Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS :
CAP. I: REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE
INVESTIGARE A SCENEI INFRACŢIUNII ...........................1
1. Aspecte introductive referitoare la cercetarea la faţa locului
în general .................................................................................1
2. Particularităţile cercetării la faţa locului în cazul infracţiunilor
de omor.....................................................................................7
2.1. Cercetarea la faţa locului în faza statică........................10
a) Operaţiuni de conservare a câmpului infracţional........13
1. Luarea tuturor măsurilor de conservare a întregului cămp
infracţional.........................................................................13
2.
3. Limitarea
Limitarea accesului
contactuluipersoanelor în zonă............................13
terţilor cu obiectele existente în
cămpul infracţional............................................................14
b) Examinarea victimei şi constatarea morţii....................14
c) Examinarea câmpului infracţional ...............................16
d) Stabilirea eventualelor modificări survenite în câmpul
infracţional ..................................................................17
e) Selecţionarea martorilor asistenţi .................................18
f) Obţinerea unor date referitoare la victimă, faptă,
martori .........................................................................20
2.2. Cercetarea la faţa locului în fază dinamică.................21
a) Examinarea cadavrului ................................................22
b) Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor ...................26
c) Clarificarea împrejurărilor negative .............................35
CAP. II: PARTICULARITĂŢILE CERCETĂRII INFRAC-
ŢIUNILOR DE OMOR ÎN FUNCŢIE DE MIJLOACELE ŞI
PROCEDEELE FOLOSITE DE FĂPTUITOR PENTRU SU
-PRIMAREA VIEŢII
VICTIMEI ..............................................37
1. Omorul săvârşit cu armele albe şi corpuri contondente .........37
2. Omorul săvârşit prin asfixie ...................................................40
2.1. Spânzurarea .....................................................................42
2.2. Strangularea ....................................................................47
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 1/92
2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 2/92
CAPITOLUL I
REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE A
SCENEI INFRACŢIUNII
1.Aspecte introductive care se referă la cercetarea la faţa locului
în general
Fără îndoială cercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile ce
contribuie în mod substanţial la realizarea scopului procesului penal. 1 În
accepţiunea legii procesuale penale, cercetarea la faţa locului constituie tot
un procedeu probatoriu ce serveşte la adinistrarea sau la aflarea unor
mijloace de probă.2
Astfel,
de tactică cercetarea la
criminalistică al faţa
căreilocului
obiect constituie activitatea
îl constituie procedurală
perceperea şi
nemijlocită
a locului unde s-a săvârşit o faptă de natură penală, căutarea,
descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea şi examinarea mijloacelor de
probă, inclusiv precizarea poziţiei şi stării acestora.3
Legat de accepţiunea expresiei, faţa locului trebuie făcute anumite
sublinieri. Legea procesual penală nu precizează expres, în nici una din
dispoziţiile sale, înţelesul acestei expresii, definind în schimb noţiunea de
„locul săvârşirii infracţiunii”.
Astfel, prin „locul săvârşirii infracţiunii”se înţelege, locul unde s-a
desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a
produs rezultatul acesteia,4 dar şi locurile unde s-au descoperit urmele
acesteia, ori în care s-au extins urmările ei. Astfel, în noţiunea „de loc al
săvârşirii faptei” vor intra :
- porţiunea de teren sau încăperea în care s-a săvârşit în mod concret
infracţiunea;
- porţiunile de teren învecinate, în care au avut loc diferite acţiuni
infracţionale pregătitoare;
- porţiunea de teren sau încăperea în care s-au descoperit rezultatele
infracţiunii cercetate;
________________________
1
V. Bercheşan – Mijloacele auxiliare de Probă şi Procedeele de probaţiune, în Cercetarea Penală,
Editura şi Tipografia „ICAR”, Bucureşti, 2002 pag. 251 cu referire la V. Bercheşan, C.Pletea, I.E.Sandu –
Cercetarea la faţa locului, în Tratat de Tactică criminalistică, Editura „Carpaţi”, Craiova, 1992, pag.26:
2
V. Dongoroz şi colectiv – Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penalăromân, vol.II, Partea
specială, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1975, pag. 169;
3
V. Bercheşan – Mijloacele Auxiliare de Probă şi procedeele de probaţiune, în Cercetarea Penală,
Editura şi Tipografia „ICAR”, Bucureşti, 2002, pag. 251;
3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 3/92
4
Codul de procedură penală al României , art. 30, alin. 4.
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
- căile de acces şi de îndepărtare de la locul săvârşirii faptei. 1
De exemplu, în cazul infracţiunilor comise cu arme de foc, locul
fapteis-a
care cuprinde: locul în care
tras, locul carevictima
a fost agăsit
fost surprinsă
cadavrul, de glonţ, locul
precum din
şi orice
porţiune de teren dintre aceste puncte menţionate, dacă se găsesc
urme ale faptei săvârşite. Desigur că, în foarte multe cazuri, locurile
amintite sus atât de apropiate unul de altul încât toate formează un
spaţiu omogen, dar se poate ca între ele să fie şi distanţe chiar foarte
mari.2
Scopul cercetării la faţa locului, dedus din conţinutul noţiunii, ar
putea fi rezumat astfel:
- cercetarea la faţa locului permite examinarea criminalistică ;
- această activitate oferă posibilitatea căutării, relevării, fixării, ridicării şi
interpretării urmelor şi mijloacelor materiale de probă, inclusiv fixarea
acestora din punct de vedere procesual;
- rezultatele obţinute prin examinarea locului unde s-a comis infracţiunea
constituie punctul de plecare în elaborarea versiunilor de urmărire penală, cu
privire la natura infracţiunii, făptuitorii, condiţii de loc şi timp şi scopul
activităţii infracţionale;
- cercetarea la faţa locului contribuie la stabilirea cauzelor, condiţiilor şi
împrejurărilor care au determinat ori favorizat săvârşirea infracţiunii, cu
efect pe linia prevenirii comiterii pe viitor a unor fapte similare.3
Importanţa acestui act procedural este relevată prin obiectul său
complex fixat în dispoziţiile art. 129 alin. 1 din Codul de Procedură Penală,
unde se arată că se poate efectua această activitate când este necesar să se
facă constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii, să se
descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se stabilească poziţia şi
starea mijloacelor de probă şi împrejurările în care infracţiunea a fost
săvârşită. De asemenea,importanţa cercetării la faţa locului rezidă în aceea
că organul de cercetare penală percepe nemijlocit împrejurările în care a
acţionat făptuitorul, obiectele de care s-a folosit în săvârşirea infracţiunii,
obiecteleape
părăsire care acesta
locului unde ale-a
fostatins în câmpul
comisă infracţional,
fapta. Atât literaturacăile de acces şicât
de specialitate, de
şi practica judiciară consideră cercetarea la faţa locului ca fiind condiţia de
bază şi punctul de plecare în investigarea criminalistică a infracţiunilor.
________________________
1
C. Suciu – Cercetarea locului săvârşirii faptei, în Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972, pag. 503;
2
I. Mircea – Cercetarea la faţa locului, în Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1978, pag. 148;
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 4/92
Editura şi Tipografia „ICAR” , Bucureşti, 2002, pag. 252 cu referire la V. Bercheşan, C. Pletea, I.E.Sandu –
Cercetarea la faăţa locului, în Tratat de Tactică criminalistică, Editura „Carpaţi”, Craiova, 1992, pag. 20;
_____________ Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor __________________
Alteori, cercetarea la faţa locului constituie singura modalitate de
obţinere a probelor în faza iniţială a investigării.1Prin prisma celor arătate,
cercetarea la faţa locului se dovedeşte a fi o activitate complexă desfăşurată
de organele de urmărire penală.
În faza de urmărire penală, cercetarea la faţa locului este dispusă
printr-o rezoluţie motivată a organului de urmărire penală, de regulă, după
începerea urmăririi penale. Cercetarea se efectuează în prezenţa martorilor
asistenţi, afară de cazul când aceasta nu este posibil. De asemenea,
cercetarea la faţa locului se face în prezenţa părţilor, atunci când este
necesar, iar, o eventuală participare a părţilor legal citate nefiind de natură să
împiedice efectuarea cercetării.2
În vederea garantării exercitării dreptului la apărare în cazul
învinuitului sau inculpatului reţinut sau arestat, legea a înscris posibilitatea
aducerii acestuia la cercetare; în situaţia în care nu poate fi adus, organul de
urmărire penală are obligaţia să-i pună în vedere că are dreptul să fie
reprezentat şi îi asigură, la cerere, reprezentarea. 3
De asemenea, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să
asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, deci şi la cercetarea la
faţa locului.Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire
penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunoştinţat de data şi ora
4
efectuării actului.
În faza de judecată, cercetarea la faţa locului este dispusă de către
instanţă, printr-o încheiere,după începerea cercetării judecătoreşti.Potrivit
art.129alin.4din Codul deProcedură Penală, instanţa de judecată
efectuează în unele cazuri cercetarea la faţa locului cu citarea părţilor şi în
prezenţa procurorului, când participarea acestuia la judecată este
obligatorie.
