STUDIUL URMELOR

*Sectiunea I Notiunea de urma n criminalistica*

Notiunea de urma are o sfera foarte larga, care depaseste cu
mult domeniul criminalisticii. ntlnim notiunea de urma n
arheologie, n acceptia de dovezi ale existentei unor civilizatii
disparute, dupa cum o ntlnim n acceptia de
existenta a unor urme de viata pe alte planete.
Daca restrngem ntelesul notiunii de urma numai la
domeniul criminalisticii, observam ca aceasta cuprinde o sfera
mult mai larga dect aceea de urma a infractiunii. ntr-un sens
restrns, urmele infractiunii sunt urmele produse de om n timpul
savrsirii unor fapte prevazute de legea penala.
n criminalistica, notiunea de urma are un sens mai larg si un
sens mai
restrns. n sens larg, urmele constituie rezultatul modificarilor
intervenite n
mediul nconjurator prin actiunea (interventia) omului, iar n sens
restrns,
urmele sunt numai acele modificari produse n mediul
nconjurator, n timpul
savrsirii unor fapte prevazute de legea penala.
Este important de retinut faptul ca aceste modificari trebuie
cercetate att pe obiectele asupra carora s-a exercitat actiunea
omului, ct si pe corupul sau
mbracamintea persoanelor implicate n savrsirea unor fapte
penale. De asemenea, se stie ca, ntre actiunea omului si
modificarile produse n mediul
nconjurator, trebuie sa existe o legatura cauzala.
Din cele de mai sus rezulta ca, n criminalistica, notiunea de
urma cuprinde
toate modificarile care au loc n lumea materiala prin actiunea
omului si care prezinta interes pentru stabilirea existentei unei

fapte prevazute de legea penala, a mijloacelor folosite la

savrsirea ei, a mprejurarilor n care s-a produs, precum si pentru
identificarea faptuitorului.1

*Sectiunea a II-a Clasificarea urmelor*

Diversitatea modificarilor care au loc n lumea materiala, ca
rezultat al
interventiei omului, face ca si urmele sa capete forme si aspecte
din cele mai
diferite, iar clasificarea lor sa devina foarte anevoioasa. De aceea,
din motive
de ordin didactic, clasificarea urmelor se face dupa multiple
criterii2.
1. Dupa modul de formare
Potrivit acestui criteriu, urmele se mpart n trei categorii, si
anume:
urmele de reproducere;
urmele formate din obiecte sau felurite substante;
urmele produse prin incendii sau explozii.

1 Ion Mircea, Criminalistica, Editura Fundatiei Chemarea Iasi, 1992, p. 74; Emilian

Stancu,Criminalistica, vol. I, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p. 135.

2 Camil Suciu, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,

1972, p. 200si urm.; Aurel Ciopraga, Ioan Iacobuta, op. cit., p. 42; Emilian
Stancu, Criminalistica,
vol. I, Editura Actami, Bucuresti, 1995, p. 137

Toate aceste categorii sunt examinate n cele ce urmeaza, n

capitole distincte. n ceea ce priveste categoria urmelor de
reproducere, acestea se formeaza prin venirea n contact
nemijlocit a doua obiecte: primul, purtnd denumirea de obiect
creator de urma, lasa pe suprafata ori substanta celui de-al
doilea, numit obiect primitor de urma, o parte din
caracteristicile sale de contact.3
La rndul lor, urmele de reproducere se clasifica si se
subclasifica dupa
anumite criterii, si anume:
modul de actiune a unui obiect asupra celuilat: n urme
statice si urme
dinamice;
natura obiectului primitor: urme de adncime si urme de
suprafata;
natura obiectului creator.
a) Dupa modul de actiune a unui obiect asupra celuilalt,
urmele de reproducere se clasifica n: urme statice si
urme dinamice.
Urmele statice se formeaza printr-un singur contact ntre
obiectul creator de urma si obiectul primitor de urma. Astfel, la
contactul degetului cu o suprafata
plana lucioasa, se imprima detaliile desenului papilar. De
asemenea, la
trecerea unui autovehicul pe asfaltul curat al soselei ramn
imprimate urmele
desenului antiderapant al pneurilor.
Urmele dinamice se formeaza prin alunecarea obiectului
creator pe suprafata obiectului primitor. Asa se formeaza urmele
lasate de pneurile unui
3 A.I.Vinberg, S.M. Mitricev, Criminalistica, vol. I, Bucuresti, 1953, p. 105.

