Notite criminalistica

Sistem criminalistica:
1. Tehnica criminalistica - mijloace si metode stiintifice necesare descoperirii, fixarii si
interpretarii si examinarii, a urmelor de infractiune - cercetarea falsurilor, a inscrisurilor,
cercetarea urmelor de explozii, de incendii, de accidente rutiere
2. Tactica criminalistica - procedee si reguli specifice destinate efectuarii unor acte de
procedura sau activitati procedurale
3. Metodologie criminalistica

METODOLOGIA IDENTIFICARII CRIMINALISTICE

Obiectul scop - obiect material aflat in legatura cauzala cu fapta ilicita si concretizat in diferite
ipostaze, cum ar fi persoana victimei sau a infractorului, instrumentele folosite la savarsirea
faptei, produsele infractiunii.
Obiectul mijloc - urmele obiectului scop precum si modelele de comparatie, realizate
experiemental in laborator cu obiecte presupuse a fi formate in campul infractional.
ex: identificarea armei (obiect scop) prin intermediul proiectilului (obiectul mijloc)

Fazele identificarii criminalistice

1. Delimitarea grupului - caruia ii apartine obiectul scop al identificarii

2. Determinarea obiectului concret - aflat in raport cauzal cu fapta cercetata

Metodologia identificarii criminalistice

- examinare comparativa - in prima faza, se determina grupul persoanelor sau obiectelor
suspecte, urmand sa se rastranga sfera prin examinare comparativa si eliminarea persoanelor sau
obiectelor care au caracteristici evident contrarii celor gasite la obiectele mijloc.
- in prima faza, se face o cercetare separata a caracteristicilor generale si individuale gasite in
urma, si abia apoi se trece la o cercertare a caracteristicilor obiectelor suspecte.
- examinarea se realizeaza pe baza unor modele de comparatie
- importante sunt determinarile calitative, nu cantitative - nu se poate conditiona a priori
stabilirea identitatii unui obiect de un numar prestabilti de elemente caracteristice reflectate intr-o
urma
Mijloace tehnico-stiintifice folosite la cercetarea la fata locului

A. Cercetarea la fata locului

Actiuni premergatoare
- staiblirea locului comiterii infractiunii
- acordarea primului ajutor victimei, inlaturarea pericolelor iminente,
- fixarea tuturor imprejurarilor care pe parcurs se pot modifica sau schimba
1. Faza statica
- prime masuri - inlaturare eventualelor pericole, delimitarea locului, constatarea mortii
victimei, selectionarea martorilor si retinerea persoanelor suspecte, examinarea generala a locului
faptei; niciun obiect nu trebuie atins sau miscat - fotografiere, filmarea sau videofilmare
2. Faza dinamica
- antrenarea mijloacelor tehnice, efectuare investigatii - miscarea sau deplasarea
obiectelor pentru examinarea acestora; cautare, descoperire, fixare si ridicare urme, microurme
sau mijloace de proba - fotografii de detaliu sau masuratori fotografice - imprejurari negative
(victima prezinta plagi taiate profund, insa in jur nu este nicio urma de sange) - se poate releva
intentia autorilor de a ramane nedescoperiti sau de a deruta cercetarile

Truse criminalistice - compartiment traseologic -

B. Examinarile criminalistice de laborator

- metode de examinare microscopica

- metode de analiza spectrala - radiatii electromagnetice
- metode cromatografice - (investigatii bio-criminalistice ale produselor alimentare, toxicelor sau
stupefiantelor, materialelor de scriere)

FOTOGRAFIA JUDICIARA

1. Fotografia judiciara operativa

- procedee de fotografiere la fata locului (fotografia de orientare, fotografia-schita
(unitara, panormica), fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia
semnalmentelor)

2. Fotografia judiciara de examniare

- fotografia de ilustare, (cercetare tehnica a inscrisurilor, cercetarea unor mijloace
materiale de proba, expertiza unor corpuri delicte); fotografia de comparare (traseologie,
balistica, expertiza inscrisurilor)
 - radiatii ultaviolete - traseologie, balistica judiciara, cercetarea tehnica a inscrisurilor,
efectuarea unor fotografii in cadrul urmaririi penale
- infrarosii - cercetarea tehnica a inscrisurilor, cercetarea unori valori sau a unor opere de
arta, descoperirarea urmelor suplimentare, efectuarea unor fotografii judiciare cu scop informativ
- microfotografie - realizata la microscop
- holografia - metoda de inregistrare si redare integrala a obiectelor prin intermediul
undelor de lumina de tip laser (de exemplu, in cercetarea urmelor de maini; identificarea
persoanei dupa scris)

IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA URMELE LASATE DE CORPUL UMAN

urma a infractiunii - orice modificare intervenita in conditiile savarsirii faptei penale, intre fapta
si reflecarea ei materiala existand un raport de cauzalitate
domeniul tehnic care se ocupa de cercetarea urmelor: TRASEOLOGIE - examinarea
urmelor create prin reproducerea constructiei exterioare a corpurilor sau a urmelor

- amprente si urme / urme si pete

- urme formate prin reproducerea constructiei exterioare a obiectelor (urme de maini,
picioare, etc) / urme formate ca resturi de obiecte si materii organice si anorganice (resturi de
imbracaminte, alimente, de vopsea)
- urme indeterminate / urme determinate
- urme care reproduc forma suprafetei (urme de maini, de picioare, ale instrumentelor de
spargere), urme sub forma de pete sau de resturi organice si anorganice (pete de sange, fir de
par), urme sonore si urme olfactive, urme vizibile si urme latente, macrourmele si microurmele
(praful, scamele de pe covor)
- urme statice (create prin apasare, atingere sau lovire) si urme dinamice (formate ca
urmare a fenomenului de translatie, de alunecare a unei suprafete peste alta) ; urmele de
suprafata si urmele de adancime

Identificarea dactiloscopica: tehnici de cercetare a urmelor papilare

dactiloscopia - examinarea si clasificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanei

dermatoglife - desenele papilare aflate la nivelul degetelor, palmii si talpii piciorului

(sudoarea - element important de formare a urmelor papilare)

Desenul papilar - unicitate, fixitate (singura variabila este cresterea in dimensiuni a amprentei in
urma cresterii corpului uman), inalterabilitate (doar anumite rani adanci sau boli precum lepra
duc la alterarea involuntara a desenului)

- regiunea digitala - zona falangetei, falangei, falaginei

 - regiunea palmara - zonele palmare, tenara si hipotenara

- desene adeltice (tip arc), desene monodeltice ( tip lat), desene bideltice (tip cerc),
desene polideltice ( tip combinat ), desene amorfe (desen simian, intalnit la unii handicapati
mintal)
Intr-un desen papilar, se pot gasi pana la 150 de detalii caracteristice. Pentru identificarea
unei persoane este nevoie de sa se descopere in urma de la fata locului si in impresiunea de
control un numar de 12 detalii caracteristice, care sa corespunda nu numai ca tip, dar ca si
pozitie, de unde si denumirea de puncte coincidente. Metoda descoperita in 1911, dar se poate
merge, mai degraba, pe un insemn care e mai valoros decat 12 detalii caracteristice, si anume o
cicatrice sau inelul, care se gaseste la 1%.

Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini

- urme de maini statice sau dinamice / urme de suprafata sau de adancime / urme vizibile sau
latente (urmele latente sunt de o calitate mai buna decat cele vizibile)

- revelare prin metode fizice: pulverizare de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina, substante
fluorescente
- revelare prin metode chimice - vapori de iod (in contact cu componente de sudoare), ninhidrina
(pentru urmele pe hartie)
- revelarea urmelor de maini pe pielea umana
- revelarea prin metode optice - folosirea laserului, dispersia luminoasa

- fixarea si ridicarea urmelor de maini

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare

- Urmele plantei piciorului (urmele piciorului descalcat), urmele piciorului
semincalcat, urmele de incaltaminte

Cercetarea urmelor de dinti si de buze si a altor parti ale corpului uman

- Investigare odontologica judiciara

INVESTIGAREA PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE

 - Secretii: saliva, secretie nazala si laptele mamar
- Excretii: urina, fecalele, sperma, sputa, vomismentele
- Tesuturi moi: sange, piele, tesut muscular, masa cerebrala
- Tesuturi dure: oase si unghii
-
Cercetarea urmelor de sange:
- Plasma + elemente celulare (globule rosii: hematii sau eritrocite, globule albe:
leucocite, trombocite)
- Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea acestora
Cercetarea urmelor de saliva si de sperma
-

Bibliografie auxiliara:

- I Ionescu, D. Sandu - Identificarea criminalistica - Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990