Între procedura cercetării la faţa locului efectuată de către organele de
urmărire penală şi cea efectuată de către instanţa de judecată pot fi sesizate
unele aspecte diferenţiale, şi anume: în timp ce organele de urmărire penală
încunoştiinţează părţile, instanţa le citează; în cazul efectuării cercetării la
faţa locului de către instanţă, participarea procurorului este obligatorie,
dacă şi participarea la judecată este obligatorie, în timp ce, în cazul
________________________
1
V. Bercheşan – Mijloacele Auxiliare de Probă şi Procedeele de probaţiune, în Cercetarea Penală,
Editura şi Tipografia „ICAR” , Bucureşti, 2002, pag. 252 cu referire la C. Aioniţoaie, Tactica cercetării la
faţa locului, în Curs de criminalistică, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” , Bucureşti, 1985, pag. 2;
2
Codul de procedură penală al României – art. 129 alin. 2
5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 5/92
3
Codul de procedură penală al României – art. 129 alin. 3; I. Neagu – Tratat de procedură penală,
Editura Pro, Bucureşti , 1997, pag. 294
4
Codul de procedură penală al României – art. 172 alin. 1 ; Em. Stancu – Cercetarea la faţa locului – în
Tratat de Criminalistică, Editura „Universul Juridic” , Bucureşti, 2002, pag. 308
______________ Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor __________________
efectuării cercetării la faţa locului de către organele de cercetare penală,
procurorul poate să nu fie prezent. 1
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a cercetării la faţa locului,
organul judiciar care efectuează această activitate poate interzice persoanelor
care se află ori vin la locul unde se efectuează cercetarea să comunice între
ele sau cu alte persoane, ori să plece înainte de terminarea cercetării. 2
Această dispoziţie a legii se justifică prin aceea că discuţiile între anumite
persoane prezente la această activitate ar putea influenţa, într-un mod sau
altul, desfăşurarea cercetării, ca şi martorii prezenţi.
Cercetarea locului săvârşirii faptei este o acţiune imediată a urmăririi
penale, trebuind să se efectueze fără nici o întârziere şi cât mai complet,căci
repetarea ei, deşi posibilă, nu dă întotdeauna rezultate satisfăcătoare.3
În marea majoritate a cazurilor, cercetarea locului săvârşirii faptei este
o activitate obligatorie, dar, îndeosebi, nu poate lipsi în cercetarea :
omorului, a incendiilor, a spargerilor, a accidentelor de muncă sau de
circulaţie şi , în general, în toate cazurile în care este necesar să se facă
constatări cu privire la situaţia locului faptei. Cu alte cuvinte, cercetarea
locului faptei se face cu dublu scop , şi anume, pe de o parte, de a cunoaşte
nemijlocit „ambianţa generală” a infracţiunii cercetate sau în curs de
infracţiunii,
judecată, iarpentru
pe de aaltăcunoaşte
parte, pentru a descoperi,
împrejurările ridica
acesteia şi aşi demasca
fixa urmele pe
infractor.
Cercetarea locului săvârşirii faptei face parte din activităţile iniţiale de
anchetă, pornite imediat ce s-a aflat de săvârşirea unei infracţiuni. Totuşi
sunt cazuri când cercetarea locului faptei se face cu o anumită întârziere, fie
că infracţiunea a rămas în timp nedescoperită, fie că nu s-a cunoscut de la
început care este într-adevăr locul principal al săvârşirii faptei. În cazurile
când cercetarea locului faptei se face cu o oarecare întârziere, va trebui să
se ţină seama de toate modificările ce au putut să opereze între timp asupra
urmelor infracţiunii : în măsura în care ele mai pot fi descoperite, vor trebui
interpretate ţinând seama de aceste transformări.
În cercetarea locului săvârşirii faptei se va ţine seama de următoarele
reguli tactice cu caracter general, aplicabile în întreaga cercetare, astfel încât
să se ajungă la scopul propus:
________________________
1
I. Neagu – Tratat de procedură penală, Editura „Pro” , Bucureşti , 1997, pag. 294;
6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 6/92
2
Codul de procedură penală al României – art. 129 alin. 5 ; I. Neagu – Tratat de procedură penală,
Editura „Pro”, Bucureşti , 1999, pag. 294-295;
3
C. Suciu – Cercetarea locului săvârşirii faptei, în Criminalistică, , Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972, pag. 503.
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
7
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 7/92
8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 8/92
a obiectelor examinate şi a celor ridicate, a poziţiei şi stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel
încât acestea să fie redactate cu precizie şi pe cât posibil cu dimensiunile respective”;
2
Em. Stancu – Fixarea integrală şi obiectivă a rezultatelor cercetării – în Tratat de Criminalistică,
Editura „Universul Juridic”, Bucureşti, 2002, pag. 316;
3
I. Mircea – Procesul-verbal de cercetare la faţa locului, în Criminalistică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1978, pag. 151;
4
Em. Stancu
Editura – Fixarea
„Universul integrală
Juridic”, şi obiectivă
Bucureşti, a rezultatelor
2002,pag. cercetării
316 cu referire – înLambert,
la Loius Tratat de„ Formulaire
Criminalistică,
des
officiers de police judiciere”, Librairir generale de droit et jurisprudence, Paris, 1979, pag. 49 şi urm.;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
- data şi locul unde este încheiat;
- numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie;
- descrierea amănunţită a celor constatate, precum şi a măsurilor luate;
- numele, prenumele, ocupaţia şi adresa persoanelor la care se referă
procesul-verbal, obiecţiile şi explicaţiile acestora;
- menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale.1
Procesul-verbal de cercetare la faţa locului cuprinde trei părţi:
preambulul, partea descriptivă şi încheierea.
În partea introductivă sau preambul se arată partea cercetată, data
comiterii ei, locul şi data, cu menţiunea orei când începe cercetarea, satarea
atmosferică şi a locului faptei, delimitarea precisă a acestuia, organul de
urmărire penală care conduce cercetarea, numele, prenumele, calitatea în
care participă, ocupaţia şi adresa persoanelor participante.
Partea descriptivă cuprinde desfăşurarea cercetării, mijloacele
utilizate, metodele aplicate, urmele descoperite, metodele şi mijloacele de
fixare şi ambalare
fotografiilor a şi
executate probelor materiale.
ce anume Se fiecare
reprezintă menţionează numărul
fotografie de
în parte,
schiţele şi desenele întocmite. Toate acestea se ataşează la procesul-verbal
respectiv şi reprezintă părţi componente ale acestuia.
În partea finală (încheierea) se menţionează ora când s-a terminat
cercetarea la faţa locului şi cum anume a decurs toată operaţiunea cercetării
respective.2 Pe fiecare pagină şi la sfârşit, procesul verbal se semnează de
către organul de urmărire penală precum şi de martorii asistenţi şi de către
persoanele la care se referă procesul verbal.Dacă vreuna din aceste persoane
nu poate sau refuză să semneze, se face menţiunea despre aceasta.3
Consemnările se vor limita strict la constatările făcute direct de
organul de urmărire penală în timpul cercetării, iar nu la aspecte inexistente
în acel moment.
9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 9/92
fapte din criminalitatea contra persoanei. Cum rezultă chiar din denumirea
ce li s-a dat în lege, infracţiunile de acest fel au ca obiect juridic dreptul la
viaţă al fiinţei umane.1 Obiectul infracţiunilor contra vieţii este relaţia
socială ocrotită de lege şi care asigură dreptul la viaţă, ca un drept absolut.
Legea apreciază viaţa, în primul rând ca o relaţie socială, fapt ce are o
deosebită importanţă în abordarea priblematicii sale medico-legale.
Astăzi, toate legislaţiile şi normele etice, ca un principiu de etică
universal valabil, dar realizabil în raport de societate, ocrotesc viaţa
începând de la concepţie, din uter, în timpul naşterii ca şi în perioadele
agonale.2
În legislaţia noastră, infracţiunea de omucidere va întruni trei elemente:
- pericolul social dedus din caracterul acţiunii sau inacţiunii (aspectul ei
material) cachirurgicală
intervenţia şi din pericolul
nu ausocial al valorilor sociale încălcate (sinuciderea,
pericol);
- vinovăţia (aspectul subiectiv al infracţiunii) ca act de conştiinţă şi voinţă ce
clasifică infracţiunile în infracţiuni cu intenţie (directă sau indirectă), din
culpă (cu neglijenţă sau cu uşurinţă) şi mixte (praeterintenţionate);
- fapta să fie incriminată de lege (nullum crimen sine lege).
