Drept roman -curs 2La cursul de drept privat roman nu vom studia intregul drept roman ci numai dreptul

privat roman deoarece dreptul privat este domeniul in care romanii au dat masura spriritului lor creator.Dreptul privat este domeniul in care romanii au creat concepte,principii si institutii care se aplica si astazi.Fireste,romanii,au avut reprezentarea distinctiei dintre dreptul public si dreptul privat dar, nu au teoretizat aceasta distinctie.Abia la sf. sec 2 d. HR marele jurist consult Ulpian a formulat criteriul pe baza caruia putem distinge intre dreptul public si dreptul privat.Potrivit lui Ulpian - publicum ius est cvod ad statum rei romane spectat privatum cvod ad singulorum utilitatem dreptul public este acela care se refera la organizarea statului iar dreptul privat este acela care se refera la interesele fiecaruia.Aceasta def. Este criticabila deoarece in conceptia lui Ulpian ar exista anumite norme de drept care exprima interesei generale ale societatii alaturi de alte norme de drept care exprima interesele fiecaruia.In realitate, toate normele dreptului,fara exceptie,dau expresie unor interese generale ale societatii.Nu exista norme de drept care sa exprime interese individuale.Iata de ce criteriul de distinctie intre dreptul public si dreptul privat este altul criteriul sferei de reglementare juridica intrucat normele dreptului public reglementeaza anumite categorii de relatii sociale,iar normele dreptului privat reglementeaza alte categorii de relatii sociale;astfel,normele dreptului public reglementeaza relatiile sociale care se formeaza in legatura cu organizarea statului,precum si relatiile dintre stat si cetateni; pe cand normele dreptului privat reglementeaza statutul juridic al persoanelor,relatiile dintre persoane cu un continut patrimonial(este patrimonial tot ceea ce poate fi apreciat in bani) precum si relatiile care se formeaza intre persoane cu ocazia judecarii proceselor private(se numesc private acele procese care au un obiect patrimonial).Fata de aceste precizari dreptul privat roman cuprinde ansamblul notmelor juridice instituite/sactionate de statul roman,norme care reglementeaza statutul juridic al persoanelor,relatiile dintre persoane,cu un continut patrimonial,precum si relatiile care se formeaza intre persoane cu ocazia solutionarii proceselor private. II Structura cursului.Cursul de drept roman privat cuprinde o introducere urmata de 3 parti : 1.Izvoarele dreptului privat roman 2.Procedura civila romana 3.Dreptul civil roman 1.In unele manuale procedura civila este plasata la sfarsit,dupa dreptul civil.Vom studia procedura civila inaintea dreptului civil;intrucat dreptul civil roman a evoluat pe cale proceduala ,astfel incat intelegerea dreptului civil este conditionata de cunoasterea procedurii civile.Vom studia formele de exprimare a normelor dreptului privat roman care sunt denumite izvoare si sunt in nr. de 6 : Obiceiul,legea,edictele magistratiilor,juristprudenta,senatusconsultele,si constitutiunile imperiale.Vom pune accentul pe edictele magistratilor si pe jurist prudenta,intrucat dreptul civil roman a evoluat sub influenta mijloacelor proceduale create de magistratii judiciari precum si sub influenta cercetarii stiintifice a jurist consultilor pe care o denumim jurist prudenta.

2.Vom studia ansamblul normelor juridice care reglementeaza desfasurarea proceselor private in cadrul celor 3 sisteme procesuale pe care le.au creat romanii.Procedura legii sactiunilor care s.a aplicat in epoca veche,procedura formulara care s.a aplicat in epoca clasica si procedura extraordinara care s0a aplicat in epoca postclasica. 3.Ocupa locul central in economia cursului si la randul ei cunoaste o impartire in 4 parti : Persoane,bunuri,succesiuni si obligatiuni. La materia persoanelor vom studia statutul juridic al diverselor categorii de persoane,organizarea familiei romane si procedeele juridice prin care romanii au asigurat protectia incapabililor de fapt. La materia bunurilor vom analiza fizionomia celor 3 titluri juridice prin intermediul carora persoanele exercita stapanirea asupra lucrurilor si anume posesiunea,detentiunea si proprietatea. La materia succesiunilor vom studia acele norme juridice care reglementeaza transmiterea patrimoniului,de la difunct catre mostenitorii sai in cadrul celor 3 sisteme succesorale romane.Succesiunea legala,testamentara sis succesiunea deferita contra testamentului. La materia obligatiilor aceasta prezinta o importanta deosebita in 1 rand pentru ca obligatiile sunt oglinda juridica a economiei de schimb,iar economia de schimb romana a cunoscut o dezvoltare fara precedent ; si in al2lea rand pentru ca in materia obligatiilor romanii au creat procedee,principii si institutii care se aplica si astazi fara adaptari/modificari.La randul ei,materia obligatiilor cuprinde 2 parti : PARTEA GENERALA / TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR si PARTEA SPECIALA / IZVOARELE OBLIGATIILOR. La Partea Generala vom studia acele reguli care sunt comune pentru toate izvoarele de obligatii. La Partea Speciala vom studia fiecare izvor de obligatii in parte.

