UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE, SOCIALE I POLITICE - DREPT

Referat la disciplina Criminologie

TEMA:URMELE N CRIMINALISTIC

COORDONATOR:
STANCU ADRIANA ,
DUMITRU CULCEA STUDENT:
APOSTU SIMONA
DIANA
A N II,
GRUPA I.
Galai
2017
 CUPRINS

Capitolul 1: Noiunea de urm n crminalistic .............................3

Sectiunea 1 Criterii de clasificare a urmei........................4

Capitolul 2: Studiul urmelor lsate de picioare..5

Seciunea 1 Formarea urmelor de picioare.......................6

Seciunea 2 - Clasificarea urmelor de picioare.....................7

Seciunea 3 Fixarea sau ridicarea urmelor de picioare....7

Bibliografie

...

10
 Capitolul I - Noiunea de urm n criminalistic

Interaciunea om-mediu nconjurtor d natere la cele mai diferite urme, care la

nevoie, pot fi utile la stabilirea timpului sau succesiunii producerii anumitor evenimente,
precum si la determinarea comportamentului uman n acest proces. Din cele mai vechi
timpuri tainele acestor martori mui au fost folosite la descoperirea faptelor antisociale.1
Reputatul criminalist francez, Edmond Locard, afirma: este imposibil pentru un rufctor
s acioneze i mai ales s acioneze cu intensitatea pe care o presupune aciunea criminal,
fr s lase urme ale trecerii sale. 2
Aadar prin urm a infraciunii se nelege orice modificare intervenit n condi iile svaririi
unei fapte penale, intre fapt i reflectarea ei material existand un raport de cauzalitate.3
Notiunea de urm poate s aib dou nelesuri. Intr-un sens mai restrans, urma este
reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata sau in volumul obiectului cu
care a venit in contact in mod nemijlocit. Urmele care intra in acesta categorie formeaza

1
2
3
obiectul de studiu al traseologiei. Traseologia studiaza numai o categorie de urme acelea care
se produc prin imprimarea conturului sau detaliilor unor obiecte mai dure, pe suprafata sau
substanta unor obiecte mai slaba.4 Asfel sunt: urmele ale instrumentelor de spargere, urme ale
impuscaturii, urmele de maini, picioare, dinti, ale instrumentelor de spargere, ale mijloacelor
de transport. In sens mai larg, prin urma se intelege orice schimbare ce intervine in mediul
inconjurator, ca rezultat al activitatii nemijlocite a omului, si care, sub un aspect sau altul,
intereseaza cercetarea criminalistic. Prin urmare, in afara de urmele cu care se ocupa
traseologia, in acesta categorie mai sunt incluse si diferite obiecte, secretii, mirosuri si diverse
stari, ce prezinta utilitate la descoperirea faptelor socialmente periculoase si la identificarea
persoanelor vinovate de savarsirea lor. Daca in timpul savarsirii infractiunii s-au imprimat
zgomotele si dialogul dintre persoanele implicate, ne aflam in prezenta unui mijloc material
de proba important, asa cum prevad dispozitiile art. 94 95 C. proc. civ., intrucat poarta o
urma evident a savarsirii faptei, desi este o urma sonora si nu o urma de mana, de dinti sau de
sange.

Sectiunea I - Criterii de clasificare a urmelor

Clasificarea generala a urmelor faptelor penale se face dupa o serie de criterii, care
difera in functie de factorii sau elementele de diferentiere avute in vedere de autorii de
specialitate, de destinatia sau de intiderea lucrarii in care sunt abordate, precum sid e
importanta ei pe plan theoretic sau practic.
Intr-o opinie mai veche, promovata de criminalistii francezi, clasificarea era facuta in
amprente (digitale, corporale, de imbracaminte) intre care amprentele papilare ale corpului
uman care ocupau o pozitie privilegiata si in, urme extreme de variate (obiecte lasate de
infractor, instrumente de sparger, fire de par). De asemenea se face distinctia intre urme si
pete. In literature nostra de specialitate, urmele sunt impartite in doua categorii: urmele
formate prin reproducerea constructiei exterioare a obiectelor (urme de maini, picioare) si
urme formate de resturi de obiecte si de materii organice si anorganice (resturi de
imbracaminte, de alimente). La randul lor aceste se subdivid in functie de procesul de miscare
in care s-au format si de modificarile aduse suportului lor. Criteriile de clasificare a urmelor
se ridica la cinci:
factorul creator (om, animale);
4
 esenta lor (urme, forma, materie);
marimea (macro si micro - urme);
posibilitatile de identificare (urme care servesc la lamurirea unor imprejurari
ale faptei);
urme indeterminate si urme determinate