Potrivit legislaţiei penale în vigoare infracţiunea de omor constă în
uciderea unei persoane.3 Într-o exprimare ceva mai cuprinzătoare, omorul ar
putea fi definit ca „fapta persoanei care, cu intenţie, ucide o altă persoană”. 4
Omorul ce exprimă suprimarea vieţii unei alte persoane prin mijloace
violente poate fi simplu, în calificarea căruia, din punct de vedere juridic, nu
interesează starea de sănătate a persoanei sau mijloacele utilizate. Va fi o
infracţiune de omor, actul de suprimare a vieţii pe parcursul delimitat de la
realizarea actului naşterii până la instalarea morţii reale, prin mijloace apte
de a-l produce, idonee şi nu imaginare sau prin mijloace banale (lovituri
uşoare), dacă agresorul cunoştea factorii conexi ce pot interveni în
producerea morţii (stările patologice premorbide).5
10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 10/92
________________________
1
I. Gheorghiu-Brădet – Infracţiuni contra vieţii, în Drept penal român – partea specială, vol. I, Editura
„Europa Nova”, Bucureşti, 1993, pag.72;
2
Ghe.Scripcaru şi M.Terbancea – Probleme medico-legale ale morţilor violente, în Patologie Medico-
Legală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978, pag. 153;
3
Codul penal al României – art. 174 alin. 1;
4
Ghe.Nistoreanu ş.a. – Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii, în Drept Penal-partea
specială, Editura „Continent” XXI, Bucureşti, 1978, pag. 91;
5
Ghe.Scripcaru şi M.Terbancea – Probleme medico-legale ale morţilor violente, în Patologie Medico-
Legală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978, pag. 153
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
Acţiunea de ucidere poate fi realizată de multe ori în forme şi cu
mijloace violente (prin împuşcare, înjunghiere), cât şi în forme neviolente
(suprimare, otrăvire).
Omorul calificat este fapta persoanei care săvârşeşte un omor în
anumite împrejurări grave prevăzute de lege ce au caracterul unor
circumstanţe agravante (cu premeditare, din interes material, asupra soţului
sau unei rude apropiate), în starea de neputinţă a victimei de a se apăra, prin
mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane – de exemplu explozia
unei clădiri - ,în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice
ale victimei, omorul comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul
de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse, pentru a
înlesni sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni, precum şi omorul săvârşit în
public.1 Această faptă prezintă un grad de pericol social mai ridicat faţă de
infracţiunea de omor simplu, ceea ce explică incriminarea sa prin dispoziţii
separate şi sancţiunea
Varianta de tipmai severă.
a omuciderii, omorul deosebit de grav constă în
uciderea cu intenţie a unei persoane în împrejurări care imprimă faptei un
grad şi mai sporit de pericol social. Astfel, omorul săvârşit prin cruzimi
multiple, asupra a două sau mai multe persoane, comis de către o persoană
care a mai săvârşit un omor, pentru a săvârşi sau ascunde săvârşirea unei
tâlhării sau piraterii, asupra unei femei gravide, sau asupra unui magistrat,
poliţist, jandarm ori asupra unui militar, în timpul sau în legătură cu
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,2 justifică
aplicarea de către instanţa competentă a celor mai severe sancţiuni de drept
penal. Omorul prin cruzimi rezultă din mijloacele utilizate (ce provoacă
chinuri), din împrejurările ce dovedesc ferocitatea (de exemplu, violenţa
asupra copilului în faţa mamei), ca şi din personalitatea agresorului (psihopat
malign, cinic).3
Omuciderea are ca obiect juridic relaţia socială care ocroteşte viaţa şi
ca obiect material, corpul victimei infracţiunii. Gravitatea omorului diferă cu
11
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 11/92
12
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 12/92
victimeiformării
scopul (dacă este
uneicazul) şi, asupra
imagini în general, a întregului
naturii ansamblu şialmodului
faptei, momentului locului, în
1
care s-ar fi putut desfăşura.
În această fază interesează aspectul de ansamblu al locului săvârşirii
faptei, poziţiile relative ale diferitelor urme şi obiecte, căile de acces; se
măsoară distanţele dintre diferitele obiecte ale infracţiunii, între diferitele
urme ale acesteia, se execută fotografiile-schiţă, fotografiile obiectelor
principale de la locul faptei şi se fac măsurătorile fotografice
tridimensionale. În orice împrejurare în care la faţa locului se găseşte un
cadavru, indiferent de cauza şi natura morţii (omucidere, sinucidere,
accident), se impune efectuarea de fotografii pentru redarea poziţiei
corpului, a stării îmbrăcămintei, a leziunilor vizibile în acel moment, a
distanţei şi raportului de poziţie cu obiectele din apropiere.
Regula generală este aceea potricit căreia, în ipoteza morţii violente,
cadavrele să fie fotografiate în poziţia şi starea în care au fost găsite,
nefiind permisă nici o modificare.
Potrivit acestei reguli generale, se va efectua o fotografie cu aparatul
dispus deasupra cadavrului, într-o poziţie pe plan paralelă, care să permită
fixarea imaginii întregului corp; totodată, se vor efectua mai multe fotografii
13
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 13/92
14
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 14/92
fixa unSelocvaspecial
interzice fumatul
pentru fumat.în timpul cercetării locului faptei, sau se va
Nu se va comenta cu glas tare rezultatele cercetării, pentru a nu
________________________
1
C.Suciu – Etapele cercetării locului săvârşirii faptei, în Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972, pag. 511;
15
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 15/92
16
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 16/92
17
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 17/92
18
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 18/92
19
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 19/92
20
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 20/92
21
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 21/92
se speţă,
în materializează
cercetarearezultatele obţinutefaptei
locului săvârşirii în urma efectuării actului procedural –
– astfel:
- în procesul-verbal se consemnează numele, prenumele, vârsta, profesia,
locul de muncă, adresa şi alte date de identitate6;
________________________
1
Codul de procedură penală al României – art. 129 alin. 2;
2
Idem – art. 92 alin. 1;
3
C.Suciu – Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1972, pag. 509;
4
V.Dongoroz şi colectiv – Explicaţii Teoretice ale Codului de Procedură Penală al României, pag. 222;
5
Şi de alţi participanţi la efectuarea actului procedural;
6
Codul de procedură penală al României – art. 91 alin 1, lit „a” – „c” şi art. 93;
22
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 22/92
23
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 23/92
24
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 24/92
25
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 25/92
26
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 26/92
27
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 27/92
sigur şi mai
cadavrul precoce
este semnîn
descoperit depoziţia
moarte de
reală . De exemplu,
decubit dacăfaţa
ventral (cu la faţa locului
în jos), iar
lividităţile cadaverice se găsesc pe partea dorsală, este evident faptul că ne
aflăm în faţa unei schimbări a poziţiei cadavrului de circa 12 ore după deces.
b) Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor
În sensul larg al noţiunii de „urmă a infracţiunii” se înţelege orice
modificare intervenită în condiţiile săvârşirii unei fapte penale, între faptă şi
28
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 28/92
obiecte
este , a căror descoperire
determinată la locul
de săvârşirea uneifaptei sau asupra
infracţiuni sau persoanei infractorului
ajută la identificarea
autorilor acesteia.
Urmele lăsate de cuţit, topor sau glonţ, pe hainele şi corpul victimei,
demonstrează caracterul violent al morţii, iar descoperirea cadavrelor la
locul faptei poate dovedi săvârşirea unui omor, sau de o sinucidere sau o
moarte naturală.
Din categoria urmelor formate prin reproducerea construcţiei exterioare
a unui obiect asupra altuia în cadrul procesului de săvârşire a infracţiunii fac
parte: urmele lăsate de mâini pe diferitele obiecte cu care au venit în contact,
urmele de picioare, de dinţi, urmele instrumentelor de spargere, ale
mijloacelor de transport, ale îmbrăcămintei sau ale întregului corp. Urmele
lăsate de armele de foc au acelaşi proces de formare ca şi celelalte urme,
crând atât urme care reproduc construcţia exterioară a obiectului creator de
________________________
1
I.Moraru– Modificările cadaverice precoce,în Medicină Legală, Editura Medicală,Bucureşti-1967,pag.70;
2
C.Suciu-Cercetarea urmelor-în Criminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1972,pag.200;
29
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 29/92
mişcare de translaţie
parte urmele formateunul
defaţă de celălalt.
dinţi,de armeleDindeaceastă
foc pecategorie fac
elementele
cartuşului,la care construcţia exterioară a obiectului creator de urmă
este reprodusă în formă de striaţii, a căror poziţie, număr şi distanţare
pot duce la identificarea individuală a obiectului. Urma dinamică a
tăişului unui cuţit reproducând în obiectul tăiat defectele tăişului sub
forma unor striaţii nu va oglindi construcţia caracteristicilor exterioare
ale cuţitului folosit, dar prin striaţiile apărute în urme se vor putea
stabili suficiente caracteristici pentru a identifica, în mod individual,
cuţitul folosit la tăierea obiectului port-urmă.
b) urmele formate după modificările aduse obiectului primitor se
deosebesc în:
• urme de suprafaţă – se formează prin modificări aduse numai la
suprafaţa obiectului purtător de urmă, fără schimbarea formei sale.
Aceste urme se formează prin depunere sau prin ridicare de suprafeţe în
stare pulverulentă sau lichidă. Construcţia exterioară a obiectului creator
de urmă este oglindită cu ajutorul unor substanţe uşor aderente, fie la
obiectul creator
________________________
1
C.Suciu-Cercetarea urmelor-în Criminalistică-Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti-1972,p.201-202
30
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 30/92
sau ridicării unor substanţe pulverulente sau lichide, sau a urmelor formate
prin crearea unei diferenţe de temperatură între locul ocupat de obiect şi
suprafaţa liberă.