III .Importanta dreptului privat roman Problema importantei dreptului privat roman s.a pus inca din epoca renasterii deoarece dreptul privat roman a supravietuit societatii care l-a creat si s-a aplicat atat in Ev.Mediu cat si in Ep.Moderna spre deosebire de celelalte sisteme de drept ale antichitatii,care au ramas simple documente arheologice,in sensul ca ele nu au fost preluate si prin urmare nu prezinta o importanta istorica ci numai o importanta de ordin cultural.Acest fenomen de vitalitatecu totul exceptionala a fost explicat de cercetatori fie prin factori de natura obiectiva (viata economica) fie prin factori de natura subiectiva inclusiv de ordin psihologic.Fapt este ca dreptul privat roman s.a dovedit a fi expresia juridica generala si abstracta a relatiilor dintr.o societate care se intemeiaza pe proprietatea privata si pe economia de schimb astfel incat orice societate care cunoaste proprietatea privata si economia de schimb gaseste gata elaborate in dreptul privat roman toate procedeele juridice necesare in vederea reglementarii acelor relatii.Dreptul privat roman este un intreg ?? de verificare a doctrinelor cu privire la aparitia si evolutia fenemenului juridic deoarece societatea nu este o masa amorfa,ci un sistem format din mai multe componente intre care si componenta juridica.Toate aceste componente se influenteaza reciproc,ele se afla intr.o relatie de interconditionare,iar studiul dreptului privat roman ne ofera prilejul sa urmarim dialectica

relatiilor dintre componenta juridica si celelalte componente ale sistemului social.In al3lea rand,romanii sunt aceia care pentru 1 oara in istoria lumii au creat un sistem de concepte,un sistem rezervat exprimarii ideilor juridice.Toate aceste componente sunt denumite ALFABETUL DREPTULUI, LIMBAJUL DREPTULUI / TERMENOLOGIA JURIDICA.Prin intermediul acestor concepte pot fi exprimate cele mai diverse si cele mai abstracte idei juridice,caci romanii au creat un criteriu de ordin formal,de ordin lingvistic,pe baza caruia putem distinge intre ceea ce este juridic si ceea ce este nejuridic;pe cand celelalte popoare ale antichitatii nu au putut crea un asemenea limbaj,o asemenea termenologie,iar consecinta a fost ca acele popoare nu au putut face distinctie intre normele dreptului,religioase si normele de morala.Pentru noi romanii dreptul privat roman prezinta o importanta speciala intrucat dreptul romanesc s-a format si a evoluat sub influenta dreptului privat roman iar in cadrul acestei evolutii distingem 3 momente importante : 1.momentul formarii legii tarii pe fondul juridic daco-roman 2.momentul elaborarii dreptului feudal romanesc scris 3.momentul elaborarii operei legislative a lui AL.I.Cuza In legatura cu primul moment trebuie sa retinem ca in Dacia Romana a avut loc un proces de impletire pana la contopire intre dreptul geto-dac si dreptul privat roman.Prin aceasta sinteza a luat nastere un nou sistem de drept pe care il denumim DREPTUL DACOROMAN.Mai tarziu,in Ep.Feudalismului timpuriu,adica intre sec. 10-14 pe acest font juridic s-a format LEGEA TARII / DREPTUL FEUDAL ROMANESC NESCRIS.Facand cercetari comparative intre institutiile legii tarii si institutiile dreptului privat roman specialistii au constatat o serie de asemanari si de elemente comune care se explica prin faptul ca elementele dreptului privat roman au ajuns in legea tarii prin intermediul dreptului daco-roman care se afla la temelia sa.Incepand din sec.15 au fost elaborate legiuirilefeudale romanesti scrise denumite PRAVILE.Toate acele pravile s-au inspirat din dreptul bizantin,iar dreptul bizantin nu este altceva decat dreptul roman din vremea imparatului Justinian adaptat la realitatile societatii feudale bizantine ; de aceea se afirma ca pravilele noastre au receptat/preluat influenta dreptului roman nu pe cale directa ci prin filiera bizantina ; iar in vremea lui AL.I.Cuza s-a elaborat o uriasa opera legislativa prin care s-au pus bazele sistemului de drept romanesc modern.In centrul acestei opere legislative se afla Codul Civil AL.I.Intaiul care a fost elaborat prin preluarea conceptelor si principiilor juridice romane din materia obligatiilor in forma pura,adica fara adaptari si fara modificari.

