1

Tema. Cercetarea criminalistica a urmelor materiale infractionale (traseologia)

1. Notiune
2. Notiunea si clasificarea urmelor materiale
3. Cercetarea a urmelor de maini (dactiloscopia)
4. Cercetarea criminalistica a altor categorii de urme

G.Golubenco, Criminalistica. Cercetarea urmelor

Activitatea infractionala presupune prezenta faptuitorului la locul comiterii faptei si savirsirea de

catre acesta a unor modificari in ambianța existentă. Aceste modificari rezultate din activitatea ilicita
a faptuitorului sunt cunoscute in criminalistica sub denumirea generica de urme infracționale. Cu
studiul lor se ocupa traseologia – o subramura a cercetarii criminalisticii a urmelor materiale in care
se studiaza legitățile mecanismului de formare a urmelor create prin reproducerea construcției
exterioare a obiectelor si care elaborează în această bază metode, procedee si mijloace de colectare
si examinare a acestora in scopul identificarii obiectelor care l-au creat si solutionarii altor sarcini
diagnosticatoare.

Obiectul traseologiei consta in cautarea, descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor, examinarea

preliminară a acestora. Sarcinile traseologiei constau în:
- Stabilirea faptei
- Explicarea mecanismului de formare a urmelor
- Identificarea obiectelor creatoare de urme
- Lămurirea imprejurarilor în care s-a comis fapta penala

Subiectul 2
In literatura de specialitate notiunea de traseologie contine 2 sensuri (larg si restrins).
Astfel in sensul larg al cuvantului o intelegem ca orice semn concret material aparut la fata locului
ca urmare a savirsirii unei infractiuni. In acest sens se cunosc:
̶ urme – forme (reflectare);
̶ urme – obiecte;
̶ urme – substante.
Obiectul investigatiilor traseologice constituie de regula urmele–forme (reflectare), care
constituie si sensul restrins al notiunii de urma – urme ce se formeaza in urma contactului cu un alt
obiect (reproducere/reflectare a unui obiect pe o suprafata unui alt obiect). Astfel, avem obiect
creator si obiect primitor.

O importanta deosebita in intelegerea corecta a notiunii de traseologie o are clasificarea urmelor:

- Dupa obiect:
 Urme lasate de om (maini, picioare, incaltaminte, haine, unghii, dintii) - homioscopice
 Urme lasate de unelte, instrumente, mecanisme (de taiere, freselire, despicare, presiune,
dezmembrare, rupere)
 Urme lasate de mijloace de transport (de șine, de roți)
- Dupa mecanisme
 Urme statice (de incaltaminte)
 Urme dinamice (liniare)
 Urme de adîncime
 Urme de suprafață – de depunere (substanta, transpirație), stratificare si destratificare
(urma lasata pe obiect vopsit, vopseaua ramine pe mina)
 Urme locale (in urma plecării automobilului în timpul ploii)
 2
- Dupa modul de percepere
 Urme periferice
 Urme vizibile
 Urme slab vizibile
 Urme latente

Se aplica diferite metode – prăfuirea, afumarea cu vapori de iod metalic, folosirea unor surse de
lumină, razele ultraviolete, magneți, detectoare etc.
Toate acestea trebuie descrise în proces verbal la fata locului in care obligatoriu se introduc un
minimum de informatii (locul descoperii, forma), ambalarea urmelor (cine a ridicat urma etc).

Dactiloscopia este o subramura a tehnicii criminalistice ce are ca obiect de studiu desenele

papilare si amprentele lor în scopul descoperirii infractiunii, identificarii persoanei care le-a creat si a
clarificarii altor circumstante ale infractiunii. Relieful palmei si talpei picioarului are o suprafata
specifica ce se deosebeste de alte parti ale corpului prin faptul ca aici sunt prezente cute flexorale,
riduri subtiri, creste papilare, pori. Pentru identificare sunt folosite mai des crestele papilare din zona
centrala a falangetei care formeaza desene în formă de arcuri, lațuri, cercuri.