De exemplu: prin căderea unui strat de zăpadă ce nu a acoperit
spaţiul ocupat de un butoi de benzină, după ridicarea acestuia,
porţiunea neacoperită de zăpadă va indica conturul. Sau, dacă se
cercetează urmele unui incendiu care a carbonizat în parte podeaua şi
pe aceasta se găseau unele obiecte, care ulterior au fost îndepărtate,
locurile asupra cărora n-au acţionat flăcările vor indica prin conturul lor
forma obiectelor îndepărtate. Tot în cazul acestor exemplificări putem
menţiona obţinerea conturului unor obiecte prin diferenţe de
temperatură a suprafeţei unde se găseau dacă între timp au fost
transportate. Aceste urme latente sunt evidenţiate cu ajutorul fotografiei
sub radiaţii infraroşii, sub forma unei termograme, indicând prin diferenţa de
temperatură conturul obiectului care a încălzit un anumit loc sau care a
împiedicat ca acel loc să fie încălzit.
Pentru descoperirea urmelor infracţiunii, în cercetarea fiecărui caz,
organul de urmărire penală va căuta să reconstituie mintal fiecare fază a
desfăşurării infracţiunii, parcurgând cu atenţie, în sens direct sau invers,
drumul presupus că a fost făcut de infractor 1. Pe parcursul cercetării, fiecare
obiect despre care se va presupune că a fost folosit sau măcar atins de
infractor, se va examina cu grijă, pentru a descoperi eventualele urme
formate. Urmele descoperite sau locurile care se presupun că poartă urme
letente se marchează şi se acoperă pentru ca urmele să nu fie distruse până la
________________________
1
C.Suciu -Cercetarea urmelor-înCriminalistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1972, pag.203;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
ridicarea lor.
Urmele latente sunt evidenţiate la locul faptei sau într-un laborator de
criminalistică, toate urmele descoperite sunt fotografiate, atât pentru a se
stabili raportul de poziţie a acestor urme cu celelalte obiecte de la locul
faptei, cât şi pentru a li se stabili caracteristicile.
• urmele de adăncime sunt ridicate prin mulaje, cele de suprafeţe prin
pelicule adezive.deIndiferent
procesul-verbal cercetarede importanţa
a locului lor, toate urmele sunt trecute în
faptei.
Pe lângă aceste metode generale, folosite la descoperirea şi ridicarea
urmelor, fiecare urmă după natura ei, presupune folosirea unor metode
specifice socotite ca fiind cele mai potrivite.
31
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 31/92
32
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 32/92
Căutarea
¤ observarea şi relevarea
nemijlocită unor astfel
cu ochiul liber; de urme se realizează prin:
¤ căutarea cu ajutorul lupei, a sursei de lumină obişnuită şi în radiaţii
ultraviolete,în special pentru descoperirea urmelor latente sub formă de pete,
a celor de dimensiuni mici – fire de păr, fibre textile, pelicule de vopsea – ori
a celor care se confundă cu suportul pe care s-au format;
¤ folosirea detectoarelor de metale – cu semnalizare optică şi acustică –
eficiente în căutarea obiectelor metalice ascunse în ziduri, îngropate ori
răspândite pe suprafeţe mari de teren;
¤ utilizarea magneţilor sau electromagneţilor, îndeosebi pentru descoperirea
obiectelor metalice aruncate în fântâni, puţuri, ape curgătoare sau stătătoare;
¤ prăfuirea cu pulberi revelatoare ori tratarea cu substanţe chimice sau
vapori de iod, procedee folosite, îndeosebi în cazul urmelor latente lăsate pe
corpul uman3;
¤ folosirea dispozitivului special 4 pentru descoperirea şi relevarea urmelor
de încălţăminte lăsate pe covoare, carpete, precum şi a urmelor pneurilor pe
îmbrăcămintea victimei;
¤ utilizarea sondei de cadavre pentru descoperirea cadavrelor aflate în stare
de putrefacţie;
¤ căutarea urmelor de miros şi determinarea traseului parcurs de făptuitor
________________________
1
Fragmente de sticlă,sticle, pahare, bibelouri ori, după caz, părţi din duşumea, dintr-o instalaţie de iluminat;
2
V.Bercheşan-Cercetarea penală-îndrumar complet de cercetare penală, Editura şi Tipografia „ICAR”,
Bucureşti – 2002, pag.202;
3
De exemplu, urme de urechi, nas, buze;
4
Ce funcţionează pe baza electricităţii statice;
33
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 33/92
34
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 34/92
¤vestimentară – în vederea
căutarea urmelor descoperirii
secundare urmelor secundare
ale împuşcăturii aleşiîmpuşcăturii;
pe pielea vestimentaţia
victimei.
Fixarea urmelor produse prin armele de foc se face în general, prin
aceleaşi mijloace şi metode ca în cazul celorlalte categorii de urme,respectiv:
¤ descrierea detaliată în procesul-verbal;
¤ fotografiere;
¤ schiţa locului faptei etc.
Ridicarea urmelor din această categorie se execută după cum urmează:
¤ arma se ridică cu foarte mare atenţie, evitându-se prinderea ei de părţile
unde, în mod obişnuit, ar putea rămâne urme – papilare, biologice, vopsea,
particule de sol – acestea fiind fixate şi ridicate după reguluile specifice
menţionate;
¤ conservarea rezidurilor existente pe canalul ţevii se face prin acoperirea
acestuia cu bandă adezivă, celofan gumat, degetar de cauciuc; în nici un caz
nu se vor folosi în acest scop dopuri sau vată, introduse pe canalul ţevii.
Aceeaşi atenţie trebuie manifestată şi cu prilejul ambalării şi transportului
armei descoperite, luându-se toate măsurile pentru a nu se distruge urmele;
¤ tuburile şi gloanţele se ridică fie cu batista, fie cu mâna înmănuşată,
¤operaţia
urmelefiind contunuată
de funingine şi cu
deînfăşurarea lor în de
pulbere nearsă vată;
pe corpul sau vestimentaţia
victimei ori făptuitorului pot fi ridicate fie prin simpla scuturare a obiectelor
de îmbrăcăminte şi testul cu parafină, fie pe cale chimică – prin reacţii cu
________________________
1
Atât cele folosite de infractor pentru a pătrunde în câmpul infracţional, cât şi pe acelea pe unde se
presupune că autorul faptei a părăsit acel loc;
2
V.Bercheşan – Cercetarea penală – îndrumător complet de cercetare penală – Editura şi Tipografia
„ICAR”, Bucureşti – 2002, pag. 204;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
difenilamină,
fizice;1 alfanaftilamină ori brucină în acid sulfuric – sau prin metode
¤ ridicarea urmelor secundare ale împuşcăturii de pe mâna trăgătorului,
importanţa acestei operaţii fiind dată de faptul că analizarea acestora,
coroborată cu stabilirea provenienţei2, conduce la identificarea făptuitorului3.
În cazul urmelor de natură biologică:
35
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 35/92
¤deînurmă;
cazul în care urmele de sânge sunt descoperite pe pereţi ori pe obiecte
cu volum mare, ridicarea lor se face prin răzuire, când folosirea metodei
răzuirii nu este posibilă se va proceda la ridicarea acestora cu ajutorul unei
________________________
1
Examinări în radiaţii infraroşii sau ultraviolete, folosirea izotopilor radioactivi;
2
Din arderea unei pulberi;
3
V.Bercheşan – Cercetarea penală- îndrumar complet de cercetare penală, pag. 206 cu referire la
V.Măcelaru- Balistica judiciară- Ministerul de Interne, Bucureşti-1972, pag.95-103;
4
Folosind surse de lumină vizibilă ori fluorescentă sau cu ajutorul lupei şi microscopului de buzunar;
36
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 36/92
37
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 37/92
38
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 38/92
________________________
1
Em. Stancu – Clarificarea împrejurărilor negative, în Tratat de Criminalistică, Editura „Universul
Juridic”, Bucureşti-2002, pag. 512-513.
39
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 39/92
CAPITOLUL II:
PARTICULARITĂŢILE CERCETĂRII INFRACŢIUNILOR DE
OMOR ÎN FUNCŢIE DE MIJLOACELE ŞI PROCEDEELE
FOLOSITE DE FĂPTUITĂR PENTRU SUPRIMAREA VIEŢII
VICTIMEI
40
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 40/92
41
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 41/92
________________________
1
Gh.Scripcaru şi M.Terbancea – Moartea violentă prin obiecte ascuţite, în Patologie Medico-Legală,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1978, pag. 208;
2
Idem
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
agresorului, cât şi de direcţia rănirii.
Rănile produse de arme înţepătoare-tăietoare pot fi rezultatul unei
autoagresiuni, al unei loviri de către o altă persoană sau al unui accident.