IV .Diviziunile dreptului privat roman Asa cum dreptul roman in ansamblul sau se divide in drept public si drept privat,la randul lui,dreptul privat roman cunoaste o structurare pe 3 ramuri distincte : Dreptul Civil / Ius Civile , Dreptul Gintilor / Ius Gentium , Dreptul natural / Ius Nature. Conceptul de drept civil este utilizat in textele juridice romane cu 3 sensuri : in 1 sens (cel mai vechi) dreptul civil cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile ditre cetatenii romani si intrucat cetatenii romani erau numiti CVIRITI ,dreptul civil mai este denumit in unele este si DREPTUL CVIRITILOR / DREPTUL CVIRITAR ,adica dreptul cetatenilor romani.Actele juridice incheiate in conformitate cu dreptul civil presupuneau respectarea unor conditii de forma extrem de complicate,iar formalismul dreptului civil se explica in 1 rand prin faptul ca vechii romani nu aveau experienta vietii juridice ca toate popoarele tinere si

de aceea aceste conditii de forma aveau menirea de a sublinia gravitatea efectelor/actelor juridice.In al2lea rand,romanii au conditionat incheierea actelor juridice de respectarea unor forme solemne pentru ca acele acte sa nu fie accesibile si strainilor.De altfel,in epoca foarte veche nici nu erau posibile relatii juridice intre cetateni si straini pentru ca la acea epoca se aplica principiul conform caruia orice strain venit la Roma cadea automat in sclavie.Cu timpul insa,odata cu dezvoltarea economiei de schimb,a comertului,romanii au inceput sa.i tolereze pe straini mai intai in calitate de oaspeti si de clienti.Incepand din sec.3 I.Hr. locuitorii cetatilor care aveau tratae de aliantacu romanii puteau sa vina la Roma fara a cadea in sclavie si erau denumiti PEREGRINI ; insa , relatiile juridice dintre cetateni si peregrini nu erau reglementate de normele dreptului civil ci de normele dreptului gintilor.In al2lea sens(mai recent) dreptul civil se confunda cu activitatea de cercetare stiintifica a jurist consultilor pe care o denumim JURISTPRUDENTA.In al3lea rand,dreptul civil cuprinde intregul drept privat roman cu exceptia dreptului pretorian care a fost creat de magistratii judiciari denumiti PRETORI prin utilizarea unor mijloace proceduale.Conceptul de drept al gentilor este si el utilizat cu 3 sensuri : In primul sens dreptul gintilor cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetateni si peregrini si intrucat dreptul gintilor s.a format in legatura cu dezvoltarea economiei de schimb,actele sale,actele de drept al gentilor nu presupun respectarea unor conditii de forma caci de regula ele se incheiau prin simpla manifestare de vointa a partilor si de aceea juristconsultii clasici spuneau ca aparitia dreptului gintilor a marcat momentul maximei abstractizari a gandirii juridice romane fata de avantajele pe care le prezinta ; cu timpul dreptul gintilor a preluat functiile dreptului civil in sensul ca cele mai multe operatiuni juridice se realizau prin acte de drept al gintilor iar in vremea lui Justinian dreptul gintilor a devenit un drept general confundandu-se cu intregul drept privat roman.