Capitoliul 2 - Studiul urmelor lasate de picioare

Urmele lsate de picioare reprezint o categorie important de urme create inevitabil

la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite n cercetarea de identificare
relativ mai rar, considerndu-se c au mai puine posibiliti de individualizare, datorit
numrului relativ redus de elemente caracteristice, cu excepia celor specifice crestelor
papilare de pe talpa piciorului. Urmele de picioare sunt lasate de piciorul descult sau incaltat
al omului. Urmele lasate de piciorul descult, denumite si plantare, uneori prezinta si detalii
ale desenului papilar de pe talpa. Desi desenul papilar de pe talpa are caracteristici
asemanatoare cu cel de pe maini si este apt de a conduce pana la identificarea persoanei,
practica cunoaste cazuri extreme de de rare, deoarece, din cauza tocirii crestelor papilare si a
substantelor straine de pe talpa, urmele create de piciorul descult nu redau urmele desenului
papilar respectiv. Urmele lasate de piciorul incaltat sunt cele mai intalnite in practica
cercetarii criminalistice si de afla la locul faptei fie izolate, fie sub aspectul cararii de urme.
Urmele lasate de picioare, dupa plasticitatea obiectului primitor sunt: de adancime si de
suprafata. Urmele de adancime se formeaza in terenuri argiloase, noroi vascos, nisip umed,
zapada, iar cele de suprafata se creeaza pe obiecte de consistent mare, mai dure decat
incaltamintea sau piciorul descult. Cand pe incaltaminte sau pe piciorul descult se afla
substante straine, se creeaza urme de stratificare, iar daca pe suprafata obiectului primitor
sunt substante straine, in stare pulverulenta sau vascoasa prin aderarea acestei substante la
talpa piciorului descult sau a incaltamintei ce formeaza urmele de destratificare.
Descoperirea i relevarea urmelor piciorului gol nu difer cu mult de cercetarea urmelor de
mini, n alternativa formrii lor ca urme latente, pe suprafee de genul linoleumului,
parchetului, cimentului etc. Metodele de descoperire i de relevare sunt practic aceleai.
Diferenele substaniale nu exist nici n privina urmelor vizibile de stratificare, sau a
urmelor de nclminte.
Urmele de nclminte, n msura n care nu sunt vizibile, sunt ceva mai greu de descoperit,
cutarea lor fcndu-se ntr-un mod apropiat de cel al urmelor latente de mini i de cele ale
piciorului gol, respectiv cu ajutorul unei raze incidente de lumin. Pe urmele pe suprafee de
genul covoarelor, mochetelor .a. se folosesc dispozitive ce pot pune n eviden urme pe
baza electricitii statice .
O msur de prim urgen necesar a fi luat imediat dup descoperire este aceea a
conservrii urmelor supuse aciunii unor factori de natur s le distrug. De exemplu, n caz
de ploaie, urma va fi acoperit cu un vas mai mare sau cu o folie de polietilen, evitndu-se o
deformare a acesteia. Urmele aflate n spaii deschise trebuie protejate de aciunea vntului,
ndeosebi dac s-au format prin stratificare. De asemenea, ele trebuie protejate i de valul
curioilor ori de prezena prea multor persoane la faa locului. Dup descoperirea i relevarea
lor, o cerin important, care nu trebuie neglijat, n cadrul investigrii, privete necesitatea
msurrii urmelor, inclusiv msurtorii fotografice bidimensionale. Interesnd lungimea
acestora, limile n regiunea metatarsian i tarsian, limea clciului, poziia degetelor
.a., pe lng dimensiunile generale i particularitile desenului tlpii i tocului, anumite
caracteristici de uzur care pot conduce cel puin la identificri de gen sau de grup.
Dupa modul de formare, urmele de picioare sunt statice si dinamice.
Urmele statice de picioare redau in volumul sau pe suprafata obiectului primitor trasaturile
generale si uneori chiar particulare, de detaliu, ale incaltamintei ori piciorului descult, pe cand
cele dinamice se prezinta sub forma de dare paralele. Din aceasta cauza, urmele statice de
picioare sunt mai utile cercetarii criminalistice, ajutand chiar si la identificarea obiectului
creator, pe cand cele dinamice contribuie cel mai mult la stabilirea obiectului creator si la
determinarea modului de savarsire a faptei.5
Urmele de picioare se descopera cu usurinta, deoarece in majoritatea cazurilor sunt vizibile
cu ochiul liber. Ele se gasesc la locul faptei izolate sau in grup compact. Grupul de urme,
daca are aspectul unei carari, prezinta importanta pentru stabilirea locurilor de intrare sau de
parasire a locului faptei.