În cazul armelor cu un singur tăiş, în partea netăioasă se observă o
ruptură a pielii, unghiul plăgii apărând mai rotunjit. Unele instrumente
înţepător-tăietoare pot avea pe secţiune o formă triunghiulară sau patrulateră,
prezentând trei şi, respectiv, patru lame tăioase.În aceste cazuri, fiecare lamă
acţionează în câte o direcţie, iar plaga rezultată capătă aspectul stelat cu 3
sau 4 raze, datorită retracţiei ţesuturilor. În cazul pătrunderii oblice a unui
astfel de instrument, razele plăgii formate sunt inegale.1
Doi elevi în timp ce se jucau s-au strâns în braţe, şi deoarece
curăţau cartofi, unul avea un cuţit în mână, în care a fot împins prin
joacă producându-se leziune mortală fără voia lor. La cadavru se
constată o plagă înţepat-tăiată a hemitoracelui stâng, cu perforarea
aortei.
Comisia a precizat că leziunea s-a putut produce numai în două
circumstanţe: fie prin lovire activă, fie prin împingerea victimei de
către agresor înspre cuţitul fixat în perete, prin mâinile agresorului.
Ancheta a confirmat această versiune.2
c) Leziunile produse de obiecte despicătoare (topoare, bardă, sapă) se
prezintă ca plăgi tăiate sau zdrobite,dacă lama nu este ascuţită.Produc leziuni
despicate cu caractere de răni tăiate la exterior, cu margini netede, liniare,iar
pe margine, atunci când lama obiectului vulnerant nu este suficient de
ascuţită, se produc mici contuzii şi răni zdrobite. Lungimea rănii despicate
depinde de lungimea lamei obiectului şi de unghiul de înclinare. În
majoritatea cazurilor, leziunile sunt produse la nivelul capului.Plăgile
despicate se pot complica, mai frecvent,cu emboli gazoase,grăsoase sau cu
infecţii variate. Sub aspectul formei medico-legale a morţii,majoritatea
plăgilor despicate sunt omucideri şi rareori sinucideri.
Gravitatea plăgilor despicate este în funţie de profunzimea lor, de
posibilităţile de lezare a unor organe interne, în special a creierului, şi de
producerea hemoragiei şi infecţiei. 3
Identificarea armelor albe este relativă,determinarea caracteristicilor
de grup ale obiectului vulnerant realizându-se după lungimea şi adâncimea
plăgii, care, însă, nu concordă totdeauna cu lungimea lamei.
42
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 42/92
43
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 43/92
44
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 44/92
45
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 45/92
fixe, la rândul lor, pot fi închise, determinând un cerc complet, sau deschise,
în cazul în care ele determină un fragment de cerc care nu înconjoară
complet gâtul. Laţul poate avea una sau mai multe circulare.
Poziţia nodului în spânzurare este un element important şi ea poate fi
________________________
1
I.Moraru – Asfixii mecanice, în Medicină legală, Editura Medicală, Bucureşti-1967, pag. 383;
2
I.Moraru – Asfixii prin compresiune, pag.386; V.Beliş – Asfixii prin compresiune, în Medicină legală,
Editura Juridică, Bucureşti, ediţia a IV-a, pag. 180;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
variată. În cazurile în care nodul unui laţ traumatic se află în regiunea
occipitală şi corpul este suspendat în vid (greutatea acestuia comprimând
formaţiunile gâtului) se vorbeşte despre spânzurare atipică.1
Se descriu spânzurarea completă, atunci când corpul atârnă fără a avea
un punct de sprijin dedesubt, şi spânzurarea incompletă atunci când corpul
se sprijină fie pe călcâie,fie pe genunchi, fie chiar având o poziţie orizontală.
Mecanismul comprimării gâtului atestă că la greutăţi de 2 kg se
comprimă venele jugulare, la 5 kg se comprimă arterele carotide, la 15 kg se
comprimă traheea şi abia la 25 kg se comprimă arterele vertebrale, aşa cum
se întâmplă în spânzurările atipice cu nod al laţului traumatic sub bărbie sau
cu laţul în gură.
Din punct de vedere al tanatogenezei, în spânzurare intervin trei
mecanisme:2
- o anoxie anoxică acută, prin oprirea aportului de aer în pulmon
datorită- oprirea
comprimării căilor cerebrale,
circulaţiei respiratorii;prin comprimarea vaselor de sânge la
nivelul gâtului;
- ultimul intervine mecanismul reflex ce provoacă o inhibiţie prin
comprimarea brutală a sinusului carotidian (lovitura mortală de karate).
Moartea în spânzurare, se produce cel mai frecvent, prin asfixie
albastră (spânzurare asfixică), în interval de 5-15 minute sau chiar în câteva
ore de la debutul spânzurării. Cordul mai bate 3-4 minute după oprirea
respiraţiei, dar activitatea sa s-a înregistrat şi după câteva ore de aceasta.
Alteori, moartea în spânzurare se produce prin asfixie albă (reflexă), când
comprimarea sinusului carotidian produce reflexe inhibitorii urmate de
sincopă cardiacă.În această formă,moartea survine în secunde iar leziunile,
chiar cele locale, sunt absente.
În spânzurările tip răstignire, produse prin suspendarea corpului fără
comprimarea gâtului, moartea se produce prin insuficienţă respiratorie
progresivă consecutiv blocării mişcărilor respiratorii, blocării complianţei
46
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 46/92
47
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 47/92
48
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 48/92
49
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 49/92
50
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 50/92
mâna dreaptă sau stângă. Aceste leziuni superficiale însă pot fi discrete sau
chiar să lipsească dacă compresiunea se exercită prin intermediul unor
materiale moi. Mai importante sunt leziunile profunde care se caracterizează
prin zone hemoragice în musculatura gâtului şi prin fracturi ale coarnelor
osului hioid
leziunile de şi
peale cartilajelor
pielea gâtului,laringelui.
sub formăCaracteristic
de excoriaţiipentru sugrumare
şi echimoze, sunt
uneori
patognomice: o echimoză flancată de o excoriaţie semilunară de o parte a
gâtului şi 4 echimoze rotunde, flancate de 4 excoriaţii semilunare, situate de
cealaltă parte a gâtului.Ele exprimă cţiunea pupilei degetelor şi unghiilor,de
obicei întâlnim zgârieturi neregulate şi echimoze dispersate.
________________________
1
I.Morau – Strangularea, în Medicină legală, Editura Medicală, Bucureşti-1967,pag.392; V.Beliş –
Strangularea, în Medicină legală, Editura Juridică, ediţia a IV-a, Bucureşti, pag. 183-184;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
câtevaN.M.
plăgieste găsitde
contuze mort în cabinetul
formă său.
patrulateră, unaLaînautopsie
faţa alteiaseşiconstată
multiple
leziuni de sugrumare cu mâna la nivelul gâtului. În cameră, cenuşa
răvăşită. S-a conchis la o moarte violentă prin sugrumare, victima fiind
lovită cu un obiect contondent în timp ce era în picioare, iar după ce a
căzut jos fiind sugrumată cu mâna şi sufocată. Obiectul contondent a
putut fi un patent cu capetele deschise. Existenţa sângelui şi salivei pe
căptuşeala hainei explică sufocarea prin intermediul său. Agresorul a
vrut să disimuleze crima prin arderea încăperii.1
Pergamentarea acestor excoriaţii după moarte, obligă la cercetarea
microscopică a reacţiilor vitale de la nivelul lor.Aceste semne vor lipsi dacă
se sugrumă prin intermediul unui obiect moale sau al mănuşii.Strangularea
cu mâna produce moartea prin obstrucţia elementelor gâtului (minim 2 min.)
sau prin excitarea vagului (când va lipsi congestia,peteşiile,edemul pulmonar
datorită opririi bruşte a cordului).
Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al formei anoxiei ridică unele
probleme în cazurile în care leziunile superficiale ale gâtului sunt foarte
reduse şi sunt însoţite de leziuni anoxice moderate. În aceste cazuri se
impune o disecţie atentă a gâtului în planuri anatomice şi examinarea
microscopică a tuturor fragmentelor suspecte de a avea leziuni hemoragice.
Diagnosticul pozitiv de sugrumare o dată precizat, forma juridică a morţii,
cea de omucidere se impune.
b) Strangularea prin intermediul unor instrumente
Strangularea cu laţul este de obicei crimă şi acompaniază uneori
violenţa sexuală. Această strangulare este completă, circulară. În sinucidere
se utilizează un sistem gradat de comprimare a gâtului până la pierderea
cunoştinţei. Pentru aceasta, strangularea necesită un laţ şi un dispozitiv de
51
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 51/92
strângere. Alteori, capetele libere ale laţului se găsesc în mâini sau picioarele
victimei, ori înfăşurate în jurul abdomenului. În cazuri mai rare, capetele se
găsesc între dinţi. Arterele vertebrale sunt mai rar blocate, dar cunoştinţa se
pierde repede totuşi. Moartea clinică apare după 1-2 minute de constricţie.
