizat in alte circumstante.)iecare individ are o personalitate proprie care se e prima prin specificul biopsihologic. Din ansamblul cercetarilor nu se retine ca infractorul are trasaturi specifice sau ca se distinge net de ceilalti oameni.Astfel, factorii principali de influentare a oricarui individ sunt cei biologici, psihici si sociali.-$. Primele incercari de a raspunde la intrebarea de ce unii oameni savarsesc fapte reprobabile, se gasesc ica din antichitate, insa primele teorii care si-au propus sa ofere o e plicatie stiintifica comportamentului delincvent apar la sfarsitul sec.;I;. Conform teoriei atavismului evolutionist, sustinuta de catre C. 8ombroso, cand la un criminal sunt intrunite mai multe anomalii, de natura atavica, acesta constituie un criminal innascut, prin care se intelege un individ cu puternice inclinatii criminogene ce nu pot fi neutralizate prin influenta pozitiva a mediului. 9n alt criminolog, #. Cretschmer, stabileste, pornind de la constitutia corporala, diferite tipuri de indivizi si asocierea acestora cu criminalitatea6astenic, atletic, picnic, displastic. Astfel, tipul astenic fiind asociat cu infractiunile contra patrimoniului. Interesat de antropologie, ca si 8ombroso, dar urmarind obiective diferite, )reud studiaza evolutia raselor umane, incercand sa e plice originea

anumitor fenomene sociale si !uridice. )reud diferentiaza trei instante ale personalitatii6 eul, supraeul, sinele.In conceptia lui )reud, diferenta dintre infractor si non infractor s-ar situa la nivelul supraeului si s-ar datora unei incapacitati de a depasi comple ul oedipian. In cadrul teoriei personalitatii umane, =ean Pinatel considera ca nici una dintre trasaturile frecvent intalnite la infractori nu este suficienta prin ea insasi sa imprime o anumita orientare antisociala personalitatii. *emnificatia pe care =. Pinatel o confera conceptului operational de personalitate criminala este urmatoarea6 crima este o fapta a omului, iar criminalii sunt oameni ca toti ceilalti, ei se deosebesc insa de ceilalti deoarece , trecerea la act3 este e presia unei diferente de grad. Intre psihicul infractorului si acela al noninfractorului deosebirea ar fi numai de ordin cantitativ si nu de ordin calitativ. Aceasta diferenta ar separa, si diferitele tipuri de infractori.-/. Chiar cu toate descoperirile e ceptionale ce s-au facut in ultimul timp, in diferite domenii, tainele universului uman nu sunt inca pe deplin luminate.

".$.

Aspecte criminalistice.

Criminalistica este o stiinta !uridica, cu caracter !udiciar, cu caracter autonom si unitar, care insumeaza ansamblul de cunostinte despre metodele, mi!loacele tehnice si procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor iplicate in savarsirea lor si prevenirea faptelor antisociale. Daca Codul penal prin dispozitiile sale are rolul de a apara valorile si realitatile sociale esentiale ale societatii, criminalistica are rolul de a clarifica sau contura elementele constitutive ale infractiunilor cuprinse in Codul penal-". In ceea ce priveste problemele de lamurit in cursul cercetarii talhariei, acestea trebuie sa duca la stabilirea e istentei sau ine istentei faptei reclamate avandu-se in vedere continutul concret al acestei infractiuni.