Seciunea I - Formarea urmelor de picioare

Are loc n condiii relativ apropiate urmelor de mini, n sensul c pot fi ntlnite sub
form static sau dinamic, de suprafa sau de adncime, vizibile sau latente. De asemenea

5 Ion Mircea, Criminalistic, curs universitar, Edit. Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 1978, p. 75
ele se ntlnesc fie sub form izolat, mai ales dac ne raportm la calitatea lor, fie sub forma
unei crri de urme .
Caracteristicile pentru aceast categorie de urme poate fi faptul c ntre urmele aceleai
persoane, purtnd aceeai nclminte, pot aprea n privina dimensiunilor anumite
deosebiri, tipice strii de micare ori de repaus n care s-au aflat n momentul formrii. Astfel
o urm a piciorului aflat n micare este mai puin lung dect o urm format ntr-un repaus
relativ (stnd pe loc).
Pe msur ce viteza de deplasare se mrete, se scurteaz i urma, astfel nct la o urm
format n alergare, pe lng o arcuire mai pronunat a fundului urmei, vor aprea mai
pregnant i formale regiunii metatarsofalangian, metatarsian i regiunea vrfului
nclmintei, aceasta n funcie i de plasticitatea obiectului primitor de urm. n legtur cu
urmele de picioare inem s precizm c nu trebuie confundat o urm dinamic (prin
excelen o urm de alunecare), cu urma creat de piciorul aflat n mers, urm de natur
static. Precizarea este valabil i pentru alte categorii de urme, cum sunt, de exemplu, cele
ale mijloacelor de transport.
Seciunea 2 - Clasificarea urmelor de picioare

Din categoria urmelor de picioare n accepiunea sa larg, fac parte urmele plantei
piciorului ( ale piciorului gol), urmele piciorului seminclat sau urmele de ciorapi, precum
i urmele de nclminte. Cu privire la urmele de nclminte, precizm c unii autori le
consider ca fcnd parte din categoria urmelor de obiecte, n timp ce ali autori, crora ne
alturm, iau n considerare factorul creator principal: piciorul omului. La aceasta se poate
aduga i argumentul c urmele de picioare, sub forma urmelor de nclminte, prezint, n
cazul crrii de urme, o serie de elemente specifice mersului unei persoane, indiferent dac
este sau nu nclat.
Urmele de nclminte, dac sunt formate de condiii corespunztoare(cum ar fi, de pild,
urmele statice, de adncime, n pmnt moale), pot reflecta elemente caracteristice utile
identificrii, dei prezint elemente particulare mai puine.
Seciunea 3 Fixarea i ridicarea urmelor de picioare

n procesul verbal de cercetare la faa locului se procedeaz la o descriere detaliat a

numrului i tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei i particularitilor acestora, a
naturii suportului n care s-au format, precum i a elementelor crrii de urme, dac ele
exist. Totodat se menioneaz modul de relevare, de fotografiere, de ridicare prin mulaj, de
ambalare .a.
 Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de
ansamblu, a grupului de urme, n scopul redrii elementelor mersului persoanei, iar,
pe de alt parte, fixarea imaginii urmei care conine cele mai multe i cele mai clare
elemente de individualizare a obiectului creator.