52
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 52/92
53
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 53/92
54
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 54/92
55
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 55/92
pe nasul şi gura copilului, perna se răstoarnă peste sugar sau anumite pungi
de plasitc sunt introduse din joacă pe cap. De asemeni, tot accidentale sunt şi
sufocările epilepticilor în timpul crizelor. Sufocarea ca asfixie se întâlneşte
mai ales în pruncucidere şi infanticid. Se întâlneşte şi o sufocare suicid.
În 1929, un bătrân era acuzat de uciderea soţiei. El şi-a găsit
soţia în pat, cu mâinile legate cu o sfoară. Fără semne de jaf în casă şi
cu uşile de la exterior încuiate. Medicul legist constată urme de
sugrumare cu leziuni ale buzelor şi fracturi dentare (urme de sufocare).
Acalmia bătrânului, după deces, l-a pus sub bănuială (legarea mâinilor
ar fi fost făcută postmortal pentru disimulare). Cu ocazia unei alte
infracţiuni, autorul adevărat (altul şi nu bătrânul) relatează şi
comiterea crimei de faţă. În acest caz s-a emis şi o opinie de moarte
prin cord dar autopsia, ca un adevărat filtru ştiinţific a clarificat cauza
morţii.2
Asfixiile sexuale grupează o serie de violenţe în care scopul actului
agresiv esteasfixia
sexual, iar consumarea unui
constituie raportsău.
efectul sexual sau aagresiunii
Autorul unui echivalent de astfel,
împiedică raport
prin sufocare, ca victima să apeleze la un ajutor, fapt ce face ca uneori
raportul sexual să se consume post-mortem.
Examinarea locului faptei, a ambianţei cadavrului şi cunoaşterea unor
elemente de istoric sunt absolut necesare în vederea rezolvării cazurilor.
Practica medico-legală a demonstrat că sufocarea reprezintă una dintre cele
________________________
1
V.Beliş – Asifxii prin ocluzie, în Medicină legală, Editura juridică, ediţia a IV-a, Bucureşti, pag. 185-186.
2
Ghe.Scripcaru şi M.Terbancea – Medicina legală a asfixiilor mecanice, în Patologie medico-legală,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1978,
Cercetarea pag. 313-314.
la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
mai grele expertize1, diagnosticul punându-se adesea prin excludere.
2.4. Obstruarea căilor respiratorii
Această formă se datoreşte pătrunderii unor corpi străini care
obstruează laringele sau, mai rar, pătrunderii lor în trahee sau la nivelul
bifurcaţiei bronhiilor. 2 Tot în această formă se încadrează şi obstruarea căilor
respiratorii cu vărsături aspirate sau sânge aspirat (ebrietate, comă).La nou-
născuţi se introduc în gură diferite obiecte (cârpe, pământ, hârtie) în scop
criminal. Alteoriale
diferitele nivele moartea esterespirator
arborelui accidentală prin prin
(asfixia corpii străini de
aspiraţie anclavaţi la
făină). Se
cunosc la chinezi, sinuciderile prin aspirarea brutală a unui corp metalic de
laringe. La adult, astfel de ocluzii se produc prin alimente nemasticate, de
obicei la cei în stare de ebrietate, sau prin vomă.Asfixia prin bol alimentar,în
stare de ebrietate se produce sub influenţa pierderii noţiunii de volum cucal,
fiind vorba în realitate de o disfuncţie a muşchilor cricofaringieni, cu rol în
56
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 56/92
57
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 57/92
interzise în unele ţări până la vârsta de 8 ani, tot aşa ca şi pungile de plastic
la discreţia copiilor, sau dormitul mamelor cu copii alături.1
În cazurile de obstrucţie prin aspirat se constată de-a lungul căilor
respiratorii aspiratul, iar plămânii sunt măriţi ca volum. Microscopic se
constatăalimentare
(resturi că lumenul saubronhiolelor şi al unor
hematii). Trebuie alveole
remarcat este plinunor
că prezenţa cu aspirat
resturi
alimentare sau a unor cantităţi de sânge în căile respiratorii ridică problema
posibilităţii pătrunderii lor post mortem2 sau în timpul agoniei.
Pe corpul victimei se pot constata echimoze, escoriaţii cu localizări
variate: pe membre, în jurul cavităţii bucale, pe buze, care au semnificaţia
unei lupte anterioare morţii.
Stabilirea formei asfixiei este problema medico-legală centrală şi ea se
face pe baza evidenţierii corpului străin sau a aspiratelor în căile respiratorii.
Uneori aspiraţia se însoţeşte de stare de ebrietate, de unde derivă necesitatea
cercetării alcoolului, de o stare comatoasă, care necesită stabilirea etiologiei
comei (traumatică, toxică) sau chiar de electrocutare (găsirea mărcii
electrice).
Examinarea atentă a cadavrului şi evidenţierea şi a altor leziuni
traumatice pe corp sau în cavitatea bucală aduce, după sine, elemente
preţioase, în vederea stabilirii circumstanţelor morţii.
________________________
1
Ghe.Scripcaru – Medicina legală a asfixiilor mecanice, în Medicină legală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti-1993, pag. 202;
2
I.Moraru – Asfixii prin ocluzie, în Medicină legală, Editura Medicală, Bucureşti-1967, pag. 398
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
58
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 58/92
59
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 59/92
60
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 60/92
61
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 61/92
62
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 62/92
63
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 63/92
64
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 64/92
manifestă
pulberilor până
nearselafiind
o distanţă de 1,5cm,
mai puţin intensă.acţiunea flăcării,
În schimb, a fumului
la armele şi a
moderne,
acţiunea acestor factori suplimentari se manifestă de la o distanţă mai mică
(cca 60cm), iar acţiunea gazelor este mai puternică.
Studiul canalului – are importanţă în primul rând, în aprecierea
direcţiei de tragere. Canalul este, în general, drept, însă el poate prezenta
devieri în raport cu ţesutul prin care trece.El poate prezenta aspectul unei
linii frânate sau în zig-zag, dacă proiectilul întâlneşte în cale rezistenţă
osoasă; de asemenea, canalul poate fi frânt în cazul în care traseul trece la
nivelul unor organe ce se pot deplasa.
O altă varietate de canal este cel în seton: Aceasta se întâmplă când
glonţul animat de o forţă mică vie loveşte pielea la nivelul unui plan dur
osos imediat subiacent, cum este la craniu.
În canal, care nu este recomandabil a fi sondat pentru a nu crea căi
false, ci trebuie disecat strat cu strat, vom putea găsi în afară de sânge,
fragmente de organe distruse, eschile osoase când sunt lezate oasele, corpi
străini, în special îmbrăcăminte. În cazul unor plăgi oarbe, la fundul
canalului vom întâlni proiectilul.
Studiul orificiului de ieşire
Trecând
astfel că prin
la ieşire corp, glonţul
el acţionează ca oîşipană
pierde o parte
asupra însemnată
pielii, din energie,
desfăcând-o în laturi
sub formă de fantă. De aceea, la nivelul orificiului de ieşire nu întâlnim
pierdere de substanţă, aşa încât acesta nu va prezenta la cadavru
pergamentare a marginilor.
________________________
1
V.Beliş – Leziunea şi moartea prin arme de foc, în Medicină legală, Editura Juridică, ediţia a IV-a,
Bucureşti, pag. 170;
65
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 65/92
Pentru ca orificiul de intrare să fie mai mare decât cel de ieşire, trebuie
ca proiectilul să intre oblic şi să iasă perependicular, să antreneze la intrare
un corp străin pe care apoi să-l abandoneze în canal şi asupra orificiului de
intrare să acţioneze şi gazele.
trebuiePentru ca orificiul
ca proiectilul de intrat
o dată intraresăsăsefie mai mic pe
deformeze decât orificiulmărindu-şi
traiectorie de ieşire,
volumul, sau să intre perpendicular şi să iasă oblic; în sfârşit, acest aspect
mai apare atunci când priectilul antrenează la ieşire eschile osoase.
I.V. a fost găsit împuşcat într-o vie. Pe faţa anterioară a
hemitoracelui se găsesc multiple orificii de împuşcare la distanţă de 2-
4cm unul de altul. S-a conchis la moarte prin femoragie internă
consecutiv perforării aortei şi pulmonilor prin împuşcare cu armă de
vânătoare. În anchetă, paznicul relata că în timp ce victima a fost
surprinsă la furat şi somată, ar fi tentat să-l lovească, motiv pentru
care a ripostat, în legitimă apărare. Gradul de dispersare a alicelor pe
corp însă arătau împuşcarea de la 20m, infirmând teza legitimei
apărări.1
Căutarea urmelor materiale balistice şi criminalistice se face în fucnţie
de examenul minuţios efectuat asupra poziţiei victimei, asupra modului cum
a fost împuşcată, având în vedere distanţa de la care s-a putut trage, tipul de
armă şi muniţiile întrebuinţate. Corpul victimei va trebui examinat în poziţia
în care se găseşte. Poziţia victimei şi toate aceste constatări trebuie fixate în
schiţe şi într-o serie de fotografii de orientare şi metrice, înainte de
deplasarea cadavrului. Dacă arma se găseşte în mâna victimei sau în
apropierea ei,se va fixa, de asemenea,într-o fotografie metrică situaţia armei.