autovehicul pe asflat n timpul frnarii bruste, sau urmele

instrumentelor de
spargere, n timpul fortarii sistemului de nchidere a unei usi.
b) Dupa consistenta sau gradul de plasticitate a obiectului
primitor, urmele de reproducere se clasifica n: urme de
adncime si urme de suprafata.
Urmele de adncime se formeaza atunci cnd obiectul
primitor de urme
are un grad de plasticitate mai mare dect obiectul creator de
urme. Astfel se
formeaza urmele pneurilor cnd autovehiculul circula pe un drum
desfundat,
sau cnd o persoana calca pe nisipul umed de pe plaja ori pe
asfaltul ncins al
trotuarului puternic ncalzit de razele solare.
Urmele de suprafata se formeaza atunci cnd obiectul creator
de urme
si cel primitor de urme au un grad de plasticitate aproape
asemanator, iar
obiectul creator de urme si imprima conturul si detaliile pe
suprafata
obiectului primitor. Aceste urme se mpart, la rndul lor, n urme
de
stratificare si urme de destratificare.
Urmele de stratificare se formeaza prin desprinderea de
pe suprafata
obiectului creator si depunerea pe suprafata obiectului primitor a
unui strat
subtire de substanta. Asa se ntmpla cnd praful, vopseaua si
alte asemenea

substante se detaseaza de pe suprafata degetului care atinge

suprafata curata,
lucioasa a unui geam, a unei oglinzi sau a unei mese netede. n
acelasi mod se
imprima urmele pneurilor pline de praf sau de noroi, care ating
suprafata
asfaltului curat de pe sosea.
Urmele de destratificare se formeaza prin desprinderea
unui strat
superficial de substanta de pe suprafata obiectului primitor de
urme si
depunerea acesteia pe suprafata obiectului creator de urme. n
acest mod se
formeaza urmele de deget cnd degetul curat atinge suprafata
prafuita a unei
mese, ori cnd pneurile umede ale autovehiculului circula pe
asflatul acoperit
de praf.

c) Dupa natura obiectului creator:

Potrivit acestui criteriu, putem ntlni attea urme cte obiecte
exista n lumea materiala. n criminalistica sunt studiate numai
cele care prezinta interes pentru aflarea adevarului n procesul
penal: urmele de mini, urmele de picioare, urmele de dinti etc.,
si care vor fi examinate n capitolele urmatoare.
Tot dupa modul de formare, urmele pot fi clasificate n urme
locale si
urme de contur.

2. Dupa natura factorilor care participa la procesul de

formare a urmelor
n procesul de formare a urmelor sunt antrenate doua categorii
de factori:
factorii creatori de urme si factorii primitori de urme. n ambele
categorii sunt
cuprinse urmele create de om, de animale, de vegetale si de
obiecte sau
fenomene.
a) Omul poate crea urme cu minile, picioarele, fata ori alte
partiale corpului
care vin n contact cu locul unde s-a produs infractiunea, dupa
cum obiectele
de la locul savrsirii faptei pot lasa urme pe corpul omului. n
aceasta
categorie se includ si produsele biologice de natura umana:
snge, urina,
secretii glandulare.
b) Animalele pot crea urme cu diferite parti ale corpului:
gheare, copite,
coarne etc. De asemenea, prezinta interes n criminalistica firele
de par,
produsele biologice, precum si mirosul specific al animalelor,
deoarece pot
folosi la identificarea acestora.
c) Plantele pot crea urme sub forma de zgrieturi, urticarie
etc.,
care indica locul pe unde au trecut persoanele implicate ntr-un
conflict:
vegetatie specifica zonei mlastinoase, zonei montane etc.
d) De asemenea, incendiile produse de descarcarile electrice
naturale

creeaza urme caracteristice pe corpul, mbracamintea sau

obiectele aflate
asupra omului.

CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR

INSTRUMENTELOR
DE SPARGERE
Aspecte generale
De multe ori, pentru a-si atinge scopul, infractorul este
interesat s ptrund ntr-o anumit ncpere, s deschid un
sertar, un fiset, o cas de bani etc. Pentru aceasta el apeleaz la
cele mai diverse metode sau instrumente, denumite generic n
literatura de specialitate instrumente de spargere. 4
Enumerarea acestor instrumente este aproape imposibil de
realizat, mai ales c, n marea lor majoritate, au cu totul o alt
destinatie.
Datorit variettii acestor instrumente, att ca natur si
mrime, ct si ca destinatie, si urmele create prin folosirea lor
sunt foarte variate. Din aceast cauz, ncercrile de clasificare
au la baz criterii diferite, fapt care atrage dup sine si
sistematizarea studiului lor n cercetarea criminalistic.
Dup tipul lor, urmele instrumentelor de spargere pot fi
clasificate n urme de adncime sau de suprafat, statice ori
dinamice si, de regul, vizibile. Dup modul lor de formare ele se
clasific n urme de tiere, de apsare, de frecare si urme de
lovire.5 Prin aceast clasificare, fiecare urm, din cadrul grupelor
4 Valeriu Manea, Constantin Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", Ed. Scoala

militara de ofiteri activi a MI, pag. 152.

astfel delimitate, are anumite trsturi generale corespunztoare

grupei sale, precum si unele caracteristici individuale.
Urmele de tiere prezint mare important la identificarea
instrumentului creator. Ele sunt dinamice, cu aspect general de
striatii paralele, create de lama instrumentului utilizat, prin
distrugerea mecanic fie a masei fibroase din lemn, fie a
substantei obiectului primitor n zona vtmat.
Pentru crearea acestor urme, obiectul creator si obiectul
primitor trebuie s aib anumite nsusiri. Obiectul creator trebuie
s fie mai dur dect cel primitor, s fie prevzut cu una sau dou
lame de tiere, care s produc, prin actiunea mecanic, o
modificare n volumul obiectului primitor. n rndul acestor obiecte
pot fi amintite toporul, cutitul, dalta, foarfecele, clestele, burghiul
etc. Al doilea obiect (primitor de urm), n comparatie cu primul,
trebuie s fie mai putin dur, s aib o structur fin, ca prin
deformrile ce le sufer s redea caracteristicile vizibile si chiar
invizibile ale instrumentului creator. Perfectiunea caracteristicilor
generale si individuale, imprimate sub form de striatii n masa
obiectului primitor, depinde de structura celor dou obiecte si de
modul cum se actioneaz n procesul tierii.
n functie de orientarea imperfectiunilor de pe lama obiectului
creator, striatiile create pe obiectul primitor pot fi pe o parte
proeminente si pe alta, corespunztor primelor, sub form de
santuri paralele.
Cnd ns imperfectiunile de pe lam sunt orientate ntr-o
parte si alta, n aceeasi zon, striatiile create vor fi pe ambele
prti sub form de santuri paralele. O influent nsemnat asupra
acestor striatii, create de topoare, cutit, dlti, are si unghiul sub
care se actioneaz cu instrumentul asupra obiectului primitor.
5 C. Suciu, "Criminalistica", pag. 265.

Cnd se taie, de pild, cu toporul n masa lemnoas ori cu

cutitul n diferite alimente perpendicular pe obiectul n cauz,
striatiile create vor fi mai ndeprtate unele de altele dect n
tierile executate sub un unghi ascutit. De asemenea pozitia
striatiilor este diferit n functie de faptul dac tierea s-a realizat
cu mna stng sau cu cea dreapt. 6
Urmele de tiere create cu felurite cleste sau foarfeci pentru
tiat obiecte din metal, datorit actiunii lamelor din dou prti
opuse, totdeauna vor fi perechi, cu prtile de nceput n exteriorul
obiectului primitor si sfrsitul n interiorul masei sale. Aproape
totdeauna aceste urme sunt invizibile si de mici dimensiuni n
privinta lungimiilor, din care cauz studierea si fixarea lor se face
cu mai mari sanse de succes n conditii de laborator, folosindu-se
aparatur optic adecvat.
Alte urme de tiere sunt cele create de sfredele si burghie.
Sfredelele, ca unelte de gurit obiecte din lemn prin rsucire n
jurul axei lor, sunt niste bare de fier sau din otel, prevzute n
partea final cu dou muchii ascutite, rsucite n spiral, reduse
treptat n diametru si terminate cu un vrf ascutit, tot n spiral.
Burghiele pentru lemn se aseamn cu primele, doar c ele au
muchiile mai ascutite, cu acelasi diametru n toat desfsurarea
lor, care se termin brusc cu dou lame ascutite, cu aspect de
raze de cerc, iar n zona central, la locul de ntlnire a celor dou
lame, au un ax subtire cu spirale ascutite, pentru a se fixa si
nainta prin rsucire n masa lemnoas. si burghiele destinate
pentru gurirea obiectelor din metal, se aseamn cu cele
precedente, doar c acestea nu au la capt, n zona lamelor
ascutite, axul subtire.