- P.F.Ceccaldi - Criminalistique
- I.R.Constantin - Unele metode si principii ale Criminalisticii - in culegerea de
referate Scoala romaneasca de criminalistica
- T.Bogdan - Probleme de psihologie judiciara
- A.Dincu - Curs de criminlogie si penologie - TUB 1969
- C.Suciu - Tratat pratic de criminalistica
- S.A.Golunski - Criminalistica, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1961
- N.Dan - 20 de ani de expertiza criminalistica la Ministerul Justitiei, in culegerea
de referate 20 de ani de experitiza criminalistica
- EM.Mihuleac - Experitiza judiciara , Ed.Stintifica, Bucuresti, 1971
- E. Bogdanovici - Raport intre grafologie si expertiza grafica. Paralelism istoric,
Bucuresti, 1944
- Stefan Minovici - Falsul in documente si forografia in serviciul justitiei - 1900
- Mihai Moldoveanu - Tratatul de grafologie si expertiza in falsuri - 1910
- Constantin Turai - Elemente de politie tehnica
- H.Stahl - Grafologia si expertiza in scrieri, Falsuri, fraude si raze ultaviolete,
Expertiza grafica, Tratat de grafologie si expertiza falsurilor
- M. Kernbach - Expertiza grafica stiintifica si expertii caligrafi
- C. Suciu - Criminalistica - Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972
- P.L.Kirk - Crime, investigation, physical evidence, and the polica laboratory -
interscience publishers - New York, 1996
- N.Dan - Tratat practic de criminalistica - Bucuresti, 1979
- V.I.Kieldin - Identificarea si rolul ei in stabilirea adevarului in cauzele penale, Ed.
Universitatii din Moscova 1969
- I.R.Constantin, M.Radulescu - Dactiloscopia, Ed. Ministerului de Interne,
Bucuresti
- G.Pasescu - Tratat practic de criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1978
- Iosif Goldhar - Tratat practic de criminalistica
o -K.Ladislau - Analiza fizico-chimica, Ed.Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1979
- M. Moldovan - Tratat practic de criminalistica
- R. Nistor, O.Savin, I.Golohaar - Microscopia electronica in cercetarea
criminalistica a urmelor, comunicare la simpozion de criminalistica, Bucuresti
- C.Lazar, L.Vladescu, I.C.Cazacu - Chimie analitica. Metode de separare in
biochimie
- Revista Probleme de medicina legala si de criminalistica
- B.P.Kiricinski - Metode fotografice si fizice de cercetare a corpurilor delicte
- L. Anghelescu, M.Babiuc - Filmul judiciar, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti,
1974
- M.Stefanescu, M.Cimpeanu, I.Popeneciu - Utilizarea inregistratilor audiovizuale
in activitatea de procuratura in judetul Brasov.
- G. Asanache - Elemente de medicina biocriminalstica, 1978 (vol IV)
- H.Stapf - Practica fotografica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958
- C.Turai - Enigma unor amprente, Ed.Albatros, Bucuresti, 1984
- C.Turai - Elemente de criminalistica si tehnica criminala, Bucuresti, 1964
- E.Hoover - Crime aux Estat Unis, Ed.Robeyr, Paris, 1940
- V.Sava - Manual de dactiloscopie
- A Swensson, O.Wendel - Descoperirea infractiunilor - metode moderne de
investigatie criminala, 1957, Londra
- E. Turai Elemente de criminalistica si tehnica criminala
- S. Baranek O noua metoda de amprentare a cadavrelor, in revista Problemy
Kryminalistky, nr 40, Varsovia, 1962, pg 73, Metoda Schiffer
- C.Dumitrescu Curs de tehnica criminalistica, vol I. Editat de Scoala de Ofiteri a
Ministerului de Interne
- M.Minovici Tratat complet de medicina legala, vol II, Ed. Socec, Bucuresti,
1930
- W.Harvey Dental identification and forensic odontology, Ed. Henry Kimptoh,
Londra, 1976
- L.Vasiliu, M.Terbancea Metodologia recoltarii probelor pentru examenul
serologic in infractiunile de omor, in PCC, nr 1-2/1984, p 123-127
- V.Molnar Expertiza urmelor de sange, vol II
- M.Terbancea, M.Vasiliu, M.Boia, K.Crainic Limitele si posibilitatile
 examenelor sereologie in infractiunile privind viata sexuala in culegerea Scoala
romaneasca de criminalistica, Ed.Minsterului de Interne, Bucuresti, 1975
- C.Suciu, Gh.Asanache, M.Dragomir Urmele de saliva, in Tratat practic de
criminalistica

IDEI:
- identificarea drogurilor (trusa pentru testarea stupefiantelor)
- odontologie judiciara
-