Cu această ocazie, nu se va neglija niciodată verificarea cu lupa a locului
unde se află plasată arma şi a zonei înconjurătoare, spre a stabili dacă arma a
fost aşezată în acel loc, dacă a căzut acolo sau dacă a fost trântită puternic
cunoscând că în acest ultim caz pot rămâne pe armă urme caracteristice şi,
de asemenea, semne caracteristice la locul de cădere al armei.Numai după ce
s-au făcut toate aceste fixări, se poate trece la ridicarea armei şi la
întoarcerea cadavrului. Examinarea armei este o problemă de laborator
criminalistic, iar ridicarea şi transportul ei, una din preocupările căreia
________________________
1Ghe.Scripcaru şi M.Terbancea – Moartea violentă prin împuşcare, în Patologie medico-legală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1978, pag. 282;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
trebuie să i se acorde cea mai mare atenţie de către organele de cercetare
penală. Examinarea armei nu se poate face în perfecte condiţii la locul
faptei, fiindcă un asemenea examen cere mijloace şi tehnici pe care nu le
poate pune la dispoziţie decât laboratorul criminalistic. La locul faptei nu se
66
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 66/92
67
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 67/92
68
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 68/92
prezenţa în corp a glonţului (gloanţelor) sau alicelor, găsirea unui canal frânt
sau multiplu şi un singur orificiu de intrare, prezenţa unui orificiu mic şi
distrugeri mari de organe interne.
În ceea ce priveşte cazurile de autoâmpuşcare, au fost descrise în mod
clasic dreaptă
mâna prezenţa(în
unor ciupituri
cazul în carelaindividul
nivelul spaţiului dintre şipolice
este dreptaci) care şi
se arătător
datoreazăla
reculului percutorului. Trebuie înţeles faptul că numai anumite regiuni ale
corpului pot fi abordate în cazul autoâmpuşcării. Uneori orificiul de intrare
este mai greu de găsit atunci când el este mascat de anumite plici naturale
ale pielii, cum ar fi cazul împuşcării sub sân la femei, sau când tragerea s-a
făcut în gură sau chiar în anus.
Expertiza medico-legală va trebui să aibă în vedere şi un examen
minuţios al hainelor victimei, la nivelul cărora putem găsi, în dreptul
orificiilor de intrare, factori suplimentari; de asemenea, în cazul unor
îndoituri ale hainelor, acestea pot prezenta mai multe orificii, reprezentând
de fapt locul de intrare în corp a proiectilului.
În locuinţa lui N.I. s-a produs o ceartă urmată de câteva
împuşcături. La faţa locului se constată la cadavrul soţului prezenţa a 5
orificii de împuşcare, cu factori secundari în jur (două parasternale
drepte de 8mm cu fum pe o zonă de 2cm în jur şi la distanţă de 1cm
între ele şi alte trei orificii în braţul şi umărul drept, cu caracteristici
morfologice similare), iar al soţiei cu un singur orificiu de intrare,
parasternal, fără factori secundari în jur. Autopsia şi comisia de avizare
a conchis că în primul rând a fost împuşcată soţia, urmată de
sinuciderea soţului cu pătrunderea concomitentă a 5 gloanţe dintr-o
armă automată în corp, fie datorită declanşării automate a armei, fie
spasmului degetului pe trăgaci.1
69
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 69/92
70
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 70/92
caracterizat.
sticlă Întreaga
cu dop de plută. cantitate de urină găsită în vezică va fi recoltată într-o
Sângele va fi recoltat din sinusurile durei mater sau din inimă şi vasele
mari, şi nu din cavitatea toracică unde vine în contact cu diferite serozităţi
sau cu substanţe difuzate post mortem. Se va trimite cea mai mare cantitate
posibilă. Recoltarea sângelui, în special pentru cercetarea alcoolului, se va
face cu deosebită atenţie, având grijă să nu se introducă urme de alcool (prin
seringă sau flacon), ceea ce ar cauza erori grave. Flaconul de sânge trebuie
să fie umplut cât mai complet şi bine astupat, pentru a evita pierderea unor
toxici volatili.
Pentru o cercetare mai amplă şi dificilă se recomandă ca fiecare organ
să fie pus în borcan separat.
Pentru o analiză toxicologică completă se vor recolta minimum 2kg
organe. Ca organe se vor trimite: un rinichi, un sfert de ficat, o jumătate de
creier, 1m intestin, 5-600 g plămâni şi inimă.
Se vor ambala separat resturile alimentare, produsele de vărsătură,
lichidele găsite la faţa locului şi alte corpuri delicte.
Dacă este vorba de o dezgropare se vor trimite – pe lângă organe –
probe din obiectele din sicriu şi din îmbrăcăminte, precum şi pământ, câte
1kg, recoltat
Anchetaseparat de deasupra
va preciza profesiaşi victimei,
dedesubtulînsicriului.
acest fel putându-se delimita
sfera toxicelor. De asemenea va informa asupra comportării şi obiceiurilor
intoxicatului, precum şi a datei şi împrejurărilor în care a fost văzut ultima
dată; importante sunt aspectele care pot duce la prezumţia unei sinucideri
prin otrăvire (tentative precedente, declaraţii) sau unei crime (diferite
conflicte).2
Toate aceste informaţii, strânse cu discernământ, alături de piesele şi
materialele culese din jurul victimei şi examinate fără întârziere au o mare
valoare orientativă pentru cercetările ulterioare şi, în unele situaţii ajută la
rezolvarea rapidă a cazului. Lipsa lor îngreunează şi prelungeşte întotdeuna
cercetările ulterioare şi poate fi una din cauzele care lasă o expertiză
________________________
1
I.Moraru – Toxicologie medico-legală-în Medicină legală, Editura Medicală, Bucureşti-1967, pag.495;
2
Idem – pag. 482;
71
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 71/92
________________________
72
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 72/92
1
Ghe.Scripcaru şi M.Terbancea – Moartea violentă prin agenţi chimici, în Patologie medico-legală,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1978, pag. 377;
2
Idem – pag. 378.
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
CAPITOLUL III
ALTE ACTIVITĂŢI DESTINATE INVESTIGĂRII
INFRACŢIUNILOR DE OMOR
73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 73/92
1
Ghe.Scripcaru, T.Ciornea, N.Ianovici – Expertiza medico-legală în sistemul expertizei judiciare, în
Medicină şi drept, Editura „Junimea”, Iaşi-1979;
74
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 74/92
75
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 75/92
3
I.Moraru – Medicină legală, Editura Medicală, Bucureşti-1967, pag.63;
4
Em.Stancu – Stabilirea cauzei morţii, în Tratat de criminalistică, Editura Universul Juridic, Bucureşti
-2002, pag. 523;
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
bună parte, pe baza concluziilor expertizei medico-legale, chemată să pună
în lumină elementele nexumului cauzal dintre faptă şi urmările sale. În
consecinţă, se impune delimitarea mai întâi pe teren medico-legal, a cauzelor
morţii, de condiţiile de ordin predispozant sau de ordin defavotizant,
operaţie ce a avut uneori un caracter arbitrar.1
Pentru delimitarea exactă a legăturii de cauzalitate, potrivit opiniilor
exprimate în literatura de specialitate este necesar să fie luate în calcul patru
categorii de factori: victima, instrumentul sau substanţa vulnerantă,
circumstanţele în care a fost săvârşită fapta, precum şi autorul faptei. În
privinţa autorului faptei, se va ţine seama de modul în care acesta a conceput
şi pregătit actul, i-a prevăzut şi acceptat urmările, precum şi de scopul
urmărit.
Identificarea victimei se face tot la faţa locului, când se consemnează
şi actele găsite asupra persoanei. Dacă victima nu este identificată, urmează
ca înainte de efectuarea autopsiei, la serviciul medico-legal, după prealabila
toaletă a cadavrului, să se execute o serie de manopere care vor servi la
identificare. Examenul extern al cadavrului are o mare importanţă în
medicina legală. Scopul lui este de a stabili semnele de identitate, de a
verifica semnele morţii şi a preciza data ei, de a constata şi consemna
semnele de violenţă, ca şi semne de boli locale ori generale.
Când identitatea cadavrului este cunoscută, se notează numai datele
generale privind sexul, talia, vârsta, gradul de dezvoltare, semnele
particulare, diverse.
Când cadavrul este neidentificat vor fi notate şi datele care, ulterior,
vor putea servi la identificare, după modelul portretului vorbit al lui
Bertillon2: culoarea părului, culoarea ochilor, forma feţei, a nasului, a
urechii; se va acorda o atenţie deosebită dentiţiei, semnelor particulare (nervi
pigmentari, cicatrice, amputaţii, proteze), ca şi prezenţei eventualelor
stigmate profesionale.
În acest
prealabilă, dacăcaz se efectuează
cadavrul şi înfotografii
este intrat de identificare
putrefacţie, punând ochi, după toaleta
artificiali şi
eliminând gazele de putrefacţie care deformează faţa şi o fac de
nerecunoscut.