De asemenea, este necesar sa se stabileasca, daca, in raport cu conditiile concrete in care a fost savarsita, infractiuneaa imbraca forma simpla sau calificata, ori, in raport cu impre!urarile ce i-au urmat, e ista cauze de nepedepsire. + prima problema care trebuie rezolvata, in cadrul cercetarii, este acea u privire la identitatea persoanei vatamate.Astfel, in cazul cand in urma talhariei a survenit moartea victimei si identitatea sa este necunoscuta, sarcina organelor de urmarire penala este de a stabili identitatea victimei, datorita faptului ca nu pot fi lamurite celelalte probleme ale cauzei fara a se sti care este victima infractiunii. Atunci cand victima s-a aflat in imposibilitate de a se apara, trebuie sa se stabileasca starea acesteia, cine si cum a provocat-o, mi!loacele folosite in acest scop. In legatura cu faptuitorii, trebuie sa se stabileasca numarul acestora, calitatea in care au participat la savarsirea infractiunii si activitatea concreta desfasurata, acest lucru reprezentand aspecte importante ce trebuie stabilite in legatura cu acestia. De asemenea, identificarea faptuitorilor si a participantilor are importanta pentru stabilirea e acta a raspunderii penale ce revine fiecarui coautor sau complice, in functie de contributia avuta la savarsirea faptei. + alta problema ce revine cercetarii criminalistice este aceea de determinare concreta a bunurilor mobile luate din posesia sau detentia unei persoane. De rezolvarea acestei probleme depinde atat in cadrarea faptei in prevederile art.$11 Cp, cat si stabilirea calitatii, cantitatii si valorii bunurilor furate, in vederea estimarii cuantumului pre!udiciului cauzat si a recuperarii sale. De asemenea, stabilirea e acta a locului si momentului savarsirii faptei are semnificatii !uridice multiple. De e emplu6 in functie de locul din care s-au sustras - loc public sau mi!loc de trasport., talharia este simpla sau calificata iar determinarea momentului savarsirii are o mare importanta deoarece comiterea faptei in timpul noptii sau in timpul unei calamitati , conduce la incadrarea acesteia in forma agravata din art.$11, alin.$. In cursul cercetarii trebuie sa se stabileasca si urmarile faptei savarsite. In primul rand, trebuie avut in vedere daca a survenit vreuna din consecintele care duc la agravarea raspunderii penale, cum ar fi vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, moartea precum si legatura de cauzalitate intre talharie si urmarile aratate.

5rebuie sa se stabileasca si eventualele urmari care atrag raspunderea penala pentru savarsirea si a altor infractiuni6 ultra!, distrugere, lipsire de libertate in mod ilegal, aflate in concurs cu cea de talharie. 5inandu-se cont de conditiile in care se desfasoara activitatea ilicita, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca talharia a fost sau nu savarsita in concurs cu alte infractiuni.Problema prezinta importanta, dat fiind faptul ca practica !udiciara ofera suficiente cazuri cand, in afara talhariei, se savarsesc si alte infractiuni. In astfel de situatii, in Planul de urmarire penala trebuie sa fie prevazute problemele de lamurit si activitatile specifice pentru administrarea probatoriilor, in vedere e tinderii cercetarilor cu privire la toate infractiunile concurente savarsite. + ultima problema care trebuie rezolvata, in cazul cercetarii, este aceea cu privire la cauzele, conditiile si impre!urarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii si masurile de prevenire ce se impun a fi luate. Printre activitatile care se intreprind in scopul aratat, se inscriu6 ascultarea partii vatamate, cercetarea la fata locului, dispunerea constatarilor medico-legale si a constatarilor tehnico-stiintifice,efectuarea perchezitiilor, prezentarea pentru recunoastere, ascultarea martorilor, ascultarea invinuitilor sau inculpatilor,reconstituirea.-4.

I% 8+C D# I%CD#I#R#

Infractiunea de talharie face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului, fiind din punctul de vedere al pericolului social, al modalitatilor de savarsire una dintre gravele infractiuni ale Codului Penal. 5alharia aduce o grava atingere nu numai patrimoniului persoanei vatamate, ci si integritatii corporale, sanatatii sau vietii acesteia.Astfel datorita faptului ca faptuitorul nu ezita sa foloseasca orice mi!loace pentru a intra in posesia bunului vizat, mergand pana la a-i pricinui moartea, aceasta fapta este pedepsita mai aspru de legea penala. Datorita acestei importante a infractiuii de talharie in lucrarea de fata, am incercat sa punem cat mai bine in evidenta toate aspectele legate de e istenta unei asemenea infractiuni, dorind totodata, sa realizam o analiza cat mai comple a a partilor componente ale infractiunii.