Dimensiunile acestor desene, tipul varietatea lor prezinta caracteristicile generale. Totodata
fiecare creastă papilara are particlaritati in forma de bifurcări, contopiri, inceputuri, sfirsituri,
butoniere, fragmente etc. Astfel de elemente morfologice destul de mici constituie caracteristicile
particulare ale desenului papilar. In totalitatea lor, prin poziția reciprocă ele formează un ansamblu
de semne specifice ce individualizează desenul făcîndu-l irepetabil. Pentru identificare trebuie de
găsit 8-10 detalii.

Pe langa individualitate, prezinta si alte insusiri importante – fixitatea si restabilitatea lor (desenele
papilare apar la a 3-a lună de viață).
*epidermul, dermul si hipodermul – 3 straturi de piele
În cazul în care cercetarea unor fragmente de urme cu dimensiuni mici nu e posibil (ex: din cauza
taierii cu sticla) se purcede la examinarea poroscopică sau crestoscopică.

Trusele criminalistice conțin de regulă prafuri magnetice universale (”Rubin” – praf magnetizat,
”Malahit”, ”Saphir”).
În funcție de suprafețe se folosesc și prafuri nemagnetice (cu pensule din fibre artificiale, oxid de
zinc, oxid de cupru – praf negru, funinginea).
Substanțe reactivi chimici:
̶ vaporizator de iod;
̶ soluții de ninhidrină;
̶ azotat de argint;
̶ metoda cianocrilaților.

Întrebări puse la expertiza dactiloscopică:

1) daca pe obiectul respectiv sunt urme digitale ?(intreb. diagnosticatoare)
2) daca aceste urme sunt operande pentru a identifica o persoană?
3) Dacă aceasta urma este sau nu lăsată de o persoană concretă?
 3
Cercetarea criminalistica a altor categorii de urme
Prin urme de picioare se înțeleg acele modificari aduse cîmpului infractional ca rezultat al
contactului cu acest cîmp a pantei piciorului gol sau încălțat (ciorap, incaltaminte) in cadrul savarsirii
unei infractiuni.
În procesul verbal se fixează:
1. Direcția acestor urme
2. Elementele cărăeii de pași (lungimea pasului stîng, lungimea pasului drept, lățimea pasului,
unghiul de desfășurare a pantei piciorului)
3. Se ia o urmă reflectată deplin și se analizează detaliat
4. Dacă în această urmă sunt caracteristici iindividuale (ex: caracteristici accidentale, uzura).

Dupa urma de picior e posibil de a stabili statura si marimea pantei piciorului individului. Marimea
pantei piciorului la barbati si femei in raport cu inaltimea constituie 15,8% - 15,5%. Prin urmare in
cazul in care se gaseste urma pantei unei picior gol se fac calculele respective.
Ridicarea urmei de încălțăminte se face cu soluție de ipsos.

Cercetarea urmelor de spargere

Apare la spargerea diferitor obstacole (safeuri, obiecte metalice, uși).
Se utilizeaza diferite instrumente, ca spre exemplu balerina, gura de lup, buldozer.
Clasificarea urmelor de spargere:
- Urme de fortare
- Urme de taiere
- Urme de apasare
- Urme de lovire
- Urme de sfredelire
Aceste urme se ridica cu ajutorul pastei ”K”, ce se aseamana cu mierea de albini, de culoare alba.

Întrebări care se pun la expertiza traseologica:

1) Ce instrument a lăsat această urmă?
2) daca urmele au fost lăsate de instrumentul ridicat prin percheziție de la o persoana sau de la
un anumit loc?

Cercetarea urmelor de transport

- detalii de la roata
- se trimite roata la expertiză
- Ecartament – distanță între două puncte în spațiu. 2 Distanță între urmele lăsate pe teren de
roțile aceleiași osii ale unui vehicul. 3 Distanță între fețele interioare ale celor două șine de
cale ferată.
- Ampatament – distanța dintre axele osiilor extreme ale unui vehicul.