Examenul intern presupune deschiderea obligatorie a celor 3 mari
cavităţi: craniană, toracică şi abdominală, precum şi examinarea cavităţii
________________________
76
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 76/92
1
Em.Stancu-Stabilirea cauzei morţii-în Tratat de criminalistică-Editura universul Juridic,Bucureşti,pg524;
2
I.Moraru- Examenul extern al cadavrului- în Medicină legală, editura Medicală, Bucureşti-1967,pag.93;
bucale, a gâtului,
este cazul, pentru şia se
a coloanei
examinavertebrale; aceasta din
cavitatea rahidiană urmă se deschide
şi conţinutul ei. Cândcând
este
indicat, se procedează la deschiderea cavităţii urechii interne, a sinusurilor
feţei, ca şi la secţiuni întinse prin masele musculare ale trunchiului şi
membrelor. Dificultăţile în stabilirea cauzei morţii apar frecvent din cauza
caracterului contradictoriu al leziunilor, a stării avansate de putrefacţie a
cadavrului, ca şi a unor deficienţe în efectuarea necropsiilor. De exemplu, în
cazul unei morţi suspecte, medicul legist ocazional conchide că decesul are
drept cauză o hemoragie meningo-cerebrală şi pune diagnosticul de moarte
violentă. Din cercetările intreprinse de organele de urmărire penală, s-a
desprins concluzia că nu poate fi vorba de o asemenea moarte. Procuratura a
dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale, de data aceasta
stabilindu-se că moartea nu a fost violentă, cauza constituind-o o hemoragie
intraventriculară, apărută pe un fond patologic preexistent.
Din analiza unei bogate practici existente în materie, se poate deduce
că problemele principale referitoare la clarificarea naturii juridice a morţii
vizează trei direcţii principale:
77
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 77/92
78
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 78/92
lase sora, pe care o întreţinea, fără suport material şi s-a sinucis tăindu-şi
venele de la mâna stângă.
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
______________________________________________________________________________
1.3. Diferenţierea omuciderii de moartea prin accident devine
dificilă din cauza caracterului contradictoriu al leziunilor. La aceasta se
adaugă încercările autorului de a-şi disimula fapta printr-un accident, de
genul căderii de la înălţime, înecului.
Numeroasele cazuri întâlnite în practica judiciară, de natură să creeze
dificultăţi în determinarea naturii juridice a morţii violente, ne-au determinat
să ne oprim asupra unor decese provocate de următoarele mecanisme, care
impun un efort conjugat de clarificare, atât pe teren criminalistic, cât şi
medico-legal.
a) Moarteaunui
Săvărşirea prin omor
spânzurare.
prin spânzurare poate fi întâlnită, de regulă,
numai în cazul unor victime aflate, practic, în imposibilitatea de a se apăra
(bătrâni, paranoici, debili mintali). Persoanele în putere pot fi spânzurate
numai prin acţiunea mai multor indivizi, sau prin acţiuni care le anulează
rezistenţa (loviri, intoxicaţii alcoolice).
Simularea spânzurării – se face după ce s-a provocat moartea victimei
prin alte mecanisme: lovire, strangulare, otrăvire. În variantele mai simple,
simularea se constată relativ uşor, prin raportarea petelor cadaverice la
poziţia victimei, prin studierea şanţului spânzurării, prin observarea direcţiei
fibrelor frânghiei care a servit la spânzurare.
Diagnosticul fiferenţial al naturii morţii impune examinarea atentă a
semnelor de violenţă existente pe corpul cadavrului şi cercetarea
criminalistică minuţioasă a locului faptei. La admiterea variantei sinuciderii,
este necesar să se aibă în vedere dacă locul faptei permite asemenea acţiuni
de autolezare, pregătirea laţului, fixarea lui, deplasarea unor obiecte.
b) Moartea prin înec.
Stabilirea diagnosticului diferenţial impune diferenţierea urmelor
caracteristice ale înecului, inclusiv a unor cauze patologice, de semnele
morţii Importantă
violente. este stabilirea momentului în care s-au produs leziunile:
înainte de ajungerea în apă, ori după scufundare, leziunile fiind determinate
de frecarea pe fundul apei curgătoare, prin lovirea de vase, bărci, diverse
obstacole, inclusiv de muşcăturile unor peşti răpitori. Diferenţierea leziunilor
este dificilă din cauza fenomenelor de putrefacţie intervenite în submersie.
c) Moartea prin cădere sau precipitare
79
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 79/92
80
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 80/92
________________________
1
Em.Stancu – Diferenţierea omuciderii de moartea prin accident, în Tratat de criminalistică, Editura
„Universul Juridic”, Bucureşti-1999, pag.526;
81
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 81/92
________________________
1
C-tin Pletea – Valorificarea probei ştiinţifice în aflarea adevărului, în Criminalistica – Revistă de
informare, documentare şi opinii, anulI, nr.1 martie 1999, pag. 12
omuciderii;
identificarea instrumentelor şi substanţelor vulnerante, a altor obiecte
•
82
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 82/92
83
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 83/92
84
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 84/92
85
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 85/92
86
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 86/92
87
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 87/92
seprocedee
recurgă la cele mai
tactice adecvate reguli
criminalistice de cercetare,
capabile la mijloace
să contribuie la tehnice şi
rezolvarea
problemelor esenţiale referitoare la elementele constitutive ale infracţiunii,
de care depinde existenţa sau inexistenţa acesteia.
88
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 88/92
agresorului, dacă victima a fost ucisă în locul unde a fost găsită, sau în altă
parte, după care a fost transportată.
Tehnicile biocriminalistice servesc la examinarea urmelor biologice,
cum sunt, de exemplu, cele de sânge, de spermă, de salivă, fire de păr.
Utilitatea lor
analizelor rezultă într-un
conduce, îndeosebi din faptul
număr că, diversitatea
apreciabil de cazuri, şilaprofunzimea
delimitarea
cercului de suspecţi, ajundându-se în anumite împrejurări chiar la
identificarea, pe această cale, a persoanei implicate în actul delictuos. Astfel,
urmele de sânge descoperite la faţa locului oferă indicii cu privire la numărul
de persoane existente în câmpul infracţional în momentul săvârşirii actului
ilicit, la raportul dinamic victimă-agresor, la acţiunile efectuate, la posibilita-
Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor
_____________________________________________________________________________
tea descoperirii de pete sangvinolete pe îmbrăcămintea agresorului, la
determinarea caracteristicilor
constată o preocupare susţinutălor. Şi în
pentru privinţa
găsirea unoranalizei
metode firului
cât maide păr se
eficiente
de cercetare, preconizându-se un salt calitativ, în acest gen de examinare,
constând din identificarea persoanei pe baza grupelor sangvine şi a
caracteristicilor morfologice, apreciate în prezent de specialişti ca fiind în
număr de aproximativ 40.
Cercetarea locului faptei în infracţiunile contra vieţii poate da
rezultate optime dacă ea este începută şi sfârşită de una şi aceeaşi echipă în
care alături de procurori şi judiciarişti (poliţişti), prezenţa criminalistului şi
medicului legist este obligatorie. De asemenea, practica a demonstrat că, în
lipsa unei cercetări la locul faptei după toate reguluile metodologice şi
tactice criminalistice şi a rezolvării tuturor problemelor ce se pun expertizei
medico-legale şi criminalistice ancheta penală rămâne frustată de jaloanele
de orientare şi, ca urmare a interpretării unor factori incert consemnaţi, se
indică numeroşi factori subiectivi şi arbitrari.
Considerăm că în Codul de procedură penală ar trebui să i se aloce un
spaţiu mai larg instituţiei cercetării la faţa locului, deoarece ea reprezintă în
multe situaţii o bază esenţială şi indispensabilă în aflarea adevărului.
Aşadar, afirmaţia potrivit căreia, sub raport tehnic, aportul
criminalisticii
particulară estelape soluţionarea multorpractica
deplin întemeiată, cauze judiciară
penale are o importanţă
demonstrând-o cu
prisosinţă.
89
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 89/92
BIBLIOGRAFIE
90
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 90/92
Bucureşti –Ion
16. MIRCEA 1978;
– Criminalistica – Editura Lumina Lex, Bucureşti –
2001;
17. MORARU Ion – Medicină legală – Editura medicală, Bucureşti –
2001;
18. NISTOREANU Gheorghe ş.a. – Drept procesual penal – Editura
Europa Nova, Bucureşti – 1996;
19. NISTOREANU Gheorghe şi colectiv – Drept penal – partea specială,
Editura Continent XXI, Bucureşti- 1996;
20. SCRIPCARU Gheorghe – Medicină legală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti – 1993;
21. STANCU Emilian – Tratat de criminalistică, Editura Universul
Juridic, Bucureşti – 2002;
22. SUCIU Camil – criminalistica – Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti – 1963;
23. VOLONCIU Nicolae – Tratat de procedură penală. Partea generală,
Vol. I, Editura Paideia, Bucureşti – 1996.
91
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 91/92
ANEXE
92
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c e rc eta re a -la -fa ta -loc ului-in-c a z ul-infra c tiunilor-de -omor 92/92