I. Iacubovskaia, "Unele aspecte ale identificarii uneltelor de taiere", in "Probleme de medicina

judiciara si de criminalistica, vol. 1, Ed. Medicala, 1964, pag. 76-78.
6

Urmele create de sfredele si burghie au aceeasi voloare

criminalistic cu urmele lsate de topoare, cutite sau dlti. Prin
intermediul acestor urme se poate stabili natura instrumentului
utilizat, directia din care s-a actionat, diametrul instrumentului n
zona lamelor, instrumentul corp-delict, dac striatiile din urm si
de pe aschiile rezultate redau bine microrelieful lamelor sale. n
aceast privint mentionm c spanurile rezultate din gurirea
obiectelor din lemn sau din metal prezint aceeasi voloare pentru
identificarea instrumentului creator ca si striatiile nsesi. Trebuie,
ns, de tinut seama c spanurile reprezint pe suprafata lor
exterioar negativul striatiilor imprimate n orificii.
Urmelor de apsare se creaz cu foarte variate
instrumente, uneori cu obiecte gsite la ntmplare. Frecvent, ele
se ntlnesc ca urme statice de adncime si foarte rar ca urme de
suprafat. Ele cu foarte rari exceptii, reproduc constructia
exterioar a obiectului creator din zona care a venit n contact
nemijlocit cu obiectul primitor. Prin pozitia pe care o au pe
obiectul primitor indic directia din care s-a actionat. n cazuri
foarte rare n aceste urme se reproduc si anumite detalii
individuale ale obiectelor creatoare, fie din fabricatie, fie rezultate
din uzur. Prin atari caracteristici individuale se deschide
posibilitatea identificrii instrumentului corp- delict. La locul faptei
aceste urme se creaz pe cele mai diverse obiecte, chiar si pe
corpul omului.
Urmele de frecare, dup cum au si denumirea, sunt
dinamice, formate prin alunecarea instrumentului creator pe
obiectul primitor, cum se ntmpl n cazurile de folosire a
ferestraielor, bomfaierelor sau a pilelor. ntruct se creaz prin
actiunea succesiv a ditilor sau a zimtilor instrumentului utilizat n
masa obiectului primitor, n mod obisnuit, urmele acestor
instrumente nu reproduc caracteristici individuale ale obiectului
creator. Astfel c utilitatea lor criminalistic const mai mult n
stabilirea naturii instrumentului folosit, la determinarea modului si

directiei din care s-a actionat asupra obiectului vtmat 7, dect la

identificarea instrumentului creator de urm. Pilitura si rumegusul
rezultate din acest mod de tiere se pot folosi la stabilirea naturii
obiectului vtmat, a mrimii dintilor sau a zimtilor obiectului
creator si, uneori, la determinarea directiei din care s-a actionat.
Urmele de lovire se formeaz prin actiunea a felurite
obiecte asupra obiectului primitor. Obiectele mai des utilizate n
acest scop sunt rngile, ciocanele, topoarele, clestele sau alte
obiecte usor de mnuit si cu efect vtmtor sporit.
Deoarece prin folosirea n acest mod a diferitelor obiecte sau
instrumente se produc zgomote puternice, la utilizarea lor se
recurge foarte rar, doar n locuri n care zgomotul nu pune n
pericol operatia ntreprins sau pe fptuitor, ori n situatia cnd
infractorii sunt nceptori.
Urmele create prin lovire, de obicei, reproduc n negativ pe
suprafata si mai des n volumul obiectului primitor unele
caracteristici generale ale instrumentului folosit, cum ar fi forma
si dimensiunile prtii de contact cu obiectul primitor. Se ntmpl
ca, n unele situatii, s fie reproduse n urm si anumite detalii
individuale ale obiectului creator, cum ar fi cele de uzur. n
aceste situatii, urmele create n acest fel, afar de faptul c ajut
la stabilirea modului lor de formare, a naturii si caracteristicilor de
grup, mai prezint important si pentru identificarea
instrumentului corp-delict.

I. Mircea, "Imprejurari controversate de la locul savirsirii unor infractiuni de furt", in

"Studia Universitatis" Babes-Bolay", Cluj, nr. 2/1987, pag.83.
7