Frecvent naintea fotografierii este necesar o pregtire a urmei, ndeosebi a celor de

adncime. Pregtirea const, de exemplu, din scoaterea cu o penset a eventualelor frunze, a
altor resturi materiale czute n urm (dup formarea ei), din scoaterea apei cu ajutorul unei
pipete, al sugativei ori al vatei. Pregtirea se face cu mult atenie, evitndu-se distrugerea
detaliilor. De pild, dac prin ridicarea unei frunze, ngropate pe jumtate, se altereaz o parte
a fundului urmei, aceasta va fi lsat pe loc. Aparatul de fotografiere se instaleaz
perpendicular pe urm. Sursele de lumin sunt dispuse, de regul, lateral, pentru evidenierea
detaliilor, potrivit regulilor fotografiei de umbre. La urmele formate de zpad este necesar
folosirea filtrelor galbene, sau eventuala pudrare uoar a lor cu praf de grafit, pentru
nlturarea strlucirilor prea puternice. Dac urma nu prezint un contrast suficient fa de
fond, se recurge la varianta fotografiei separatoare de culori prin alegerea filtrelor
complementare culorii urmei. Urmele de suprafa insuficient de bine conturate sunt marcate
cu cret alb de jur mprejur, pentru o evideniere mai clar. La fixarea urmelor de picioare
este important s se execute, o dat cu fotografierea propriu-zis, i msurarea liniar sau
bidimensional, prin aezarea de-a latul urmei a unei rigle gradate ori a unui centimetru.
Acest gen de fotografiere se execut potrivit regulilor amintite la punctul consacrat
msurtorilor fotografice .
Ridicarea prin mulaj a urmei formate n adncime este o etap important, care se
desfoar imediat dup fotografierea i eventual, dup desenarea urmei pe o coal de
tals, aezat pe o bucat de geam, deasupra urmei. n linii mari, un mulaj se obine n
felul urmtor: urma se pregtete, n sensul scoaterii apei i a corpurilor strine
czute n ea, dup care se nconjoar cu o band de tabl, pentru a se preveni
revrsarea pastei peste mulaj, mai ales dac urma nu este suficient de adnc. n
continuare se prepar compoziia, prin turnarea treptat a prafului de ghips ntr-un vas
de cauciuc sau de plastic n care se afl apa. Dup ce compoziia ajunge la consistena
smntnii, se toarn un prim strat n urm astfel nct s acopere toate detaliile, dup
care se armeaz cu beioare i se adaug i o bucat de sfoar pentru prinderea
etichetei cu date despre mulaj. n continuare se mai adaug praf de ghips n vas, pn
cnd compoziia capt o consisten mai mare, i se toarn n urm, iar mulajul
ajunge la o grosime de peste 3 cm. n momentul n care mulajul ncepe s se
nclzeasc nseamn ca ghipsul face priz. Se spal ntr-un jet de ap cldu, fr a
se freca sau lcui, dup care este lsat s se usuce.
Alturi de ghips, ca substane de mulare se pot folosi diverse materiale, n funcie de natura
urmei, cum sunt: plastilina, parafina, amestecul de ghips cu ciment, latexul, diveri polimeri
(stomalgina sau stielast).
Potrivit diverselor mprejurri ntlnite la faa locului, se impune o pregtire special a urmei
i a mulajului, mai ales n condiiile formrii acestora n nisip, n pmnt zgrunuros sau
moale, n zpad etc.
Astfel :
urmele formate n nisip necesit o ntrire prin pulverizarea unui strat subire de sarlac
sau colodion, precum i pulverizarea de ulei, pentru a preveni aderarea nisipului la
mulaj;
la urmele formate n pmnt zgrunuros se astup gurile pin presarea de parafin
rzuit, care se nclzete i se ntinde uniform, oprind scurgerea pastei de ghips n
pmnt;
urmele care prezint prea mult umiditate sunt ntrite prin presarea unui strat foarte
subire de ghips, dup care se pulverizeaz un strat fin de ulei n urm, pentru
prevenirea aderrii la mulaj a unor buci de pmnt;
 dup urmele de zpad se poate efectua un mulaj de sulf topit, datorit proprietii
acestuia de a se rci rapid, fr a-i pierde repede fluiditatea. Urma de zpad se poate
ridica i cu un mulaj de ghips sau mai nou, cu materiale plastice. O alt metod const
din pulverizarea prealabil a unui strat de talc, ntrit ulterior prin pulverizare de
colodion sau fixativ de pr, operaie repetat pn cnd se obine o pelicul a crui
consisten poate suporta un mulaj de ghips.

BIBLIOGRAFIE
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in
materie penala
Alexandru Boroi, Ion Rusu Cooperarea judiciar internaional in
materie penal, Edit. ALL Beck, Bucuresti, 2008
www.just.ro